Cuventul, martie 1938 (Anul 15, nr. 3159-3189)
1938-03-01 / nr. 3159
Z2S. TEATRUL SAVOY Calea Victoriei (lângă Palatul Telefoanelor) AZI, ULTIMA ZI Poftă bună la Tănase Tel. 355.03 fi IvrAla?*SPECTACOL TEATRE OPERA ROMANA Piaţa Valter Mărăcineanu, ora 8.30 ____ MANON TEATRUL NAŢIONAL Piaţa Teatrului ION AL VĂDANEI STUDIO NAŢIONAL Piaţa Amzei ACTRIŢA TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenţei STĂPÂNA DIN LA PAZ TEATRUL LIGII CULTURALE B-dul Schitu Măgureanu 1 RUDELE TEATRUL LIBER Pasajul Majestic TEORIA COCOSULUI TEATRUL ALHAMBRA Str. Sf. Dumitru 2 TREI VALSURI TEATRUL MODERN Str. Sărindar DOUĂ DUZINI DE TRANDAFIRI TEATRUL SAVOY - CĂRĂBUŞ Calea Victoriei POFTĂ BUNĂ LA TĂNASE TEATRUL COMOEDIA Pasajul Majestic MANSARDA CINEMATOGRAFE 'ARO: (B-dul Take Ionescu 12—14): Nopţi princiare. A. R. P. A. (B-dul Elisabeta Mormântul lui Genghis Khan. PAPITOL (B-dul Elisabeta 14): Fraţii Marx la curse. CARLTON (Strada Regală 20): Fantoma blondă. CORSO (b-dul Elisabeta 5): Strigătul Sălbaticilor. ELYSEE (strada Doamnei No. 11): c Pg.Iâniâtâ» FEMINA (Bulevardul Elisabeta 12): Uraganul. FORUM (Piaţa Palatului): Stigmatizata şi Broadway-Melody OMNIA (bd. Schitu Măgureanu 2): Broadway-Melody și Demonii mărilor. PALAS BULEVARD (b-dul Elisabeta ' Serenada și Legitatea neagră. ROXY (Lipscani 53^*0 zi la curse cu frații Marx, I REB|^(B-dul Elisabeta). O anumită 48). 6): SCALA. — Contesa Walevsca. SELECT (Calea Victoriei No Spovedania. TRIANON (B-dul Elisabeta Paramata. AIDA. .— (Calea Rahovei): Viaţa de ’ Clovn şi Premiere. AMERICAN (calea Moşilor 221) : Pentru viaţa unui om şi Departe de tine ASTRA (Şerban Vodă 94): Fuga lui Tarzan şi Piccadily Jim. BARCELONA (Str. Ferentari): Căpitanii curajoşi, Văduva din Monte Carlo. .',v. CARMEN (Calea Dudeşti 169): Ultimul Tren din Madrid şi Duşmanii oamenilor. CENTRAL (Strada 13 Septembrie): Ogorul. Şi Matchul de box Louise—Foav. Trupa de revistă CITY (Ed. Carol 7): Abuz de încredere şi Sublima amintire. COTROCENI: Inamicul femeilor. Cotonga şi revista. DACIA: (Şos. Ştefan cel Mare): Tarantela şi Mr. Motte. DIANA (Calea Griviţei). — Călăreţul fără frică şi misteriosul Mr. Wong. DICHIU (Str. Romană): Aventura In zăpadă şi Frica. DOEY (Crângaşi 42). — Craiul Pădurilor şi Viaţa Pariziană. EDISON (calea Dudeşti 3). Crima din linia Maginot, Monstrul galben şi trupa Stoenescu. FLORIDA (Ed. Ferdinand 118).Un carnet de băi şi Făta din Salem. FRANKLIN. — Oameni de după gratii şi Nopţi în Shangay. GLORIA. (Cal. Văcăreşti 44). Prima iubire şi Căpitănii curagioşi. ILEANA (Avrig 1). — Sclavia umană şi o crimă pe Broadway. IZBÂNDA. (Cal. Văcăreşti 21). Curierul din Lyon şi Misterul camerei obscure. LOLICA (Şos. Giurgiului 5) — Legiunea neagră şi Flacăra vieţii. LIA (Calea Griviţei 196) — Tarantela şi Lupul singuratec. LUCIFER. — Umbra trecutului şi Cowboy. MARNA (calea Griviţei): Domnişoara mama mea, Piraţii şi trupa de reviste Titi Mihailescu. MARCONI (Calea Griviţei): Viaţa uşoară, Alaska, Jurnal şi trupa Nedeianu-Ionescu. MILANO (Calea Călăraşi): S’a născut o stea, şi Omul