Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-05-30 / nr. 119

ANUL X No. 119 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția și Administrația i Strada Traian 22 . ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 200 lei . 6 120 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — CONSTANTA Mercur­ 30 MAI’ 1923 fl[j] A.CIA Director: L. M. HOSCU TELEFON NO. 42/3 Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Primăria a înțărcuit pe maestrul Ovidiu. E o măsură prudentă. Cineva l-a auzit șoptindu-și, că se va muta în altă fără, atât de desgustat e de cele ce vede și aude. Ultima ratio In groaza-i de cădere, guvernul liberal caută un punct de rază­, un fir de iarbă, cît de șubred, ca să se poată menține în echi­libru. Se pare că de o bucată , de vreme, tendința politi­cianistă, nu se conduce după un criteriu rațional, ci aleargă numai spre gîdila­­rea mulțimei. Ultimele măsuri preconi­zate de ministere sînt o pildă vie. E vorba de scumpirea vieții, sau mai bine zis de ostenirea ei. Rațiunea ar cere să se studieze problema amănun­țit și atunci se va vedea că actuala scumpire, mer­sul ei ascensional e un e­­fect al unor cauze bine de­finite. In primul loc este o legătură strînsă între pre­țurile măriei și puterea de a­chiziție a banului. Dacă instrumentul de schimb nu are valoare, sau are una mică, evident că prețurile tind spre urcare. In al doi­lea loc este deasemeni o strînsă legătură, între pro­ducție și preț. Eterna și imuabila lege a cererei și ofertei își are act aplicația. Dacă țara nu ar produce suficient, ba chiar de loc în unele direcții, marfa ce­rută își vede prețul ridi­­­cîndu-se pe măsură ce ne­voia consumației se înte­țește. Cu valuta scăzută și cu marfă puțină, evident că prețurile se urcă. Guvernul nu vede însă, latura aceasta a problemei, el se drum­iește după alte criterii: comprimarea pre­țurilor prin mijloace coer­citive și complecta nepă­sare, politica de așteptare, cu privire la ameliorarea valorii banului. In loc de hipertrofiarea muncei și a producției, di­rectiva liberală, hipertro­­fiază nepotizmul, favoritiz­­mul, căpătuiala, da iama în visteria și acopere a­­ceastă murdărie economică sub aureola unei formule șoviniste : ,prin noi înșine“, căutînd în acelaș timp ridice aniinozitați între di­să­feritele clase sociale asmu­țind mulțimea consumatori­lor în­potriva comercianți­lor pe cari îi zugrăvește în icoane negre de speculanți, învederat sunt mai mulți consumatori de­cît comer­cianți. Aportul electoral al ce­lor dintăi e mare, iar cei din urmă aproape nu con­tează în balanța politicia­nistă. Din punct de vedere de partid și de arivizm politic, tactica liberala e la fel cu acea botezată democratică. Sînt stîrnite animozitățile, apoi vine flatarea resenti­mentelor celor mulți și în fine cu momeala «boboru­­lui» stăpînește țara acel care a spîndărit mai bine rana socială. Cu acest sistem mergem la ruină și la dezastru. Nu comprimarea prețuri­lor cînd banul n’are valoa­re, ci comprimarea valutei prin sporirea producției, in­­tenzificarea și normaliza­rea mijloacelor de comuni­cație , nu comprimarea co­merțului și a inițiativei par­ticulare, ci spînzurarea ho­ților, borfașilor, mituiților, nevolnicilor cari guvernează. Ne trebue cinste și co­rectitudine în viața publică. Și cînd aceasta va fi se va vedea și corectitudinea în viața privata. Ne trebue un Vlad Țe­peș. C. Irimescu S’a spus adeseori și cu mult drept cuvânt: natura a fost dar­nică cu țara noastră, dar n’am știut și valorificăm avuțiile ce le ascunde subsolul sau cari In­­vestmânta pământul. * Un caz tipic, e fără îndoială, aci, în apropierea noastră, la Techirghiol și Carmen-Sylva. Despre efectele lacului mira­culos, s’a dus svonul peste mări și țâri și nu odată ne-a fost dat să citim prin uvrajeie medicale străine, cuvinte elo­gioase cu