Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-05-29 / nr. 118
ANUL X No. 118 Fondator : CONST. JSMINESCU Redacția 1 Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 mant . 6 . • ■ 200 lei 120 . CONSTANTA Marti 29 MAI 1923 Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiaxă —DACIA TELEFON No. 42/311 Director*. S. M. MISCU nilor. — 12 - NI UN LEU NUMĂRUL De 15 zile nu curge apa. Explicația : suntem în epoca stropitului viilor și a grăbit concurența mare între Virgil și Bogdan. Războiul de mîntuire Am perdut la războiul de întregire a neamului romînesc un milion de suflete. Nu fim precupețit viețile, nici energia, era în joc gloria[ și libertatea] romîniide gloanțe și de schije de obuz, țara romînească, a prins pojghiță care acopere rănile. Dar dedesubt sub acea pojghiță cîtă mizerie, cîtâ boală, cîtă moarte. In fiecare an se perd sute de mii de suflete, minate la groapă de necruțătoarea boală , ftizia. Familii întregi dispar, ori lasă urme grozave ; tineri și copii se sting înainte de vreme , la fiece pas, microbul boalei stă pînditor, ca un hoț și omul îl prinde respirînd praful murdar, bînd apă după un bolnav, mîncînd din acelaș blid, trăind laolaltă cu cei atinși de groaznica boala. In potriva acestui dușman, se ridică societatea pentru profilaxia tuberculozii. M. S. Regina, în fiecare an propovaduește sa ne dăm obolul pentru ca în lupta aceasta de mîntuire a neamului să învingă sănătatea. In alte țări, prin mijloace preventive, prin izolarea celor cu boala înaintata, prin tratamentul aplicat la cei mai ușor atinși, prin introducerea masurilor higienice în viața și locuințele mizerabile în care boala se încuibează ca la ea acasă. Și dacă am dus cu atîta avînt și abnegație, războiul pentru unirea tuturor romînilor, de ce oare nu am uniui ""ț,atîtaj‘îvnă’îrătcare distruge puterile, potricălește trupurile, stinge viețile atîtor ființi folositoare. E sfîntă luptă aceasta și mai înviorătoare va fi biruința, dacă de la mic și pănâ la mare vom ști să ne unim forțele, pentru curmarea răului. Dați cu toții, dați cît de puțin. Ascultați ruga reginei, glasul acesta pornit de pe treptele tronului, tremura de durere și de iubire pentru poporul romînesc. Apelul reginei e făcut în numele minor de suferinzi cari simt cum li se destramă firul vieții, doborîți și sdrobiți cum sînt de boală. Iar dacă vom asculta această rugăminte care trezește firescul instinct de conservare, vom contribui la însănătoșirea populației, vom pregăti generații viitoare voinice, cari vor putea îndruma țara spre progres și civilizație vom mîntui de primejdie pe cei dragi, pe copiii noștri, pe noi înșine. C. Irimescu Iun Iii 111 Cuvântarea d-lui Camburop 1, cuvântarea fruntașului socialist Gh. Cristescu După cum am anunțat în * ză pe fiecare comună în parte jon, la arena «Cinema Grand» și pentru aceasta e nevoie ca a avut loc întrunirea organizată de comitetul ro al al ligei chiriașilor, la cara au luat parte d-nn Camburopol, Reis și fruntașul socialist Cristescu, sosiți în acest scop din capitală. Ședința sa declară deschisă la ora 10 a. m. sub președenția d-lui Petrescu. Se dă cuvântul d-lui /. Moldoveanu meseriaș, care în puține cuvinte arată situația meseriașilor chiriași și conchide că din situația ce domnește, se nasc o sumă de urmări. D. V. Fagaraș, meseriași patron, susține că singura soluție în conflictele dintre proprietari și chiriași ar fi numai exproprierea proprietăților urbane. Nicu Russu vorbește din partea muncitorilor portului, arătând că una din pricinile pentru care muncitorii susțin mărirea prețurilor de muncă, este și scumperea chiriilor, la care se mai adaugă vitregia legilor față de toți aceia, ce sunt chiriași. D. Francisc Lachilil susține punctele de