cu două vieţi. MODEL (Str. Buzeşti): Răzbunarea şi Tigrul din Bengal. NISA (Inrarea Zalomit): îngerul Şi Madame .Bovary. ODEON (Parcul Carol): — Lucrezia Borgia şi Flori din Nissa. ORFEU. — Flacăra Verde şi Comoara piraţilor. PACHE: Sângele pământului şi Contesele roşii. PARIS (Calea Rahovei): Domnişoara mama mea şi Fiul Deşertului. RAHOVA (Calea Rahovei): Saratoga şi Aventuriera din Triest. REX (Calea Dudeşi): Furtună în Maroc şi Prima oapte. SPLENDID, (calea Moşilor): Prima iubire Şi Drapelul galben. TOMIS (Calea Călăraşilor): Cum se cuceresc bărbaţii şi Groază în Sangai. VENUS (Calea Dudeşti No. 135). Abuz de încredere şi Sub masca diavolului. VOLTA BUZEŞTI: Cinci copii deodată şi Pericol de moarte. UNIC (Piaţa Filantropiei): Misiunea Locot. Perry şi Copiii căpitanului Grandi 2) FARMACII DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 28 FEBRUARIE 1938 Farmacia A. Albini, Cal. Victorie 86; Const. D. Roşu, Cal. Moşilor 45; Farmacia Academiei (Aurian), Str. Academiei 2; E. Vespremeanu, Şos. Giuleşti 117, Farmacia A. Belcot (D. Cristide), Cal. Griviţei 176; Farmacia Ortansa (Marg. Dinescu), B-dul Col. Mih. Ghica 41; Lelia Niculescu, Str. Maica Domnului 1; J. Mihălcescu, Str. Romană 156; Sebastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Gh. Gavriliu, Şos. Pantelimon 221. G. Berbier, B-dul Carol 45; ştefan Panea, Cal. Văcăreşti 171; Farmacia Rahova (Maria Spaty), Cal. Rahovei 120; Tita Săndulescu (Dr. Hamat), Prelung. 13 Septembrie 4. Teatrele din Capitală Programul săptămânal de la 28 Febr.6 Martie Teatrul Ligii Culturale Tel. 5.57.57 Cuvântul NEMATOGRAF V-aţi întrebat vreodată pentru ce unii actorii de cinema rămân neînsumţi? Vorbesc de acei „băieţi frumoşi”, pasiunea nefericită a fetelor, dorul ascuns al cucoanelor şi necazul soţilor geloşi. Bruni, blonzi, voinici sau slăbuţi, toţi sunt „băieţi bine“ şi încă ceva, sunii liberi! Flirtează în dreapta și în stânga, au chiar câte o aventură de lungă durată, dar nu se însoară! Anii trec și el tot holtei rămân, încât fără voie ne întrebăm: bine, dar pentru ce?... Nelson Eddy, în prezent foarte bine cotat, a declarat râzând că e mult prea neserios ca să fie un bun soţ şi tată! Nino Martino, cântăreţul, nu vrea să se însoare, fiindcă e de părere că un artist treime să rămână liber, ca să fie capabil de creaţii mari. Şubred pretext! Veselul Robert Montgomery, „Bobby”, e însă numai în filme aşa. In realitate, e un bărbat destul de grav. Nu-i place să se vorbească prea mult de el. „Nu mă, însor,, fiindcă n’ai găsit încă femeia pe care o doresc. O căsnicie fără o dragoste pasională reciprocă și durabilă, mi se pare fără sens. Iată de ce, am rămas holtei!“ Robert Taylor e puţin mirat că lumea se interesează pentru ce nu se însoară: „Nici eu nu ştiu, mărturiseşte el zâmbind. Cred însă că o să mai aştept. Înainte însă de patruzeci de ani nu mă ’nsor, asta e sigur“ Gary Grant, pare puţin cam nedumerit. Se scarpină în cap, se gândeşte, cască: „In definitiv, asta mă priveşte. Good bye!