Cuventul, decembrie 1933 (Anul 9, nr. 3090-3118)
1933-12-01 / nr. 3090
A ZI ■&m ;i:i! ’■ _pg! 1989 *■• NOEMBRIE • \*£ 10 zile ii JOI Zile trecute 833 Zile râmase 32 Bftsâritul Soarelui 7.81 Apusul Soarelui 16.37 Lună Nouă, a 8-a zi Lună Nouă, a 8-a zi Luna in Păt. I. a 7-a zi Ort.: f Sf. Apostol Andrei Cat.: f Sf. Ap. Andrei Prot.s Andrei Evr.: 12 Kislev 5694 Hah.: 12 Saban 1852 ------Buletin meteorologic -- 1 1 Timpul probabil dela 29 la 30 Noembrie 1933 Presiunea va continua să crească cu 8 la 8 mm. Gerul variabil. Vânt potrivit din sectorul NE, mai tense pe litoral. Temperatura va continua să scadă. Noaptea ger cu deosebire aspra în Basarabia și Moldova. Pe alocuri în Oltenia, Ardeal și Bucovina viscole locale. raidno JOI 30 NOEMBRIE 1933 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 13.00. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură laMarinarella, de Fucik, executata de orch. simfonică dr. Weissmann (O); Menuet de Boccherini si Milioanele lui Arlequin de Drigo, executate de de prch. B. B. O. Wireless, dirijată de Percy Pitt (C); Pot puri din «Vânzătorul de păsări» de Zeller, executat de orch. Bernardo Galico, Zurich (C); Barcarola şi Vals Creol de Ceaikovsky, executate de muzica militară a Grănicerilor de Gardă, dirijată de Georg Miller, (C); Marşul triumfal din «Aida» de Verdi, executat de orch. simfonică din Milano şi Corul Operei Scala, dirijate de Molajoli (C). 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). ORA COPIILOR 17.15: D-ra Lucia Demetrius: Lectură. 17.30: Muzică. 17.45: D-ra Alex. Demetrescu: Viata copiilor. 18.00: Orch. Gr. Dinicu: Arii nationale; Leo Delibes; Pasul florilor-vals ; Garoafa roşie şi Birul greu; Dilinov : Când minţi aşa frumos-tango; Aivaz : Deja-vals boston; Romanţe şi arii naţionale. 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orch. Gr. Dinicu: Poleakyn : Canarii (solo vioară Gr. Dinicu); a) Ventura: De ce să mor-romantă; b) Hora lui Chipan; Tranchant: Barca lui Yves; Oberfeld: Nu fi geloasă-valstării nationale, UNIVERSITATEA RADIO Artă, plastică 20.00: Gr. Cantacuzino: Cultul soarelui. 20-20: N. Busuioceanu: Mişcarea artistică de toamnă. 20.40: Walkyria, operă la 8 acte de Richard Wagner (plăci). După actul I: Scriitori români: G. Bacovia. Lectură. Intre celelalte acte: Radio-Jurnal. Spicuiri din programele străine MUZICA. — 17: Leipzig, Bratislava; 18: Zagreb; 18.15: Roma, Veina; 18.50: Bratislava; 19.05: München; 19.25: Bra tislava; 20; Heilsberg. Leipzig; 20.30: Budapesta, Kosice; 21; Hamburg, München, Varşovia; 21.30: Zurich; 21-40 Leipzig; 22s Bruxel I, München. Stuttgart; 22.30: Strassburg; 23: Bruxel II 23 25: Praga, Viena; 23.45; Breslau Stuttgart, 24: Leipzig. Stuttgart. TEATRU, OPERA, OPERETA. — 19.55: Viena: «Aida» (operă); 21 30: Sol tens: «Prințesa Ceardacului» (operetă) 21.30: Grupul italian: «Ziua Marcelinei» (corn. muz.); 21: München: «Flașneta alb-albastră» şi «Se caută domn mai bine» (două coemdii); 22 30:* Palermo «Unchiul meu, preotul» (comedie). MUZICA DE DANS. _ 23-15-24: Zagreb; 24.30: 1.15 Londra reg.; 22.30 ; 23 45 Hamburg; Is Toulouse; 23: Belgrad 2105: Berlin. In noaptea de 30 Noembr. , I . . . . . , , v. .. . , Ál. D. Roşu, Griviţei 78 tel. 8.24.39 Q. Ramaşcanu, Colţei 81, tel. 3.30.93; O. Chihăescu, Victorie 61, tel. 3.04.16; G. Berbier, B-dul Carol 45, tel. 2.46.07; M Horn, Elisabeta 19, tel. 3.64.90; Aurelia Sotirescu, Ştefan cel Mare 4; Dr. Gh Sima, Şerban Vodă 108, tel. 8.58.87; Farmacia