Cuventul, octombrie 1933 (Anul 9, nr. 3030-3060)

1933-10-01 / nr. 3030

D­u­minică 1 Octombrie 1933 Nenorocirea dela Sinagoga din str. Paradim 11 femei ucise si 60 rănite din pricina panicei Scene dramatice provocate de bigotism . O nenorocire înfiorătoare, întâm­plată dintr’o nimica toată, dintr’o fatalitate stupidă, a costat unspre­zece viefi omeneşti şi n’a lipsit mult să atingă proporţiile cumplitei tra­gedii de la Costeşti. Aseară a început marea sărbătoa­re israelită Iom-Kipur (Iertarea pă­catelor). Este cea mai mare dintre sărbătorile evreilor, o zi de pioasă şi de impresionantă reculegere, de post complect şi de rugăciuni smeri­te- Ziua ispăşirii păcatelor. O mulţime de peste 600 de credin­cioşi asistau aseară la slujba reli­gioasă oficiată la templul «Cultura», din strada Poradim No. 21, fostă Griviţii, din vecinătatea Gării de Nord. * Postul «Iom-Kipurului» durează 21 ore-­A început ori, la orele 6, cu pri­mele umbre ale serii şi se sfârşeşte astă seară, la aceiaşi oră. Eri la orele 6, s’a luat masa rituală în toate casele evreeşti şi apoi, pâl­­curi-pâlcuri, credincioşii au început să se îndrepte spre lăcaşurile de ru­găciune.In sinagoga din Poradin, bărbaţii luaseră loc jos, iar femeile îşi aveau rezervate locurile în baloconul tem­plului. Alt cadavru identificat: Raşela Mătăsaru din Botoşani, domicilia­­tă la hotelul «Europa» din calea Griviţei. Nefericita a venit în Ca­pitală Joi seara, şi prinsă de sărbă­tori, a dat fuga la cea mai apro­piată sinagogă — la Poradim — aflată chiar vis-a-vis de hotel, spre a auzi Kol-Nidre. A murit de asemeni sufocată, —­­cu coşul pieptului sfârtecat de căț­­eâe. Pe rând au fost scoase cadavre­le femeilor: Raşela Rubinstein Cohn din calea Grivitei 181, Ana Smeri, domiciliată la hotelul «Co­roana» din calea Grivitei, Ena El­­chis din str. dr. Felix No­ 31. «SALVAREA» REFUZATA! Au sosit în grabă, imediat ce s’a aflat de nenorocire, ambulantele «Salvărei». Internii conştiincioşi ai acestei instituţii, Rădulescu şi Ghe­orghiu, au coborât în grabă spre a-şi îndeplini misiunea; au întâm­pinat însă o rezistenţă de care au fost uimiţi. Nici una dintre rănite nu a vroit să se urce în ambulanţă; unele, grav lovite, cu coastele ru­pte, au preferat să stea în curte jos, aşteptând să fie luate pe braţe de rude. Altele, deşi se văi­ta­u de dureri atroce, au amuţit în mom­en­­tul când au fost invitate în ambu­lanţe. Ceva mai mult: unii băi­ Din mormanul de femei au fost­­baţi, şi-au scos pardesiele şi­ an a scoase apoi Sara Davidsohn din coperii rănitele, spunând interni­­sti­ dr. Botescu No. 15 şi fiica ei lor.­Roza Cichinovschi, măritată cu un funcţionar al firmei «Cehoslovaca», domiciliată în str. Cameliei No 34. Mamă şi fiică porniseră, în iure­şul care a cuprins mulţimea, ţinân­­du-se de braţ. Amândouă s’au pră­buşit pe scări, şi au fost prinse de­desubt. Au murit sufocate,­­ căl­cate în picioare. A fost în adevăr impresionantă identificarea Zarei Davidsohn; so­ţul ei, înebunit de durere, a dat peste cadavrul soacrei. Dedesubt, — «Nu au nimic. Lăsati-le in pace­.. Internul Rădulescu, care nu cu­noştea motivul acestei rezistente în fata ajutorului, s’a revoltat şi a ridicat cu forţa trei rănite