Cuventul, martie 1938 (Anul 15, nr. 3159-3189)

1938-03-01 / nr. 3159

Z2S. TEATRUL SAVOY Calea Victoriei (lângă Palatul Telefoanelor) AZI, ULTIMA ZI Poftă bună la Tănase Tel. 355.03 fi IvrAla?*SPECTACOL TEATRE OPERA ROMANA Piaţa Valter Mărăcineanu, ora 8.30 ____ MANON TEATRUL NAŢIONAL Piaţa Teatrului ION AL VĂDANEI STUDIO NAŢIONAL Piaţa Amzei ACTRIŢA TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenţei STĂPÂNA DIN LA PAZ TEATRUL LIGII CULTURALE B-dul Schitu Măgureanu 1 RUDELE TEATRUL LIBER Pasajul Majestic TEORIA COCOSULUI TEATRUL ALHAMBRA Str. Sf. Dumitru 2 TREI VALSURI TEATRUL MODERN Str. Sărindar DOUĂ DUZINI DE TRANDAFIRI TEATRUL SAVOY - CĂRĂBUŞ Calea Victoriei POFTĂ BUNĂ LA TĂNASE TEATRUL COMOEDIA Pasajul Majestic MANSARDA CINEMATOGRAFE 'ARO: (B-dul Take Ionescu 12—14): Nopţi princiare. A. R. P. A. (B-dul Elisabeta Mormântul lui Genghis Khan. PAPITOL (B-dul Elisabeta 14): Fra­ţii­ Marx la curse. CARLTON (Strada Regală 20): Fantoma blondă. CORSO (b-dul Elisabeta 5): Strigătul­­ Sălbaticilor. ELYSEE (strada Doamnei No. 11): c Pg.I­âniâtâ» FEMINA (Bulevardul Elisabeta 12): Uraganul. FORUM (Piaţa Palatului): Stigma­­tizata şi Broadw­ay-Melody OMNIA (bd. Schitu Măgureanu 2): Broadway-Melody și Demonii mă­­­­rilor. PALAS BULEVARD (b-dul Elisabeta ' Serenada și Legitatea neagră. ROXY (Lipscani 53^*0 zi la curse cu frații Marx, I REB|^(B-dul Elisabeta). O anumită 48). 6): SCALA. — Contesa Walevsca. SELECT (Calea Victoriei No Spovedania. TRIANON (B-dul Elisabeta Paramata. AIDA. .— (Calea Rahovei): Viaţa de ’ Clovn şi Premiere. AMERICAN (calea Moşilor 221) : Pentru viaţa unui om şi D­eparte de tine ASTRA (Şerban Vodă 94): Fuga lui Tarzan şi Piccadily Jim. BARCELONA (Str. Ferentari): Căpi­­­tanii curajoşi, Văduva din Monte Carlo. .',v. CARMEN (Calea Dudeşti 169): Ulti­­m­ul Tren din Madrid şi Duşmanii­­ oamenilor. CENTRAL (Strada 13 Septembrie): Ogorul. Şi Matchul de box Louis­e—Foav. Trupa de revistă CITY (Ed. Carol 7): Abuz de încre­dere şi Sublima amintire. COTROCENI: Inamicul femeilor. Co­­tonga şi­ revista. DACIA: (Şos. Ştefan cel Mare): Tarantela şi­ Mr. Motte. DIANA (Calea Griviţei). — Călăreţul fără frică şi misteriosul Mr. Wong. DICHIU (Str. Romană): Aventura In zăpadă şi Frica. DOEY (Crângaşi 42). — Craiul Pădu­rilor şi Viaţa Pariziană. EDISON (calea Dudeşti 3). Crima din linia Maginot, Monstrul gal­ben şi trupa Stoenescu. FLORIDA (Ed. Ferdinand 118).­­Un carnet de băi şi Făta din Sa­lem. FRANKLIN. — Oameni de după gra­tii şi Nopţi în Shangay. GLORIA. (Cal. Văcăreşti 44). Prima iubire şi Căpitănii­ curagioşi. ILEANA (Avrig 1). — Sclavia uma­nă şi o crimă pe Broadway. IZBÂNDA. (Cal. Văcăreşti 21). Cu­rierul din Lyon şi Misterul came­rei obscure. LOLICA (Şos. Giurgiului 5) — Le­giunea neagră şi Flacăra vieţii. LIA (Calea Griviţei 196) — Tarante­­la şi Lupul singuratec. LUCIFER. — Umbra trecutului şi Cowboy. MARNA (calea Griviţei): Domnişoa­ra mama mea, Piraţii şi trupa de reviste Titi Mihailescu. MARCONI (Calea Griviţei): Viaţa uşoară, Alaska, Jurnal şi trupa Nedeianu-Ionescu. MILANO (Calea Călăraşi): S’a năs­cut o stea, şi Omul cu