Cuventul, februarie 1938 (Anul 15, nr. 3131-3158)

1938-02-01 / nr. 3131

­ Craii grave in cartierele evreeşti din Vilna VARŞOVIA, 30. — Se a­nun­ţă prin Vilna că grave turbu­rări au avut loc în cartierul evreiesc al ora­şului, între membrii orga­nizaţiei „Falanka“ şi un grup de evrei. Poliţia a treb­uit să istferiie iar trei persoane au fost arestate. Meeting-ul organizaţiei „Faianka“ care urma să aibă loc azi a fost interzis de politie. In cursul serii au avut loc mai multe manifesta­ţii de stradă.­­ A. Gara din Tel-Aviv a fost zilele trecute distrusă de un incendiu. sinistratei Clişeul nostru reprezintă prima fază a Anul XV, No. 3131 Foadaaogs ÎN­US ENACOV1C1 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI. CALEA VICTORIEI. 48-50 /Direcţia ..5.55.62 TELEFON­­I Administraţia 5.55.63 •­ Secretariatul 5.55.64 î. Redacţia . . .5.55.65 S port. . . .5.56.61 Provincia. . 555.67 Străinătatea 5.55.61 Tipografia . 4.67.39 Director: NAE IONESCU Tj,Xhar?i fín.***fBi plătitâ în^numerar conform apro* __ bării direcția­ generale P. T. T. Nr. 14070. 19*8 Xt\ ■"' ir «.** Tj.;*­­4' '­'■ r;'v. • 10 PAGINI 3 LEI Mărfi 1 Februarie 1938 D. Ostrovsky va rămâne la Viena? Fostul ministru al Sovietelor la Bucureşti a declarat că nu se înapoiază în Rusia — Serviciul particular al „Cuvântului — BELGRAD, 30. — Ziarul »Politika“ anunţă d­in Vie­na că fostul ministru so­vietic din România, Ost­rpovsky, ar fi declarat ta­nei persoane demnă de toată încrederea că va ră­mâne la Viena și că nu are intenția de a se înapoia in Rusia. A. Anglia şi Statele­ Unite de acord în Extremul Orient Consiliul Societăţii Naţiunilor nu a cerut avizul Americei dar a informat guvernul din Washington — Serviciul particular al „Cuvântului“ — GENEVA, 30. — Cercurile brita­nice desmint în mod categoric svo­­nul care a circulat în presa mai mul­tor ţări europene şi după care s-ar fi cerut sfatul Statelor Unite pentru unele hotărîri ale Consiliului, sau că membrii Consiliului ar fi luat con­tact cu guvernul Statelor Unite. Este adevărat că Statele Unite au fost informate asupra unora din che­stiunile discutate la Geneva dar a­­ceste comunicări n‘au decât un ca­racter de pură curioasie. In ceea ce priveşte situaţia în Ex­tremul Orient interesele şi punctele de vedere ale Angliei şi ale Americei sunt adesea paralele dacă nu chiar identice, dar un acord formal n‘a in­tervenit între aceste două state. A. UN NOU URMĂRIM AL „DUŞMANILOR R tiIN LAUNTRU“ IN RUSIA SOVIETELOR (Serviciul particular al „Cuvântului“) VARŞOVIA, 30. — Se anunţă din Moscova că Makowsky, şeful Q. P. U.-ului din regiunea Lenin­­grad-ului a fost numit ajutor de comisar la interne. Makowsky este cunoscut pentru energia cu care urmărește şi pe­depsește pe „duşmanii“ sovietelor. Comisariatul internelor are ast­fel cinci ajutori de comisari pe când nu există decât trei în fiecare din celelalte comisariate. A. Schimbări de demnitari in U. R. S. S. — Serviciul particular al „Cuvântului“ — VARŞOVIA. 29. — Secretarul ge­neral al organizaţiei comuniste din Moscova, Hruszcev, a fost numit se­cretar general al partidului comu­nist în locul lui Kosior care a fost promovat al doilea vice­preşedinte al­ Comisarilor poporului. Hruszcev este prieten intim al lui Stalin și un mare dușman al miș­cării autonome ce se desenează în Ukraina unde, din ordinul lui toate ziarele în limba ucrainiană au fost suprimate și înlocuite cu ziare în limba rusă. Centenarul „Seminarului Central" In timpul serviciului religios. De la stânga: M. S. Regele, Marele Voevod Mihai,­­ P. S. S. Patriarhul Mi­ron Cristea. d-na: Ion Petrovici, ministrul Educaţiei nationale, dr. C. Angelescu. Armand Căli­nescu, ministru de interne (DAREA DE SEAMA IN PAG. III) Captivii de l­a Cheia O poveste veche.