Cuventul, septembrie 1933 (Anul 9, nr. 3000-3029)
1933-09-01 / nr. 3000
.-----oOXO°---- A ZI 1933 AUGUST SI zile Zile trecute 242. Zile rămase 123. Răsăritul soarelui 5.87. Apusul soarelui 18.54. Luna în patr. I, a 4-a zi. Luna In perigeu, la 8 h. Moartea lui Aurel Vlaicu (1913). Ort.: Punerea Brâului Maicii Domnului. Cat.: Sf. Elena. Prot.: Bertrand. Evr.: 9 Elul 5693. • Mah.: 19 Gsmidi-el-Av 1352. -oQXQo----- Buletin meteorologic Timpul probabil de la 30-31.VII1. 1933, ora 20. In Nordul tarii presiunea în creştere cu 1-2 mm., iar în restul ţării în scădere cu 2—3 mm. In Vestul şi Nord-Vestul ţării cerul variabil; în restul ţării timpul se va menţine cu cerul acoperit şi ploi intermitente. Temperaturile vor continua să scadă cu 2—3 gr. Vânt potrivit din sectorul N.E. radio JOI 31 AUGUST 1933 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz 1300. Bursa, cota apelor Dunării Muzică vocală şi instrumentală (plăci): Arii din «Rigoletto» şi «Trubadurul» de Verdi, cântate de Aurelian Porţile, Irene Minghini, Giulio Fregosi şi ,Wanda Bardone, acompaniaţi de orchestră şi cor (Fontipia); Primăvara de Darius Milhaud şi Dansslav de Dvorak, executate la vioară de Joseph Szigeti (C); Arii din «Norma» de Bellini, cântate, de Arangi Lombardi şi Ebie Stignani (C; Preludiul No. 1 «Fuga în do major» de Bach şi Studiu în mi minor de Chopin, executat la pian de Feruccio Busoni 13.45: Radio-Jurnal. Muzică uşoară (plăci). Zaharia Stancu: Lectură. Alex. Iordan: D. Teleor. 1800: Orchestra Sibiceanu: Sibiceanu: Marş national No. 2; Ivanovici: Porumbeii albi-vals; La umbra nucului bătrân-romantă; Doina lui Barbu şi Eu sunt Barbu Lăutaru; Pe delutu 'ndelungat; Sârba lui Ciurel; Reinel: Un cuai pentruUne-vals boston; Ho-nigsberg: Tere- tango; Moret: Trandafiri în zori; a) Ţî-am adus mândru cercei; b) Sârba din Slănic, 19.00: Radio-JurnaL 19.15: Orchestra Sibiceanu: Stewart: Scrisoarea de amor; Gebhardt: Kendezgeus-ul păpuşilor; Simons: Martha- Lied. UNIVERSITATEA RADIO 20 000: Lectură din scriitorii români, 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 20.40: D-na Marietta Sadova: Caleidoscopul lui A. Mirea. PROGRAM DE SEARA 21.00: Aida Helia-canto: Mascagni: Arie din «Cavaleria Rusticană»; Mozart: Arie din «Nunta lui Figaro»; Puccini: Arie din «Boherna»; Popescu; D-te dor, Steluța. 21.20 Orchestra Radio concert simfonic, dirijated O. C. Nottara; Beethoven Uvertură la opera «Fidelio»; Debussy: Coltul copiilor, suită. 22.00: Horia Furtună: Un cartier studenţesc. 22.15: Orchestra Radio: continuarea concertului simfonic; Saint-Saens: preludiu la poemul biblic «Le Deluge»; Mendelssohn; Simfonia Italiană. 22.45: Radio-Jurnal. Spicuiri din programele străine CONCERTE: 16,35 Lemberg; 17 Heilsberg; Leipzig; Viena; 17.30 Varşovia ; 18.10 Grupul italian dela Nord; 18.30 Budapesta; 18.45 Praga; 19 Bari; Langenberg; 19.30 Budapesta; 20 Paris; 20.30 Belgrad; Paris; 20.45 Strassburg; 21 Bruxelles I şi II; 2120 Paris, Praga ; 21.30 Zagreb ; Heilsberg ; Lubliana ; Strassburg; 22 Bruxelles I şi II; Heilsberg; Paris; 23 Budapesta; Lubliana ; 23.30 Belgrad; Langenberg; 24 Budapesta. TEATRU, OPERA, OPERETA: 21 Bolzano: «Cavalerul cu floarea de aur» (comedie); 21.30 Roma: «Grota din Trofonio» (operă); 21.30 Grupul italian de la Nord: Trei opere în câte un