Cuventul, decembrie 1933 (Anul 9, nr. 3090-3118)

1933-12-01 / nr. 3090

A ZI ■&m ;i:i! ’■ _pg! 1989 *■• NOEMBRIE • \*£ 10 zile ii JOI Zile trecute 833 Zile râmase 32 Bftsâritul Soarelui 7.81 Apusul Soarelui 16.37 Lună Nouă, a 8-a zi Lună Nouă, a 8-a zi Luna in Păt. I. a 7-a zi Ort.: f Sf. Apostol Andrei Cat.: f Sf. Ap. Andrei Prot.s Andrei Evr.: 12 Kislev 5694 Hah.: 12 Saban 1852 ------­Buletin meteorologic -- 1 1 Timpul probabil dela 29 la 30 No­embrie 1933 Presiunea va continua să crească cu 8 la 8 mm. Gerul variabil. Vânt potrivit din sectorul NE, mai tense pe litoral. Temperatura va continua să scadă. Noaptea ger cu deosebire aspra în Basarabia și Moldova. Pe alocuri în Oltenia, Ardeal și Bucovina viscole locale. raidn­o JOI 30 NOEMBRIE 1933 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz. 13.00. Bursa, cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (plăci). Uvertură la­­Ma­­rinarella, de Fucik, executata de orch. simfonică dr. Weissmann (O); Menuet de Boccherini si Milioanele lui Arle­­quin de Drigo, executate de de prch. B. B. O. Wireless, dirijată de Percy Pitt (C); Pot puri din «Vânzătorul de păsări» de Zeller, executat de orch. Bernardo Galico, Zurich (C); Barcarola şi Vals Creol de Ceaikovsky, executate de muzica militară a Grănicerilor de Gardă, dirijată de Georg Miller, (C); Marşul triumfal din «Aida» de Verdi, executat de orch. simfonică din Milano şi Corul Operei Scala, dirijate de Mo­­lajoli (C). 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). ORA COPIILOR 17.15: D-ra Lucia Demetrius: Lectură. 17.30: Muzică. 17.45: D-ra Alex. Demetrescu: Viata copiilor. 18.00: Orch. Gr. Dinicu: Arii natio­nale; Leo Delibes; Pasul florilor-vals ; Garoafa roşie şi Birul greu; Dilinov : Când minţi aşa frumos-tango; Aivaz : Deja-vals boston; Romanţe şi arii na­ţionale. 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orch. Gr. Dinicu: Poleakyn : Canarii (solo vioară Gr. Dinicu); a) Ventura: De ce să mor-romantă; b) Hora lui Chipan; Tranchant: Barca lui Yves; Oberfeld: Nu fi geloasă-valst­ării nationale, UNIVERSITATEA RADIO Artă, plastică 20.00: G­r. Cantacuzino: Cultul soa­relui. 20-20: N. Busuioceanu: Mişcarea ar­tistică de toamnă. 20.40: Walkyria, operă la 8 acte de Richard Wagner (plăci). După actul I: Scriitori români: G. Bacovia. Lectură. Intre celelalte acte: Radio-Jurnal. Spicuiri din programele străine MUZICA. — 17: Leipzig, Bratislava; 18: Zagreb; 18.15: Roma, Veina; 18.50: Bratislava; 19.05: München; 19.25: Bra tislava; 20; Heilsberg. Leipzig; 20.30: Budapesta, Kosice; 21; Hamburg, Mün­chen, Varşovia; 21.30: Zurich; 21-40 Leipzig; 22s Bruxel I, München. Stutt­gart; 22.30: Strassburg; 23: Bruxel II 23 25: Praga, Viena; 23.45; Breslau Stuttgart, 24: Leipzig. Stuttgart. TEATRU, OPERA, OPERETA. — 19.55: Viena: «Aida» (operă); 21­ 30: Sol tens: «Prințesa Ceardacului» (operetă) 21.30: Grupul italian: «Ziua Marcelinei» (corn. muz.); 21: München: «Flașneta alb-albastră» şi «Se caută domn mai bine» (două coemdii); 22 30:* Palermo «Unchiul meu, preotul» (comedie). MUZICA DE DANS. _ 