două vieţi. MODEL (Str. Buzeşti): Răzbunarea şi Tigrul din Bengal. NISA (Inrarea Zalomit): îngerul Şi Madame .Bovary. ODEON (Parcul Carol): — Lucrezia Borgia şi Flori din Nissa. ORFEU. — Flacăra Verde şi Comoa­ra piraţilor. PACHE: Sângele pământului şi Contesele roşii. PARIS (Calea Rahovei): Domnişoara mama mea şi Fiul Deşertului. RAHOVA (Calea Rahovei): Saratoga şi Aventuriera din Triest. REX (Calea Dudeşi): Furtună în Maroc şi Prima oapte. SPLENDID, (calea Moşilor): Prima iubire Şi Drapelul galben. TOMIS (Calea Călăraşilor): Cum se cuceresc bărbaţii şi Groază în San­­gai. VENUS (Calea Dudeşti No. 135). A­­buz de încredere şi Sub masca diavolului. VOLTA BUZEŞTI: Cinci copii de­odată şi Pericol de moarte. UNIC (Piaţa­ Filantropiei): Misiunea Locot. Perry şi Copiii căpitanului Grandi 2) FARMACII­­­­ DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 28 FEBRUARIE 1938 Farmacia A. Albini, Cal. Victorie 86; Const. D. Roşu, Cal. Moşilor 45; Farmacia Academiei (Aurian), Str. Academiei 2; E. Vespremeanu, Şos. Giuleşti 117­, Farmacia A. Belcot (D. Cristide), Cal. Griviţei 176; Farma­cia Ortansa (Marg. Dinescu), B-dul Col. Mih. Ghica 41; Lelia Niculescu, Str. Maica Domnului 1; J. Mihălces­­cu, Str. Romană 156; Sebastian Ni­­ţescu, B-dul Ferdinand 103; Gh. Ga­­vriliu, Şos. Pantelimon 221­­. G. Ber­­bier, B-dul Carol 45; ştefan Panea, Cal.­ Văcăreşti 171; Farmacia Ra­hova (Maria Spaty), Cal. Rahovei 120; Tita Săndulescu (Dr. Hamat), Prelung. 13 Septembrie 4. Teatrele din Capitală Programul săptămânal de la 28 Febr.­6 Martie Teatrul Ligii Culturale Tel. 5.57.57 Cuvântul NEMATOGRAF V-aţi întrebat vreodată pentru ce unii actorii de cinema rămân neîn­­sumţi? Vorbesc de acei „băieţi fru­moşi”, pasiunea nefericită a fetelor, dorul ascuns al cucoanelor şi necazul soţilor geloşi. Bruni, blonzi, voinici sau slăbuţi, toţi sunt „băieţi bine“ şi încă ceva, sunii liberi! Flirtează în dreapta și în stânga, au chiar câte o aventură de lungă durată, dar nu se însoară! Anii trec și el tot holtei rămân, încât fără voie ne întrebăm: bine, dar pentru ce?... Nelson Eddy, în prezent foarte bine cotat, a declarat râzând că e mult prea neserios ca să fie un bun soţ şi tată! Nino Martino, cântăreţul, nu vrea să se însoare, fiindcă e de părere că un artist treime să rămână liber, ca să fie capabil de creaţii mari. Şu­bred pretext! Veselul Robert Montgomery, „Bo­bby”, e însă numai în filme aşa. In realitate, e un bărbat destul de grav. Nu-i place­ să se vorbească prea mult de el. „Nu mă, însor,, fiindcă n’a­i găsit încă femeia pe care o doresc. O căsnicie fără o dragoste pasională reciprocă și durabilă, mi se pare fără sens. Iată de ce, am rămas holtei!“ Robert Taylor e puţin mir­at că lumea se interesează pentru ce nu se însoară: „Nici eu nu ştiu, mărturi­seşte el zâmbind. Cred însă că o să mai aştept. Înainte însă de patru­zeci de ani nu mă ’nsor, asta e si­gur­“ Gary Grant, pare puţin cam ne­dumerit. Se scarpină în cap, se gân­deşte, cască: „In definitiv, asta mă priveşte. Good bye!