Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-05-30 / nr. 119
ANUL X No. 119 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția și Administrația i Strada Traian 22 . ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 200 lei . 6 120 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — CONSTANTA Mercur 30 MAI’ 1923 fl[j] A.CIA Director: L. M. HOSCU TELEFON NO. 42/3 Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Primăria a înțărcuit pe maestrul Ovidiu. E o măsură prudentă. Cineva l-a auzit șoptindu-și, că se va muta în altă fără, atât de desgustat e de cele ce vede și aude. Ultima ratio In groaza-i de cădere, guvernul liberal caută un punct de rază, un fir de iarbă, cît de șubred, ca să se poată menține în echilibru. Se pare că de o bucată , de vreme, tendința politicianistă, nu se conduce după un criteriu rațional, ci aleargă numai spre gîdilarea mulțimei. Ultimele măsuri preconizate de ministere sînt o pildă vie. E vorba de scumpirea vieții, sau mai bine zis de ostenirea ei. Rațiunea ar cere să se studieze problema amănunțit și atunci se va vedea că actuala scumpire, mersul ei ascensional e un efect al unor cauze bine definite. In primul loc este o legătură strînsă între prețurile măriei și puterea de achiziție a banului. Dacă instrumentul de schimb nu are valoare, sau are una mică, evident că prețurile tind spre urcare. In al doilea loc este deasemeni o strînsă legătură, între producție și preț. Eterna și imuabila lege a cererei și ofertei își are act aplicația. Dacă țara nu ar produce suficient, ba chiar de loc în unele direcții, marfa cerută își vede prețul ridicîndu-se pe măsură ce nevoia consumației se întețește. Cu valuta scăzută și cu marfă puțină, evident că prețurile se urcă. Guvernul nu vede însă, latura aceasta a problemei, el se drumiește după alte criterii: comprimarea prețurilor prin mijloace coercitive și complecta nepăsare, politica de așteptare, cu privire la ameliorarea valorii banului. In loc de hipertrofiarea muncei și a producției, directiva liberală, hipertrofiază nepotizmul, favoritizmul, căpătuiala, da iama în visteria și acopere această murdărie economică sub aureola unei formule șoviniste : ,prin noi înșine“, căutînd în acelaș timp ridice aniinozitați între disăferitele clase sociale asmuțind mulțimea consumatorilor înpotriva comercianților pe cari îi zugrăvește în icoane negre de speculanți, învederat sunt mai mulți consumatori decît comercianți. Aportul electoral al celor dintăi e mare, iar cei din urmă aproape nu contează în balanța politicianistă. Din punct de vedere de partid și de arivizm politic, tactica liberala e la fel cu acea botezată democratică. Sînt stîrnite animozitățile, apoi vine flatarea resentimentelor celor mulți și în fine cu momeala «boborului» stăpînește țara acel care a spîndărit mai bine rana socială. Cu acest sistem mergem la ruină și la dezastru. Nu comprimarea prețurilor cînd banul n’are valoare, ci comprimarea valutei prin sporirea producției, intenzificarea și normalizarea mijloacelor de comunicație , nu comprimarea comerțului și a inițiativei particulare, ci spînzurarea hoților, borfașilor, mituiților, nevolnicilor cari guvernează. Ne trebue cinste și corectitudine în viața publică. Și cînd aceasta va fi se va vedea și corectitudinea în viața privata. Ne trebue un Vlad Țepeș. C. Irimescu S’a spus adeseori și cu mult drept cuvânt: natura a fost darnică cu țara noastră, dar n’am știut și valorificăm avuțiile ce le ascunde subsolul sau cari Investmânta pământul. * Un caz tipic, e fără îndoială, aci, în apropierea noastră, la Techirghiol și Carmen-Sylva. Despre efectele lacului miraculos, s’a dus svonul peste mări și țâri și nu odată ne-a fost dat să citim prin uvrajeie medicale străine, cuvinte elogioase cu