23-15-24: Za­greb; 24.30: 1.15 Londra reg.; 22.30 ; 23 45 Hamburg; Is Toulouse; 23: Belgrad 2105: Berlin. In noaptea de 30 Noembr. , I . . . . . , , v. .. . , Ál. D. Roşu, Griviţei 78 tel. 8.24.39 Q. Ramaşcanu, Colţei 81, tel. 3.30.93; O. Chihăescu, Victorie 61, tel. 3.04.16; G. Berbier, B-dul Carol 45, tel. 2.46.07; M Horn, Elisabeta 19, tel. 3.64.90; Aurelia Sotirescu, Ştefan cel Mare 4; Dr. Gh Sima, Şerban Vodă 108, tel. 8.58.87; Far­macia E. Belcot (Caranica), Ferdinand 59; Farmacia Birmănescu (Macarie), Ra­­hovei 50; Farmacia Cngler (Faingold) Regală 8 tel. 3.20.14; farmacia Sceopol, Nicolae Bălcescu 14; M. Reinich, Nerva Traian 98, TeL 8A9.91. A apărut şi se găseşte la toate librăriile Imi placi!... de d-ra Erastia Peretz Frescă de moravuri contim­porane, în care se văd amu­zantele peripeţii ale unui „trafic de influenţă“ Edit. «Universalaa-Alcalay & Co. " Preful Lei 50 Despre aeraţi­­efură 1. Perspectivele schimbătoare ale sbo­­rului constituesc o realitate noua care n are nimic comun cu realitatea cons­tituită de perspective terestre.­­ 2. Elementele acestei noua realităţi nu au nici un punct stabil. Pictură «clasică» ante­be­­li­că 3. Pictorul nu poate picta decât par­­ticipănd la însăşi iuţeala lor. 4. A picta de sus, impune un dispreţ pentru detaliu şi o necesitate de a sin­tetiza şi transfigura totul.­­ 5. Toate părţile peisagiului apar în " sbor: a) strivite, b) artif­iciale, c) pro­vizorii, d) abia căzute din cer..­­ 6. Toate părţile peisagiului îşi accen­­tuiază caracteristicele de: stufos, răs■ pândit, elegant, grandios. 7. Orice aeropictură cuprinde un ace­­laş timp dubla mişcare a aeroplanului şi a mâinii pictorului. 8. Tabloul sau complexul plastic al aeropicturei trebue­e să fie policentric Noi futuriştii declarăm că principiul perspectivei aeriene şi in mod consec­vent principiul aeropicturei, este o con­tinuă şi gradată multiplicare a forme­­lor şi a cu­lorilor cu supleţi crescânde şi diminuante cari se intensifică şi se măresc născând noui graiat­i de forme şi culori. - • : ' Această armonie e determinată de în­­săşi continuarea sborului», - . • * - • • • * * Dintre cei cari încearcă să dea veşnicie plastică complexului de senzaţii sonore, colorate, olfactive, dinamice, aeriene, voi cita câteva nume representative ale căror ope­re se bucură în mod deosebit de os­pitalitatea panourilor futuriste din Expoziţia Naţională deschisă în Piazza Adriana, Renato­ di Bosso, Hugo Schreiber (Ungaria), Ge­rardo Doftori, Tato, A. G­ Ambrosi, alături de mult cunoscuţii Bene­­detta, Frampolini, Depero, înca­draţi de multitudinea talentată a tineretului futurist. In viitorul articol: Despre sculp­tura şi artele decorative futuriste. Mac Constantinescu N. B. Din ciclul de articole despre Futurism semnate de Mac Constanti­­nescu a se vedea: Arhitectura italiană la Expoziţia Trienală din Milano («Cu­vântul» No. Testiv) și Futurismul în Italia («Cuvântul No- 30701 GIOVANI BALDINI: Portretul Miss­ei Bell mmmm )^e l De toate și de pretutindeni SCHWARZWALDER apparate-bau-anstalt AUGUST SCHWER SOHNE r*°H.v4g?,,c-^ 