Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-03-23 / nr. 67

ANUL X No. 67 Fondator : CONST. IRIMESCU Redacția ri Administrația U Strada Traiaa 22 ABONAMENTUL Pc 12 luni 6 200 lei 120 „ CONSTANTA Sâmbătă 23 Martie 1923 Manuscrisele nepublicate nu au­­ înapoiază —DACIA Director: S. H. MGS CU telefon no. 85/1­­1 —Apare zilnic la ora 12T UN LEU NUMĂRUL 71T??TF^mr.~ ■UA$! La Paris s’a decis ridicarea unei statui, poetului latin Virgilius. ... > -1 :­10 Propunem să-l turnăm și noi în bronz pe primarul nos­tru Virgil. Ce frumos o să-i stea alături de Ovidiu. S’au lovit munții Cîtă dreptate aveam, cînd nu mă îndoiam de votarea constituției. Era atît de logic ca par­tidul liberal să se crampo­neze ca de o creangă pu­ternica de această votare și era atît de logic ca lup­ta opoziției, începută prea tîrziu, prea violentă și prin urmare prea slăbănoagă ca să aibă un rezultat pozitiv, încît nu era greu de pre­văzut că între doua cerbi­cii, trebuia să învingă, acea care se sprijinea pe pute­rea statului, de a învinge guvernul. Acția­celor din opoziție cîteva grupuri pîlpîe ca un loc care se stinge. S’au ciocnit munții, s’a cutremurat pâmîntul și din toată această viitoare a ră­mas cenușa risipită a ener­giilor omenești întrebuin­­ț _­țate fără rost. Dacă, toți, dar toți, fără­­ nici o excepție, deputații și senatorii noștri ar fi do­rit binele obștesc, desigur că era mai nimerit să-și întrebuințeze forțele pentru a contribui la o operă con­structivă. Nu binele obștesc, î-a mînat pe cei mai mulți, ci apriga dorința de a se evidenția în sînul grupului lor și de a da aparența, pentru grupul lor, că vrea îndreptarea relelor și în­drumarea trebilor publice spre limanul binefăcător. Iată de ce zarva lupte­lor din ultima vreme, scîr­­bește, mai mult de­cît în­­borbătează iată de ce peste parlament plutește ca un fum gros, neîncrederea mul­­țimei. S’au ciocnit munții și s’a râspîndit peste țară, cel mult un nor de colb, care a umplut și sîngerat ochii tuturor, sfîiți către lumina așteptată, îndreptați spre corpul legiuitor de la care așteptau și cei mărunți și cei mari, salvarea. Rezultatul violentelor lupte și scandaluri din parlament, nu stnt acele sperate de mulți. Guvernul n’a căzut, o­­poziția nu i-a luat locul, doar rușinea s'a întins peste țară. Era fatal să se întîmple astfel. Cînd omul pornește la o treabă, cu gînduri as­cunse, el nu înșeală pe ni­meni, ci pe el se minte. Din minciuna politică, nu putea eși la iveală decît o minciuna socială. Din sterpele lupte între partide, pentru sacul cu grăunțe, ne-am ales cu ne­încrederea, cu împulberarea tuturor nădejdilor, cu întro­narea principiului că îndrăz­neala, vînja pumnului sgomotul gurei, pot înfăp­și lui atunci cînd vor ceva, cei mulți. Am învățat că inteligența, cultura, bunul simț sunt defecte de care trebue să se lepede omul dacă ține la spor în viața lui. Iată ce-a eșit din ciocni­rea munților. Și cît ar fi fost de bine să se înpreune forțele, sa croiască drumul cel bun, să întoarcă pâmîntul cu fața spre cer, spre lumină, spre liniștea senină, aducătoare de fericire și de trai bun pentru toți. Rău e cînd intră șoricu­­rimea în cămara cu zaha­ricale și mai rău e cînd dai drumul înăuntru mopșilor înfuriați, strică tot. Meșter bun, trebue Jțârii, ca să îndrepte lucrurile, și măturoi groaznic trebue să arunce la gunoi, toată plea­va politica îngrămădită pe arena publică, de la război inCoaCe. C­­hi­mtava *ii— .ii—mhim •'­»* liwni­a ,w. !