pe care le-a trimis spitalului Filantropia. Pe urm­ă, a aflat motivul rezis­tenţei: bigoţii nu se urcă în această sărbătoare, în vehicule... Bigotis­mul merge — după cum s’a văzut — până acolo încât chiar în faţa durerei, nu cedează ritualului a găsit-o pe Zara. Nefericitul şi-a smuls părul din cap, a ridicat cada­vrul femeii și a început să alerge cu el prin curte. DESTIN Cum s’a produs nenorocirea lată, după relaţiile chiar ale unui martor ocular, cum s’a produs neno­rocirea. Pe la orele 7 şi jumătate, sinagoga era arhiplină■ Locurile toate, fusese­ră încă din ajun distribuite enoria­şilor, astfel că cei cari nu-şi asigu­raseră din vreme locul, au fost ne­voiţi să stea în picioare. Printre pu­pitre, între rândurile de bănci, şi la balconul femeilor, — au luat loc în picioare, câteva sute de persoane. Unii pretind că erau chiar vreo şase sute, — adică cât putea cuprinde si­nagoga, — în mod normal. KOL-NIDRAI„. Cantorul David Stimberg cânta în acel moment «Kol-Nidra», faimoasa rugăciune care este temeiul slujbei religioase de dom Kipur». Corul, — redus la număr — dădea răspunsurile ;era în sinagoga supra­populată o tăcere impresionantă, când, deodată, lumina electrică a be­curilor de la altar a început să păl­­pâe... Slăbea, credincioşii au obser­vat acest lucru, — şi un moment, privirile s’au ridicat de pe cărţile religioase. Lumina s’a reaprins, — însă numai pentru câteva clipe, stin­­gându-se apoi brusc. A fost un frea­măt... Sus, la balcon, între femei, s'au auzit câteva strigăte. ALARMA Una dintre credincioase, Irina Moscovici domiciliată la hotelul «Coroana» din calea Griviei, fe­meie corpolentă, s’a ridicat de la pupitru, și a început să suiere, scoasă din minţi: — «Faer, faer, faer!... (Foc! foci foc!) Sa deslănțuit din acest moment sus la balcon, o adevărată nebunie. Femeile scoţând strigăte disperate, au dat busna spre uşă. Jos, bărbaţii, mai calmi, au înce­­cercat să potolească panica stri­gând femeilor: —­­Nu-i nimic. Rămâneţi linişti­te. Nu-i nimic! Toate încercările de liniştire rămaseră inutile. Femeile fugeau din balcon spre scara de Piatră de curând renova­tă. Fiecare căuta să scape mai re­pede; să fie cea dintâi afară. E les­ne de închipuit debandada care s’a produs, — lupta pentru întâetate dând loc la o adevărată bătălie. In goana aceasta nebună, femeile n’au mai coborât scările; cele aflate în fată au fost împinse din spate, şi au căzut pe scări, rostogolindu-se până jos, lovindu-se cu capul de piatră, călcate în picioare... UŞILE ÎNCHISE! Bărbaţii de jos, văzând panica ce s-a produs, au fugit afară, spre uşa care da la balconul femeilor. Neno­rocire ! Uşile erau închise, ca şi gri­lajul de fier. Amândouă se închi­deau pe dinăuntru. Bărbaţii au în­­ceput să împingă uşa, în timp ce femeile căzute la pământ împiedi­cau deschiderea... Cinci minute a durat această lup­tă pentru deschiderea uşei, mulţi­mea bărbaţilor văzând că iureşul nu se mai potoleşte, a început să strige de afară : — «Staţi pe loc... Stafi acolo-Dar cine să-i audă' Lupta pentru viaţă, care a fost însă un asalt spre moarte. Brusc, lumina s’a reaprins. (In timpul cât electricitatea nu func­ţiona, ardeau totuşi în sinagogă lu­­mănări). * Uşile