“ Şi pleacă ca un adevărat „naturbursch“ ce este! Tomnatecul William Power, m­ân­­gâindu-şi părul argintat, pleacă o­­chii cu tristeţe: „Soarta a vrut aşa". Şi nu mai adaugă nimic. D­ar toată lumea ştie că voia să se căsătorească cu sărmana Jean Harlow. Se înţele­geau de minune. De moartea ei, nu­mai prin muncă s’a putut consola... Ramon Navaro, despre care nu am mai auzit de mult, spune melanco­lic: „In curând voi fi poate uitat, fiindcă n’am să mai filmez. Cred că e timpul să mă retrag. Ce interes mai poate avea atunci faptul că nu m’am însurat până acum? Totuș răspund: Fiindcă până azi nu mi-am găsit tovarăşa ideală“. Holteii Hollywood-ului stau pro­nunţat, doamnelor! Rămâne de vă­zut cine va trăda cel dintâi clanul, însurându-se şi... nemulţumindu-şi admiratoarele. PANDORA D-na Moreno nu se putu abţine: — Ascultă, André, zău, eşti în­­tr’adevăr prea murdar! — Prea murdar?, dar bine draga mea, află că fac în fiecare zi o bae! — Schimbă apa!, răspunse artista fără să clintească. • Warner Oland a obosit! Câteva luni, dacă nu câțiva ani, nu-1 vom mai vedea pe insidiosul detectiv, Charlie Chan. Marele artist a prins o nemaipomenită aversiune pentru studiouri şi refuză să mai turneze, sub fel de fel de pretexte. De fapt, suferă de o grozavă depresiune ner­voasă şi nu mai poate suporta me­diul excesiv al studiourilor. Se zice că va fi înlocuit de tână­rul actor chinez Keye Luke, care ju­ca in tovărăşia lui Warner Oland, rolul fiului său, ucenic intr’ăle meş­teşugului detectiv. • Război contra filmelor lungi a pornit de Nicolas M. Scenck, un magnat al industriei cinematografi­ce. De fapt, experienţa a dovedit, a­­tât in Europa cât şi in America, că lungimea acceptabilă pentru un film este de cel mult 2200—2500 me­tri, ceea ce înseamnă o oră şi 20 mi­nute până la o oră şi jumătate. Aflăm, cu acest prilej, că filmul rulat şi la noi, având de subiect pe marele Ziegfield, dura, in origi­nal, trei ore. Noroc că proprietarii sălilor noa­stre se îngrijesc să cenzureze — tot­deauna arbitrar! — filmele ce ne înfăţişează. • Filmul Jocurilor Olimpice, rea­lizat de Leni Riefenstall, este aproa­pe terminat. A fost luat de 36 de o­­peratori şi cuprinde nici mai mult nici mai puţin decât 20.800.000 ima­gini, unde apar peste 1000 de spor­tivi din lumea întreagă, oferind cea mai frumoasă pildă de camarade­rească întrecere. Filmul este aşteptat cu o mare şi legitimă nerăbdare, nu numai de cei care n’au putut vedea Jocurile O­­limpice, dar şi de cei care s’au­ dus la Berlin şi vor să retrăiască marele eveniment sportiv prin vizionarea acestui document care va constitui o victorie a filmului german. Din cei 500.000 metri film rulat în fiecare zi a Jocurilor Olimpice, la câţi n’a trebuit să se renunţe! Câtă muncă reprezintă aceste douăzeci de luni care s’au scurs dela Olim­piadă până acum! * ■ Cititorii Paginei noastre Cinema­tografice vor găsi act zilnic, cu în­ceperea N-rului de faţă, articole documentare complectate cu dări de samă asupra premierelor şi no­tiţe informative din lumea filme­ Holteii dela Hollywood DIN LUMEA CINE­­MATOGRAFULUI • Cunoscutul regizor Edmond Creville, a primit sarcina de a rea­liza, in Olanda, cu prilejul sărbăto­ririi jubileului, un