E. Belcot (Caranica), Ferdinand 59; Farmacia Birmănescu (Macarie), Rahovei 50; Farmacia Cngler (Faingold) Regală 8 tel. 3.20.14; farmacia Sceopol, Nicolae Bălcescu 14; M. Reinich, Nerva Traian 98, TeL 8A9.91. A apărut şi se găseşte la toate librăriile Imi placi!... de d-ra Erastia Peretz Frescă de moravuri contimporane, în care se văd amuzantele peripeţii ale unui „trafic de influenţă“ Edit. «Universalaa-Alcalay & Co. " Preful Lei 50 Despre aeraţiefură 1. Perspectivele schimbătoare ale sborului constituesc o realitate noua care n are nimic comun cu realitatea constituită de perspective terestre. 2. Elementele acestei noua realităţi nu au nici un punct stabil. Pictură «clasică» antebelică 3. Pictorul nu poate picta decât participănd la însăşi iuţeala lor. 4. A picta de sus, impune un dispreţ pentru detaliu şi o necesitate de a sintetiza şi transfigura totul. 5. Toate părţile peisagiului apar în " sbor: a) strivite, b) artificiale, c) provizorii, d) abia căzute din cer.. 6. Toate părţile peisagiului îşi accentuiază caracteristicele de: stufos, răs■ pândit, elegant, grandios. 7. Orice aeropictură cuprinde un acelaş timp dubla mişcare a aeroplanului şi a mâinii pictorului. 8. Tabloul sau complexul plastic al aeropicturei trebuee să fie policentric Noi futuriştii declarăm că principiul perspectivei aeriene şi in mod consecvent principiul aeropicturei, este o continuă şi gradată multiplicare a formelor şi a culorilor cu supleţi crescânde şi diminuante cari se intensifică şi se măresc născând noui graiati de forme şi culori. - • : ' Această armonie e determinată de însăşi continuarea sborului», - . • * - • • • * * Dintre cei cari încearcă să dea veşnicie plastică complexului de senzaţii sonore, colorate, olfactive, dinamice, aeriene, voi cita câteva nume representative ale căror opere se bucură în mod deosebit de ospitalitatea panourilor futuriste din Expoziţia Naţională deschisă în Piazza Adriana, Renato di Bosso, Hugo Schreiber (Ungaria), Gerardo Doftori, Tato, A. G Ambrosi, alături de mult cunoscuţii Benedetta, Frampolini, Depero, încadraţi de multitudinea talentată a tineretului futurist. In viitorul articol: Despre sculptura şi artele decorative futuriste. Mac Constantinescu N. B. Din ciclul de articole despre Futurism semnate de Mac Constantinescu a se vedea: Arhitectura italiană la Expoziţia Trienală din Milano («Cuvântul» No. Testiv) și Futurismul în Italia («Cuvântul No- 30701 GIOVANI BALDINI: Portretul Missei Bell mmmm )^e l De toate și de pretutindeni SCHWARZWALDER apparate-bau-anstalt AUGUST SCHWER SOHNE r*°H.v4g?,,c-^ 1 ihr ZBtchani ff Ho. 555 uâTââ?Kr: '81.5.32 Intr’Uîi număr precedent (3069), am reprodus un plic din Leipzig, adresat facultăţii de teologie din Bucureşti. Pe plic se afla menţiunea că Bucureştii s’ar afla în... Ungaria. Se pare că slabele cunoştnţi în ale geografiei sunt foarte frecvente în Germania post-belică. Pentrucă, iată, un cititor, sesizându-se de documentul nostru anterior, ne trimite şi el unul, tot atât de elocvent; de astă-dată, a venit rândul oraşului Galaţi, care e mutat tocmai în... Turcia, aşa cum se vede şi în facsimilul nostru. 