1 ihr ZBtchani ff Ho. 555 uâTââ?Kr: '81.5.32 Intr’Uîi număr precedent (3069), am reprodus un plic din Leipzig, adre­sat facultăţii de teologie din Bucureşti. Pe plic se afla menţiunea că Bucureştii s’ar afla în... Ungaria. Se pare că slabele cunoştnţi în ale geografiei su­nt foarte frecvente în Germania post-belică. Pentrucă, iată, un cititor, sesizându-se de documentul nostru anterior, ne trimite şi el unul, tot atât de elocvent; de astă-dată, a venit rândul oraşului Galaţi, care e mutat tocmai în... Turcia, aşa cum se vede şi în fac­similul nostru. 18 concubine şi o soţie legitimă Poliţia din Moscova a arestat pe un cetăţean sovietic, care are la activul lui nu mai puţin de 118 concubine şi o so­ţie legitimă. La comisariat a dat următoarea de­claraţie: «Sunt un bărbat ca oricare al­tul şi rezultatul este acesta: 118 amante. Pe ce­a de 119-a am luat-o de nevastă. Ce era să fac. Doar nu puteam să-mi car după mine amantele dintr-un oraş în altul, dintr’un sat în celalt. Ce m-aş­ face, dacă toate aceste 118 femei ar avea pretenţii de pensie ali­mentară la mine, sau mi-ar veni cu copiii pe cap?... Ce s’a făcut mai departe cu acest de­licvent», nu ne spune ziarul din care am luat această ştire. Copiii cu buzele otrăvitoare Un caz ciudat — şi în acelaş timp unic — de infecţie cu rezultat mortal, a înregistrat zilele acestea la Wa­shington. Bătrâna d-nă Gruee primise vizită; cei doi nepoţi veniseră să-şi vadă bu­nica. D-na Gruee — femee în vârstă de 66 ani — plecă cu copii la iarbă verde, lăsându-i să se joace pe câmp. Intr’un moment de neatenţie, copiii mâncară câteva boabe de smeură pe cari le cu­­leseră dintr’un tufiş. înapoiaţi acasă, d-na Grace, despăr­­ţindu-se de copii, îi sărută pe buze. Câ­teva ore mai târziu, bătrâna fu apăcată de dureri groaznice de stomac, prezen­tând toate simptomele unei otrăviri. Transportată în grabă la spital, biata femee mult înainte de a i se fi putut da un ajutor. Autopsia cadavrului duse la concluzia că fusese otrăvită cu sme­ură sălbatecă. Bunica se infectase cu otrava de pe buzele nepoţilor, cari, în afară de simple vărsături, n’au păţit nimic. Damă mii de aeroporturi rroui în Statele Unite Spre a veni în ajutorul aviaţiei ci­vile, se vor construi în Statele Unite ale Americei 2000 de noui aeroporturi. In acest scop, ministerul de comerţ a şi pus la dispoziţie o primă tranşă de zece milioane de dolari, cu care să se încea­pă lucrările. Acest proect va da de lucru imediat la vre­o 50.000 de lucrători, şomeri. Fratele lui Litwinoff, călcător de pantaloni Un redactor al ziarului american «Chronicle» a făcut de curând o vizită d-lui Leon Litwinoff, fratele actualului ministru de externe sovietic. D. Leon este în vârstă de 63 ani şi exercită de câteva decenii meseria de călcător de pantaloni. In America a venit în anul 1905, după prima revoluţie rusă, şi a obţinut între timp cetăţenia americană. Povesteşte lucruri intere­sante din viaţa familiei Litwinoff: «A­­devăratul nostru nume este Polianski. Fratele meu, care conduce tratativele Roosevelt, și-a schimbat în două rânduri