mare film al că­rui scenariu va înfăţişa evoluţia u­­nei familii de la 1898 până la 1938. Va fi un fel de „Cavalcade” olan­deză şi va fi reprezentat în Aprilie la Haga. • Venerabila Marguerite Moreno e renumită pentru răspunsurile ori­ginale pe cari le dă. Intr’un bar, foarte la modă, la un moment dat îşi face apariţia un comedian, cunoscut mai ales pen­tru fobia cursivei şi neglijenţa sa în îmbrăcăminte. ' / Ş»în „Omul care face mi­cul lor. Fantoma blondă (Carlton) dintr’o si­­lizat de o idee comică extrasă luaţie macabră. O pereche de americani din ge­nul cinematografic „copii teribili“, moare intr’un accident de automo­bil. Fantomele celor doi îşi propun să facă o faptă bună, prima înain­te de a se prezenta judecătorului suprem. Se pare că e nevoe de un certificat în acest sens pentru in­trarea în Paradis. Fapta bună a strigoilor noştri, ar fi emanciparea unui prieten comun de sub tutela tiranică a soţiei sale, întreprindere căreia se dedică cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună. „Convieţuirea“ strigoilor cu obi­ectul experienţei lor, este ideea co­mică la care au colaborat trei sau — dacă ne aducem bine aminte — chiar patru scenarişti. Ciocnirea de tot minutul a fantomelor cu cei vii, este — să recunoaştem — foarte fe­cundă în efecte. Mai puneţi că fan­tomele au facultatea de a apare şi dispare pe loc ca la răsucirea unui comutator. Asta aţi mai văzut în „Omul in­vizibil“ num­“. De aceea, poate, nu se râde au scontat autorii filmului. Credem iară, că nu se prea râde şi din pricina celor ce spuneam chiar la începutul acestor note: si­tuația macabră care stă la geneza în­tâmplărilor din film. E dificil să provoci veselie făcând să se plimbe printre muritori doi morți. Se va putea obiecta că în filmul foarte subțire al lui René Clair „Fantome de vânzare“ lucrurile se petreceau cam la fel. Da, dar „Fantome de vânzare“ era cu totul altceva. Era un film rea­­ c. bg. ne René Clair. Iar asta scuteşte de alte explicaţiuni. In rolurile de prim plan joacă doi actori merituoşi: Constance Bennett şi Roland Young. Şi doi foarte me­diocri: Billie Burke şi Carry Grant. TEATRALE In seara de Marţi, 1 Martie, Tea­trul Naţional va reprezenta pentru a 56-a oară marele succes „Oameni pe u­n sloi de ghiaţă” dramă în trei acte de Wilem Werner. In distribu­ţie d-nii G. Calboreanu, A. Pop Mar­, Jian, N. Băltăţeanu, N. Săvulescu, G. Baldovin, N. Brancomir, A. Vile­a şi d-nele Ana Luca, Gleo Pan-Gernăţea­­nu, Eugenia Zaharia, Maria Burbea şi Mara Neamţu. Direcţia de scenă: d. Paul Gusty. jf­ In seara de Luni 7 Martie, se va da premiera piesei „Madame Sans- Géne” de Victorien Sardou, în regia d-lu­i Soare Z. Soare, cu d-nele Ma­­rioara Zimniceanu, Marietta Anca, Lilly Popovici, Nora Peyov, Kitty Gheorghiu, d­-nii Ion Manolescu, G. Calboreanu, I. Finteșteanu, N. Bran­comir, I. Anastasiad, C. Dufulescu, C. Mit­u, D. Grigoriu, I. Ulmeni, etc. * Ultimele reprezentaţii ale piesei „Actriţa” de Roland Schacht, la Studio întrucât o parte din protago­nişti pleacă in turneau, se dau­ in serile de Luni 28 Februarie şi Miercuri 2 Martie. In seara de Sâmbătă 