18 concubine şi o soţie legitimă Poliţia din Moscova a arestat pe un cetăţean sovietic, care are la activul lui nu mai puţin de 118 concubine şi o soţie legitimă. La comisariat a dat următoarea declaraţie: «Sunt un bărbat ca oricare altul şi rezultatul este acesta: 118 amante. Pe cea de 119-a am luat-o de nevastă. Ce era să fac. Doar nu puteam să-mi car după mine amantele dintr-un oraş în altul, dintr’un sat în celalt. Ce m-aş face, dacă toate aceste 118 femei ar avea pretenţii de pensie alimentară la mine, sau mi-ar veni cu copiii pe cap?... Ce s’a făcut mai departe cu acest delicvent», nu ne spune ziarul din care am luat această ştire. Copiii cu buzele otrăvitoare Un caz ciudat — şi în acelaş timp unic — de infecţie cu rezultat mortal, a înregistrat zilele acestea la Washington. Bătrâna d-nă Gruee primise vizită; cei doi nepoţi veniseră să-şi vadă bunica. D-na Gruee — femee în vârstă de 66 ani — plecă cu copii la iarbă verde, lăsându-i să se joace pe câmp. Intr’un moment de neatenţie, copiii mâncară câteva boabe de smeură pe cari le culeseră dintr’un tufiş. înapoiaţi acasă, d-na Grace, despărţindu-se de copii, îi sărută pe buze. Câteva ore mai târziu, bătrâna fu apăcată de dureri groaznice de stomac, prezentând toate simptomele unei otrăviri. Transportată în grabă la spital, biata femee mult înainte de a i se fi putut da un ajutor. Autopsia cadavrului duse la concluzia că fusese otrăvită cu smeură sălbatecă. Bunica se infectase cu otrava de pe buzele nepoţilor, cari, în afară de simple vărsături, n’au păţit nimic. Damă mii de aeroporturi rroui în Statele Unite Spre a veni în ajutorul aviaţiei civile, se vor construi în Statele Unite ale Americei 2000 de noui aeroporturi. In acest scop, ministerul de comerţ a şi pus la dispoziţie o primă tranşă de zece milioane de dolari, cu care să se înceapă lucrările. Acest proect va da de lucru imediat la vreo 50.000 de lucrători, şomeri. Fratele lui Litwinoff, călcător de pantaloni Un redactor al ziarului american «Chronicle» a făcut de curând o vizită d-lui Leon Litwinoff, fratele actualului ministru de externe sovietic. D. Leon este în vârstă de 63 ani şi exercită de câteva decenii meseria de călcător de pantaloni. In America a venit în anul 1905, după prima revoluţie rusă, şi a obţinut între timp cetăţenia americană. Povesteşte lucruri interesante din viaţa familiei Litwinoff: «Adevăratul nostru nume este Polianski. Fratele meu, care conduce tratativele Roosevelt, și-a schimbat în două rânduri numele. In 1895, purta numele de Mayer-Wollach, apoi a trăit în Germania sub cel de Gustav Graf. Cu fratele nu mai sunt de multi ani în nici un fel de raporturi. Mai ales acum nu vreau să-l bat la cap cu necazurile mele. Sunt fericit că-mi pot câştiga în America o bucată de pâine cu meseria mea de călcător de pantaloni. Dar nici pe fratele meu nu-1 invidiez pentru situaţia lui. In tot cazul a făcut o carieră mai frumoasă decât mine. Dealtfel a şi fost întotdeauna mai deştept decât mine...» închee moşneagul firul amintirilor sale. I /m *. 1r VSLUNGEN (SCHWARZWALD) «ZOMONOCT te«4 CODEStBUDOLF MOSSC UND CENTuEV rKBNSPRECH'ANaOHUOSBC' #••«/*«» , BANK-KONTEN. «eiCHaBANK-OIRO-KONTO VltUMaKN OEUTSCHE BANK UNO OIBCONTO nu ACE VIU.INOEN UNO flUAU« MANNMCIM MBTSCHECK. kANiBNUHC i*r. MM OEflCHArrSZCiT •—is una Jt—• ur». • —• un» Laboratorul 4a Igiena Secțiunea 4c Chimie Str. Traian Ho. 160 0 a 1 a t & / Türkei BCBSBBsDSSsaSSCXSBSXBSSO Acest monument al marelui explorator Livingstone va fi ridicat lângă cascada Victoria, în Africa, pe care el a descoperit-o ly wiTUtiv mmm i Ce debitează in conferinţele sale din Anglia conte Bethlen (Continuare din pagina la) iubească unii pe alţii în chip special. Nu de bunăvoia lor au fost rupţi de la sânul Ungariei slovacii şi rutenii, şi,îşi