-Cine a aşezat scrisorile.-Trupul Bisericii rupt-intre disciplină şi erezie.-La râul Vavilonului La poalele Zăganului, în mănăsti­rea Cheia din ţinutul Prahovei, fac uitaţi de judecătorii şi de pârâţii lor câteva zeci de răsvrătiţi în trebi ai credinţii. Aspri la chip, tăcuţi şi su­puşi, ei îndură regimul de popreală fără să cârtească, fără să nădăjdu­­iască „spre fiii oamenilor". Au fost aduşi aci de prin îndepărtate locuri, pentru,vina de a se fi împotrivit la schimbarea vechilor aşezări biseri­ceşti, in cari ei se născuseră, in cari le adormiseră moşii şi părinţii, pentru vina de a nu fi primit schim­barea sărbătorilor creştineşti cu stri­carea posturilor şi încurcarea cântă­rilor. ' POVESTE VECHE.» Schimbarea vechilor rândueli' e’a săvârşit acum vreo zece, ani. Era această schimbare necesară?" Mai exact :era ea reclamată de nevoi bi­sericeşti? Procesulverbal al şedinţei din­ 16 Martie 1936 a Sfântului Sinod ne arată — cam târziu, ce-i dreptul — motivul reformei: aşa ceruse guver­nul... Memorabila campanie, din­ 1929, a Cuvântului împotriva uneltelor du­hului înnoirilor fără de cale, capătă astfel ,o târzie recunoaştere a în­dreptăţirii ei. CREDINŢA OMULUI DESPRE SĂRBĂTORI Inoirea s’a făcut. Rânduelile bise­riceşti au fost stricate. Credincioşii cei ,,căldicei” au primit innoirea, fă­ră nici un fel de opunere. Alţii au primit-o cu cârteli. Dar s’au găsit unii cari n’au vrut s’o primească. In stricarea sărbăto­rilor ei au simţit mâna vrăjmaşului credinţei ortodoxe. Fiindcă riindue- Ule bisericeşti erau pentru el dela Dumnezeu pţue. Revelatoare, in a­­ceastă privinţă, este mărturisirea ţăranului basarabean Constantin Erhan: „Omul credea că Sărbătorile dela Dumnezeu sânt’ aşăzate. Dum­nezeu li-a spus la Sfinţi cum să le aşăze”. TRUPUL BISERICII RUPT Şi trupul Bisericii rumâneşti drept măritoare s’a rupt din­ pricina neîn­ţelegerii. Ş i lipsa de tact a părinţilor episcopi a adâncit prăpastia.':Şi ihi­­m­ele* celor crescuţi şi rămaşi în ve­chea rânduială-s‘au frichie. Şi’­strân­­gându-şi'rând­urile, aceştia„s’au"­ ferit de • orice­ atingere ;de orice împărtă­şire cu „înnoiţii”, "cu »„papistaşii cei noi”. Şi aşa a fost cu putinţă­ să've-, dem' în sânul obştii româneşti creş­. Şi aici ,,ca nu toate prilejurile de nemulţumire, au intervenit, apoi, pescuitorii în apă tulbure: era prilej de agitaţie. Politicienii s’au amestecat din primul mo­ment. Ovreii — cari nu se pră­pădesc în danii pentru... biserici creştine — s’au dovedit foarte săritori, foarte jertfelnici pentru zidiri de biserici celor rămaşi lţi vechea rânduială. Aceştia ştiuţi. Câţi vor fi, apoi, din cei pe cari încă nu-i ştim? Că doară asta este rostul lor: să adâncească prăpăstiile. — să otrăvească ră­nile. „ „ Dar asta nu însemnează că înnoitorii au avut dreptate. INTRE DISCIPLINA ŞI EREZIE Când au­­venit cu schimbarea, pă­rinţii din Sinod au spus că reforma aceasta nu e chestiune de dogmă, ci de disciplină. Astăzi singurii oameni scoşi din lege, ca cei mai primej­­dioşi eretici sânt aceşti săteni, cari­­ trebue să o mărturisim, spre ru­şinea zăticnitorilor — au fost cei mai buni fii ai bisericii ortodoxe româneşti până la venirea nenoroci­tei reforme. O MĂRTURISIRE PREŢIOASA Să