5 Martie se dă premiera piesei „FARSELE DE­STINULUI” de d. I. C. Aslan, cu d-nii Victor Ant­oile­scu, Ion Manu, N. Săvulescu, Al. I. Ghiberlion, N. Atanasiu, G. Demetru, C. Morţun, d-nele Sonia Cluceru, Eugenia Zaha­ria, Jenny Argeşanu,­ Kitty Gheor­ghiu, Nelly Vinea, jr. Burbea,­­V. Vorclov, etc. Pentru seara de Luni 21 Martie a fost fixată premiera piesei „Regele Cristian” de d. prof. N. Iorga. Hi La Teatrul MODERN din str. Săi rindar 14 (direcţiunea Iancovescul Ţăranu) se joacă în fiecare seară „Două duzini de trandafiri” comei­die in 3 acte de Bendetti şi I. I. L Distribuţia: Ion Iancovescu,­ Toţă Yann, Yivi Vlasdin şi Ionel Ţăranu* Şezătoarea cercului cultural şi artistic al Casei de Credit P. T. T. Sâmbătă, 26 om­, cercul cultural şi artistic P.T.T. a organizat prima şe­zătoare a­rtistică şi culturală din cic­lul care va avea loc, în cursul­ anu­lui acesta, din iniţiativa d-lui Gh. Neacşu, directorul Casei de Credit şi, preşedinte al Cercului artistic cul­tural PTT,­­• Programul ales, variat • şi îndea­juns apreciat, de1 .numerosul, public asistent, î­n majoritate funcţionari ai Poştei, a fost întocmit ,­cu concursul Direcţiunei culturale a primăriei Municipiului şi­ al d-lui Ilie V. Popp. Galia Tudor, apreciata scriitoare a conferenţiat despre: „Semnele tim­pului şi credinţa noastră”, realizând neasemuitul rol al femeii, în păstra­rea credinţei, î­n educarea oamenilor de mâine şi sprijinul pe care trebue să-l acorde bărbatului, ca soţie. Corul Casei de­ Credit PTT, a into­nat câteva cântece populare. Au contribuit la această reuşită d-nii Zaharia Gh. Buruiană şi Ilie V. Popp, artişti comici, N. Dogaru, a distrat asistenţa cu melodii româ­neşti cânate la „dacofon’’­­. Petre Munteanu, tenor, acom­paniat la pian de d. Theodor Fuchs, a cântat arii din opere şi cântece ro­mâneşti. Şezătoarea a luat sfârşit într’o caldă atmosferă de prietenie. Marii I Martie 1988 I­8 februarie RADIO-ROMANIA 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. ISO kw. Gimnas-RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 6,30. Deschiderea emisiunii: tică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodă­reşti şi medicale. 7,30; închiderea emisiunii. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13,10: Concert de prânz (discuri): Dela Rossini la Puccini; Uvertură la ,Bărbierul din Sevilla” de Rossini (or­chestra filarm. din Berlin, dirij. de Is­serstedt) ; Arie­­ din ,,Somnambula’ ’ de Bellini (voce: Enzo de Muro Lomanto) ; Arie din ,Linda de Chamonix” de Do­nizetti (voce: Toţi dai Monte); Arii din „Favorita” de Donizetti şi „Emani” de Verdi (voce: Ezio Pin­za); Finalul ac­tului I din „Othello” de Verdi (voce: Elsa Wieber şi Marcel Wittfisch); Arii din „Mefistofele” de Boito (voce: Teo­dor Saliapin); Visul din „Guglielmo Ratcliff” de Mascagni (proh­. simf. din Milano, dirij. de Gino Neri); Arii din „Cavaleria rusticană” de Mascagni şi „Gioconda” de Ponchielli (voce: Be­niamino Gigli); Duetul de dragoste din ,Ja­na Butterfly” de Puccini (voce: Rauta Waara şi Peter Anders). 14:10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra­dio jurnal. 