mai puţin saşii din Ardeal—şi din Zips, aşijderea şvabii din Banat. Aceştia nu şi-au manifestat niciodată voinţa de a se desface de Ungaria, ci au fost scoşi sub coroana Sfântului Ştefan prin silnicia ocupaţiei». Aşa a grăit în faţa unui public englez educat, în sala unei universităţi engleze unde se presupune că se ştie puţintică istorie, fostul prim-ministru Bethlen. Darea de seamă a ziarelor budapestane nu ne spune să-i fi fost întrerupte neadevărurile măcar cu o observaţie. E chiar probabil, dimpotrivă, să-l fi aprobat toată asistenţa. Căci bate în Anglia un fel de vânt revizionist, ceva mai tăricel decât îl vestea «Rador»-ul nostru, care a redus la 170 cele 210 iscălituri de pe petiţia revizionistă din Camera Comunelor. De aceea e binevenită iniţiativa ca profesorii universitari să înceapă lupta în contra revizioniştilor. E timpul suprem ca să ne apărăm în alt chip decât până acum. I. Tolan Teatrale Ultimul matineu, cu preturi reduse, al piesei «Căpriţa» de d. Petre Drăgoiescu, va avea loc la Teatrul National, Joi 30 Noembrie. In seara de Luni, 4 Decembrie, are loc la Teatrul Naţional, premiea unui spectacol compus din piesele în câte un act: «O încercare» de Marivaux, «Ulciorul Sfărâmat» de Kleist şi «Haidem la teatru» de V. Mardare. Spectacolul acesta, care va avea numaivreo câteva reprezentaţii serale, este destinat matineurilor Pentru tineret, el Constituind un început de realizare a repertoriul’, pentru tineret. Ca o complectară a repertoriului permnent. a * Azi în matineu, teatrul «Regina Maria» repref|161|^comedia «Slujbaş la Stat» Maximilian, iar în fiecare seară «Sărutul în fața oglinzii» cu Tahy Bulandra, G. Storin, V. Maximlîan, Maria Mohor până Joi 7 Decembrie, iar Vineri 8 Decembrie, orele 9 seara va prezenta noua premieră «Luni la 8» 11 tablouri de Jacques Dévai montate pe scena turnantă. •î. Societatea Anglo Română organizează şi în acest an 2 reprezentaţii extraordinare cu celebrul ansamblu «The English Players». Reprezentaţiile vor avea loc în zilele de Sâmbătă 2 şi Duminică 3 Decembrie 1933 ora 9 seara la teatrul Regina Maria cu cele 2 succese londoneze: Eight Bells (Quartul de la ora opt) piesă cu subiect marinăresc de Percy Mandley şi Ten Minute Alibi (un alibi de zece minute) dramă criminală de Anthony Armstrong. Biletele la agenţia Jean Feder. * Flamonkca FESTIVALUL POLONEZ DE MAINE SEARA Concertul simfonic de mâine seară Vineri este dirijat de maestrul Gregor Fittelberg, directorul «Filarmonicei din Varșovia». Programul, consacrat în întregime muzicei poloneze, cuprinde paginile cele mai reprezentative ale compozitorilor, Moniuszko, Parlowicz şi Szymanowski, acesta din urmă figurând ,cu ultima sa simfonie, originală simfonie concertantă pentru piano şi orchestră, pe care o interpretează personal. Prezenţa compozitorului Karol Szymanowski împrumută concertului simfonic de mâine seară caracterul unui eveniment muzical, numitul fiind nu numai şeful necontestat al școalei muzicale poloneze, dar și unul din cei mai personali compozitori contemporani. Expoziţia Kimon Loghi Duminică 3 Decembrie are loc In sala «Universului» vernisajul expoziţiei maestrului Kimon Loghi. Peste o sută de pânze, în care coloritul particular, (l acestui artist va da o notă de adevărat reconfortant sufletesc acestei expoziţii vor fi expuse publicului şi amatorilor de bună artă. Celebrii duetşti fantezişti LUNGEANU & GRUIA vor debuta în curând la CINA . d avaBalul femeii Lămâia 1 