■ [UNK] [UNK] VALUTA Buc. 23—La bursa din Pa­ris te a­ nostru a cotat pe ziua de ezi 730 centime. Despăgubirile de război Crearea de Impozite excepționale Congresul dăutăților de răz­boi ținut zilele trecute la Bu­curești a al­es o delegați­u pe care sa se prezinte d-lui prim ministru l­­a C. Bratianu și să prezinte plângerile lor. La memorial ce i s’a pre­zentat, d. prezident al consili­ului de miniștri a declarat ca va inscrie neapărat în buget un capital necesar plăței des­păgubirilor. Dacă insă rezultatele nu vor fi destul de mulțumitoare, in sa se va pune de acord cu cole­gii din cabinet pentru crearea unor impozite excepționale. Declarațiunea d-lui prim mi­­nistru ă-i­ socotim o impor­tanță deosebită. Ea arată ca guvernul liberal e pe punctul de a îmbrățișa punctul de veder­e al cabinetelor trecute, asupra modalității de plată a despă­gubirilor. Ședința Comisiunei Interimare dri la orele 4 după amiază, com­isiunea interimară a orașu­lui,­s’a întrunit în ședință extra­ordinară sub­­ președenția d-lui Virgil Andronescu. In legătură cu lipsa acută a pâinei, d. președinte a dat citi­re unui memoriu el sindicatului brutarilor, esti­mel în urma scum­­pirea fâteei de câtre «Moara Do­brogeană», cu 10 bani de kgr, o toleranță de 50 grame. D. președinte, a explicat d-lui D. Rizescu, președintele sindi­catului brutarilor, care era în ședință,­ imposibilitatea unei nou­ urcări a prețului pâinei. D. Rizescu a arătat comisia­­tiei ca nu se poate pretinde bru­tarilor să meargă până­­ ne­sfârșit cu sacrificiile bănești și a demonstrat în mod minuțios, cauzele pentru care brutarii vor fi nevoiți ca latrina viitor apro­piat, să înceteze fabricațiunea princi. Ca o singura soluție, ce­re a se mai acorda încă o to­leranță de 50 grame la kgr. de pâine, peste cea deja acordată de 50 de grame, astfel ca pâi­­nea de un kilogram, să aibă în realitate 0CW grame. După lungi discuțiuni, comi­­siunea a aprobat o toleranță de încă 25 grame la kilogramul de pâine, astfel ca in total să fie o toleranță de 73% Domnul consilier Panait Ata­­nasiu, a depus o bucată de fran­zelă ce are pretenția de a fi nu­mită »de lax« și care în realitate era integrală. Com­isiunea a hotărât să o­­prească cu desăvârșire fabrica­ția pâinei în forme sau tave și să facă întervențiuni la ministe­rul de resort, pentru aprovizio­narea orașului ca făină. Cererea sinduestului brutarilor de a se desființa taxa de cân­tărire a pâinei și înlocuirea cu perceperea taxei de 10 bani la îe­logramul de făină, a fost lăsată în suspensia In urma expunerii fărulu de d. președinte, com­­isiiun­ea "a a­­probat deschiderea unui credit de 120.0C0 lei pentru cumpăra­rea unui capac la motorul „Ca­rre­rs" de la uzina electrică lo­cală. S’a aprobat sporirea prețuri­lor apei potabile, debitată de comună. Orele fiind înaintate, ședința s’a ridicat, urmând a continua astăzi. Dem. Alem Bulgaria admite extră­darea unor comitagii Ei vor fl judecați de corpul 5 de armați Guvernul bulgar a admis ex­trădarea celor 18 comitagii a­­r­estați la Razgrad și cari, după cum am arătat la timp, au co­mis un mare num­ăr de crime, violări și tâlhării în Cadrilater In con­ secință, prefectul ju­­dețului Vama a primit ordin să predea autorităților române pe comitegii in­d­es­trime. Ei vor fi judecați de consiliul­­ de răz­boi al corpului 5 de armată (Constanța), Arestarea unui excroc Autoritățile polițienești au arestat aseară pe peronul gării locale, pe individul Ferentz Gent, ungur origi­nar din Cluj, care dîndu-se drept pictor de