14:30: Muzică veselă franceză (di­scuri) ; Retragere cu torţe de Charles şi Micuţa gară de Lemarchand; Două cântece din opereta „Cele trei valsuri” de O. Strauss (voce: Yvonne Prin­­temps); Mascarada de Lacome; Două cântece din filmul „Parada dragostei” de Schertzinger (voce: Da­via şi Jean Sorbier). 18: Ora. Mersul vremii. 18.05: Noţiunea de raiulutala la po­porul nostru, de Ovid­iu Papadima. 18.20: Concert de după amiază (di­scuri): Selecţiuni de foxtroturi:. Două tangouri de Fresedo; Fox de Nicholls şi Fox de Baxter; Intermezzo, caprice de Groitsch şi Fox de Blester; Arie din „Nunta jeannetei” de Myssé (voce: Pierre Deloi); Cel mai frumos tango şi Ce-o să zică lumea, de Vasilescu (voce: Gică Petrescu). 19. Actualităţi româneşti: Umba, cul­turale. 19,15: Doamna Elsa Goering-Pasko (Canto, prof. la Conservatorul din Tg. Mureș); Cântec japonez de ploaie, de I. . Marx; Cântecul piticului, de Hugo Wolf; Iubire sfioasă de Hugo Wolf; Cântecul de leagăn al Măriei, de Max Reger; In umbra buclelor mele, de Hugo Wolf. 19,40: Femeia româncă in slujba pro­de d-na Stella­ pagana Vlădescu. 20: Concert de seară. — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; EcouyJ din Viena de Hruby; Narenta, vals da Komzak; Potpuriu din opereta „Dig gold’ne Meisterin” de Eysler; PoldiUi pizzicatto de Joh. și Jos. Strauss; VAK imperial de J. Strauss; Perpetuai mow bile de Joh. Strauss; Potpuriu din ,,Zo­­na păpuşilor” de Bayer. UNIVERSITATEA RADIO 21,10: Luxul de altă dată, de prof. Gh. Leon. BAMO-ROMANIA 21,25—22,10: Muzică românească (drai scurt): Bora de concert şi Vine lelea pe colnic; Mugur, mugurel de Dima, şi Mi-a zis badea’ de Popescu (voce: Geor­­gewsky); Dealu-i deal şi De eşti supâ-i rată (voce: Fănică Luca); Hora din nai şi Sârba din nai (Fănică Luca); Greşi e viaţa măi Hie şi Arz’o focu dragoste» (voce: Alexandru Pădureanu); Mă suli In deal la cucă şi Nu-i bai (voce: Za­­vaidoc); Hora din Ardeal şi Sârba vâ­nătorilor. RADIO BUCUREŞTI 21.15; CICLUL BEETHOVEN: Quart­­etul Theodorescu (Al Theodorescu (vi­oara I), I. Jelescu (vioara II), Al. Ră­­dulescu (violă) şi I. Fotino (violoncel) i Quartet No. 16 op. 132 in la minor. RADIO-ROMANIA şi RADIO-BUCU­­REŞTI 22,10: Aurel Borneanu (canto: Arii de operă: Imnul către soare din opera „Milton” de Spontini; Aria lui Agame­­non din „Ifigenia în Aulida” de Gluck; Disputa cântăreţilor din „Tanhaeueer” de Richard Wagner. 22,30; Radio jurnal. Sport. 22,45; Concert de noapte al Orches­trei Fraţii Dumitrescu, transmis de la­ restaurantul .Splendid Parc”. 23,45: Jurnalul pentru străinătate IxX limba franceză și germană. Străinătatea DEUTSCHLANDSENDER 20,10: Concert de muzică distractivă. 21,10: Muzică de carnaval. 23: Meteor, inf. 23,15: Sport. 23,30:­­Concert noc­turn: Divertisment (Koetschau). 23,45: Inf. 24: Köln. Muzică de carnaval.. . VARȘOVIA 20: Reportaj. 20,30: Dialog. 20,501 Genf. 21: Istoria dansului. 21.45: Ra­dio jurnal. 21.55: Geni.­­22: Orchestră de dans. 22.45: Inf. 23: Concert de sea­ră- Suită (Hăndel-Harty); Suită (Pa­­tricias); Simfoniei» (Malamsky). 23,501 Inf. ROMA I 20,40: Plăci. 