gastronomie De un timp încoace Domniţă, se discută foarte mult lămâia, care are doar numai rolul de condiment culinar. In terapeutica modernă a fost înălţată în grad; multă lume ia în locul ceaiului da dimineaţă sau în locul tisanei de muşeţel după masă, o ceaşcă de apă fierbinte în care s’a stors zeama de la o lămâie. Adeptele acestui regim spun că a minunat. Origina întrebuințărei culinare a lămâiie foarte îndepărtată și se atribuie unuia din cei trei Apicius, celebrii gastronomi ai Romei antica. Au fost trei: Apicius întâi, care a trăit în timpul dictaturei lui Sylla şi care a scris un tratat, De Re Cutinaria. Apicius al doilea, contimporan cu împăraţii August şi Tiberiu, s’a făcut cunoscut prin sumele fabuloase pe cari le-a cheltuit pentru prânzurile lui, de un fast nemaipomenit până atunci. Născoda sute de feluri de mâncări, aducea din provinciile cele mai îndepărtate tot ce era mai rar mai nevăzut ca produse alimentare şi s’a otrăvit în ziua când a constatat că nu mai are destulă avere ca să continue risipa. Se obichiueştee şi azi a se spune : «arta lui Apicius» în loc de ştiinţa culinară. Şi ultimul, Apicius, al treilea, a găsit un mijloc de a conserva stridiile multă vreme proaspete... Dar să revenim la Apicius al doilea. Până la el, lămâia, care era un fruct aziatic şi se numea măr asirian era întrebuinţată şi la greci şi la romani, în operaţiunile de magie neagră. Virgil, în a doua carte a Georgiclor sale, ne spune că lămâia are o mare virtute în descântece. Vrăjitoarele şi sybilele aduceau galbenul măr asirian din Media şi era leac miraculos pentru câte şi câte. Sucul sau coaja lămâii se întrebuinţau numai «extern» cum s’ar zice azi în farmacie, pentru ungeri sau loţiuni, nimănui nu iar fi trecut prin cap să guste din fructul vrăjit. Apicius, ca să pedepsească ţie unul din bucătarii care nu-i brodise un fel de mâncare porunci sclavilor să se stoarcă în, sosul greşit zeama unei lămâi şi să îi se dea vinovatului să-l mănânce. Dura lex sed lex! Condamnatul, cu groaza morţii în faţă, mâncă, mâncă tot. După această tragică experienţă, văzu însă că nu i s’a întâmplat niimic rău; ba, când s’a desmeticit din spaimă trebui să-și aducă aminte că sosul era delicios astfel combinat. Prinse curaj, făcu din nou acelaş fel de bucate, îl duse de la el putere, cu zeama de măr asirian şi îl prezintă oaspeţilor la Apicius. Fu găsit extraordinar, fu digerat de toţi fără nici o urmare nefastă, refeta străbătu lumea ca «Liedul» lui Schmidt şi aşa, zicese, Domniţă, a intrat lămâia în gastronomie între noi.. Budincă de cartofi Şi ca să ni se desstrepezească dinţii, să vorbim de ceva dulce. Avem o bună şi uşoară reţetă pentru azi. Pentru patru persoane, 300 grame cartofi fireţi raşi, 125 unt proaspăt, patru ouă patru linguri zahăr vandat, puţină coajă de lămâie şi marmeladă. Se freacă gălbenuşul cu zahărul, apoi cu untul, ea adaugă cartofii şi în sfârşit albuşul bătut spumă. Forma bine unsă cu unt proaspăt. Formă cu gaură la un loc. Se aşează jumătate din compoziţie, apoi se pun câteva linguri de marmeladă de caise sau prune, se adaugă şi cealaltă jumătate şi se bagă în cuptor, la foc liniștit de tot o orăr fă- M. L. Spectacolele zilei Teatre TEATRUL NAŢIONAL, matineu: Violete de Parma, şi Căpriţa; seara : Napoleon. TEATRUL REGINA MARIA, matineu: Slujbaş la Stat; seara: Sărutul în faţa oglinzii. TEATRUL VENTURA, matineu şi seara: Fericirea. TEATRUL IANCOVESCU, împăratul. TEATRUL ALHAMBRA, matineu şi