vedere ale predecesorilor săi, la care se asociază, dar stărui» cfi »rat« mai ales ca Situația se datorește numai și numai unor legi făcute de interesați. Fruntașul socialist G. Cristescu este primit la rampă cu aplauze îndelungate. Cu verva-i cunoscută, el spune între altele că numărul insuficient al participanților la această întrunire arată că în orașul Constanța, aceștia nu-și înțeleg încă rostul și că nimic nu se poate concepe fără spirit de solidaritate. Oratorul spune că lupta chiriașilor nu este îndreptată împotriva proprietarilor ce posed o singură casă iu care locuesc, ci împotriva comerțului de proprietari cari pe măsură ce construesc, scumpesc și prețurile chiriilor. Faptul acesta însă, intereseaadministrația comunală să fie autonomă, ca în Austria, unde schimbările politice de guvernământ nu nici o legătură cu mersul treburilor fiecărei comune. Ca și pedecesorii d-sale, oratorul spune că deși exproprierile urbane s’ar face cu mari greutăți, totuși sunt de dorit, fiind singura soluție de a pune capăt conflictelor. La părerile d-lui Cristescu se asociază și d. Reiss, delegat al centrului. D. Camburopol, secretarul general al ligei chiriașilor luând cuvântul, vorbește despre expropiere și spune câ proprietarii exploatatori fiind cu toții solidari în pornirea lor, chiriașii trebuie sâ fie de asemenea strânși uniți și nici decâm nu trebuește să se discute chestiuni de naționalitate sau rit, acestea fiind infiltrate de persoane interesate cari vor să desbine pe chiriași pentru ca aceștia sa nu poată duca lupta mai departe. Oratorul vorbește apoi despre opera de propaganda a guvernului prin poeții și scriitorii ce colindă actualmente țările alipite, spunând ca adevărații poeți sunt acei ce înfundă pușcăriile cerând o stare mai bună. Fapta guvernului de a permite cumpărarea de către străini cu valuta forte imobilele urbane, fără să interzică transacțiunile până la expirarea contractelor, a fost o adevărată crimă. D. Cambuzopol vorbește apoi despre chiriașii negustori și documentează cauzele pentru cari aceștia, trebuie să facă parte din ligă. Citește apoi o moțiune care e primită cu aplauze, întrunirea s’a sfârșit la orele 1 d. a. Cronica zilei Primăvara Un nor ușor se scutură pe oglinda nesfârșită a mării și o sfarmă în mii de pietre nestimate. Un fluture voios se înalță resfirând la adierea plăpândă a vântului două aripioare colorate cu două pânze călătoare, infinit de mii. Iar calea, pe coasta domol înclinată, în mijlocul lașa i’al atufi'lui UM'Btmhilffr, își ridică semeț trupul plin de mirezme îmbătătoare, al zice toată primăvara închisă în câteva petale. Cu capul greu de gânduri, m’am așezat pe o stâncă, cerând valului o consolare, iar acesta mi-a adus la picioare o jumătate de lămâie stoarsă. Atunci mi am întors privirile spre deal. Intr’un mănunchi de sălcii, ta auziți cu ce poftă ciripesc vrăbiile. Citisem odată o poezie care traducea graiul păsărelelor. Ele ridică osanale către cer.. de bucurie... de mulțumire... de iubire ! Fleacuri, fleacuri, poetul a mințit!.. Știți ce însemnează ciripitul acesta al păsărilor?.. După ploaie ese pe ramurile pomilor o lume de gângănii. Ciripitul vrăbiilor nu-i decât un strigăt de război, o luptă după hrană... In pădurea de frunze se încinge o bătaie înverșunată... Cel mai tare dintre luptători profită de slăbiciunea celorlalți... Mulți ochișori negrii și rotunzi ca mărgelele se rostogolesc pe pământul umed... In adevăr, pe o creangă din fața mea veni de se așeză o vrabie ciufulită, cu cu capul plin de sânge... Un învins..Toate astea m’au întristat grozav și parcă Inima nul se strânse în piept. Inima ?.. Iată încă un cuvânt deplasat. Inima nu-i decât un bazin în care se adună sângele. Ca să-și împlinească