privire la nămolul și apa sărată din Techirghiol. Mai mult chiar, zilele trecute am aflat, că un demnitar mare din Constantinopole și soția unui milionar din Cairo, sunt veniți, primul la Carmen Sylva și al doilea la Techirghiol pentru a face o serie de băi de nămol. Printr'o condamnabilă purtare, atât statul cât și particularii interesați, se întrec însă de a provoca decăderea acestor două stațiuni. Pentru moment, ne mărginim să notăm doar câteva din lipsurile primei stațiuni balneare, rămânând să revenim la timp cu complectarea anchetei noastre. ’Șoseaua Constanța Carmen- Sylva Cu începere chiar de la peronul gării, șoseaua ce duce spre Mangalia e presărată de atâtea gropi, încât arcurile cele mai durabile ale vehiculul cu care călătorești riscă să se rupă. Călătoria suferinzilor cari trebuesc duși pe plancarde, e un chin din cele mai atroce. Mulți din cei cărora le este prescrisă imobilizarea cel mai perfectă se aleg după cei 18 km. de drum, cu agravări ale leziunilor, de cari vin să se tămăduiască. Pe alocuri s’a aruncat piatră, dar fiind prea calcaroasa s’a prăfuit imediat și golurile au rămas tot descoperite. Un singur compresor care o macină, e noi, prea puțin, 1**Pâna să repare un kilometru de șosea, se strică un altul. Singura scăpare, pe timp uscat, e drumul croit prin arătură, se răpesc însă culturii, un număr însemnat de hectaare, și se inundă împrejurimile cu praful ridicat. De trei ani de când se tot repară, niciodată nu s-a făcut decât un provizorat, care a costat și mai scump și șoseaua a rămas tot impracticabilă. Fără material bun, fără brațe suficiente și fără două-trei mașini de bătătorit piatra nu se va putea îndrepta situația. (Va continua) Gorun. Anchetele noastre Stațiunea „Carmen Sylva“ la începutul sezonului Solemnitatea de la vamă dri dimineață, d. Gică Gheorghiu, noul șef al vămii locale, luânduși slujba în primire, a convocat pe toți funcționarii vamali cărora, le-a ținut o cuvântare, rugându-i să-și deie toate silințele pentru a nu da loc la nemulțumiri. Cronica politică Clte in stele și zonă Partidul poporului, cel care a avut cândva popularitatea îngrozitoare prin unanimitatea încrederea tuturor, a avut ori în Constanța, adunarea generală a delegaților pentru alegerea conducătorilor. In culise se da o luptă surdă între cei cari fusese odată mai puternici și cei cari noi veniți cereau să se înfigă. A biruit omul nou. Era fatal. A fost ales președinte comitetului S. Gnenciu, având ca vice-președinți pe d-nii Alex. Mavrodin și Aurel Buttu. Secretar a rămas tot d. G. Berea, electorul partidului, iar casier d. Măntu. Din tabăra adversară, lupta nu a fost dusă până la capăt. D. V. Nicolau a lăsat pe d. Teodorescu Valahu să se necăjească singur. Rezulatul a venit de la sine, d. Valahu și-a dat demisii din partidul poporului, încotro își va îndrepta pașii d 8a? lată o întrebare la care e greu da răspuns. Un hâtru bun de glume a prorocit că d. Valahu se va înscri la comuniști. Și fiindcă vorbim de comuniști, nu putem trece sub uitare, atitudinea d-lui Alex. Negrea, candidatul fără de noroc, de pe lista liberală în trecutele alegeri pentru parlament. D. Alex. Negrea, profund nemulțumit de purtarea tovarășilor săi de luptă, când a căzut la alegeri, a mocnit supărarea, sub aspectul viguros al trupului său și sub masca veselă a glumelor sale. Azi se pare că tinerul și vigurosul vlăstar liberal a decis să furîme zăgazul și să-și ia sborul spre alte plaiuri politice. Zile de-a rîndul a fost văzut în tovărășia* tov. Cristescu și zice-se va trece în curînd în rândurile comuniștilor. De altfel șefia dlui Andronescu a produs multe spărturi în partidul pe care-l conduce cu atîta «interes». Ctr. Arestarea unui vânzător de carne vie — El se dădea drept agent de siguranță — Brigadă