seara. Inimi de ciocolată. TEATRUL MAJESTIC: Majestic-Vals. TEATRU-CINEMARIC: «Napoleon... Târâie» cu ansamblul Cărăbuş. Cinematografe CAPITOL: «Cotecul Soarelui» cu Lauri Volpi şi două jurnale. TRIANON: «Cântecul Bosforului» cu Gustav Froelich şi Jarmila Novotna. SELECT: «Iluzii de fericire» cu Barbara Stanhyck şi Adolphe Menjou. RIO: Cântecul fericirii cu tenorul Ernesto Groh şi «Napoleon... Tanase». REGAL: King-Kong, după Edgar Wallace şi complectate. ROXY: Cântecul soarelui cu Lauri Voipi şi două jurnale. VOX: «Măşti de Ceară» cu Lionel Atwill şi Fay Wray. . . BOULEVARD PALACE: «Ultimele aventuri ale lui Sherlock Holmes» cu Clive Broock. CORSO: «Cuib de vultur» cu Maureen O’Sullivan. TOMIS: Războiul valsului cu Renatte Mueller şi Wissy Fritsch, jurnal şi complectare. OMNIA: Stan şi Bran în «Serviciul Patriei» şi compania Titi Mihăilescu în «O să fie bine». LIDO: «Sânge cald, sânge vienez», şi Vasul imperial» cu Martha Eggerth. FEMINA: «Omul invizibil »cu Harry PieL FORUM: «Voluptate» cu Marlene Dietrich, jurnal şi comedie cu Betty Boop. VOLTA BUZEŞTI: «Steaua din Valencia» cu Liam Haid, jurnal şi comedie. MARCONI: «Voluptate»cu Marlene Dietrich, jurnal şi compania de reviste Pizone. MARNA: «Noaptea voluptăţii» cu Inkijinoff şi revista Marna-Tango. TERRA: «Vulturul Alb» şi Stan şi Bran, seara trupa Rădulescu. CINEMA FRANKLIN: «Când două inimi se întâlnesc» şi «O plimbare» cu Stolz în Viena. EPISCOPIA: ««Dunărea albastră» şi Fantezie de Strausa,fer-MILANO: «Fra Diavolo», Covor mecat, jurnal şi Miki Maus. AMERICAN: «Ultima noapte» şî complectare. SPLENDID: «Noaptea voluptăţii» cu Iukijinoff, jurnal şi complectare. IZBANDA: «Gol... puşcă!» cu Georges Milton şi jurnal Pathe Natan. RAHOVA: «Scandalul» cu Francisko Goal, pe scenă Iulian şi Costin. LIA: «Un cântec străbate lumea», jurnal, Miky Maus şi o comedie. ROMA: «Scăpată din ghiarele morţii», şi material de box Camera-Schaaf, artişti. DICHIU: «Noi mamele» cu Hertha Thiel, şi complectări. PARIS: «Frumoasa din Saigon» cu Jana Harlow şi complectări. IMPERIAL: «Amanta necunoscută». PACHE (str. Mătăsari): «Iadul plăcerilor» cu Sylvia Sidney, Szoeke Szakai motociclist şi două jurnale- Premiul George Enescu Concursul pentru premiul de compoziţie muzicală «George Enescu» se va ţine la 20 Decembrie a. c. Manuscrisele sub «motto» vor fi adresate Casei Şcoalelor, Bucureşti, până la 18 Decembrie. ^ yn------,—w fipozifif Pictorul Leon Viorescu deschide expoziţia sa Duminică 3 Decembrie ora 11 dimineaţa în sala Dalles din b-dul Brătianu, în Duminică 3 Decembrie, se va deschide în sala Fundaţiei Dalles, expoziţia I. Teodorescu-Sion« * Mâine, Vineri, la ora 11 dim, .va avea loc la Ateneul vernigagiul expoziției pictorului A. Baltata. 1 Decembrie 1933 mziMi & indiscreţii Titlu din Viitorul de eri: «Cum sa pregătit războiul»! Ei, cum s’a pregătit... Parcă Viitorul nu o ştie. Războiul s’a pregătit aşa încât să poată debuta cu Turtucaia. Contribuţiile istorice ale Viitorului sunt de o inocenţă excesivă. . . * Discurs de liberal Duminică, la o intrunire «cetăţenească» împotriva d-lui Dobrescu. «Cetăţeni partidul nostru a iitat contra pavării Capitalei, care este un atentat, da, un atentat împotriva voastră. Căci cu banii pe care primarul actual vrea să paveze Bucureştii, noi ne legăm nu să acoperim străzile cu piatră, ei să le tapisăm cu covoare persane». — Ba cu muşamale, rectifică un cetăţean din fundul sălii. Cu muşamale liberale. j •i*, ■ <*. "4 O anchetă