act. MUZICA DE DANS; 22 Berlin; 23.30 Hamburg; 23.40 Zagreb; Berlin; Lemberg; Varşovia. Joi 14-00: 17.30: 17.45: faiiifpiiii IN NOAPTEA DE 31 AUGUST Farmacia Vasiliu Cerb, Dr. O. Lascăr et Dr. V. Thüringer, Victorie 70, tel. 3.11.19; Geta Drăghici-Nichiforescu, Rahovei 151, tel. 8.31-82; V. Steflea, Victoriei 142; Farmacia Shunda, P-ta Buzesti 47, tel. 8.01.85; Sebastian Nitescu, B-dul Ferdinand 103; Farmacia Academii 1 (Aurian), Academiei 2, tel. 3.61.50; N. Wasserman, Moşilor 249, tel. 2.02.74; C. Herzenberg, Văcăreşti 25; Farmacia dr. Popovici, Griviţei 213, tel. 3.20.99 ; Farmacia dr. Einhorn (Bissdorfer), Str. Carol 19, tel. 8.20.88; Farmacia Bejan (Galperin), Dudești 133, tăt: 3.48.63. De toate şi de pretutindeni Ipl . I L/tle Aula politechnicei din Varşovia, unde s’au ţinut şedinţele congresului internaţional de istorie« Fotografia noastră reprezintă şedinţa de deschidere, la care a asistat şi preşedintele Republicei Polone Un copil de II ani omoară un rechin In apele unei staţiuni balneare de pe insula Cherson, de lângă Fiume, îşi făcu zilele trecite apariţia un rechin. Vizitatorii se refugiară pe coastă, în timp ce rechinul se scălda voios In apa adâncă de 5—6 metri. Un băiat, Josef Wollner — în vârstă de 11 ani — sări într’o barcă se apropie de rechin, care nu se speriă, și începu să-l lovească cu o lopată în cap. Numeroase persoane, asistente la această îndrăzneaţă scenă, săriră și ele in alte bărci, cu gândul de a da ajutor copilului. Dar sosiră prea târziu, căci între timp rechinul fusese ucis de băiat, care-l legă apoi de barcă. Mulţimea adunată pe mal primi cu ovaţii entuziaste pe curajosul copil. Protecţia pasărilor in Italia încă de astă primăvară Mussolini a oprit vânătoarea pasărilor pe insula Capri. Acum protecţia lor va fi extinsă în mod sistematic în toată Italia. Universitatea din Bologna a fost însărcinată cu realizarea măsurilor de protecţie. Impozite pe înmormântări Guvernul din Chili s’a hotărât— după zece ani de chibzuire' — 'să supue şi înmormântările la impozite. Acestea merg proporţional — dela 25 până la 50 la sută — din costul înmormântărilor. Cele sărace sunt scutite de impozit. Sumele încasate din aceste impozite vor fi întrebuinţate la întreţinerea spitalelor. Mama şi fiul omorâţi de firul electric Cu ocazia unei furtuni care a bântuit alaltăeri în apropiere de Gospic — în Iugoslavia — un stâlp susţinător al firelor electrice se prăbuşi în mijlocul drumului. O ţărancă, trecând pe acolo, atinse stâlpul şi fu electrocutată pe loc. Fiul ei, de de 14 ani, sărind să-i dea ajutor, fu omorât şi el, imediat ce atinse pe mama sa. Tokio, al treilea oraş din lume Tokio, care după Newyork cu cele nouă milioane de locuitori ai săi, și Londra cu peste opt milioane, este al treilea oraș din lume, care, după ultimul recensământ 5.837.000 locuitori. Acum zece ani, fără cele câteva comune care i-au fost anexate, număra alea două milioane locuitori. Răzbunare groaznică Un groaznic act de răsbunare s’a petrecut deunăzi în localitatea dalmatină Stankovak. Agricultorul Klaric — în vârstă de 21 ani — trăia de mai mult timp în ceartă cu un vecin al său. Zilele trecute cei doi copii ai acestuia — o fată de şapte ani şi un băiat de şase ani — trecură prin faţa casei lui Klaric. Se repezii asupra copiilor, îi