bine funcțiunea nu i se cere decât să fie sănătoasă, să fie tare... Natura a prevăzut-o și pe asta , a făcut-o din zgârci! Dvs. n’ați observat că nici inima de găină nu se poate mânca? Făcând aceste triste reflexii, mi-a venit să plâng... Insă m’am abținut. Literații au cântat lacrămile, au zis că ele sunt perle, diamante sau alte nestimate... Mofturi!.. Adunați un păhărel de lacrămi și încercați să-l beți... Vă asigur ca nu diferă într’un nimic de apa purgativă zisă «Ianoș». Deodată mi-am adus aminte că primăvara se fac excursiuni. Din fericire m’am oprit la timp. Nimic nu-i mai stupid decât o excursiune: cinci sau zece oameni se întrunesc, iau câmpii, lese sufletul, înăbușesc, se murdăresc, mănâncă ca val de el și apoi se întind sub un plop, în mijlocul prafului, al furnicilor și fiecare în parte, blesteamă visând la clipa fericită când o să se vadă din nou acasă la el. Așa se întâmplă în viață irealitatea omoară visul. Primăvara ?.. aftăm după vară ! Vara după toamnă! Toamna după lamă! Venitas vanltatem, omnia varit as I Ax. Ponl Recenzii „Gloria României“ De mult timp se simțea nevoia imprimării în țara noastră, a unei reviste care care să împreuneze o tehnică cât mai luxoasă, cu un fond de articole senate de scriitori reputați în arena literară. Publicația «Gloria României» de sub conducerea d-lui I. Marinescu, a reușit să complecteze golul. Cu sacrificii,—lesne de observat,—remarcabile, ea aduce un aport bogat de materie, semnată de Ion Slavici, Al. Cazaban, N. Porsenna,M. Carnabatt N. Pora, N. Davidescu, M. Munteanu și alții, reproduceri de pe tablouri celebre și portrete contimporane. Este o *ilustrațiune românească care calcă pe urmele celei franceze—o podoabă a bibliotecilor. Un grajd de vite în mijlocul orașului Nu știm cine sânt vinovații. E oare serveiul sanitar al comunei Constanța, sau e poate serviciul tehnic din orașul nostru. Am dus campanie fupotriva grajdurilor infecte răspîndite In mijlocul tîrgulu. Am izbutit sa deșteptăm inerția edilitară și măsuri pentru mutarea acestor foi tirdârle, au fost luate, și Ni se semmlează, însă, de locuitorii artierului din jurul biserici «Adormirea Maicei Domnului», că pe un teren de 400 de metri pătrați, în colțul străzilor Mitropolit Șagum și Dacia un oarecare a zidit o baracă în care adăpostește o cireadă de vaci. Cine i-a da autorizația să făptuiască această crimă ? Clădit’a omis baraca, numai cu învoirea primăriei, recte capabilii conductor tecnic, sau însăși serviciul sanitar a permis această neomenie ? i Am dori să fim clarificați și sa se ia grabnice măsuri. Dacă autorzație există, ea se cuvine să fie ridicată, iar dacă o astfel de autorizație nu există se cuvine să intervie serviciul sanitar pentru desființarea infecției și a cauzelor ei, trimițând în judecată pe făptuitor. Accidentul de aviație dela Cluj Buc. 28.Un avion militar pilotat de căpitanul Ștefănescu, având ca pasager pe lt. Bolteanu a căzut în apropierea Clujului de la o mare înălțime. Aparatul a fost complect distrus, iar ambii ofițeri grav răniți. Fuga rusei domnișoare Autoritățile locale au fost sesizate că domnișoara Efrosina Nicoari din Brăila, str. Ștefan cel Mare 183, în atare de 16 ani, dispărută de la domiciciliul părinților săi, se află în localitate. S’au fost măsuri de prindere a fugarei. Scrisori din Sofia Mișcarea Macedonenilor Sofia 23.