fie, oare, aceşti oameni atât de grele unelte ale dracului? Aceasta să fie credinţa părinţilor sinodali? In procesul-verbal al şedinţei din 16 Martie 1936 (deci la zece ani după reformă) s’a consemnat următoarea hotărire a Sinodului: „Dacă Onor Guvern nu va lua măsurile cerute (împotriva stilişti­lor n. r.) Sf. Sinod se vede nevoit a da deslegare Episcopilor din Epar­hiile cu stilişti, să procedeze in aşa fel ca Biserica să nu se divizeze din pauza Calendarului”. Prin urmare, DEZLEGARE! Ca sfi ■■ mat fie dezbinam­­Ca in vremea tine pe unii îngrop&ndu-şi morţii lor fără preot. BINECUVÂNTAREA ŢĂRANII Intr’un sat din Ialomiţa a trecut la cele veşnice unul din cei rămaşi in vechea rânduială. Şi fraţii lui de credinţă l-au îngropat fără preot, căci preotul lor şi preoţii satelor ve­cine, in noua rându­ială fiind, erau socotiţi căzuţi din dar. Şi după ce l-au îngropat, au luat pământ de pe mormântul proaspăt, l-au pus în bas­ma de pânză albă şi au plecat cu el la mănăstirea geamţului, la călu­gări, ca să facă ei slujba. Şi după binecuvântarea dată de preoţii călu­gări — rămaşi in vechea rânduială— au adus pământul blagoslovit şi l-au presărat pe mormântul fratelui lor, soborului de la Niceea, din 325). Dar asta însemnează că nu mai e vorba de erezie aci. Că, atunci, cum ar putea Sinodul să dea dezlegare la erezie? Ar fi absurd. De altfel, dezlegarea aceasta s’a dat­ demult. Pe sub mână e drept. Cine a dat-o? Nu ştiu. Fapt este însă că mai !n toată Basarabia se face slujbă şi pe nou şi pe vechiu. LA RAUL VAVILONULUI... Cei ce stau închişi, la­ Cheia, sunt toţi săteni. Intre ei un preot. La toţi le-au crescut bărbi lungi. Sunt aspri la înfăţişare, dar supuşi, tăcuţi. Pă­zitorii lor ii împrumută vecinilor, pentru lucru, la finalele din apro­pierea mănăstirii, sunt muncitori şi foarte cinstiţi. Preotul e cam... „mestecat la minte”, l-a lovit rău in cap părintele protopop, când l-au a­­restat. La sărbători sunt duşi „cu fron­tul" la biserica mănăstirii ca să as­culte slujba pe stilul cel nou. E a­­ceasta o deosebită fineţe episco­­pească. In biserica de la Cheia am văzut pe doi din aceşti ţărani captivi plân­gând, in strapă, cu faţa înfundată ’n palme (ca sa nu-l vază sergentul). Şi am înţeles atunci, cu groază, de ce nu poţi cânta „Cântarea Dom­nului în pământ strein”. G. RACOVEANU Intervin pescuitorii. Logodna Regelui Zogu se va anunţa azi oficial (SERVICIUL PARTICULAR AL „CUVÂNTULUI“) TIRANA. 30. — Se confirmă ofi­cial logodna Regelui Zogu cu con­tesa Geraldina Aponyi. Logodna va fi anunţată oficial mâine după o şedinţă extraordina­ră a Parlamentului. .4. Pentru două sute de franci! O fermă incendiată, doi morţi şi doi răniţi PARIS 29. — Cine a auzit vreo­dată de Sainte Colombe? Este un sat mititei nu departe de Le Mans, de obicei cât se poate de liniştit, dar care, zilele acestea, a fost teatrul u­­nei înfiorătoare tragedie. Familia Comuel — mamă şi doi fii — datora de mult două sute de franci fiscului al cărui reprezentant, după o sumedenie de deplasări inu­tile, se gândi că ar fi mai simplu să se prezinte însoţit de guardul comu­nal, spre a obţine plata acestei da­torii. Bătrâna Corinel insă nu se in­timidează de prezenţa guardului şi ii trânteşte, râzând sarcastic, uşa in nas. PRIMA VICTIMA A fost destul ca să se declan tragedia. Guardul cheamă un li­tus pentru a forţa uşa. Se fac soma­ţiile. Nici o mişcare Înăuntrul fermei Lăcătuşul un tânăr de 19 ani se a­­propie ca să execute ordinul primit. Geamul este întredeschis. Până