au putut fi cu greutate des­chise... Un morman întreg de femei zăcea la capătul scărei. Bărbaţii au scos pe cele aflate deasupra­, unele, în plină criză de nervi, au fost con­duse afară, a­duse în casele veci­ne, (cari au acordat cu acest prilej o largă ospitalitate a victimelor). Altele rănite, au fost ridicate pe braţe, duse la farmaciile din apro­piere, sau transportate cu automo­bilele la domiciliu-Cele bigote,­­deşi, unele grav ră­­nite, au refuzat să se urce în ma­­şini şi au preferat să fie duse pe brațe. SOŢII CARESI CAUTA SO­tiile S’au înregistrat cu acest prilej scene impresionante; după ce fe­meile aflate deasupra mormanului au fost scoase, soţii aflați afară au dat năvală în antreul scărei ca să­şi caute soţiile. A fost o nouă luptă, — dureroasă: fiecare îşi striga sofia, — o căuta între trupurile întinse pe piatră... Pe urmă , jalea celor care îşi gă­seau soţiile în spasmul mortei. Toate au fost scoase pe beate. U­­nele aşezate în curte. Printre cele dintâi moarte identi­ficate e şi nenorocita care a dat alarma . Irina Moscovici- Nefericita după ce a scos strigătul care a pro­­­dus nenorocirea, a fugit spre uşa balconului, căutând să-şi facă loc afară. Irina Moscovici, femee tre­cută de cincizeci de ani, s-a rosto­golit pe scări şi a fost prinsă sub călcăile celorlalte- I-a fost spart co­şul pieptului, — mâinile fracturate.. A sucombat pe loc. MORŢII Cadavrele ascunse Din partea autorităţilor au sosit imediat la locul nenorocirei d-nii ju­de inspector lor Stănescu, comisarii şefi Voinescu, Păunescu, chestorul Georgescu, comisar şef Athanasiu şi procurorul Deleanu. Au venit şi posturile de pompieri, întrucât se svpnise că s’a produs un incendiu. Posturile au fost imediat retrase, întrucât s’,a văzut că nu era vorba de foc. Reprezentanţii autorităţilor au luat dispoziţiuni pentru transporta­rea cadavrelor la institutul medico­legal. Din nou s’au produs scene im­presionante: magistraţii şi poliţiştii au fost imploraţi de către credincioşi să nu ridice cadavrele, întrucât ri­tualul nu permite acest lucru în ziua marei sărbători. Reprezentanţii au­torităţilor au căutat să demonstreze că, în faţa acestei nenorociri, ritua­lul nu are rost, şi că măsura trebue aplicată. ***441 »I* Văzând că rugămintele nu li se în­deplinesc, bigoţii au căutat să se o­­pună ridicărei cadavrelor, — dar în cele din urmă au trebuit să cedeze- S’a petrecut atunci o scenă ului­toare: unii au ridicat cadavrele so­ţiilor lor, şi au fugit să le ascundă în casele vecine, — unde au şi fost găsite-ALTE DOUA VICTIME Noaptea târziu, două femei grav rănite cărora li s’a dat adăpost în­­tr’o casă vecină, au sucombat în chi­nuri groaznice. Cu aceste două, — numărul morţi­lor se ridică la unsprezece. Ele nu au putut fi încă identificate. ŞAISEZECI DE RANIU Cum, spuneam mai sus, multe fe­mei rănite ,au refuzat din cauza ri­tualului, ajutorul «Salvărei». După datele farmaciilor din apropiere şi ale caselor vecine, s’a putut şti însă că numărul răniţilor e aproape de şaizeci. Unele femei mai grav, altele au scăpat mai uşor,­— doar cu le­ziuni superficiale şi cu spaima. Dintre bărbaţi — nici un rănit. DO­I NEFERICIȚI Doar unul, — un evreu bătrân cu bărbișonul