— Sunt bine cunoscute opiniei publice europene, luptele aprige ce se dau de câtva timp în Bulgaria, între trupele guvernamentale și revoluționarii macedoneni. După câte știm, cei ce au urmărit cu atenția tulburările dintre granițele bulgare, nu au putut cunoaște adevăratele țeluri oe la uimare pe revoluționarii și care e rostul partidelor ce au intrat în luptă. Pentru a arunca o lumină asupra acestor chestiuni, aduc la cunoștiința cititorilor, încă dintr’un început, observația că sunt două la număr partidele cari duc lupta cu guvernul din Sofia, și cari totdeodată se dispută și între ele. Aceste două organizațiuni, Sunt: Autonomiștii și Federaliștii. Autonomiști, cer o Macedoniei autonomă (ca sa devie mai târziu, bulgară) și vor sa-i ajungă la acest scop, prin orice mijloace. El expediază bande de comitagii în Macedonia bulgară și sârbă și în ultimul timp, pentru ca Bulgaria a încheiat un pact cu Iugoslavia, au condamnat la moarte pe toți membrii guvernului bulgar și pe ceilalți conducători ai partidului agrariști. Guvernul a luat măsuri drastice contra autonomiștilor, arestând mai multe sute de conducători și suprimând organele lor de presă, dar cu toate acestea, în Macedonia bulgară. Autonomiști sunt stâpăni pe situație. La eșecul guvernului contribuie în primul rând faptul că forța lui militară este limitată, și neputincioasă de a ataca. In jurul lui Kiustendil, satele nu mai plătesc dări statului, ci voivozilor autonomiști. Federaliștii. — sunt cel mai de temut inamici ai macedonenilor autonomiti. Ei urmăresc că prin căi mai bune să ajungă ținta lor care este: Macedonia despărțită în cantoane mici autonome, după naționalitate și unite apoi într’o federală. Ca federalist conlucrează și elementele nebulgare macedonene. Lupta e crâncenă între aceste două fracțiuni macedonene și de partea căreia va fi victoria, nu se poate prevede. Un lucru e cert, că ele împiedică stabilirea vieții normale și finanțele Bulgariei, destul de zdruncinate în ultimul război, sunt încărcate cu nouă poveri. Adunarea generală anuală a Soc. Junimea Macedo-Română dri la orele 10 a. m. a avut loc în sala hotelului Regina adunarea generală anuală a soc. Junimea Macedo-Română de sub președenția d-lui d-l Virgil Apostolescu. D-l d-r Apostolescu făcând un scurt istoric al mersului societaței de la înființarea ei până azi, relevează necesitatea ei de a ființa precum și datoria patriotică ce încununa fiecarui bun român de a naționaliza Dobrogea și în special Cadrilaterul unde marele număr de refugiați străini de neam au copleșit elementul românesc. S’a procedat după aceea, la alegerea a trei membrii din cei presenți cari controlând raportul gestiunei prezintată de cenzori au dat descărcare comitetului, pe anul expirat 1922- 1923. Conform statutului, s’a procedat prin vot secret la alegerea noului comitet și au fost aleși d-nif. d-r V. Apostolescu N.ȘPapleacu, M. Târpa, I. Mihăilescu, D. Beza, P. Mihalecu, Sp. Dimonie, Virgil Vașioti, Gh. Tanasiok, A. Țârlei, D. Niculescu, N. Constantinescu, N. Pița, Const. Bandu și Ciocu. Adunarea după despuierea scrutinului a proclamat cu unanimitate ca președinte pe d. d-l Virgil Apostolescu D-sa luând cuvântul mulțumește pentru cinstea ce i se face și promite că va da tot sprijinul posibil pentru ca societatea să prospereze. Aduce omagii memoriei defunctului Petre Vulcan al cărui acrtivitatea pe terenul naționalismului să servească de pildă noui generații. Descrie ln termeni mișcători gestul patriotic al neobositului luptător, Nachi Constantinescu, care cu ocazia evacuarei Constanței singurul avut din întreaga lui gospodărie, pe care s-a gândit ca să-l salveze luândul cu sine în pribegie, a fost drapelul vechei societăți de cultură Macedo-Română din Constanța. După propunerea președintelui, adunarea proclamă prin aplauze unanime ca președinte de onoare pe d. I. Grădișteanu iar ca membri de onoare pe I. P. S. S. Mitropolitul Miron Cristea și pe d-nii Gh. Murnu profesor universitar, Valaori inspector școlar, dr. Perlele Papahagi, profesor Arginteanu, dr. Ghiulamila, Vasile Stroescu și Sextil Pușcariu. Ședința s’a ridicat la orele 1 