ţâră în curte şi cu un cuţit mare de bucătărie le tăiă pur şi simplu capul. La vederea sângelui Klaric deveni şi mai furios şi cu cuţitul în mână se repezi asupra unei bătrâne care tocmai trecea pe drum şi o omorî şi pe aceasta. Klari şi mama lui — care l-ar fi instigat să comită oribila faptă — au fost arestaţi. O crimă stranie In localitatea Scignano din Italia, femeia Cataldo Alvaro, instigată de soţul ei îşi împuşcă cumnatul. Perechea fu arestată. In momentul când cortegiul funebru trecea prin faţa închisorii, privea la una din ferestrele zăbrelite Cataldo. .Deodată răsună o împuşcă- tură şi el se prăbuşi mort. Autorităţile au deschis o anchetă, dar n’au putut identifica pe cel care a tras. Tot ce-au stabilit a fost că gloantele ucigaş a pornit din mijlocul celor cari mergeau în urma carului mortuar. Toți asistenții a refuzat să declare pe ucigaş. De la Facultatea de medicină din Bucureşti In conformitate cu adresa fundaţiunei «Carol I» cu numărul 143 din 31 Martie a. c. facultatea de medicină din Bucureşti, publică concurs pentru obţinerea sumei de 11.900 lei, provenită din venitul pe doi ani legatului testamentar al Reginei Elisabeta, care se va acorda unei românce-doctor în medicină de la facultatea din Bucureşti, şi care urmează să se specializeze în boale de copii. Cererile de înscriere, pentru acest scop, însoţite de diploma de doctor în medicină şi actul de naţionalitate, se primesc la decanatul facultății de medicină până în ziua de 30 octombrie a. c. nii să întrebe: Prin ce mijloace au ajuns egiptenii, la rezultatele astronomice ale secolului al 20-lea ? Unde suntem atunci cu evoluţia, acea tiradă ştiinţifică atât de scumpă odată tuturora ? Cum va expuca istoria faptul, că abia azi am ajuns la rezultate, care se puteau citi în piramida Kheops, de atâtea milenii? Şi întrebările se înmulţesc din ce în ce, cufundând mititea omenească într’o mare de enigme care aşteaptă să fie deslegate, şi din faţa cărora se pare că cei mai mulţi se refugiază, în aceiaşi formulă, care se numeşte mister. Sau, şi asta-i o coincidenţă ? Ar fi poate răspunsul cel mai ironic, în raport cu neputinţa ce o vădesc faţă de misterul piramidei. Intr’adevăr, azi se admite de comun acord, că raza polară e 6.356.700 metri, cu o oarecare aproximaţie, mică dealtfel. Vechii egipteni aveau două feluri de unităţi de măsură. Una obişnuită pentru popor, alta sacră, pe care nu o întrebanţău decât preoţii. (Ceea ce constitue încă un mare mister, consistă tocmai în faptul că acea unitate era sacră). Unitatea sacră se numea cot piramidal, şi se împărţea în 25 degete piramidale. Un deget piramidal, e e-chivalent cu 25,4264 mm. Iar tin cot piramidal, face 0,6356600 m. Nu e bătătoare la ochi identitatea dintre cifrele care reprezintă lungilioane, obţinem numărul 6356600, care e lungirea razei polare, cu o diferenţă neînsemnată de 100 metri, faţă de lungimea admisă în secolul al douăzecilea. Dar chiar şi lungimea admisă azi, e aproximativă. Cotul piramidal, era prin urmare, exact a zecea milioană parte din raza polară admisă pe atunci. Şi nu se ştie dacă numărul 6356600 simbolizat de piramida egipteană, nu e mai aproape de realitate decât numărul 6356700 pe care-l admitem azi. Un lucru însă e sigur. Chiar dacă raza polară ar avea exact lungimea admisă de