de siguranță a arestat astă noapte pe un individ care se dădea drept agent de siguranță din București cu numele Ion Rățoiu. Cercetat, s-a stabilit că numitul este un vânzător de carne vie din Capitală, și venise în localitate pentru a ademeni mai multe fete. Investigațiile vor continua, pentru a se stabili dacă nu a comis victime în localitate. Fort de 3009 lei In tren D-lui Iacob Schwartz, comerciant de vinuri din Galați, strada Brăilei 15, 1 s’a furat din buzunarul hainei astlnoapte, pe când se afla în tren, suma de 3000 lei și diverse acte comerciale. Un vapor românesc incendiat ! Circulă cu’,insistență svonul în oraș, cum că vaporul «Mrazek» (fost Friz Strauss) proprietatea societății .Steaua România, plecat din portul nostru pentru Alexandria(Egipt) cu o încărcătură de petrol și benzină, i-ar fi aprins și scufundat In marea Meditarană. Interesându-ne la soc. «Steaua Română» din localitate, ni se comunica că până în prezent nu au nici o știre care să confirme svonul de mai sus. O spectatoare Nu-i plăcuse revista, o enervase, o șocase, o exasperase și îi făcuse diferite alte franțuzisme. Vulpe se înfipsese pe scenă,—Imaginez-vous ma chére —de la început până la sfârșit. Aton Jamals vu ța ? Versurile aveau rimatrop facile.,Primăria" nu avea talentul lui Sarah Bernhardt și «Virgil» voix! O ignominie nu era en qui vous falsait pitic. Și tonpeut dire că Vasile Bella a îndrăznit să joace mai prost ca Brulé, iar d-ra Manolescu a vrat să fie Inferioară dansatoarei Parva Dl. Bentoiu nici că se apropia de verva oratorică a poetului-conferenciar Jean Richepin, iar dicțiunea d-rei Steiner era departe de expresivitatea diseusei Yvette Quilbert. D-na Drăgușin era o palidă imitație a lui Mistinguett, căpitanul Gheorghiescu o umbră a lui Tănase, d. Ploeșteanu un japonez chinez, căpitanul Raiciu, un Traian demodat. Dar Mugur Georgescu? Allez voir Dranem în roluri de plouplou et vous m’en direz de vos nouvelles... In definitiv autorii au fost complement lipsiți de experiența lui Rip și Glgnoux. Și spectatoarea noastră care la citirea unor rânduri stupide făcuse o bună grimasă, scotea mici strigăte de isterism, spunând cui avea timp să o asculte, că nu a isbutit nici măcar să surâdă la revista d-lor Fuchs și Don Bazillo. Critica ei era negativă, saudalt. Revolta sa se manifesta în dreapta și în stânga, prin saloane, pe stradă, la Bristol și la Cinema. Nu era o critică scrisă, deci era cu atât mai eficace [citiți pe franțuzește], Paul Hervleu avea dreptate: ,Les paroles rest ent“... • Oh, inchipuiți-va, quel toupet! Revista sera reprise. S'o văd și p’asta! Non, mais, jiral încă odată numai și numai ca să fluer â bruit pourpoint». Așa se exprimase terribila Medusă. Seducătoare de altfel, cum erau și celelalte două Gorgone, de Indignare frumosul păr se transformase într-un număr nesfârșit de șerpi. Cu privirea căuta să petrifice autori și Interpreți. Nu mai lipsea decât Perseu ca să-i taie capul. Spectatoarea în chestiune și -a tăiat singura după chipul și asemanarea curcilor cu fes și iată cum: La reprezentația de aseară, întâmplarea a vroit să fiu plasat lângă ea. Cu coada ochiului căutam să-mi dau seama de efectul ce produceau asupra ei «stupiditățile» ce se perindau pe scenă. Cu buzele strânse, cu mâinile agitate, spectatoarea se șueta în fotoliu într’o mișcare asemănătoare dansului sfântului Guy. Sângele îl năvălise în obraji și pieptul i se ridica vertiginos. Nue pusem să fiu îngrijit. Un văr al unchiului cumnatei soacrei amiralul meu Ionescu arăta aceleași simptome cinci secunde înainte de a fi fost lovit de aproplexie. In sfârșit criza a isbucnit. Meduza încântătoare s-a umflat cât un balon de bâlci și-a dus pumnii la gură, apoi la ochi și pe urmă la pântec. Un zgomot ușor și surd asemănător gâlgâitului