numele. In 1895, purta numele de Mayer-Wollach, apoi a trăit în Ger­mania sub cel de Gustav Graf. Cu fra­tele nu mai sunt de multi ani în nici un fel de raporturi. Mai ales acum nu vreau să-l bat la cap cu necazurile mele. Sunt fericit că-mi pot câştiga în America o bucată de pâine cu meseria mea de călcător de pantaloni. Dar nici pe fratele meu nu-1 invidiez pentru si­tuaţia lui. In tot cazul a făcut o cari­eră mai frumoasă decât mine. Dealtfel a şi fost întotdeauna mai deştept decât mine...» închee moşneagul firul aminti­rilor sale. I /m *. 1r VSLUNGEN (SCHWARZWALD) «ZOMONOCT te«4 CODEStBUDOLF MOSSC UND CENTuEV rKBNSPRECH'ANaOHUOSBC' #••«/*«» , BANK-KONTEN. «eiCHaBANK-OIRO-KONTO VltUMaKN OEUTSCHE BANK UNO OIBCONTO nu ACE VIU.INOEN UNO flUAU« MANNMCIM MBTSCHECK. kANiBNUHC i*r. MM OEflCHArrSZCiT •—is una Jt—• ur». • —• un» Laboratorul 4a Igiena Secțiunea 4c Chimie Str. Traian Ho. 160­ 0 a 1 a t & / Türkei BCBSBBsDSSsaSSCXSBSXBSSO Acest monument al marelui explo­rator Livingstone va fi ridicat lân­gă cascada Victoria, în Africa, pe­­ care el a descoperit-o ly wiTUtiv mmm i Ce debitează in conferinţele sale din Anglia conte Bethlen (Continuare din pagina l­a)­ ­ iubească unii pe alţii în chip spe­cial. Nu de bunăvoia lor au fost rupţi de la sânul Ungariei slovacii şi rutenii, şi,îşi mai puţin saşii din Ardeal—şi din Zips, aşijderea şva­bii din Banat. Aceştia nu şi-au ma­nifestat niciodată voinţa de­ a se desface de Ungaria, ci au fost scoşi­­ sub coroana Sfântului Ştefan prin silnicia ocupaţiei». Aşa a grăit în faţa unui public englez educat, în sala unei univer­sităţi engleze unde se presupune că se ştie puţintică istorie, fostul prim-ministru Bethlen. Darea de seamă a ziarelor budapestane nu ne spune să-i fi fost întrerupte neade­vărurile măcar cu o observaţie. E chiar probabil, dimpotrivă, să-l fi aprobat toată asistenţa. Căci bate în Anglia un fel de vânt revizio­nist, ceva mai tăricel decât îl ves­tea «Rador»-ul nostru, care a redus la 170 cele 210 iscălituri de pe peti­ţia revizionistă din Camera Comu­nelor. De aceea e binevenită iniţiativa ca profesorii universitari să în­ceapă lupta în contra revizionişti­lor. E timpul suprem ca să ne apă­răm în alt chip decât până acum. I. Tolan Teatrale Ultimul matineu, cu preturi re­duse, al piesei «Căpriţa» de d. Pe­tre Drăgoiescu, va avea loc la Tea­trul National, Joi 30 Noembrie. In seara de Luni, 4 Decembrie, are loc la Teatrul Naţional, premie­­a unui spectacol compus din pie­sele în câte un act: «O încercare» de Marivaux, «Ulciorul Sfărâmat» de Kleist şi «Haidem la teatru» de V. Mardare. Spectacolul acesta, care va avea numai­­vre­o câteva reprezentaţii serale, este destinat matineurilor Pentru tineret, el Constituind un început de realizare a repertoriu­­l’, pentru tineret. Ca o complecta­ră­ a repertoriului perm­­nent. a * Azi în matineu, teatrul «Regina Maria» repref|161|^comedia «Sluj­baş la Stat» Maximil­ian, iar în fiecare seară «Sărutul în fața oglinzii» cu Tahy Bulandra, G. Sto­­rin, V. Maxim­lîan, Maria Mohor până Joi 7 Decembrie, iar Vineri 8 Decembrie, orele 