noi, cotul piramidal ar reprezintă a zecea milioană parte din raza polară, cu o aproximaţie insignifiantă de o sutime de milimetru. A compara deci exactitatea metrului nostru, cu aceea a cotului piramidal, ar însemna să se glumească pe socoteala unor eforturi bine intenţionate, de atâtea secole. Dar, după cum am afirmat mai sus, valoarea admisă azi e şi ea aproximativă, şi s’ar putea prea bine întâmpla, ca peste vreo, câteva secole, să descoperim că lungimea cât mai precisă a razei polare, e aceea care se poate citi In piramida Kheops. Să presupunem însă şi de astădată, că cele de mai sus sunt date imprimate în piramidă prin jocul orb al întâmplării. Că constructorii ei, n’aveau idee de acele date, şi că to’tul se explică 'tirind «oincidenţă ficat azi în mod strălucit şi de as-1 nească normală, care să nu rămână I mea în metri a razei polare admisă I întâmplătoare. Asta nu. ne impiedi tronomie e evident că, o unitate de I profund turburată, încremenită în I azi, şi cifrele cotului piramidal ? In- I că însă, să cercetăm mai deaproape măsură nu se poate baza pe p lun faţa acestor descoperiri, şi care aămulţind cotul piramidal cu zece mi- aceste misterioase coincidenţe, pregime ea însăşi variabilă. Deci în felul acesta idea era irealizabilă. Există însă o unitate pe care astronomii o întrebuinţează de atâtea ori în calculele lor, unitate care într’adevăr e singură cantitate invariabilă. Aceea e raza polară a pământului. Ea este deci acea cantitate, care ar putea servi de minune prin invariabilitatea ei, unei unităţi de măsură adequată necesităţilor, deci şi pretenţiilor revoluţiei franceze. Numai că în secolul al 18-lea, acest lucru era ignorat. Trebue să ne reîntoarcem pentru asta, cu patru mii de ani în urmă, pentru a constata că cotul piramidei ce a servit la construcţia piramidei Khéops, e unitatea de măsură ce se bazează tocmai pe lungimea invariabilă a razei polare, că acel cot piramidal e singura unitate de măsură care are o justă raţiune de a fi, pentrucă el e exact a zecea milioană parte din lungimea razei polare. Iată prin urmare, că în timp ce omenirea s’a trudit milenii dearândul, pentru a ajunge să cunoască dimensiunile pământului, constructorii piramidei cunoşteau acest lucru, înaintea noastră cu mai bine de 4 mii de ani, şi aveau cea mai ideală unitate de măsură, unitate pe care savanţiiatâtor secole şi milenii posterioare, n’au fost în stare să o descopere. Nu există minte Ome CUVÂNTUL Concertele festive din Parcul Carol Sâmbătă seara (2 Septembrie) are loc în Arenele Romane din Parcul Carol concertul unei muzici militare uriaşe, formate din întrunirea a 15 din cele mai bune muzici militare din ţară. Impresionantul ansamblu, care numără nu mai puţin de 800 executanţi, a fost pus la punct. Pe program figurează şi două piese clasice de mari efecte sonora: uvertura «TanhaUser» da Wagner şi poemul simfonic «1812» de Ceaikovsky, care vor să suna într’o amploare cunoscută până acum la noi. Biletele, cu preţuri populare, la agenţia teatrală Jean Feder . -------------------- „Amicii Biftovei şi ai Coastei de Argint“ Sunt mulţi bucureşteni, cari şi-au petrecut în anii din urmă vacanţa lor la Ecrene sau Balcic, întremându-şi sănătatea pe plaja mării sau la Tuzla şi în nesfârşite preumblări prin întreaga regiune sau în