“ Şi pleacă ca un adevărat „naturbursch“ ce este! Tomnatecul William Power, mângâindu-şi părul argintat, pleacă ochii cu tristeţe: „Soarta a vrut aşa". Şi nu mai adaugă nimic. Dar toată lumea ştie că voia să se căsătorească cu sărmana Jean Harlow. Se înţelegeau de minune. De moartea ei, numai prin muncă s’a putut consola... Ramon Navaro, despre care nu am mai auzit de mult, spune melancolic: „In curând voi fi poate uitat, fiindcă n’am să mai filmez. Cred că e timpul să mă retrag. Ce interes mai poate avea atunci faptul că nu m’am însurat până acum? Totuș răspund: Fiindcă până azi nu mi-am găsit tovarăşa ideală“. Holteii Hollywood-ului stau pronunţat, doamnelor! Rămâne de văzut cine va trăda cel dintâi clanul, însurându-se şi... nemulţumindu-şi admiratoarele. PANDORA D-na Moreno nu se putu abţine: — Ascultă, André, zău, eşti într’adevăr prea murdar! — Prea murdar?, dar bine draga mea, află că fac în fiecare zi o bae! — Schimbă apa!, răspunse artista fără să clintească. • Warner Oland a obosit! Câteva luni, dacă nu câțiva ani, nu-1 vom mai vedea pe insidiosul detectiv, Charlie Chan. Marele artist a prins o nemaipomenită aversiune pentru studiouri şi refuză să mai turneze, sub fel de fel de pretexte. De fapt, suferă de o grozavă depresiune nervoasă şi nu mai poate suporta mediul excesiv al studiourilor. Se zice că va fi înlocuit de tânărul actor chinez Keye Luke, care juca in tovărăşia lui Warner Oland, rolul fiului său, ucenic intr’ăle meşteşugului detectiv. • Război contra filmelor lungi a pornit de Nicolas M. Scenck, un magnat al industriei cinematografice. De fapt, experienţa a dovedit, atât in Europa cât şi in America, că lungimea acceptabilă pentru un film este de cel mult 2200—2500 metri, ceea ce înseamnă o oră şi 20 minute până la o oră şi jumătate. Aflăm, cu acest prilej, că filmul rulat şi la noi, având de subiect pe marele Ziegfield, dura, in original, trei ore. Noroc că proprietarii sălilor noastre se îngrijesc să cenzureze — totdeauna arbitrar! — filmele ce ne înfăţişează. • Filmul Jocurilor Olimpice, realizat de Leni Riefenstall, este aproape terminat. A fost luat de 36 de operatori şi cuprinde nici mai mult nici mai puţin decât 20.800.000 imagini, unde apar peste 1000 de sportivi din lumea întreagă, oferind cea mai frumoasă pildă de camaraderească întrecere. Filmul este aşteptat cu o mare şi legitimă nerăbdare, nu numai de cei care n’au putut vedea Jocurile Olimpice, dar şi de cei care s’au dus la Berlin şi vor să retrăiască marele eveniment sportiv prin vizionarea acestui document care va constitui o victorie a filmului german. Din cei 500.000 metri film rulat în fiecare zi a Jocurilor Olimpice, la câţi n’a trebuit să se renunţe! Câtă muncă reprezintă aceste douăzeci de luni care s’au scurs dela Olimpiadă până acum! * ■ Cititorii Paginei noastre Cinematografice vor găsi act zilnic, cu începerea N-rului de faţă, articole documentare complectate cu dări de samă asupra premierelor şi notiţe informative din lumea filme Holteii dela Hollywood DIN LUMEA CINEMATOGRAFULUI • Cunoscutul regizor Edmond Creville, a primit sarcina de a realiza, in