9 seara va pre­zenta noua premieră «Luni la 8» 11 tablouri de Jacques Dévai monta­te pe scena turnantă. •î­. Societatea Anglo Română organ­­izează şi în acest an 2 reprezen­taţii extraordinare cu celebrul an­samblu «The English Players». Re­prezentaţiile vor avea loc în zilele de Sâmbătă 2 şi Duminică 3 Decem­­brie 1933 ora 9 seara la teatrul Re­gina Maria cu cele 2 succese londo­neze: Eight Bells (Quartul de la ora opt) piesă cu subiect marinăresc de Percy Mandley şi Ten Minute Alibi (un alibi de zece minute) dramă cri­m­inală de Antho­ny Armstrong. Biletele la agenţia Jean Feder. * Flam­onkca FESTIVALUL POLONEZ DE MAINE SEARA Concertul simfonic de mâine sea­ră Vineri este dirijat de maestrul Gregor Fittelberg, directorul «Fi­larmonicei din Varșovia». Programul, consacrat în între­gime muzicei poloneze, cuprinde paginile cele mai reprezentative ale compozitorilor, Moniuszko, Par­lowicz şi Szymanowski, acesta din urmă figurând ,cu ultima sa simfo­nie, originală simfonie concertan­tă pentru piano şi orchestră, pe care o interpretează personal. Prezenţa compozitorului Karol Szymanowski împrumută concertu­lui simfonic de mâine seară carac­terul unui eveniment muzical, nu­mitul fiind nu numai şeful necon­testat al școalei muzicale poloneze, dar și unul din cei mai personali compozitori contemporani. Expoziţia Kimon Loghi Duminică 3 Decembrie are loc In sala «­Universului» vernisajul expo­ziţiei maestrului Kimon Loghi. Peste o sută de pânze, în care co­loritul particular, (l acestui artist va da o notă de adevărat reconfor­tant sufletesc acestei expoziţii vor fi expuse publicului şi amatorilor de bună artă. Celebrii duetşti fantezişti LUNGEANU & GRUIA vor debuta în curând la CINA . d avaBalu­l femeii Lămâia 1 gastronomie De un timp încoace Domniţă, se discută foarte mult lămâia, care are doar numai rolul de condiment cu­linar. In terapeutica modernă a fost înălţată în grad; multă lume ia în locul ceaiului da dimineaţă sau în locul tisanei de muşeţel după ma­să, o ceaşcă de apă fierbinte în care s’a stors zeama de la o lămâie. A­­deptele acestui regim spun că a mi­nunat. Origina întrebuințărei culinare a lămâii­e foarte îndepărtată și se atribuie unuia din cei trei Apicius, celebrii gastronomi ai Romei anti­ca. Au fost trei: Apicius întâi, care a trăit în timpul dictaturei lui Syl­­la şi care a scris un tratat, De Re Cutinaria. Apicius al doilea, contim­poran cu împăraţii August şi Tibe­­riu, s’a făcut cunoscut prin sumele fabuloase pe cari le-a cheltuit pen­tru prânzurile lui, de un fast nemai­pomenit până atunci. Născod­a sute de feluri de mâncări, aducea din provinciile cele mai îndepărtate tot ce era mai rar mai nevăzut ca pro­duse alimentare şi s’a otrăvit în ziua când a constatat că nu mai are destulă avere ca să continue risipa. Se obichiueştee şi azi a se spune : «arta lui Apicius» în loc de ştiinţa culinară. Şi ultimul, Apicius, al trei­lea, a găsit un mijloc de a conser­­va stridiile multă vreme proaspete... Dar să revenim la Apicius al doi­lea. Până la el, lămâia, care era un fruct aziatic şi se