largul mării. Aceia dintre ei, cari socotesc că Valea Batovei este o regiune agricolă şi viticolă de mare viitor, iar Coasta de Argint poate deveni în scurtă vreme o adevărată Rivieră a României, sunt rugaţi pe această cale să adere la înfiinţarea unei Societăţi cu numele de: „Amicii Batovei şi ai Coastei de Argint”. Adunarea generală de constituire va avea loc Sâmbătă 2 Septembrie ora 5 d. a. la uniunea camerelor de agricultură str. Polonă Nr. 8. De la Academia regală de muzică şi artă dramatică înscrierile şi reînscrierile la Academie încep la 1 Septembrie şi durează până la 10 Septembrie inclusiv. Pentru înscrieri se vor alătura la petiţi următoarele: certificat de naştere, ficat de buină ,maiori, iar pentru antul părinţilor, putea lua diploma din secţiile ci diploma di bacalaureat. Acei care vor avea numai cursul interioor de liceu sau o şcoală similară, for primi numai certificat de absolvirea secţiei urmate. $vi La secţia pedagogică, cei care n’au bacalaureatul, vor primi numai un certificat de numărul anilor care i-a frecventat un asemenea certificat vor primi şi cei de la celelalte secţiuni, cari nu vor poseda certificatul de patru clase secundare, sau o şcoală de acelaş grad de cultură. La cererile de înscriere pentru orice secţie, se va alătura şi recipisa de plata sumei de lei 500 care se depune la Cassa de depuneri din București, în contul rectoratului Academiei, ca taxă de examen fără de care cererile nu vor fi luate în seamă. 2 . Orice cerere de înscriere sau reînscriere care va fi înaintată peste data de 10 Septembrie se consideră ca neprimită. Pentru orice alte informaţiuni se va cere prospectul de la secretariatul Academiei, str. Ştirbey-Vodă 37 Bucureşti, cat de studii act de Vaeci: purtare pen minori cons. Nimeni a Academiei, daca nu va fi Despre „Oastea Domnului lisus“ (Continuare din pagina I-a), jigniţi toţi «fariseii» cari nu se pot ridica deasupra nepriceperii lor, deasupra necredinţa lor, deasupra lenii lor, deasupra cusururilor şi păcatelor de tot felul, cari i-au făcut eroi savuraţi ai anecdotelor lui Speranţia şi «tipuri» de pătimaşi nevolnici din literatura d-lui M. Sadoveanu (alesul lor în Consiliul eparhial al Moldovei). Dar nu «ostaşii» îi bruschează şi-i jignesc. Ci, prin cel mai natural proces psichologic, ei înşişi nu vor putea suferi lumina care-i demaschează şi vor striga împotriva ei. Doar, de la coborârea Mântuitorului în lume, nu mai e nimic nou în acest domeniu: desigur El strica Legea, «învăţătura şi aşezămintele», El hulea pe Dumnezeu, iar fariseii... «Ştirbire de autoritate episcopală»? Dar vrei, Părinte Alexandre, să ne laşi pe noi, din Eparhia Moldovei, pe seama Părintelui Pimen, ca să auzim de Dumnezeu numai când va binevoi I. P. S. Sa şi preoţii politicianizaţi să predice? Sau nu se ştirbea autoritatea episcopală, când se lucra Duminica, în ceasurile săvârşirii Sf. Liturghii, la zidirea palatului regal din inima Bucureştilor, când Prea Fericitul Patriarh Miron era, totuşi, Regenţi Sau... înşivă, Părinte, singur şi compleetează cu miile de pilde, pe care le cunoşti, despre ştirbirea autorităţii episcopale şi parohiale, de către înşişi aceia, cari au totuşi astăzi cel mai mare rol întru mântuirea societăţii noastre româneşti din ghebena, în care ne pârjolim. Oastea Domnului Isus