21: Ora, inf., rado lumu­nal. 21,20: Cronică. 21,30: Plăci. 22: Teatru­ radiofonic. E­X­P­O­Z­I­Ţ­II SALA ATENEULUI ROMAN Str. Franklin­­­o Expun pictorii Teodor Cuza şi sculptorul Ion Stanea. SALA FUNDAŢIEI IOAN I. DALLES B-ul I. C. Brătianu 18 Expun pictorii Adam Bălţatu, Luetiţia Lucasievici, Struţinki şi George Bărbieri, sculptorul Borgo Prund şi­­ grupul ieşean. SALA „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 25 Expune pictorul Paul Molda. A VII-a Expoziţie a „Grupului ... n­­.om . Nostru“ V.­..! Expun pictorii: Dan Băjenaru, Ştefan Constantinescu, Lucian Gri­­gorescu, Ion­escu-Sin, Hrandt Ava­­chian, Alexandru Moscu, Paul Mira­­covici, G. Nichita, şi sculptorii: C. Baraschi-Mușat, Mac Constantines­cu, Borgo Prund. LIBRĂRIA HASEFER Str. Eugeniu Carada . Expune pictorul V. Dobrian. ■" I M­U­ZI­CAL­E Vineri seara a avut loc la Paris în sala Er­ard concertul „Hommage à Gabriel Fauré“, cântat de Car­men Guilbert, „Grand Prix“-ul pen­tru disc 1932 şi 1937. Celebra . Wanda Landowska, în­toarsă la Paris din Scoţia şi din An­glia, a plecat zilele acestea spre Egipt, unde va da câteva concerte cu­ un program din repertoriul mu­zicii secolului al XV-lea şi al XVII-lea. * Marii­­ pianişti Wiener şi Doncet cântă în momentul de faţă la Corso din Zürich, unde se bucură de un frumos succes.­­Astăzi Ateneul Român va adăposti pentru prima oară celebrul ansam­blu de copii „Wiener Saengerkna­­ben“, care se bucură de un renume mondial. De o disciplină desăvâr­şită şi o muzicalitate rară, aceşti copii minune desvălue o artă spe­cifică — şi cu drept cuvânt pot fi numiţi Micii maeştri cântăreţi.. Pro­­­gramul: bucăţi religioase, de renu­miţii compozitori: Giovani da Croce, Jacobus Gallius, Mozart şi „Cântec din Viena de altădată“, operă in­tr’un act, de Franz Schubert, cân­tece populare austriace şi două cân­tece populare româneşti. Programul se­ va încheia cu Imnul Regal Ro­mân. Biletele se găsesc de vânzare la agenţia Wagonst Lits Cook, Cal. Victoriei 39. 1, Concertul d-nei. Antoinette Tran­­dafirescu-Eremie, ce urma să aiba loc in seara de 26 Februarie, în sala Fundaţiei Dulles, se amână pentru data de 24 Martie orele 21. Sâmbătă seara, dansatoarea por­tugheză Carmen Salazar, cu ocazia recitalului dat în sala Pleyel din Paris, a fost primită călduros de publicul parizian, în faţă căruia a­­părea pentru prima oară. . . * ■La Florenţa are loc în momentul de faţă concursul naţional de can­to, organizat de Opera Nationale Do­polavoro, sub auspiciile ministerului pentru cultura poporului. La acest concurs­ se prezintă cele mai bune voci din 50 de provincii ale Italiei. Numărul participanților este de 139, aleși cu prilejul numeroaselor con­cursuri locale. * Noui expoziţii de artă La începutul lupei Martie vor avea loc următoarele verisagii: In sala Fundaţiei Dalles la 1 Mar­tie se va inaugura expoziţiile de pictură a­­ dlor Francisc '/'Sirota' Şi N. N. Tonitz." a d-nei Lucia De­­metria­n-Bălăcescu şi a d.lui An­­gheluţă, la 2 Martie expoziţia de pictură a d-lui D. Ghiaţă şi la 3 ale aceleeaşi luni expoziţia de sculp­tură, a d­ nei Mariana Cretzu-Mede­­leni.

Next