alb, umbla prin curtea si­­nagogei, și se adresa masei de cu­rioși care a alergat la locul nenoro­cirei: —­­îNu s’a întâmplat nimic... Ce v’aţi speriat?... Nu-i nimic... Lăsați să se facă slujba.... Tremura, — avea un zâmbet dure­ros... Inebunise... » O femee — nu a putut fi încă iden­tificată, — alerga de colo până colo, spunând vorbe fără nici un senz- Explica cui vroia s’o asculte, că a vă­zut flăcări pe peretele de deasupra balconului. DEVOTAMENTUL UNUI STU­DENT Un tânăr student, Constantinescu, care locueşte în cartier, aflându-se întâmplător în fundătura Paradisu­lui, a alergat în grabă la locul neno­­rocirei şi a dat un preţio­s ajutor la scoaterea victimelor. Femei venite singure la sinagogă şi care fuseseră rănite, au fost con­duse de Constantinescu la farmacia din apropiere. Pe o doamnă, domici­liată în str. Ştirbey Vodă 92, a con­dus-o acasă, şi a telefonat unui fiu al ei mama Acest inimos tânăr, a alergat apoi la primul post telefonic,­­şi­­ne-a dat de veste. Când am venit în fundătu­ra Paradis, l-am găsit dând aju­toare răniţilor, rugându-l să vină să-şi vadâ CERCETĂRILE AUTORITĂŢI­LOR Reprezentanţii autorităţilor au fă­cut cuvenitele cercetări. Sa stabilit din nou că, în momentul când s’a stins lumina, — un scurt circuit — Irina Moscovici a produs panica prin strigătul: Foc! Unii martori ai scenei, afirmă, că pe plafonul balconului ocupat de fe­mei, s-a produs o flacără. Afirmaţia trebue luată sub beneficiu de inven­tar. Se pare că ceea ce a mărit panica a fost în momentul când electricia­nul sinagogei venind să schimbe si­guranţele, a învârtit din greşeală co­mutatorul ventilatoarelor. Sgomotul produs de ventilatoare, a speriat şi mai mult femeile.­­ La celelalte temple şi sinagogi din Capitală s’a aflat imediat vestea ne­norocirei­ Numeroşi credincioşi s’au dus în str. Paradim. Pentru astăzi s’a hotărât un re­­quem pentru victimele­ de la sinago­ga «Cultura». * Reprezentanţii autorităţilor au dis­pus sigilarea sinagogei până astăzi întrucât credincioşii au arătat că, în învălmăşeala produsă de panică s-au pierdut numeroase obiecte de valoare. * întrucât unele cadavre fuseseră a­­şezate în curte şi pe trotuare, poliţia luase măsuri spre a stăvili aglome­raţia mulţimei ce venise la locul ne­norocirei. In cursul nopţei toate cadavrele au fost ridicate şi transportate la insti­tutul medico-legal. furiaiul puternilor în Franţa PARIS 29 (Rador)■ — Asupra oraşului Montpellier și a împrejuri­milor sale, s’a abătut azi o nouă furtună extrem de puternică. Ce semnalează pagube mari în toată regiunea. CUVÂNTUL" Cutremur în Capitală Eri la amiazi, la orele 12 şi 20, s’a simţit uvit violent cutremur în Capitală. Cutremurul a fost verti­cal şi resimţit timp de câte­va secunde, mm Nu s’au semnalat strică­ciuni. Ştiri telefonice ne-au a­­nunţat că şi în alte oraşe din ţară a fost resimţit cu­tremurul, care pare a fi în legătură cu sguduirile sismice înregistrate ulti­mele zile în Europa. LA BUZĂU BUZĂU 29. — Azi la ora 12,20, un cutremur uşor s’a resimţit în o­­raşul nostru. Nu s’a înregistrat nici o strică­ciune. Arestarea unui contabil de fraudator dela Bacău S A FRAUDAT SUMA DE 170.000 LEI. SE CREDE INSA CA AU FOST DE­LAPIDATE SI ALTE SUME. BACAU 29.