privire la nămolul și apa sărată din Techirghiol. Mai mult chiar, zilele trecute am aflat, că un demnitar mare din Constantinopole și soția u­­nui milionar din Cairo, sunt ve­niți, primul la Carmen­ Sylva și al doilea la Techirghiol pentru a face o serie de băi de nămol. Printr'o condamnabilă purtare, atât statul cât și particularii in­teresați, se întrec însă de a pro­voca decăderea acestor două stațiuni. Pentru moment, ne mărginim să notăm doar câteva din lip­surile primei stațiuni balneare, rămânând să revenim la timp cu complectarea anchetei no­astre. ’­­Șoseaua Constanța Carmen- Sylva Cu începere chiar de la pero­nul gării, șoseaua ce duce spre Mangalia e presărată de atâtea gropi, încât arcurile cele mai­­ durabile ale vehiculul cu care călătorești riscă să se rupă. Călătoria suferinzilor cari tre­­buesc duși pe plancarde, e un chin din cele mai atroce. Mulți din cei cărora le este prescrisă imobilizarea cel mai perfectă se aleg după cei 18 km. de drum, cu agravări ale leziu­nilor, de cari vin să se tămă­­duiască. Pe alocuri s’a aruncat piatră, dar fiind prea calcaroasa s’a prăfuit imediat și golurile au rămas tot descoperite. Un sin­­gur compresor care o macină, e n­oi, prea puțin, 1**Pâna să repare un kilometru de șosea, se strică un altul. Singura scăpare, pe timp uscat, e drumul croit prin arătură, se răpesc însă culturii, un număr însemnat de hectaare, și se inun­dă împrejurimile cu praful ridi­cat. De trei ani de când se tot repară, nici­odată nu s-a făcut decât un provizorat, care a cos­tat și mai scump și șoseaua a rămas tot impracticabilă. Fără material bun, fără brațe suficiente și fără două-trei ma­șini de bătătorit piatra nu se va putea îndrepta situația. (Va continua) Gorun. Anchetele noastre Stațiunea „Carmen­ Sylva“ la începutul sezonului Solemnitatea de la vamă dri dimineață, d. Gică Gheor­­ghiu, noul șef al vămii locale, luânduși slujba în primire, a convocat pe toți funcționarii va­mali cărora, le-a ținut o cuvân­tare, rugându-i să-și deie toate silințele pentru a nu da loc la nemulțumiri. Cronica politică Clte­ in stele și zonă Partidul poporului, cel care a avut cândva popularitatea în­grozitoare prin unanimitatea în­crederea tuturor, a avut ori în Constanța, adunarea generală a delegaților pentru alegerea con­ducătorilor. In culise se da o luptă surdă între cei cari fusese odată mai puternici și cei cari noi veniți cereau să se înfigă. A biruit omul nou. Era fatal. A fost ales preșe­dinte comitetului S. Gnenciu, a­­vând ca vice-președinți pe d-nii Alex. Mavrodin și Aurel Buttu. Secretar a rămas tot d. G. Be­rea, electorul partidului, iar ca­sier d. Măntu. Din tabăra ad­versară, lupta nu a fost dusă până la capăt. D. V. Nicolau a lăsat pe d. Teodorescu Valahu să se necăjească singur. Rezu­­latul a venit de la sine, d. Vala­hu și-a dat demisii din partidul poporului, încotro își va îndrep­ta pașii d­ 8a? lată o întrebare la care e greu da răspuns. Un hâtru bun de glume a prorocit că d. Valahu se va înscri la comuniști. Și fiindcă vorbim de comuniști, nu putem trece sub uitare, atitudinea d-lui Alex. Ne­grea, candidatul fără de noroc, de pe lista liberală în trecutele alegeri pentru parlament. D. Alex. Negrea, profund ne­mulțumit de purtarea tovarăși­lor săi de luptă, când a căzut la alegeri, a mocnit supărarea, sub aspectul viguros al trupu­lui său și sub masca veselă a glumelor sale. Azi se pare că tinerul și vi­gurosul vlăstar liberal a decis să furîme zăgazul și să-și ia sborul spre alte plaiuri politice. Zile de-a rîndul a fost văzut în­­ tovărășia* tov. Cristescu și zice-se va trece în curînd în rândurile comuniștilor. De altfel șefia d­lui Andro­­nescu a produs multe spărturi în partidul pe care-l conduce cu atîta «interes». Ctr. Arestarea unui vân­zător de carne vie — El se dădea drept agent de siguranță — Brigadă de siguranță