potrete, a comris o serie de excro­­cherii în mai toate orașele țârii. Incasîuni­le siinte câte 4- 500 lei pentru un portret pictat, el dispărea d­e banii, luând «comenzi* noul prin alte orașe. Furturile din port Soldatul grănicer Vid Teo­dor ce era de sentinelă la bazi­nul de petrol din port, a sur­prins ori după amiază pe mun­citorul Anton Dragoș, cu două mari bucăți de stofă ascunse sub o manta largă, pe care nu­mitul intenționa să se strecoare în oraș. Stofa fiind furată din stivele de mărfuri depozitate pe cheu, arestatul a fost înaintat căpită­niei spre anchetare. Ce face societatea demobilizaților din G­ța? Domnule Directorii. In ziarul «Adevărul» de aseară citesc următoarea informație: „Societatea «Apărătorii Pa­triei», invită pe acei membri cari au și-au complestat actele pentru împroprietărire să se pre­zinte de urgență la biroul socie­tății, Calea Victoriei no. 2,­spre a și se complecta”. De ce și societatea noastră din localitate nu se ocupă cu împroprietăririle? Noi știm că atunci când s’au pus bazele acesteia, a avut ca prim scop împroprietărirea ce­­lor ce și-au făcut datoria către țară. O lămurire din partea condu­cătorilor n’ar strica. Cu su­ma Un demobilizat Bilete de tren falsificate Poliția a arestat în gară pe Anastase aseară Ata­­nasof, care a prezentat la o ghișeul de bilete c. f. r. foaie de drum gratuită, pentru Silistra, falsificată. Cel arestat a mărturisit că foaia i-a fost dată de către un plutonier de la Consiliul de Război din lo­calitate. Cercetările vor urma as­tăzi. Din Tulcea Tâlhărie.— O bandă compusă din trei indivizi armați, au a­­tacat în pădurea Nicalițel, pe pădurarul Panait Marcu și -au dezarmat luându-i pe lângă ar­mă și o mică sumă de bani In acel timp, trecând prin a­­propiere locuitorii Petcu Pas­cali, Ioan Turfoiu, Gheorghe Trifon, Radu Marin, Popa Ene, Dinu Bogate și N­colae’Dascălu, toți din Niculițel, cari veneau dela Telceni,’bandiții iau somat cu armele la ochi să oprească. Unul dintre­ săteni și anume Donea Radu, voind să scape teafă^T­litoriaL fugă pe câmpia din fața pădurei; bandiți însă trăgând cu arma asupra fuga­rului, îl­ răni ușor la tâmpla dreaptă. Apoi tâlharii au luat toate târguelile călătorilor, precum și o însemnată sumă de bailî și dispărut­ în desișul pădurei. Incendiu.— Un puternic in­cendiu, a distrus complect, a­­coperișul casei femeiei An­ea V. Lungu­ din satul Urumbei, cau­­zându-i o pagubă de­­ 6000 lei. Focul se­ datorește neglijenței proprietarei. Doctor B. TATARSKI Boli de nas, găt și urechi — str. Virgiliu No. 1 — Un nou Vârlan — La­ 8 ani autor a pa­tru furturi și evadat. Acum câteva zile în satul Baeravide de, din­­ județul nostru, s’a comis o serie de furturi fără ca autorii să fie prinși. A dispărut însă din comună copilul Iile al sătea­nului Niculae Codârlă care, a fost pus în urmărire. Po­liția noastră­­ a reușit ori să aresteze pe micul fugar care luat de­scurt la poli­ție, și-a mărturisit faptele. Azi dimineață însă pe cînd se afle în curtea arestului de la poliție, precocele hoț a luat c­­a fugă pe stradela Vântului și apoi pe strada Marca Aurel. A fost însă prins, pe când scobora dea­lul de ângă magazinul «Mer­cur». Cu siguranță că Codârlă va lua locul lui Vârlan prin codrii Dobrogei,,, Arestarea unui peri­culos comitagiu Silistra 20.