Olanda, cu prilejul sărbătoririi jubileului, un mare film al cărui scenariu va înfăţişa evoluţia unei familii de la 1898 până la 1938. Va fi un fel de „Cavalcade” olandeză şi va fi reprezentat în Aprilie la Haga. • Venerabila Marguerite Moreno e renumită pentru răspunsurile originale pe cari le dă. Intr’un bar, foarte la modă, la un moment dat îşi face apariţia un comedian, cunoscut mai ales pentru fobia cursivei şi neglijenţa sa în îmbrăcăminte. ' / Ş»în „Omul care face micul lor. Fantoma blondă (Carlton) dintr’o silizat de o idee comică extrasă luaţie macabră. O pereche de americani din genul cinematografic „copii teribili“, moare intr’un accident de automobil. Fantomele celor doi îşi propun să facă o faptă bună, prima înainte de a se prezenta judecătorului suprem. Se pare că e nevoe de un certificat în acest sens pentru intrarea în Paradis. Fapta bună a strigoilor noştri, ar fi emanciparea unui prieten comun de sub tutela tiranică a soţiei sale, întreprindere căreia se dedică cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună. „Convieţuirea“ strigoilor cu obiectul experienţei lor, este ideea comică la care au colaborat trei sau — dacă ne aducem bine aminte — chiar patru scenarişti. Ciocnirea de tot minutul a fantomelor cu cei vii, este — să recunoaştem — foarte fecundă în efecte. Mai puneţi că fantomele au facultatea de a apare şi dispare pe loc ca la răsucirea unui comutator. Asta aţi mai văzut în „Omul invizibil“ num“. De aceea, poate, nu se râde au scontat autorii filmului. Credem iară, că nu se prea râde şi din pricina celor ce spuneam chiar la începutul acestor note: situația macabră care stă la geneza întâmplărilor din film. E dificil să provoci veselie făcând să se plimbe printre muritori doi morți. Se va putea obiecta că în filmul foarte subțire al lui René Clair „Fantome de vânzare“ lucrurile se petreceau cam la fel. Da, dar „Fantome de vânzare“ era cu totul altceva. Era un film rea c. bg. ne René Clair. Iar asta scuteşte de alte explicaţiuni. In rolurile de prim plan joacă doi actori merituoşi: Constance Bennett şi Roland Young. Şi doi foarte mediocri: Billie Burke şi Carry Grant. TEATRALE In seara de Marţi, 1 Martie, Teatrul Naţional va reprezenta pentru a 56-a oară marele succes „Oameni pe un sloi de ghiaţă” dramă în trei acte de Wilem Werner. In distribuţie d-nii G. Calboreanu, A. Pop Mar, Jian, N. Băltăţeanu, N. Săvulescu, G. Baldovin, N. Brancomir, A. Vilea şi d-nele Ana Luca, Gleo Pan-Gernăţeanu, Eugenia Zaharia, Maria Burbea şi Mara Neamţu. Direcţia de scenă: d. Paul Gusty. jf In seara de Luni 7 Martie, se va da premiera piesei „Madame Sans- Géne” de Victorien Sardou, în regia d-lui Soare Z. Soare, cu d-nele Marioara Zimniceanu, Marietta Anca, Lilly Popovici, Nora Peyov, Kitty Gheorghiu, d-nii Ion Manolescu, G. Calboreanu, I. Finteșteanu, N. Brancomir, I. Anastasiad, C. Dufulescu, C. Mitu, D. Grigoriu, I. Ulmeni, etc. * Ultimele reprezentaţii ale piesei „Actriţa” de Roland Schacht, la Studio întrucât o parte din protagonişti pleacă in turneau, se dau in serile de Luni 28 