numea măr asi­rian era întrebuinţată şi la greci şi la­ romani, în operaţiunile de ma­gie neagră. Virgil, în a doua carte a Georgiclor sale, ne spune că lă­­mâia are o mare virtute în descân­tece. Vrăjitoarele şi sybilele aduceau galbenul măr asirian din Media şi era leac miraculos pentru câte şi câte. Sucul sau coaja lămâii se între­buinţau numai «extern» cum s’ar zi­ce azi în farmacie, pentru ungeri sau loţiuni, nimănui nu iar fi trecut prin cap să guste din fructul vră­jit. Apicius, ca să pedepsească ţie unul din bucătarii care nu-i brodi­se un fel de mâncare porunci scla­vilor să se stoarcă în, sosul greşit zeama unei lămâi şi să îi se dea vi­novatului să-l mănânce. Dura lex sed lex! Condamnatul, cu groaza morţii în faţă, mâncă, mâncă tot. După această tragică experienţă, văzu însă că nu i s’a întâmplat ni­­imic rău; ba, când s’a desmeticit din spaimă trebui să-și aducă aminte că sosul era delicios astfel combinat. Prinse curaj, făcu din nou acelaş fel de bucate, îl duse de la el putere, cu zeama de măr asirian şi îl pre­zintă oaspeţilor la Apicius. Fu găsit extraordinar, fu digerat de toţi fă­ră nici o urmare nefastă, refeta străbătu lumea ca «Liedul» lui Schmidt şi aşa, zicese, Domniţă, a intrat lămâia în gastronomie­ între noi.. Budincă de cartofi Şi ca să ni se desstrepezească dinţii, să vorbim de ceva dulce. A­­vem o bună şi uşoară reţetă pentru azi. Pentru patru persoane, 300 grame cartofi fireţi raşi, 125 unt proaspăt, patru ouă patru linguri zahăr va­ndat, puţină coajă de lămâie şi mar­meladă. Se freacă gălbenuşul cu zahărul, apoi cu untul, ea adaugă cartofii şi în sfârşit albuşul bătut spumă. Forma bine unsă cu unt proaspăt. Formă cu gaură la un­ loc. Se aşează jumătate din compo­ziţie, apoi se pun câteva linguri de marmeladă de caise sau prune, se adaugă şi cealaltă jumătate şi se bagă în cuptor, la foc liniștit de tot­ o orăr fă- M. L. Spectacolele zilei T­eatre TEATRUL NAŢIONAL, matineu: Vio­lete de Parma, şi Căpriţa; seara : Napoleon. TEATRUL REGINA MARIA, matineu: Slujbaş la Stat; seara: Sărutul în faţa oglinzii. TEATRUL VENTURA, matineu şi sea­ra: Fericirea. TEATRUL IANCOVESCU, împăratul. TEATRUL ALHAMBRA, matineu şi seara. Inimi de ciocolată. TEATRUL MAJESTIC: Majestic-Vals. TEATRU-CINEMA­RIC: «Napoleon... Târâie» cu ansamblul Cărăbuş. Cinematografe CAPITOL: «Cotecul Soarelui» cu Lau­ri Volpi şi două jurnale. TRIANON: «Cântecul Bosforului» cu Gustav Froelich şi Jarmila Novotna. SELECT: «Iluzii de fericire» cu Bar­bara Stanhyck şi Adolphe Menjou. RIO: Cântecul fericirii cu tenorul Er­nesto Groh şi «Napoleon... Tanase». REGAL: King-Kong, după Edgar Wa­llace şi complectate. ROXY: Cântecul soarelui cu Lauri Voi­pi şi două jurnale. VOX: «Măşti de Ceară» cu Lionel At­­will şi Fay Wray. . . BOULEVARD PALACE: «Ultimele a­­venturi ale lui Sherlock Holmes» cu Clive Broock. CORSO: «Cuib de vultur» cu Maureen O’Sullivan. TOMIS: Războiul valsului cu Renatte Mueller şi Wissy Fritsch, jurnal şi complectare. OMNIA: Stan şi Bran în «Serviciul Patriei» şi compania Titi Mihăilescu în «O să fie bine». LIDO: «Sânge cald, sânge vienez», şi Vasul imperial» cu Martha Eggerth. FEMINA: «Omul invizibil »cu Harry PieL FORUM: «Voluptate» cu Marlene Die­trich, jurnal şi comedie cu Betty Boop. VOLTA BUZEŞTI: «Steaua din Valen­cia» cu Liam­ Haid, jurnal şi come­die. MARCONI: «Voluptate»cu Marlene Dietrich, jurnal şi compania de re­viste Pizone. MARNA: «Noaptea voluptăţii» cu In­­kijinoff şi revista Marna-Tango. TERRA: «Vulturul Alb» şi Stan şi Bran, seara trupa Rădulescu. CINEMA FRANKLIN: «Când două i­­nimi se întâlnesc» şi «O plimbare» cu Stolz în Viena. EPISCOPIA: ««Dunărea albastră» şi Fantezie de Strausa,­fer-MILANO: «Fra Diavolo», Covor mecat, jurnal şi Miki Maus. AMERICAN: «Ultima noapte» şî com­plectare. SPLENDID: «Noaptea voluptăţii» cu Iukijinoff, jurnal şi complectare. IZBANDA: «Gol... puşcă!» cu Georges Milton şi jurnal Pathe Natan. RAHOVA: «Scandalul» cu Francisko Goal, pe scenă Iulian şi Costin. LIA: «Un cântec străbate lumea», jur­nal, Miky Maus şi o comedie. ROMA: «Scăpată din ghiarele morţii», şi material de box Cam­era-Schaaf, artişti. DICHIU: «Noi mamele» cu Hertha Thiel, şi complectări. PARIS: «Frumoasa din Saigon» cu Jana Harlow şi complectări. IMPERIAL: «Amanta necunoscută». PACHE (str. Mătăsari): «Iadul plăce­rilor» cu Sylvia Sidney, Szoeke Sza­kai motociclist şi două jurnale- Premiul George Enescu Concursul pentru premiul de compo­ziţie muzicală «George Enescu» se va ţine la 20 Decembrie a. c. Manuscrisele sub «motto» vor fi adre­sate Casei Şcoalelor, Bucureşti, până la 18 Decembrie. ^ yn------,—w fipozifif Pictorul Leon Viorescu deschide expoziţia sa Duminică 3 Decembrie ora 11 dimineaţa în sala Dall­es din b-dul Brătianu, în Duminică 3 Decembrie, se va des­chide în sala Fundaţiei Dalles, ex­poziţia I. Teodorescu-Sion« * Mâine, Vineri, la ora 11 dim, .va a­­vea loc la Ateneul vernigagiul expozi­ției pictorului A. Baltata. 1 Decembrie 1933 mziMi & indiscreţii Titlu din Viitorul de eri: «Cum sa pregătit războiul»! Ei, cum s’a pregătit... Parcă Vii­torul nu o ştie. Războiul s’a pregă­tit aşa încât să poată debuta cu Turtucaia. Contribuţiile istorice ale Viito­rului sunt de o inocenţă excesivă. . . * Discurs de liberal Duminică, la o intrunire «cetăţenească» împotriva d-lui Dobrescu. «Cetăţeni partidul nostru a i­i­­tat contra pavării Capitalei, care este un atentat, da, un atentat îm­potriva voastră. Căci cu banii pe care primarul actual vrea să pave­ze Bucureştii, noi ne legăm nu să acoperim străzile cu piatră, ei să le tapisăm cu covoare persane». — Ba cu muşamale, rectifică un cetăţean din f­undul sălii. Cu muşa­male liberale. j •i*, ■ <*. "4 O anchetă internaţională — între­prinsă, zice-se, sub egida Ligii Na­ţiunilor! — căutând să afle — pro-', blemă importantă! — care e tip­ul femelei celei mai mult dorite azi, în diverse ţări, a colecţionat şi urmă­­toarele răspunsuri: Marea Britanie: O girl sportivă vârsta 20 ani. Franţa: o femeie de lumea mare vârsta­ 30 ani. Germania: o bunică ariană vârsta indiferentă. * Din «Universul» de ori aflăm că, în ciuda celor întâmplate în ulti­mele zile s’au mai