­­ In oraș iie discută cu aprindere arestarea casierului contabil, C. Mocanu, dela Casa asigurărilor so­ciale. Intr’o anchetă recentă a fost desco­perită în gestiunea acestuia lipsa unei sume de 87 mii lei. Sezisate autoritățile centrale, a sosit în localitate de inspector Ghimbășanu, care inspectând din nou cassa, a des­coperit o fruudă de 170.000 lei, desco­perire care l-a determinat să ceară a­­restarea numitului contabil. Este de relevat deasemeni faptul că Mocanu Constantin a putut fi arestat în gară în timp ce se pregătea să dis­pară din localitate. Sosirea unui crucișetor iugoslav la Constanta SCOPUL VIZITEI VASULUI CONSTANTA 29. — Astăzi la ora 18 d. a. a sosit în localitate distru­gătorul «Dubrovnik» din flota de război a marinei regale iugoslave­ Acesta este primul vas cehoslo­vac care vizitează Marea Neagră și apele românești. Vasul este prevăzut cu 3 tunuri de 120 mm. şi cu trei tunuri anti­aeriene care sunt ultima creaţie în materie de b­aliistică- Sosirea vasului Coincide cu vizi­ta M. S- Regelui Alexandru şi a venit special pentru a transporta pe suveranul iiugoslav de la Con­stanţa la Vârtta Unde va avea o în­trevedere cu relate Boris al Bul­­g­ariei. Este probabil c­ă un detaşament din echipagiul­­Vălului va asista la festivitatea de la‘Medgidia­ Mâine diminuată se vor face vi­zitele de rigoare. De asemenea o delegaţie a ofiţerilor vasului va veni la Bucureşti în întâmpinarea M. S. Regelui Alexandru și Carol- Vasul e comandat de d- locote­­nent-colonel Jelik, are un tonaj de 2400, o lungime de 110 metri iar e­­chipajul de 100 de oameni- O impresionantă sinuci­dere la Iași IAȘI 29­ — O impresionantă sinu­cidere s’a întâmplat aseară în lo­calitate. Sinucigaşul este cismarul G- Cos­­iha Musteafa, lucrător la atelierul d-lui Ilie Lucescu din str. Nicolina No. 16. Cosmă a intrat aseară în grădi­na «Salcia», din aceiași stradă con­­sumând o sticlă de vin La un mo­ment dat, profitând de neatenţia ce­lor din jurul său, a scos din buzu­nar un revolver, trăgând­u-și în cap două gloanţe. Victima s-a prăbuşit la pământ într’un lac de sânge. Ciocnire între fascişti şi antifascişti la Cordoba BUENOS AIRES 29 (Rador).—La Cordoba s’a produs o ciocnire între fascişti şi anti-fascişti. Un deputat socialist şi un alt deputat comunist au fost răniţi. Se crede că au fost rănite şi alte persoane printre care şi doi copii. S’au făcut mai multe arestări. Starea d-lui Herriot LYON 29 (Rador). — După câteva zile, în cursul cărora s’a constatat o ameliorare constantă în starea să­nătăţii d-lui Herriot, astăzi s’a pro­dus o uşoară înrăutăţire a boalei, din care cauză medicii au prescris bolnavului un repaus absolut. Kruid­en asfixiaţi BERLIN 29 (trador). — In locali­tatea Landau, din Palatinat, doi pivniceri neglijând să pună măşti contra gazelor, au intrat într’o piv­­niță unde fermentau 15.000 litri de vin. Ambii pivniceri au fost asfixiaţi. Pompierii au venit în grabă în a­­jutorul victimelor. Doi pompieri au căzut şi ei victimele gazului carbo­nic d­in interiorul pivniţei. Un piv­­nicer a murit iar ceilalţi trei ne­­fixaţi sunt în stare gravă. .... stau la dispoziţia publicului în Palatul Telefoanelor din