­­ In urma unui de­nunț, a fost arestat în casa fra­­telui său din satul Antimova pe­riculosul agent comitagiu Gheor­ghe Vasilef, unul dintre princi­palii curieri, ai organizației co­m­­itagiste bulgare. La percheziția făcută s’a gă­sit asupra celui prins, suma de 5800 leva, 1800 lei, mai multe bucăți de aur, precum și un carnet în care în care sunt scrise diferite însemnări cifrate, ce par a alcătui, o corespon­dență secretă. Cercetările continuă. Din isprăvile jefuitorilor bul­gari.—O bandă puternică de comitagii bulgari, compusă din șapte indivizi înarmați cu arme militare bulgare și gnnate, au jefuit în marii­nea pădurei Dan­­culae,pe locuitorii Amet Ibram și Iuseni, Ibram, ambii din satul Nâzâlgiehi, pendinte de comuni­cUrt Bunar luându­-le o sumă de bani, precum­ și hainele du­pă el. După comiterea faptului, ban­diții au dispărut în pădure. O manifestație unică în felul e. Un grup de cetățeni face demonstrații ostile, la palatul principe Știrbei București. 23.— Aseară un grup de cetățeni a’a dus la palatul pricipelui Barbu Știr­­bey, situat pe str. Manea Brutaru, și a reușit să pă­trundă în curte. In timp ce în saloanele principelui avea loc o ser­bare, manifestanții itu spart geamurile cu pietre și bas­toane și au huiduit îndelung, lumea ce se afla adanatul înăuntru palatului. S’a produs atunci o pani­că axtraordinară între cei ce benchetui­a, și groaza le-a fost cu atât mai mare, cu cât în acel moment s’a stins lumina electrici. Până la sosirea poliției manifestanții s’au retras spre Ateneu, de unde s’au îm­prăștiat. S'a deschis o anchetă, care a durat până la orele 4 din noapte. Condamnarea foștilor miniștri bulgari Sofia 23.—Dri dimineață tribunalul extraordinar care a judecat pe foștii miniștrii din cabinetul Radoslavoff și-a terminat lucrările. Acuzații au fost condam­nați la muncă silnică pe viața, sau la exil perpetuu. Guvernul și-a rezervat dreptul de a comuta pe­deapsa la muncă silnică în aceea de exil. Generalul Jecoff fost ge­­neralim a fost condamnat de asemenea la muncă sil­nică. Cum se fură milioanele Operațiile m­ai «ales“ ai regimului liberal -Ceru­­tîgentările, o vacă bună de muls —La alți ea $î la noi. E om făcut, ca toate regimu­­ril« politice să’șî aibă »oamenii lor și toate orașele, Up­orite cari să te șagă, brom­a de ve­nituri. Dela talboî încoace, mai cu seamă, potentații au putut să în­scrie câte o pagină — bună de transcris întrun cazier judiciar— în istoria orașelor. Capitala și-a avut cu Ch>ro­­bea, Botoșanii în Lupașcu, Con­­stanța noastră... o serie nesfâr­șită și arai fiecare oraș, dela cele mai mari până la cele mai mici, de la Galați la Oltenița, s’a putut mândri cu câte o pa­nama. Pe alocuri mușamaua a fost trasă repede; prin alte părți, ea a acoperit dela început turpitu­­dinele fără ca ochii cetățenilor să le fi fi prins, măcar o cli­pită. Fie că e’au fost demascate însă, fie că au fost, din toate acestea statul a rămas tot trep­­tat. Stîm­ din Bazargic, ne vestesc acum, câ­n’a fost cruțat nici primul oraș al Cadrilaterafnî. A vrut să țină fruntea sus, să se afirme că unirea în obiceiuri și moravuri cu vechile orașe ro­mânești, s’a plămădit. Luăm notă cu dartre însă, eu ei știm că aceasta înseamnă pe lângă o scădere morală, a insemna­ o pagubă materială.