internaţională — întreprinsă, zice-se, sub egida Ligii Naţiunilor! — căutând să afle — pro-', blemă importantă! — care e tipul femelei celei mai mult dorite azi, în diverse ţări, a colecţionat şi următoarele răspunsuri: Marea Britanie: O girl sportivă vârsta 20 ani. Franţa: o femeie de lumea mare vârsta 30 ani. Germania: o bunică ariană vârsta indiferentă. * Din «Universul» de ori aflăm că, în ciuda celor întâmplate în ultimele zile s’au mai găsit, totuşi, unii legionari ai «Gărzii de fer» care să se înscrie la... cinoişti. ţ Şi ca să nu se creadă cumva că exagerăm, vom cita chiar informaţia «cehii mai mare organ românesc» — cum îşi spune cu modestie pe propriile-i placate: 1 BUZĂU, 27 Nov- Organizaţia locală a partidului liberal a admis cererile prin carat d-nii Gh. Hoinărescu şi Haralambia Marinescu, fruntaşi ai «Gărzii de fer» din Mizil, au cerut să fie înscrişi în această organizaţie. După cum se vede, noul fruntaş liberal de la Mizil are un nume menit să-i asigure un viitor strălucit în partidul guvernamental „ Scorpion & Comp* li Şedinţa festivă a Atemului „Regele Carol al ll-lea“ Eri a avut loc la sediul comitetului central din ■ strada dr. Felix. No. 41 etaj I al Ateneului «Regele Carol al ll-lea» o şedinţă festivă, pentru sărbătorirea a 115 ani de la unirea Bucovinei sub preşedinţia d-lui Ion I. Efttmescu. .. Au luat cuvântul d-nii N. Tomes, cu Baciu în numele fruntaşilor naţionalişti bucovineni, Mihail Anto-, nescu, D. Dumitrescu etc. ; D. Ion Eftimescu arată însemă-t tatea zilei de 28 Noembrie 1918 şi relevă străduinţele cărturarilor na-, tionalişti ai poporului basarabean care timp îndelungat au ştiut să ţină candelele naţionalismului aprinse. După 15 ani dela unire cu pa-, tria-mumă, duşmanii ţărei noastre uneltesc zilnic desmembrarea teritoriilor alipite prin fel de fel de manopere şi propagande întinse. S’au expediat telegrame de oma jgii M. S. Regelui, dlui I. G. Duca și I. Nistor ministrul Bucovinei- Festivitatea s-a terminat la ora II seara iar după aceasta a avut lop o agapă. Aprovizionarea armatei cu grâu Prin convenţia încheiată cu ministerul armatei Centrala cooperativelor de import-export va aproviziona armata cu grâu făină, şi grăunte pe timpul dela 1 Septembrie 1933 Până la 31 August 1931 cu un comision de 2,la sută socotit la preţul de vânzare. Adunarea generală a sindicatului artiştilor instrumentişti Primim : Se aduce la cunoştinţa tuturor artiştilor instrumentişti că in ziua de 11 Decembrie ac, irevocabil, la orele 3 d. a., va avea loc în sala TURNVEREN din str. Brezoianu, o adunare generală extraordinară a Sindicatului. La ordinea de zi: chestiuni importante pentru bunul mers al Sindicatului. ) Nu pot lua parte la această aduna-r re decît membrii la curent cu plata, cotizaţiilor şi excepţional cei în restanţă cari vor face dovada că nu au avut angajament p© timpul cit ei au achitat cotizaţiile. . De la Criterion Astăseară, Joi, la orele 9, în sala Fundaţiei Carol L Criterion prezintă al 7-lea Symposion (discuţie controversată) care e şi ultimul din ciclul «Tendinţe 1933». Se va discuta: «Civilizaţie ?» (Destinul şi criza culturii) şi vor lua cuvântul d-nii: Alexandru Rally: Dăinuirea şi viitorul culturii occidentale; Petre Comarnescu: Criza culturii mondiale; H. H. Stahl: Cultură şi civilizaţie sau ţărănie şi mitocănie; Paul Sterian: Rolele civilizaţiei; Dan Botta: Reîntronarea culturii. Biletele la Ipcar, şi seara la Fun daţie. . •., ^ '' --------— Ty