să-şi dea cineva seama de ce se petrece, pocneşte puşca lui Comuel. Lovit in inimă, bietul lăcătuş Îşi dă sufletul... Agentul fiscului şi guardul comu­nal aleargă la La Fléche unde este sediul companiei de jandarmi, unde povestesc Îngroziţi ce s-a întâmplat. Comandantul legiunii, adjutantul Pascarel, hotăreşte să asedieze fer­ma şi ia toate măsurile necesare. DUPĂ ASEDIU, „AFU­­MARE” Dar a doua zi jandarmii îşi dau seama că familia Comiel va putea rezista multe, foarte multe zile. Sun­tem doar în faţa unei ferme unde se găsesc cele necesare unei rezistenţe prelungite: pâine legume, cartofi şi in grajdul de alături chiar o vacă pe care fraţii Comnel, strecurându­­se pe lângă peretele casei s’au dus să o mulgă in cursul dimineţii. Primarul, adjutantul de jandarme­rie, guardul comunal ţin o conferin­ţă. Mijloace „radicale" sunt hotă­rite: locuitorii fermei vor fi pur şi simplu „afumaţi“ şi goniţi din casa cu gaze lacrimogene. Zis şi făcut. Un jandarm reuşeşte să ajungă ne­văzut şi nesimţit pe acoperişul casei. Desface o ţiglă, desface două. Primi deschizătură aruncă bombe cu clor şi cu brom, apoi două kilograme de pulbere de sulfur, două kilograme de sulfur in blocuri. Deschizătura şi coşul sobei sunt astupate cu grijă, braţele jandarmilor lui. Aceştia îşi pierd sângele rece. Dau foc grajdului. Bătrâna Comnel fugea dar cade lovită in picior, de un glon­te; unul din fii Încearcă şi el, dar cade la fel. Jandarmii îi prind. Îl transportă intr’o fermă apropiată unde un doctor îl îngrijeşte. Al doi­lea fiu a reuşit să se strecoare prin­tre jandarmi... Fuge, înarmat cu puşca lui şi cu o rezervă de gloan­ţe, urmărit de jandarmi.. Va fi prins şi el, este semnalat in tot judeţul şi In judeţele vecine. Nu mai poate scăpa. Ca să nu plătească două sute da franci, bătrâna Comnel a sacrificat două vieţi şi zace acum, rănită In­­triun pat de spital.» Şi bruma ei de avere a fost prefăcută in scrum.... SA NU TRAGEŢI CÂND VOM DESCHIDE UŞA!.. Rezultatul este nul. Se dă foc ca­sei. Bătrâna Corinei şi fii ei se refu­­giaseră în grajd, unde asediul con­tinuă. La un moment dat asediaţii par dispuşi să se predea. Adjutantul Pascarel parlamentează, lung foarte lung cu ei. Unul din fraţii Corinei anunţă că familia se predă, dar roagă să nu tragă atunci când va de­schide uşa... Uşa se deschide şi, ful­gerător, puşca lui Comuel pocneşte.. Uşa se închide la loc. Adjutantul Pascarel lovit în abdomen se svâr­­­coleşte de două trei ori şi moare în D. von Neurath ministrul de externe al Germaniei, împlinește in ziua d© 2 Februarie. 65 d© ani In pag. 5-a: A început bă­tălia electorală In pag. 7-a: O mare ispravă a aviaţiei italiene In pag. 10-a: Max Schmeling a învins pe Ben Foord Violentă furtună bântue In Franţa PARIS, 30» (Rador). — O furtună de o violenţă nemai­pomenită bân­tuie in Franţa, pricinuind mari pa­gube şi făcând victime. Copaci înalţi fie 30 de metri au fost smulşi din rădăcini, numeroase acoperişuri de case au fost luate de vânt la Paris, un coş de fabrică, înalt de 15 metri şi greu de peste trei mii de kilograme, a fost dărâmat de vânt; un rid de 40 de metri, al pavilionului marinei franceze din Expoziţia Universală, a fost şi el dă­râmat. Intr’un cartier mărginaş al Pari­sului, o fetiţă de 11 ani a fost luată de un vârtej de vânt, ridicată în aer la o înălţime de şase metri şi isbită la pământ cu atâta putere în­cât a murit pe loc. Noua VMvcfsKaâQ «Ba Copenbog* «arte -m fi tea«*ur»tă !« $ Februarie . I IBg AliB -

Next