Februarie şi Miercuri 2 Martie. In seara de Sâmbătă 5 Martie se dă premiera piesei „FARSELE DESTINULUI” de d. I. C. Aslan, cu d-nii Victor Antoilescu, Ion Manu, N. Săvulescu, Al. I. Ghiberlion, N. Atanasiu, G. Demetru, C. Morţun, d-nele Sonia Cluceru, Eugenia Zaharia, Jenny Argeşanu, Kitty Gheorghiu, Nelly Vinea, jr. Burbea,V. Vorclov, etc. Pentru seara de Luni 21 Martie a fost fixată premiera piesei „Regele Cristian” de d. prof. N. Iorga. Hi La Teatrul MODERN din str. Săi rindar 14 (direcţiunea Iancovescul Ţăranu) se joacă în fiecare seară „Două duzini de trandafiri” comeidie in 3 acte de Bendetti şi I. I. L Distribuţia: Ion Iancovescu, Toţă Yann, Yivi Vlasdin şi Ionel Ţăranu* Şezătoarea cercului cultural şi artistic al Casei de Credit P. T. T. Sâmbătă, 26 om, cercul cultural şi artistic P.T.T. a organizat prima şezătoare artistică şi culturală din ciclul care va avea loc, în cursul anului acesta, din iniţiativa d-lui Gh. Neacşu, directorul Casei de Credit şi, preşedinte al Cercului artistic cultural PTT,• Programul ales, variat • şi îndeajuns apreciat, de1 .numerosul, public asistent, în majoritate funcţionari ai Poştei, a fost întocmit ,cu concursul Direcţiunei culturale a primăriei Municipiului şi al d-lui Ilie V. Popp. Galia Tudor, apreciata scriitoare a conferenţiat despre: „Semnele timpului şi credinţa noastră”, realizând neasemuitul rol al femeii, în păstrarea credinţei, în educarea oamenilor de mâine şi sprijinul pe care trebue să-l acorde bărbatului, ca soţie. Corul Casei de Credit PTT, a intonat câteva cântece populare. Au contribuit la această reuşită d-nii Zaharia Gh. Buruiană şi Ilie V. Popp, artişti comici, N. Dogaru, a distrat asistenţa cu melodii româneşti cânate la „dacofon’’. Petre Munteanu, tenor, acompaniat la pian de d. Theodor Fuchs, a cântat arii din opere şi cântece româneşti. Şezătoarea a luat sfârşit într’o caldă atmosferă de prietenie. Marii I Martie 1988 I8 februarie RADIO-ROMANIA 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. ISO kw. Gimnas-RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 6,30. Deschiderea emisiunii: tică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30; închiderea emisiunii. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz (discuri): Dela Rossini la Puccini; Uvertură la ,Bărbierul din Sevilla” de Rossini (orchestra filarm. din Berlin, dirij. de Isserstedt) ; Arie din ,,Somnambula’ ’ de Bellini (voce: Enzo de Muro Lomanto) ; Arie din ,Linda de Chamonix” de Donizetti (voce: Toţi dai Monte); Arii din „Favorita” de Donizetti şi „Emani” de Verdi (voce: Ezio Pinza); Finalul actului I din „Othello” de Verdi (voce: Elsa Wieber şi Marcel Wittfisch); Arii din „Mefistofele” de Boito (voce: Teodor Saliapin); Visul din „Guglielmo Ratcliff” de Mascagni (proh. simf. din Milano, dirij. de Gino Neri); Arii din „Cavaleria rusticană” de Mascagni şi „Gioconda” de Ponchielli (voce: Beniamino Gigli); Duetul de dragoste din ,Jana Butterfly” de Puccini (voce: Rauta Waara şi Peter Anders). 