Calea­­Victoriei. Fie că doriţi să vorbiţi cu oraşul, sau cu provincia, sau cu străinătatea, veţi fi servit la fel de prompt, de politicos. Datorită îmbunătăţirilor aduse reţelei interurbane, o convorbire sim-A plă cu provincia poate fi obţinută acum mai repede decât se obţinea înainte o convorbire urgentă. Cabinele din sala cea mare sunt deschise publicului de la orele 8-19. De la orele 19-21 cabine speciale stau la dispoziţia publicului în sala de intrare. Cabinele din Palatul Poştei Centrale sunt deschise timp, , de 24 de ore zilnic. SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNA DE TELEFOANE Drama conjugală de lângă Tg.-Frumos UN SATEAN SURPRINZAN­­DU-ŞI SOŢIA IN BRAŢELE AL­TULUI SE SINUCIDE DE RU­ŞINE TG- FRUMOS. 28. — O impresio­nantă dramă conjugală, s’a întâm­­plat­­în comuna Rediul Tătar din apropierea oraşului nostru. Săteanul Gheorghe Anicolăesei, din numita comună, îşi bănuia de mai multă vreme sofia, de infideli­tate. Pentru a se încredinţa de svonu­­rile ce circulau prin comună, să­teanul a simulat că pleacă de acasă, întorcându-se însă după câteva ore, şi-a găsit sofia în braţele flăcăului Ion Roşu. Nefericitul sătean nepu­tând îndura această ruşine a cău­tat să-şi pună capăt zilelor, îm­­plăntăndu-şi un cuțit în piept. In stare extrem de gravă el a fost transportat la spital. Haite de mistreţi năvă­lesc în comunele din judeţul Iaşi UN COPIL RĂNIT DE UN MISTREŢ TG. FRUMOS, 28.­­ Autorităţile judeţene au fost înştiinţate despe invazia porcilor mistreţi, în satul Osoiu din apropierea oraşului nos­tru. Mai mulţi locuitori din susnumi­­tul sat, ducându-se în pădure după lemne, au fost întâmpinaţi de o hai­­tă de mistreţi. Cu multă greutate sătenii s’au salvat, refugiindu-se în sat. A doua zi, mistreţii au pătruns şi în sat, producând o panică e­­normă printre locuitori, cărora le­­-au sfâşiat numeroase vite. In faţa pericolului, sătenii s’au adunat în număr man­e şi au pornit în goană după porcii sălbateci. Mul­ţi dintre mistreţi au fost ucişi.­­U­­nul din mistreţi căutând să fugă a pătruns în Casa săteanului Gheor­ghe Costea, unde se afla un copil, anume Ionică şi a încercat să-l de­voreze. Vecinii fiind atraşi de ţipe­tele disperate ale copilului au inter­venit, reușind să ucidă animalul. Copilul a fost grav rănit de către animal. Crima din Timişoara TIMIŞOARA 29.­­ Aseară, pros­tituata Ana Gruber se plimba îm­preună cu o prietenă a sa Sabo Clara şi cu soldatul Walter Martin prin faţa barului «Terminus». La un moment dat doi necunos­cuţi au apostrofat pe cele două fe­mei cu cuvinte triviale. Soldatul Walter Martin s-a luat atunci după ei, pentru a le cere socoteală de cu­vintele aruncate femeilor.­Unul din necunoscuţi a scos însă un cuţit şi l-a împlântat în gâtul soldatului doborându-l la pământ. Strecurându-se apoi printre tre­cători au dispărut. Rănitul a fost transportat în sta­re gravă la spital. Poliția a început cercetări pentru prinderea criminalului. ——ooxco-------­ Solemnitatea predării avionului „Gorj“, la Tg.