a arestat astă noapte pe un individ care se dădea drept agent de siguranță din Bu­curești cu numele Ion Ră­­țoiu. Cercetat, s-a stabilit că numitul este un vânzător de carne vie din Capitală, și venise în localitate pen­tru a ademeni mai multe fete. Investigațiile vor conti­nua, pentru a se stabili dacă nu a comis victime în localitate. Fort de 3009 lei In tren D-lui Iacob Schwartz, comer­ciant de vinuri din Galați, stra­da Brăilei 15, 1 s’a furat din buzunarul hainei astlnoapte, pe când se afla în tren, suma de 3000 lei și diverse acte comer­ciale. Un vapor românesc incendiat ! Circulă cu’,insistență svonul în oraș, cum că vaporul «Mrazek» (fost Friz Strauss) proprietatea societății .Steaua România, ple­cat din portul nostru pentru Alexandria­(Egipt) cu o încăr­cătură de petrol și benzină, i-ar fi aprins și scufundat In marea Meditarană. Interesându-ne la soc. «Steaua Română» din localitate, ni se comunica că până în prezent nu au nici o știre care să confirm­e svonul de mai sus. O spectatoare Nu-i plăcuse revista, o ener­­­vase, o șocase, o exasperase și îi făcuse diferite alte franțu­­zisme. Vulpe se înfipsese pe scenă,—Imaginez-vous ma chére —de la început până la sfârșit. A­t­on Jamals vu ța ? Versurile aveau rimat­rop facile.,Primăria" nu avea talentul lui Sarah Bern­hardt și «Virgil» voix! O ignominie nu era en qui vous falsait pitic. Și tonpeut dire că Vasile Bella a îndrăznit să joa­ce mai prost ca Brulé, iar d-ra Manolescu a vrat să fie Infe­rioară dansatoarei Parva­ Dl. Bentoiu nici că se apropia de verva oratorică a poetului-con­­ferenciar Jean Richepin, iar dic­țiunea d-rei Steiner era departe de expresivitatea diseusei Yve­tte Quilbert. D-na Drăgușin era o palidă imitație a lui Mistin­­guett, căpitanul Gheorghiescu o umbră a lui Tănase, d. Ploeș­­teanu un japonez chinez, căpi­tanul Raiciu, un Traian demodat. Dar Mugur Georgescu? Allez voir Dranem în roluri de plou­­plou et vous m’en direz de vos nouvelles... In definitiv autorii au fost complement lipsiți de experiența lui Rip și Glgnoux. Și spectatoarea noastră care la citirea unor rânduri stupide făcuse o bună grimasă, scotea mici strigăte de isterism, spu­nând cui avea timp să o asculte, că nu a isbutit nici măcar să surâdă la revista d-lor Fuchs și Don Bazillo. Critica ei era ne­gativă,­­ saudalt. Revolta sa se manifesta în dreapta și în stân­ga, prin saloane, pe stradă, la Bristol și la Cinema. Nu era o critică scrisă, deci era cu atât mai eficace [citiți pe franțuzeș­te], Paul Hervleu avea dreptate: ,Les paroles rest ent“... • Oh­, inchipuiți-va, quel tou­­pet! Revista sera reprise. S'o văd și p’asta! Non, mais, jiral încă odată numai și numai ca să fluer â bruit pourpoint». Așa se exprimase ter­ribila Medusă. Seducătoare de altfel, cum erau și celelalte două Gor­go­ne, de Indignare frumosu­l păr se transformase într-un număr nesfârșit de șerpi. Cu privirea căuta să petrifice autori și In­terpreți. Nu mai lipsea decât Perseu ca să-i taie capul. Spec­tatoarea în chestiune și -a tă­iat singura după chipul și ase­­manarea curcilor cu fes și iată cum: La reprezentația de aseară, întâmplarea a vroit să fiu pla­sat lângă ea. Cu coada ochiu­lui căutam să-mi dau seama de efectul ce produceau asupra ei «stupiditățile» ce se perindau pe scenă. Cu buzele strânse, cu mâinile agitate, spectatoarea se șueta în fotoliu într’o miș­care asemănătoare dansului sfân­­tului Guy. Sângele îl năvălise în obraji și pieptul i se ridica vertiginos. Nu­e pusem să fiu în­grijit. Un văr al unchiului cum­natei soacrei amiralul meu Io­­nescu arăta aceleași simptome cinci secunde înainte de a fi fost lovit de aproplexie. In sfârșit criza a isbucnit. Meduza încântătoare s-a umflat cât un balon de bâlci și-a dus pumnii la gură, apoi la ochi și pe urmă la pântec. Un zgomot ușor și surd asemănător gâlgâ­itului dt-l