14:10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14:30: Muzică veselă franceză (discuri) ; Retragere cu torţe de Charles şi Micuţa gară de Lemarchand; Două cântece din opereta „Cele trei valsuri” de O. Strauss (voce: Yvonne Printemps); Mascarada de Lacome; Două cântece din filmul „Parada dragostei” de Schertzinger (voce: Davia şi Jean Sorbier). 18: Ora. Mersul vremii. 18.05: Noţiunea de raiulutala la poporul nostru, de Ovidiu Papadima. 18.20: Concert de după amiază (discuri): Selecţiuni de foxtroturi:. Două tangouri de Fresedo; Fox de Nicholls şi Fox de Baxter; Intermezzo, caprice de Groitsch şi Fox de Blester; Arie din „Nunta jeannetei” de Myssé (voce: Pierre Deloi); Cel mai frumos tango şi Ce-o să zică lumea, de Vasilescu (voce: Gică Petrescu). 19. Actualităţi româneşti: Umba, culturale. 19,15: Doamna Elsa Goering-Pasko (Canto, prof. la Conservatorul din Tg. Mureș); Cântec japonez de ploaie, de I. . Marx; Cântecul piticului, de Hugo Wolf; Iubire sfioasă de Hugo Wolf; Cântecul de leagăn al Măriei, de Max Reger; In umbra buclelor mele, de Hugo Wolf. 19,40: Femeia româncă in slujba prode d-na Stella pagana Vlădescu. 20: Concert de seară. — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; EcouyJ din Viena de Hruby; Narenta, vals da Komzak; Potpuriu din opereta „Dig gold’ne Meisterin” de Eysler; PoldiUi pizzicatto de Joh. și Jos. Strauss; VAK imperial de J. Strauss; Perpetuai mow bile de Joh. Strauss; Potpuriu din ,,Zona păpuşilor” de Bayer. UNIVERSITATEA RADIO 21,10: Luxul de altă dată, de prof. Gh. Leon. BAMO-ROMANIA 21,25—22,10: Muzică românească (drai scurt): Bora de concert şi Vine lelea pe colnic; Mugur, mugurel de Dima, şi Mi-a zis badea’ de Popescu (voce: Georgewsky); Dealu-i deal şi De eşti supâ-i rată (voce: Fănică Luca); Hora din nai şi Sârba din nai (Fănică Luca); Greşi e viaţa măi Hie şi Arz’o focu dragoste» (voce: Alexandru Pădureanu); Mă suli In deal la cucă şi Nu-i bai (voce: Zavaidoc); Hora din Ardeal şi Sârba vânătorilor. RADIO BUCUREŞTI 21.15; CICLUL BEETHOVEN: Quartetul Theodorescu (Al Theodorescu (vioara I), I. Jelescu (vioara II), Al. Rădulescu (violă) şi I. Fotino (violoncel) i Quartet No. 16 op. 132 in la minor. RADIO-ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 22,10: Aurel Borneanu (canto: Arii de operă: Imnul către soare din opera „Milton” de Spontini; Aria lui Agamenon din „Ifigenia în Aulida” de Gluck; Disputa cântăreţilor din „Tanhaeueer” de Richard Wagner. 22,30; Radio jurnal. Sport. 22,45; Concert de noapte al Orchestrei Fraţii Dumitrescu, transmis de la restaurantul .Splendid Parc”. 23,45: Jurnalul pentru străinătate IxX limba franceză și germană. Străinătatea DEUTSCHLANDSENDER 20,10: Concert de muzică distractivă. 21,10: Muzică de carnaval. 23: Meteor, inf. 23,15: Sport. 23,30:Concert nocturn: Divertisment (Koetschau). 23,45: Inf. 24: Köln. Muzică de carnaval.. . VARȘOVIA 20: Reportaj. 20,30: Dialog. 20,501 Genf. 21: Istoria dansului. 21.45: Radio jurnal. 21.55: Geni.22: Orchestră de dans. 22.45: Inf. 23: Concert de seară- Suită (Hăndel-Harty); Suită (Patricias); Simfoniei» (Malamsky). 