­­ Acel care a propus sistem­ul contigenturilor, pentru scăparea orașelor de suferință, socotim că trebue fără întârziere să fie de­corat, cel puțin cu o Bărbăție și Credință» la adevăr, s’a arătat energic și credincios până la culme față de regimul căruia a­­parține. A pus la dispoziția to­varășilor de faptă pentru libe­ralism, se­lecțiune a capacităților și desinteresare, o vacă grasă, bună de marș. Dovada se înve­derează foarte ușor, la cazu­l de la Bazargic. Doi comer­canți Florea Leu și Mustafa Riza, acesta din urma deputat Hbend au obținut anul trecut permisiunea de a exporta 515.000 kgr. porumb și 170 mii kgr. fasole, cu ob­igaț­inea ca în schimb să țină la dispoziția comisiunei superioare de cum­părare a cerealelor, o cotă egală de creale. Intre timp, comisiunea din Bu­curești repartiza 40 de vagoane de porumb, din cantitatea ce o datora cei doi negustori, jude­țul Turda Arieș.­ Prin manopere frauduloase Leu și Riza încheiară însă două procese verbale false, de pre­dare a mărfii și înstrăinară ce­realele cu prețul curent al pieții. Faptele fi­na denunțate mai târziu, comisiumii centr­ue­ceasta cercetă faptul și găsi cul­a­­pabili pe deputatul Riza și ne­gustorul Florea Leu de frustare a statului. In consecință ea a trimes o adresă parehetaîai de Caliacra să deschidă acțiune pu­­­blică, fapti ce l-am arătat în nu­mărul de ori al ziarului noshn. In vini, natural câ vor fi puși și funcț­onarii N. Constantinescn și I. Vasiliu, cari s’au facut cul­­pabil de a fi readaptat de coni­vență cu negustorii, acte fel­șe, la chipu­! acesta, se fură mi­lioane. Statul bine-voitor și nobil, fol­­cîd­ de petiți de cele mai multe ori îl tace, Daeil­eî ar fi o entitate dis­­tinctil de noi, atem zice nimic. Dar, vezi, el a tras și suflet en pansa noastră, a tuturora, și dacă anul din noi își permite să'și b­ije mâna în visteria sta­tului, înseamnă ci­ne golește buzunarul nostru. Iillír^m­ílaTÜrHÉT [UNK] níWTí'wS'r11 Witr­ififlhfoliiil>iiTref!■ ii1 fliBihrt TrifîittKY fiâ ai Sosirea Reginei­­ Maria la Belgrad | Belgrad 23.—Regina Ma­ria a României a sosit ori la Belgrad la orele 9 di­mineața. Suverana a fost primită la gară de regele și regina /agos/ov/e/, de personalul Curții și de mi­nistrul României. Salariile funcționarilor In comisia budgetară s’a dis­cutat și chestiunea sporului sa­lariilor funcționarilor. Ministerul de finanțe a decla­rat că a înscris un budget în acest scop, suma de 500 mili­­p­oane. . Inpărțirea acestor sporuri se va face pe ministere, la fiecare minister fiind Instituită o com­i­­siune. Aceste comisiuni vor lu­cra în lunile Aprilie și Mai, re­­partizînd cotele de scumpete. Se zice că vor fi excluși de la spor­acei funcționari cari mai au și site avantaje, cum­ sînt a­­ici de la C. F. R. și alte insti­tuții. Nu putem face un calcul al probabilităților, pentru a stabili cota de scumpete ce se va da. Această chestiune depinde în primul loc și de b­una credință a comisiunilor, dar mai ales de numărul funcționarilor. In aceasta privință, ar trebui, limpezită situația mai dinainte. Se vorbește cu inzistența des­pre reducerea numărului de fu­n­­cționari. Măsura nu ar fi rea, dar cere iarăși multă bună credință din partea superiorilor. In faza de politică acută în care trăim, avâ­­d în vedere fa­voritismul care domnește, este de prevăzut că nici un ministru, nici un șef de autoritate, să cu­rețe grajdurile lui Auglas. Vor rămîne; mulți, foarte mul­ți, toți, ba chiar se vor mai în­mulți sinecuriștii și dacă curba reducerilor va atinge pe cineva, veți vedea ca ea va lovi tocmai în funcționarii de carieră. In înprejurările actuale, acest fond, de 500 milioane, apare ca r Sala „Elpis“ Sâmbătă 31 Martie Marele BAL MASCAT al Presei dat de asociația Ziariștilor Profesioniști un paliativ, care nu tranșează chestiunea­ Nu cu asemeni măsuri înju­mătățite nici cu cîteva milioane se soluționează o problemă. Tot ce e pripit