p. m. Noul comitet va ține ședință Luni 28 cor. la orele 6 p. m. pentru alegerea celorlalți membri cari vor forma biroul. NISIP $1 PIETRIȘ de vânzare la Tataia adus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS INSTANTANEELE NOASTRE! inimi piliipi îi pun Luptătorii greci, sosiți din lagărele de prizonieri, așteaptă nerăbdători pe peronul gării din Atena, ordinul de împrăștiere la cămînurile lor. Răsboiul greco-turc a început ostilitățile . Localități turcești bombardata de greci Cospoli 28. Se anunță din Angora că un mare număr de vapoare de războiu grecești, și-au făcut apariția în apropierea coastelor turcești de la Arablar și Baba Kaleh, blocând Intrarea canalului Muselim, dintre țărm și insula Mitilene. Localitatea Alaplar, a fost viu bombardată, cauzându-i-se stricăciuni imense. Bombardament grecesc a avut loc în regiunea dintre punctele Karnak și Kalos, iar obuzele au ajuns pănă la podul de la Kald-Sultan, pe care l-au distrus. Bateriile turcești de pe coastă au răspuns silind vasele inamice să se retragă. Golful Xeros ocupat de flota greacă Cospoli 28. Se anunță că mai multe vapoare de răsboi grecești au ocupat intrarea în golful Xeros, împedecând orice circulație a vaselor. Apropiindu-se de pozițiunile turcești, s-au produs mici incidente, schimbându-se focuri de artilerie, de ambele părți._____________________________________ Groaznicul accident da aviația din Galați Boc. 28.—Dri dimineață un groznic accident de aviație n’a produs în Galați !a următoarele împrejurări: Aviatorul locotenent Popescu Petre, pe cănd facea deasupra orașului, niște lupinguri, cu un aparat „Spanda din cauza ruperei sîrmei, aparatul s-a prăbușit pe casa No. 51 din strada Libertății. Depozitul de benzină al avionului, făcând explozie a incendiat imobilul care a fost consumat complect, de flăcări. Pompierii și ofițerii dela grupul 2 aviație, sosind la fața locului au putut localiza incendiul. Locotenentul Popescu Petre a fost scos de sub dărâmături complect carbonizat. Acest nou accident a produs o profundă impresie în toate cercurile din Galați. Faptele zliei Furt de 3000 lei. — D-lui Tudor Constantin furându-i-se 3000 lei și aducând acest fapt la cunoștința poliției, a fost arestat Vasile Stănescu, dovedit ca autor al furtului. — D. I. Barlozi a reclamat poliției, un furt de haine. Alte furturi. — Poliția a arestat pe Ion Probează, pe când băga mâna prin buzunarele cetățenilor. Siguranță a arestat pe Niculae Petrescu, pungași de buzunare. CEREȚI RENUMITA BERE „GIB“ umil D. advocat I. Radovici a fost ales membru în comitetul «Uniunii advocaților din România». — Astăzi 28 Mai, în 30 Mai și la 1 Iunie, au loc reprezentațiile revistei locale : »Intre Duduia și Mamaia de Fuchs și Don Basilio. Nimeni nu trebuie să lipsească dela aceste spectacole, având ocazia să fie plăcut distrat și să contribuie totdeodată la fondul de ajutor al „Azistenții publici. ”La alegerile pentru oficiul de președinte al „Uniunii advocaților din România” a reușit d. D. Dobrescu, fost decan al baroului Ilfov, obținând două voturi mai mult decât d. Istrate Micescu, actualul decan. —Aseară în sala teatrului «Elpis» a avut loc o reprezentație dată de societatea muzicală „Sedeancă" din Silistra. Opereta „Regina Codrilor” de M. Schmit, a întrecut toate așteptările. —O consfătuire a proprietarilor, a avut locuri în sala de lectură a restaurantului „Grand” — La Cinema Modern relează până Miercuri superba înscenare cinematografică NOPȚI AFRICANE operă complectă cu celebrul artist Herbert Rammson, la fine o comedie americană în 2 acte. — Parcul Arena Grand, astăzi, programul de deschidere cu grandiosul film —CADEREA BABILONULUI— Complectat cu trupa de artiști, începutul la ora 8 seara — Muzica Militară —