face o damigiană golită de conținutul ei îi stră­­batea dinții întredeschiși. Spec­tatoarea rădea! Revista o în­vinsese. Ca să zic ca dânsa, ane­vrale Sympathie mă cuprinsese ă Ion­­gard și dacă nu ași fi avut motive destul de serioase să bă­­nuesc că spectatoarea era pur și simplu an spectator, ași fi sărutat-o / Suntem recunoscători d-nei dr. Pilescu că a binevoit să mai organizeze,—cu grațiosul con­curs al doamnelor, domnia­ ore­lor și domnilor interpreți,—trei reprezentații a adorabilei reviste «Intre Duduia și Mamaia». O spectatoare nu va lipsi de la nici una din ele. Iar maestrul Ovidiu încă oda­tă însuflețit își va repeta surâ­zând, în gând, cunoscut vers din cartea s-a a Fastelor: Sic­erat în fatls... Ax. Poni Cronica zilei In jurul distrugerii po­dului de peste Marita A fost un atentat crimi­nal organizat de turci Un nou conflict greco­­turc inevitabil Cospoli 29. — Am anunțat la timp despre în aer a podului aruncarea de peste fluviul Marita, situat între orașele Adrianopol și Kara­­gioi. Ancheta ce a urmat a stabi­lit că faptul a fost comis de populația turcă, cu scop de a arunca în prăpastie un tren în care se afla și ge­­neralismul grec Pangalos, care era în inspecția tru­pelor din Tracia. Faptul a fost considerat ca foarte grav la Atena și presa greacă îi consideră ca o începere a ostilităților din partea Turciei, cerând guvernului să ia măsuri re­presive. * * * Atena. 29.— Distruge­rea podului de peste Marita a produs o pro­fundă impresie în toate cercurile. Un consiliu de miniș­tri, întrunit în grabă, a hotărât ca faptul să fie imediat adus la cunoș­tința conferinței din Lau­sanne. întrunirile comisiunii și comitetului județean ale partidului poporului din dimineață, în urma con­vocării lansate, a avut loc în a­­rena­­ Grand, întrunire a comi­siunii județene a partidului po­porului, organizația Constanța, pentru alegerea comitetului ju­dețean. Conform statutelor, au fost invitați la această adunare ve­chii demnitari ai partidului și președinții și vice-președinții co­mitetelor comunale. Intrecând așteptările cele mai optimiste, au răspuns la convo­carea făcută, delegații din aproa­pe unanimitatea comunelor din județ. In primul moment, au avut loc oarecari mici disensiuni, mai mult molcume decât exprimate. Curând însă, câzându-se de a­­cord asupra stabilirii comitetu­lui, s'a declarat ședința deschi­să și biroul alcătuit ad-hoc din d-nii lt.-col. Ghenciu, Al. Ma­vrodin, preot Grigorescu, Geor­ge Berea și Ion Panaitescu, a dat citire listei comitetului com­pus din 27 membrii, in afară de membrii de drept. Adunarea prin ovațiuni, a pro­clamat comitetul astfel după cum fusese compus, ales. D-nii lt.-col. Ghenciu și Ge­orge Berea au rostit câteva cu­vinte aducând mulțumiri adună­rii. In corpore, participanții, peste 300 la număr, au mers la res­taurantul Cruceanu, de pe bule­vardul Regina Maria, unde a a­­vut loc o agapă. S’a toastat de către cei pre­zenți in cinstea generalul Ave­­rescu, căpeteniilor partidului și vechilor luptători. Afară, în ploaie s’a încins a­­poi o horă, și au fost ridicați în triumf fruntașii organizației. La orele 3, comitetul jude­țean ales, a procedat în casele d-lui G. Berea, la alegerea bi­roului organizației. S’a oferit președenția de o­­noare fostului ministru, d. Ga­­roflid pentru ca la o eventuală revenire la putere, să se simtă mai mult legat, de a grăbi în­făptuirea reformei agrare în ju­dețul nostru. Manevre navale engleze în marea Marmara Cospoli 29.­Majoritatea va­selor de război engleze stațio­nate în port, au plecat ori în largul marei Marmara, pentru a face exerciții de tragere. INSTANTANEELE NOASTRE In lagărul dușman In lagărul dușman, prizonierii greci neînbră­­cați și îmfometeți, se uită la o bucățică de pâine ca la cea mai aleasă prăjitură. Conflictul greco-turc București 29.