găsit, totuşi, unii­ legionari ai «Gărzii de fer» care să­ se înscrie la... cinoişti. ţ Şi ca să nu se creadă cumva că exagerăm, vom cita chiar infor­maţia «cehii mai mare organ ro­­mânesc» — cum îşi spune cu modest­­ie pe propriile-i placate: 1 BUZĂU, 27 Nov-­­ Organizaţia locală a partidului liberal a admis cererile prin carat d-nii Gh. Hoinărescu şi Haralambia Marinescu, fruntaşi ai «Gărzii de fer» din Mizil, au cerut să fie în­scrişi în această organizaţie. După cum se vede, noul fruntaş liberal de la Mizil are un nume me­nit să-i asigure un viitor strălucit în partidul guvernamental „ Scorpion & Comp*­ ­li Şedinţa festivă a Atemului „Regele Carol al ll-lea“ Eri a avut loc la sediul comite­­tului central din ■ strada dr. Felix. No. 41 etaj I al Ateneului «Regele­ Carol al ll-lea» o şedinţă festivă, pentru sărbătorirea a 115 ani de la­ unirea Bucovinei sub preşedinţia d-lui Ion I. Eftt­mescu. .. Au luat cuvântul d-nii N. Tomes­, cu­ Baciu în numele fruntaşilor na­ţionalişti bucovineni, Mihail Anto-, nescu, D. Dumitrescu etc. ; D. Ion Eftimescu arată însem­ă-t tatea zilei de 28 Noembrie 1918 şi relevă străduinţele cărturarilor na-, tionalişti ai poporului basarabean­ care timp îndelungat au ştiut să ţi­nă candelele naţionalismului aprin­se. După 15 ani dela unire cu pa-, tria-mumă, duşmanii ţărei noastre­ uneltesc zilnic desmembrarea terito­­riilor alipite prin fel de fel de ma­nopere şi propagande întinse.­­ S’au expediat telegrame de oma­ j­gii M. S. Regelui, dlui I. G. Duca și I. Nistor ministrul Bucovinei- Festivitatea s-a terminat la ora II seara iar după aceasta a avut lop o agapă. Aprovizionarea armatei cu grâu Prin convenţia încheiată cu mi­nisterul armatei Centrala coopera­tivelor de import-export va apro­viziona armata cu grâu făină, şi grăunte pe timpul dela 1 Septem­­brie 1933 Până la 31 August 1931 cu un comision de 2,la sută socotit la preţul de vânzare. Adunarea generală a sindicatului artiştilor instrumentişti Primim : Se aduce la cunoştinţa tuturor ar­tiştilor instrumentişti că in ziua­ de 11 Decembrie ac­, irevocabil, la­ ore­­le 3 d. a., va avea loc în sala TURN­VEREN­ din str. Brezoianu, o adu­nare generală extraordinară a Sin­dicatului.­­ La ordinea de zi: chestiuni impor­tante pentru bunul mers al Sindi­­catului.­­ ) Nu pot lua parte la această aduna-r re decît membrii la curent cu plata, cotizaţiilor şi excepţional cei în res­­tanţă cari vor face dovada că nu au avut angajament p© timpul cit ei au achitat cotizaţiile. . De la Criterion Astăseară, Joi, la orele 9, în sala Fundaţiei Carol L Criterion prezintă al 7-lea Symposion (discuţie contro­versată) care e şi ultimul din ciclul «Tendinţe 1933». Se va discuta: «Civilizaţie ?» (Desti­nul şi criza culturii) şi vor lua cuvân­tul d-nii: Alexandru Rally: Dăinuirea şi vii­torul culturii occidentale; Petre Comarnescu: Criza culturii mondiale; H. H. Stahl: Cultură şi civilizaţie sau ţărănie şi mitocănie; Paul Sterian: Rolele civilizaţiei; Dan Botta: Reîntronarea culturii. Biletele la Ipcar, şi seara la Fun­­ daţie. . •., ^ '' --------— Ty

Next