nu e nici sectă, nici nu merge «într’acolo», nici nu ştirbeşte autoritatea nimănui, nici nu pustieşte satele, nici nu învrăjbeşte oamenii, nici nu face silă nimănui... Ci, Oastea Domnului Isus este asociaţia unora cari ascultă învăţăturile Bisericii, căutând a-şi potrivi viaţa lor după aceste învăţături, cari — ştiind carte — nu cred a păcătui, dacă învaţă de la orice preot sau ierarh din «una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică» şi se întăresc în viaţa lor creştinească prin predica acestora. De unde, dar, primejdia pentru Biserica şi pentru Stat ? Făcut-aţi S. Voastră personal încercarea să conduceţi râvna «ostaşilor» din parohie şi nu au alergat ei cu grabă mare şi recunoştinţă la chemarea Sf. Voastre ? Un singur lucru trebuie, însă, «povăţuitor lor»: să nu strecoare ţănţarul şi să înghită cămila ! Dr. Const. S. Samson Paşcani N. R. Publicăm articolul «ostaşului» dr. Const. D. Samson, cu convingerea că problema, pusă de părintele Alin Constantinescu, merită să fie desbănută de marea presă. Vom observa, totodată, că autorul articolului nu răspunde la obiecţiunea ridicată de părintele Constantinescu: «religia creştină nu e numai morală, ci şi dreaptă-credinţă». Fiindcă toată bătălia în jurul acestui adevăr se va da. Spectacolele zilei Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Cărăbuşul în splendoare. GRADINA MARCONI: Fracul, cu Mişu Fotino. TEATRUL GRADINA COLOS: Vitrina cu surprize revistă cu Jean Nico şi Stroe. TEATRUL NOU: «Ghetto Lacht» revistăla Ion Iribeaga. TEATRUL JIGNIŢA: Skoţi Klmt de Sternberg şi Altman. ŞTRANDUL KISELEFF: Apa zilnic schimbată, nisip de mare. Cinematografe CAPITOL: «Femeea cu părul roşu» şi trei jurnale. SELECT: Fiul improvizat cu Gravcy şi Florelle şi complectare. TRIANON: Iadul plăcerior cu Frederick March şi Silvia Sidney şi două complectări GRADINA COLOS: Iadul plăcerilor cu Frederick March şi Sylvia Sidney şi două complectări, ED. PALACE: Palatul misterelor cu Boris Karloff şi complectări. REGAL: «Când două inimi se întâlnesc şi 3 complectări VOX: Femeia cu experienţă şi complectare. CORSO: Nibelungii partea II-a şi Vânt de primăvară-FEMINA: Fetiţa din provincie şi Verişoara din Braşovia. MARNA: Baroneasa iubeşte, Răsbunătorul şi «Denisa are sex-apil». SPLENDID: Copilul nimănui şi Simţuri rătăcite. IOMIS: Generalul Yen şi Inimă de huzar. IORUM: Modelul şi Contesa Lily, AMERICAN: Ispita dragostei şi Cursa cea mare. MARCONI: Marathon şi Craii de la Maxim. RAHOVA: Chandu şi Şase ore de trăit ISBANDA: Fantastic jazz şi Pathé-jurnal NORA: Aventurile unei fete de pension şi complectări. VOLTAR BUZEŞIT: Amicul meu guvernatorul cu Tom Mix: Patru fete... trei băeţi şi revista. SCALA: Transatlantic şi Stan şi Bran. MILANO: O fată ca tine, îndrăgostiţii şi Extemporalul cu Ion Morţun. LIRIC: Indrăsnetul şi Salto mortale. TERRA: Groaza cu Conrad Velde, Piraţii Chinei şi trupa Juvenal. OMNIA: Inimi frânte. SALA FRANKLIN: Am fost locotenent Husar cu Madi Christians şi Alexander şi Regele Nătărăilor cu Curt Bois şi La Jana. SALA EPISCOPIEI: Relache; reprezentaţiile continuă în sala Franklin. LIDO: Domnişoara face armată şi Expresul dragostei. DOROBANŢI: Biletul galben cu Elisa Landi. ILEANA: In umbra zgârie norilor şi Seducţiune. ALIA: Violete Imperiale şi Numai un sărut. VOGA: Sbuciumul patimat şi Spaima garnizoanei. KISELEFF: Secretul celor şease şi Stan şi Bran. REGELE FERDINAND: Nu vreau să ştiu cine eşti şi căpitanul de covârtă. MAGIC TEI: Valea morţii cu Tom Mix. cum şi altele care vor urma. Am amintit mai sus, despre fenomenul balansării axei polare în jurul unei poziţii mijlocii, fenomen numit precesie. După cel mai mare matematician din ultimul timp Newcomb, o rotaţie complectă se efectuiază în 25800 de ani, numărul 25800 dealtfel e unanim admis de savanţii secolului în care trăim. Fenomenul ca atare, e destul de complicat ceea ce o ştiu foarte bine, toţi aceia care se ocupă cu Mecanica Cerească, ştiinţă care e poate cea mai frumoasă cucerire a spiritului omenesc, şi ale cărei baze sunt puse de geniul lui Newton, apoi perfecţionată de urmaşii săi. Istoria ne învaţă că fenomenul precesiei a fost descoperit de Hiparc, pe la 130 înainte de Christos. Formidabilă a fost surpriza cercetătorilor, când au aflat că dacă adunăm lungimile diagonalelor, obţinem tocmai 25800. Deci fenomenul precesiei, nu numai că n’a fost descoperit prima dată de Hiparc, ci acel fenomen a fost cunoscut cu exactitatea secolului al 20-lea, înainte de Hiparc cu cel puţin două mii de ani. Şi asta o tot coincidenţă întâmplătoare ? Şi încă n’am terminat. Ion Mărgineanu Vineri 1 Septembrie 1933 Şedinţa consiliului de au-tier al Casei Muncii C. F. R. In şedinţa ţinută Marţi seară, la Casa Muncii C. E. R. consiliul de administraţie a luat următoarele măsuri: deschiderea unui credit de un milion jumătate lei pentru reparaţiile şi amenajările ce urmează să se facă sanatoriului de tuberculoză de la Ruginoasa, pentru construirea unui depozit de medicamente şi laborator s-a fixat ţinerea unei licitaţii. Consiliul a mai aprobat licitaţia pentru furnizarea şi montarea ascensoarelor de la spitalul Casei muncii din strada Witing. Cum se vor stabili mediile şcolare Ministerul instrucţiunii a trimis o circulară tuturor inspectoratelor locale de învăţământ prin care le indică modul stabilirii mediei generale, la finele anului şcolar. Calificativul mediei generale va fi insuficient, când elevul are unul sau mai mulţi insuficienţi; suficient când elevul nu are nici un insuficient însă are la trei sau mai multe materii media anuală suficient, bine, când elevul are cel mult două calificative anuale suficient, restul fiind bine, foarte bine sau excepţional; foarte bine, când elevul are cel mult la două materii bune, restul fiind foarte bine sau excepțional." MIZERII a indiscreţii După cum se ştie, sfinţirea bisericii din Costeşti nu s'a făcut încă, dar noul locaş al Domnului a dăruit totuşi o minune; a făcut să se plătească pensiile întârziate din cuprinsul unui întreg judeţ, , Şi iată cum. Pentru solemnitatea târnosirii, care trebuia să fie slujită în prezenţa M. S. Regelui, guvernul aranjase o mare manifestaţie spontană de simpatie, probabil pentru a convinge şi pe Dumnezeu de incontestabila lui popularitate. Cei însărcinaţi, însă, cu concentrarea masselor entuziaste, se loviră de o piedică foarte ameninţătoare , salariile şi pensiile din întreg jud. Argeş nu fuseseră plătite de vreo două luni. Şi atunci, delegaţii comunicară şefilor respectivi că entuziasmul va fi greu de stârnit dacă în prealabil nu se mulţumesc pensionarii şi