dt-l face o damigiană golită de conținutul ei îi străbatea dinții întredeschiși. Spectatoarea rădea! Revista o învinsese. Ca să zic ca dânsa, anevrale Sympathie mă cuprinsese ă Iongard și dacă nu ași fi avut motive destul de serioase să bănuesc că spectatoarea era pur și simplu an spectator, ași fi sărutat-o / Suntem recunoscători d-nei dr. Pilescu că a binevoit să mai organizeze,—cu grațiosul concurs al doamnelor, domnia orelor și domnilor interpreți,—trei reprezentații a adorabilei reviste «Intre Duduia și Mamaia». O spectatoare nu va lipsi de la nici una din ele. Iar maestrul Ovidiu încă odată însuflețit își va repeta surâzând, în gând, cunoscut vers din cartea s-a a Fastelor: Sicerat în fatls... Ax. Poni Cronica zilei In jurul distrugerii podului de peste Marita A fost un atentat criminal organizat de turci Un nou conflict grecoturc inevitabil Cospoli 29. — Am anunțat la timp despre în aer a podului aruncarea de peste fluviul Marita, situat între orașele Adrianopol și Karagioi. Ancheta ce a urmat a stabilit că faptul a fost comis de populația turcă, cu scop de a arunca în prăpastie un tren în care se afla și generalismul grec Pangalos, care era în inspecția trupelor din Tracia. Faptul a fost considerat ca foarte grav la Atena și presa greacă îi consideră ca o începere a ostilităților din partea Turciei, cerând guvernului să ia măsuri represive. * * * Atena. 29.— Distrugerea podului de peste Marita a produs o profundă impresie în toate cercurile. Un consiliu de miniștri, întrunit în grabă, a hotărât ca faptul să fie imediat adus la cunoștința conferinței din Lausanne. întrunirile comisiunii și comitetului județean ale partidului poporului din dimineață, în urma convocării lansate, a avut loc în arena Grand, întrunire a comisiunii județene a partidului poporului, organizația Constanța, pentru alegerea comitetului județean. Conform statutelor, au fost invitați la această adunare vechii demnitari ai partidului și președinții și vice-președinții comitetelor comunale. Intrecând așteptările cele mai optimiste, au răspuns la convocarea făcută, delegații din aproape unanimitatea comunelor din județ. In primul moment, au avut loc oarecari mici disensiuni, mai mult molcume decât exprimate. Curând însă, câzându-se de acord asupra stabilirii comitetului, s'a declarat ședința deschisă și biroul alcătuit ad-hoc din d-nii lt.-col. Ghenciu, Al. Mavrodin, preot Grigorescu, George Berea și Ion Panaitescu, a dat citire listei comitetului compus din 27 membrii, in afară de membrii de drept. Adunarea prin ovațiuni, a proclamat comitetul astfel după cum fusese compus, ales. D-nii lt.-col. Ghenciu și George Berea au rostit câteva cuvinte aducând mulțumiri adunării. In corpore, participanții, peste 300 la număr, au mers la restaurantul Cruceanu, de pe bulevardul Regina Maria, unde a avut loc o agapă. S’a toastat de către cei prezenți in cinstea generalul Averescu, căpeteniilor partidului și vechilor luptători. Afară, în ploaie s’a încins apoi o horă, și au fost ridicați în triumf fruntașii organizației. La orele 3, comitetul județean ales, a procedat în casele d-lui G. Berea, la alegerea biroului organizației. S’a oferit președenția de onoare fostului ministru, d. Garoflid pentru ca la o eventuală revenire la putere, să se simtă mai mult legat, de a grăbi înfăptuirea reformei agrare în județul nostru. Manevre navale engleze în marea Marmara Cospoli 29.Majoritatea vaselor de război engleze staționate în port, au plecat ori în largul marei Marmara, pentru a face exerciții de tragere. INSTANTANEELE NOASTRE In lagărul dușman In lagărul dușman, prizonierii greci neînbrăcați și îmfometeți, se uită la o bucățică de pâine ca la cea mai aleasă prăjitură. Conflictul greco-turc București 29.