—Telegramele sosite în cursul zilei de ori, la ministerul de externe se bat cap în cap. Cele sosite din Lausanne afirma ca un acord a in­tervenit între delegații turci și greci, d. Venizelos de­­clarându-se mulțumit de clauzele nouilor propuneri. In acelaș timp, telegramele sosite din Constantino­­pole, arata situația că încă e tulbure. ORELE 11 Acordul greco-turc București 29.—O ultimă telegramă sosită din Lau­sanne astăzi dimineață, guvernului, anunță că acordul de­săvârșit s-a încheiat între Turcia de o parte și Grecia și puterile aliate de altă parte. Tratatul de pace va fi sem­nat în curând. Tâlhăria de lângă Tekirghiol Nl se comunică din Tekir­ghiol că astăzi dimineață a fost găsit în nesimțire, u­r­­când pe o margină a șose­lei, țăranul Gh. Nicoara de fel din Cartalu. Hoții i-au bătut grav, jefuindu-i de 10000 lei și mai multe polițe ce le avea asupra sa după care i-au luat caii și căruța, cu care au dispărut. Procesul comuniștilor turci Cospoli 29.— Ele au început înaintea cu­rții marțiale, proce­sul persoanelor arestate și acu­zate de propagandă comunistă în Constantinopole. Numărul acuzaților este de 26 și procesul se pare că va dura cel puțin zece zile. Holera în Bulgaria Cospoli 29.­Autoritățile sa­nitare au decis să ia serioase măsuri pentru ținerea în caran­tină a pasagerilor ce vin din Bulgaria. Aceasta din cauza e­­pidemiei de holeră, ce a început să bântue cu furie în sudul acestei țâri. Agitata în jurul legii contra speculei București 29.— D. ministru V. Sassu a primit un memoriu din partea tuturor camerilor de co­merț din țară, prin care e aver­tizat că dacă va persista în de­punerea proectului de înfrânare a speculei, ele vor demisiona în bloc. întrunirea foștilor miniștri averescani București 29.— Aseară a avut loc întrunirea foștilor miniștri ai partidului poporului. Adunarea a desbutut, sub președenția d-lui general Ave­­rescu, strict secret, chestiunile propuse de șeful partidului. După câte a transpirat se pare că s-a adus în discuțiune, cazul Argetoianu, data, locul și ordi­nea de zi a congresului ce ur­mează să se țină și adunarea comitetului executiv. Cereți numai delu­coasa bere „LUTHE­R“ Tifos exantematic la Murfatlar Serviciul sanitar al județului, ne comunică că locuitorul Ion Itu din comuna Murfatlar, îm­­bolnăvindu-se de tifos exante­­matic, a fost internat la spitalul comunal din Medgidia. S-au luat măsuri pentru pre­întâmpinarea întinderii epidemiei. Din Silistra ]• Atacări banditești.— Trei bandiți mascați și înarmați cu arme moderne, au eșit înaintea locuitorului Mustafa Sadâc, din comuna Curt-Bunar, pe când se întorcea de la Bazargic, în a­­propierea pădurei de lângă Curt- Bunar. Bandiții, după ce i-au oprit că­ruța, și dupe torturi grozave, l-au jefuit de o suma de bani, luân­­du-i patru cai cari erau la că­ruță, după care au dispărut la pădure.­­Pe când pădurarii Dima Do­­ciu din comuna Asvatchioi și Dumitru Bacu din Sargilar sa găseau în apropierea picturei dintre acele comune, le-au eșit înainte unsprezece bandiți, care l-au torturat mai bine de o oră, lâsându-i la urmă scăldați la sânge. După săvârșirea acestei cri­me, bandiții i-au jefuit de tot ce au găsit asupra lor, făcându-ae nevăzuți. Mai târziu o patrulă de jan­­darmi, a dat peste pădurari cari au fost găsiți în nesimțire, și i-au transportat la spital. S'au format potere pentru prinderea bandei. Înscrieri de firme La Tribunalul local S’au pri­mit următoarele înscrieri de firme: Gherman Adelstein în C-la str. Maior Șonțu No. 1 pentru comerțul de cereale și comision, Hristu Gheorghe în comuna Tuz­­la măcelărie, Traian Albu în Constanța str. Scarlat Vârnav No. 5, băcănie, Vanghele Ștefan în Constanța str. Ștefan cel Ma­re No. 62, brutărie, Rupen 3. Iusufian în Constanța str. Ca­rol No. 26 casă de schimb, Ste­­rie Dală în Constanța str. V. Alexandri No. 15 bis, certai«,

Next