salariaţii, de cuvântul cărora atârnă şi pornirea celorlalţi cetăţeni. D. Madgearu fu avizat asupra situaţiei şi pus în îndatorirea decisivă pentru partid de a rezolva de urgenţă problema. Grijuliu cu interesele morale ale guvernului, ministrul finanţelor chemă de urgenţă pe administratorul financiar al judeţului Argeş, îl încarcă cu acreditivele necesare şi îi porunci, cu generozitatea sa cunoscută, să achite îndată «bieţilor» oameni ceea ce li se datorează. Operaţia, fireşte, fu repede executată. Cu atât mai mult cu cât, ziua târnosirii se apropia şi acţiunea de colectare a entuziasmului popular mergea foarte anevoios. S’a întâmplat însă ca a doua zi după ce d. Madgearu slăbozise aceasta mână asupra judeţului Argeş, mareşalatul Curţii să ajumfe că M. S. Regele îmbolnăvindu-se solemnitatea dela Costeşti nu va mai putea avea loc. Cum luă cunoştinţă de informaţiune, d. Madgearu se repezi la telefon şi ceru. — Alo, Piteşti... Vreau să vorbesc cu administratorul financiar... Domnule Administrator, nu mai plăti salariile şi pensiile... Păstrează sumele până ce voiu da cu pr. D. ministru al finanţelor econom şi prevăzător cum este, vroia să păstreze banii pentru noua dată, care nu s’a fixat încă, a sfinţirii bisericii. ■f 1 Dar Dumnezeu care vede şi lucrează mai repede ca d. Madgearu, făcuse minunea: bieţii argeşeni fuseseră plătiţi. v %■ Un tânăr deputat liberal care reprezintă în parlament un judeţ din Oltenia, vrând, fireşte, să dea... o mână de ajutor pentru reîntregirea partidului, s’a dus acum două săptămâni ne-anunţat la d. Gh. Brătianu. Şeful georgiştilor când a auzit cine a venit să-i depună «omagiile» sale spontane, a rugat servitorul să-i comunice că «d. Gh. Brătianu nu primeşte pe nimeni». De atunci tânărul deputat este din nou susţinătorul «sans peur et sans reproche» al şefiei d-lui Duca Scorpion & Comp. Măsuri pentru înlesnirea turismului Consideratul pentru turism sesizându-se din relatările ziarelor, că apa Jiului este infectată prin spălarea cărbunelui la Petrila şi că la Brezoi, tot pe Valea Jiului, vilegiaturiştii sunt întâmpinaţi de cete de cerşetori şi infirmi a cerut prefecturei judeţului Hunedoara să ia urgente măsuri. Deasemeni, cetăţeni cari, — pe baza ordonanţei Nr. 1 — au avut de făcut plângeri şi propuneri, s’au adresat consideratului pentru turism care a făcut imediat demersurile necesare. Astfel, s’a intervenit pentru bună funcţionare a băilor Olăneşti; pentru introducerea unui serviciu al călătorilor la casele de adăpost din munţi; pentru asigurarea unui mai uşor accese la frumosul lac Ghilcoş; pentru ieftenirea preţurilor in staţiunile de pe coasta Mărei Negre. Totdeodată, în majoritatea judeţelor, înfiinţându-se comitetele pentru intensificarea propagandei turistic generale şi pentru desvoltarea staţiunilor balneo-climaterice şi localităţilor de interes turistic din regiune. Consideratul pentru turism a fost sesizat asupra nevoi luării de măsuri speciale pentru cari s’a intervenit la departamentele respective. carff rcViste In curând va apare «Ecranul», revistă cinematografică bilunară. Redactori: Paul B. Marian și Raoul Sinici. «Ecranul va apare în format mare, în 16 pagini, cu un material viu, variat şi bogat ilustrat, fiind o oglindă fidelă și obiectivă a tuturor spectacolelor cinematografice. ;