23,501 Inf. ROMA I 20,40: Plăci. 21: Ora, inf., rado lumunal. 21,20: Cronică. 21,30: Plăci. 22: Teatru radiofonic. EXPOZIŢII SALA ATENEULUI ROMAN Str. Franklino Expun pictorii Teodor Cuza şi sculptorul Ion Stanea. SALA FUNDAŢIEI IOAN I. DALLES B-ul I. C. Brătianu 18 Expun pictorii Adam Bălţatu, Luetiţia Lucasievici, Struţinki şi George Bărbieri, sculptorul Borgo Prund şi grupul ieşean. SALA „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 25 Expune pictorul Paul Molda. A VII-a Expoziţie a „Grupului ... n.om . Nostru“ V...! Expun pictorii: Dan Băjenaru, Ştefan Constantinescu, Lucian Grigorescu, Ionescu-Sin, Hrandt Avachian, Alexandru Moscu, Paul Miracovici, G. Nichita, şi sculptorii: C. Baraschi-Mușat, Mac Constantinescu, Borgo Prund. LIBRĂRIA HASEFER Str. Eugeniu Carada . Expune pictorul V. Dobrian. ■" I MUZICALE Vineri seara a avut loc la Paris în sala Erard concertul „Hommage à Gabriel Fauré“, cântat de Carmen Guilbert, „Grand Prix“-ul pentru disc 1932 şi 1937. Celebra . Wanda Landowska, întoarsă la Paris din Scoţia şi din Anglia, a plecat zilele acestea spre Egipt, unde va da câteva concerte cu un program din repertoriul muzicii secolului al XV-lea şi al XVII-lea. * Marii pianişti Wiener şi Doncet cântă în momentul de faţă la Corso din Zürich, unde se bucură de un frumos succes.Astăzi Ateneul Român va adăposti pentru prima oară celebrul ansamblu de copii „Wiener Saengerknaben“, care se bucură de un renume mondial. De o disciplină desăvârşită şi o muzicalitate rară, aceşti copii minune desvălue o artă specifică — şi cu drept cuvânt pot fi numiţi Micii maeştri cântăreţi.. Programul: bucăţi religioase, de renumiţii compozitori: Giovani da Croce, Jacobus Gallius, Mozart şi „Cântec din Viena de altădată“, operă intr’un act, de Franz Schubert, cântece populare austriace şi două cântece populare româneşti. Programul se va încheia cu Imnul Regal Român. Biletele se găsesc de vânzare la agenţia Wagonst Lits Cook, Cal. Victoriei 39. 1, Concertul d-nei. Antoinette Trandafirescu-Eremie, ce urma să aiba loc in seara de 26 Februarie, în sala Fundaţiei Dulles, se amână pentru data de 24 Martie orele 21. Sâmbătă seara, dansatoarea portugheză Carmen Salazar, cu ocazia recitalului dat în sala Pleyel din Paris, a fost primită călduros de publicul parizian, în faţă căruia apărea pentru prima oară. . . * ■La Florenţa are loc în momentul de faţă concursul naţional de canto, organizat de Opera Nationale Dopolavoro, sub auspiciile ministerului pentru cultura poporului. La acest concurs se prezintă cele mai bune voci din 50 de provincii ale Italiei. Numărul participanților este de 139, aleși cu prilejul numeroaselor concursuri locale. * Noui expoziţii de artă La începutul lupei Martie vor avea loc următoarele verisagii: In sala Fundaţiei Dalles la 1 Martie se va inaugura expoziţiile de pictură a dlor Francisc '/'Sirota' Şi N. N. Tonitz." a d-nei Lucia Demetrian-Bălăcescu şi a d.lui Angheluţă, la 2 Martie expoziţia de pictură a d-lui D. Ghiaţă şi la 3 ale aceleeaşi luni expoziţia de sculptură, a d nei Mariana Cretzu-Medeleni.