­Jiu ■ ■ oo-----— Cuvântarea Prinţului Bibescu TG. JIU, 29. — Eri au sosit în lo­calitate Prinţul Bibescu, Principe­sa Bibescu, d-na şi d- maior Buncu­­lescu, d. Cantacuzino-Paşcănu, di­rectorul aviaţiei civile, d. Popa di­rectorul liniilor aviaţiei civile, pilo­tul George Paul şi mecanicul Cos­­­ tache. . Oaspeţii au venit cu două avioa­ne, pentru a participa la solemnita­tea predării unui avion dăruit de Prinţul Bibescu judeţului Gorj, pen­tru legătura aeriană Bucureşti —­­Tg.-Jiu. Autorităţile locale şi un numeros public au întâmpinat pe oaspeţi. SERVICIUL DIVIN S’a oficiat un serviciu religios după care au vorbit preotul Prezbe­­­anu, d. col- Chiliman comandantul garnizoanei şi d. Alex. Popescu pre­fectul judeţului­. CUVÂNTAREA PRINŢULUI BI­BESCU Prinţul Bibescu, luând cuvântul, a spus. Mă bucur că mă găsesc în ap­oiere de leagănul părinţilor mei şi mai ales mă bucur că am putut să vă aduc în dar o mică pasăre, car® a­ şi fi dorit să fie cât mai mare, dar din cauza dificultăţilor finan-, ciare actuale a trebuit să mă mul­­ţumesc cu atât. De când mi s’a făcut cinstea să fiu ales ca preşedinte al aviaţiei ci­­vile internaţionale mi-am făcut da­toria atât cât am putut spre cin­­stea ţării. : . Am simţit o datorie de conştiinţă faţă de inima mea şi de judeţul meu, când şi astăzi ,v-am dăruit a­­cest avion, care să uşureze în parte greaua legătură dintre Gorj şi Ca­­pitală­ . . .| Eu am fost toată viaţa <ostaş, din­tre cari 1.5 ani ofiţer de ordonanţă al Marelui Rege Ferdinand. ] , | Am comandat, în 1913, prima esca­drilă românească în Bulgaria şi as­tăzi mă găsesc mobilizat pe frontul aerului, în slujba neamului şi » țării. • i '• j Avionul ce v’am dăruit, este cum­părat din banii personali, întrucât am înţeles că cinstea de a fi ales al Gorjului, în Senatul ţării, mă o­­bligă să înapoiez Gorjului sub a­­ceastă formă, diurna ce mi s’a cu­­venit ca parlamentar. Vi-l dăruesc din toată inima, să-l folosiţi pentru nevoile dv. şi să-l stăpâniţi sănătoşi. ALTE CUIVANTARI A mai vorbit d. Cantacuzino-Paş­­canu, în numele aviaţiei civile şi a d-lui subsecretar de stat al aerului Radu Irimescu, amintind că pe ziua de 20 Octombrie c­, urmează să în­ceapă curse regulate, de trei ori pe săptămână, cu plecarea din Tg.-Jiu la ora 4 dim, iar din Bucureşti la ora 8 dim. Preţurile s-au fixat la 500 lei de persoană, acordându-se o reducere de 20 la sută funcţionarilor pu­blici. D. VALENTIN BIBESCU Căile ferate cehoslovace mulţumesc personalului C. F. R. Pentru concursul dat cu ocazia inundaţiilor -°oxo° In urma concursului dat de per­sonalul c.f.r. cu ocazia inundaţiilor din luna iulie a. c. pentru înlătu­rarea întreruperilor, de circulaţie pe linia Halinei-Valea Vişeului, care traversează teritoriul cehoslovac, di­recţia de exploatare din Cashce a căilor ferate cehoslovace, a trimis direcţiei generale c.f.r. următoarea adresă: „Cu ocazia inundaţiilor şi între­ruperilor de circulaţie survenite în iulie a. c. pe reţeaua Terezoa-Tre­buşani, personalul c. f. r. a dat do­vada de o rară iniţiativă pentru menţinerea regulată a traficului şi a contribuit cu mult zel pentru în­­lăturarea întreruperilor de pe li­­niile căilor ferate.­­ Având în vedere cele arătate, ne-aţi obliga mult, dacă aţi aduce la cunoştinţa personalului c.f.r. ex­­presiunea gratitudinei administraţiei noastre feroviere, pentru neprecu­peţita şi însufleţită cooperaţiei.

Next