—Telegramele sosite în cursul zilei de ori, la ministerul de externe se bat cap în cap. Cele sosite din Lausanne afirma ca un acord a intervenit între delegații turci și greci, d. Venizelos declarându-se mulțumit de clauzele nouilor propuneri. In acelaș timp, telegramele sosite din Constantinopole, arata situația că încă e tulbure. ORELE 11 Acordul greco-turc București 29.—O ultimă telegramă sosită din Lausanne astăzi dimineață, guvernului, anunță că acordul desăvârșit s-a încheiat între Turcia de o parte și Grecia și puterile aliate de altă parte. Tratatul de pace va fi semnat în curând. Tâlhăria de lângă Tekirghiol Nl se comunică din Tekirghiol că astăzi dimineață a fost găsit în nesimțire, urcând pe o margină a șoselei, țăranul Gh. Nicoara de fel din Cartalu. Hoții i-au bătut grav, jefuindu-i de 10000 lei și mai multe polițe ce le avea asupra sa după care i-au luat caii și căruța, cu care au dispărut. Procesul comuniștilor turci Cospoli 29.— Ele au început înaintea curții marțiale, procesul persoanelor arestate și acuzate de propagandă comunistă în Constantinopole. Numărul acuzaților este de 26 și procesul se pare că va dura cel puțin zece zile. Holera în Bulgaria Cospoli 29.Autoritățile sanitare au decis să ia serioase măsuri pentru ținerea în carantină a pasagerilor ce vin din Bulgaria. Aceasta din cauza epidemiei de holeră, ce a început să bântue cu furie în sudul acestei țâri. Agitata în jurul legii contra speculei București 29.— D. ministru V. Sassu a primit un memoriu din partea tuturor camerilor de comerț din țară, prin care e avertizat că dacă va persista în depunerea proectului de înfrânare a speculei, ele vor demisiona în bloc. întrunirea foștilor miniștri averescani București 29.— Aseară a avut loc întrunirea foștilor miniștri ai partidului poporului. Adunarea a desbutut, sub președenția d-lui general Averescu, strict secret, chestiunile propuse de șeful partidului. După câte a transpirat se pare că s-a adus în discuțiune, cazul Argetoianu, data, locul și ordinea de zi a congresului ce urmează să se țină și adunarea comitetului executiv. Cereți numai delucoasa bere „LUTHER“ Tifos exantematic la Murfatlar Serviciul sanitar al județului, ne comunică că locuitorul Ion Itu din comuna Murfatlar, îmbolnăvindu-se de tifos exantematic, a fost internat la spitalul comunal din Medgidia. S-au luat măsuri pentru preîntâmpinarea întinderii epidemiei. Din Silistra ]• Atacări banditești.— Trei bandiți mascați și înarmați cu arme moderne, au eșit înaintea locuitorului Mustafa Sadâc, din comuna Curt-Bunar, pe când se întorcea de la Bazargic, în apropierea pădurei de lângă Curt- Bunar. Bandiții, după ce i-au oprit căruța, și dupe torturi grozave, l-au jefuit de o suma de bani, luându-i patru cai cari erau la căruță, după care au dispărut la pădure.Pe când pădurarii Dima Dociu din comuna Asvatchioi și Dumitru Bacu din Sargilar sa găseau în apropierea picturei dintre acele comune, le-au eșit înainte unsprezece bandiți, care l-au torturat mai bine de o oră, lâsându-i la urmă scăldați la sânge. După săvârșirea acestei crime, bandiții i-au jefuit de tot ce au găsit asupra lor, făcându-ae nevăzuți. Mai târziu o patrulă de jandarmi, a dat peste pădurari cari au fost găsiți în nesimțire, și i-au transportat la spital. S'au format potere pentru prinderea bandei. Înscrieri de firme La Tribunalul local S’au primit următoarele înscrieri de firme: Gherman Adelstein în C-la str. Maior Șonțu No. 1 pentru comerțul de cereale și comision, Hristu Gheorghe în comuna Tuzla măcelărie, Traian Albu în Constanța str. Scarlat Vârnav No. 5, băcănie, Vanghele Ștefan în Constanța str. Ștefan cel Mare No. 62, brutărie, Rupen 3. Iusufian în Constanța str. Carol No. 26 casă de schimb, Sterie Dală în Constanța str. V. Alexandri No. 15 bis, certai«,