și puțin rați­onal, nu dă roade bune. Chestiunea aceasta a funcțio­narilor, pentru a fi tranșată de­finitiv, trebuie să cuprindă întîi reorganizarea corpului funcțio­năresc pe baze altele decît a­­celea de azi, adică trebuie intro­dus taylorismul, așa ca munca să fie cît mai productivă și pen­tru a micșora eforturile cit mai mult; urmează de la sine intro­ducerea selecțianei după capa­citate, aptitudini, conștiinciozi­tate , ni poate rămîne ne­rezol­vat nici principiul responsabili­tății ; abia pe urmă se poate ve­dea clar situația și nu mai încape îndoiala că cel mai sfînt drept impune retribuția după un cri­teriu nou, care să aibă la bază, satisfacerea trebuințelor de trai. In funcție nu trebuie să ră­­­mînă de­cit acei cari merită, dar trebuie să fie plătiți în confor­mitate cu nevoile sociale. De la salariu insuficient de­curg toate consecințele rele și coborirea nivelului moral al ren­­ționarilor. Cu 500 de milioane, pur și simplu și cu vre­ o cîteva co­­misiuni care vor împărți pomeni și favoruri soluția e negativă. Cir. Chiriașii în audiență la Rege București 23. — Colegul nostru d. Canbmopol și dr. Rădulescu, s*«a prezentat intr’o lungi audiență M. S. J Regelui, și a expus dolean­­­­țele chiriașilo din Întreaga­­ țară. UBisitira in­tre imn si sijilitutll­ paramit in București 23.— Astăzi dimi­neață, la orele II, a avut loc o importantă consfătuire între m­embrii consiliului de miniștri și majoritățile parlamentare. D. prim ministru I. I. C. Bra­­tianuu a expus domnilor depu­tați și senatori din majoritate, modificările ce urmează să se aducă articolelor din Consti­tuție care privesc dreptul de proprietate, naționalizarea sub­solului și libertatea presei. Remanierea cabinetului bulgar Sofia. 23.— In urma diferite­lor remanieri ale cabinetului, de­partamentul lucrărilor publice a fost atribuit d-lal Pawlof, agri­cultura d-lal Obof, finanțele d lai Janef, justiția d ralul Ca­­parinof, căile ferate d lui Ata­­nasof, războiul d-lui Kosta Mu­­ravief,instrucțiunea publică d lui Omarcevski și Internele d lui Stoianof. _•­­ ... Curtea cu jarad­ A achitat pe Miltiade Cutava acuzat de îndemn la revoltă; aan.iiMii.i Fapt ale silei Încercare de spargere. — Ne­­cunoscuți au încercat să comită astâ noapte o spargere la tocu­­­ința d-lei Dumitru Rădulescu din strada Bogdan Vodă 10, însă au fost la timp simțiți de stă­pânii casei. Arestare. — Inspectoratul de siguranță a arestat pe soții Va­­slie Casinoe, pentru cercetări. Buletin juridic Parchetat A trimis si instrucție pe in­divizii Aristide Domuitrescu și Vasile Stroe antsr­ a trei mar furturi în Cernavoda. Tribunalul ILUI A respins apelul tei Ion Ilies­cu din București, menținându-i condamnațiunea de trei ani în­chisoare, pentru fals în acte pu­­blice. TSiftNSK­CfU Vânzări.-­ Primăria comunei Constanța, vinde Sofie­ Agopian au teren comunal, cu 1242 lei; lui Zaharia life, cu 2239 lei; lui N. Ignat, cu 6730 lei; Ghe­orghe Clincia, lul Marin V. Io­­nescn Imobilul dte strada Mi­hail Cofeiu, cu 8000 lei. dr. V. Iorgulescu tel Araedie Cadâr, imobilul din strada Ion Grădiș­­teanu No. TO cu 50­ 000 tei. Hipoteci. — 8. Voinescu se împrumută de la pLrechitul Do­brogeanu cu 15.000 tei. Ipote­când imobilul sân. înscrieri de firme La tribunalul loesis’au primit spre înregistrare următoarele firme: Individuale. — Apostol Voi­nescu, cârciumă și depozit de Lmne de foc, !n Anidolebio­; Constantin L. Kalpagioglu, ma­nufactură en gro­s­s en detail, în strada Grîvițel No. 16 bis.

Next