Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-06-11 / nr. 128
ANUL XI No. 128 Fondator: CONSTAI IRIMESCU suffed* l’raiass 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni................... 400 te* . 6 ......................... 250 . Manuscrisele nepublicate nu c» — înapoiază — V 11ERON NO. 42/3 11 CONSTANȚA Director: L. M. MOSCU Apare silnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL Troița I. O. V. Cine nu știe că I. O. V. se compune din trei societăți : Ocrotirea orfanilor, invalizi și văduvele eroilor. Despre cele două societăți, publicul are cunoștință, fiindcă manifestările lor au izbit mereu în ochii tuturor. De atîtea ori la părăzi și ceremonii, împresia dureroasă dar in acelaș timp înălțătoare de suflete, au dat’o invalizii, mîndri în schilodirea lor eroică; de atîtea ori am văzut orfanii de la „Dragalina“ și „Grănicerul Mușat“ defilînd, cuminți și fudui de chipul cum sînt priviți de ochii mulțimii, înecați în lacrimi, dar cu surîsul blajin al bunătății atîrnat în colțul ochilor. Copilașii aceștia ocrotiți, înbrăcați din creștet până în tălpi numai prin munca minelor lor și osîrdia conducătorilor societății, au lăsat în sufletele tuturor o adîncă impresie. A treia ramură a troiții, societatea văduvelor eroilor căzuți în timpul războiului pe cîmpul de onoare, nu este cunosccută, aproape de nimeni, fiindcă manifestările ei sînt modeste, tăcute, timide ca și sufletele unor femei îndurerate a căror bucurii, sînt secate odată cu moartea bravilor ce și-au dat viața pentru patrie, lasîndu-și familia în grija Domnului. Manifestările acestor societăți nu sînt zgomotoase, ea nu îndrăznește să dea serbări și ceaiuri, baluri sau concerte, fiindcă o văduvă nu poate glumi cu situația ei, pentru a da prilej altora să glumească. Am admirat chipul acesta de a lucra și am urmărit de aproape activitatea filialei din Constanța. Pentru azi se cuvine să înregistrez, o inițiativă plină de duioșie, menita să dea bucurii copiilor de școală, să le dea și educație, și în acelaș timp să adune puține fonduri pentru a se putea distribui ajutoare văduvelor de război, din Dobrogea. Cu buna voință a directorului liceului „Mircea cel Bătrân“, societatea văduvelor a pornit la muncă, aducînd, filme alese și rulîndu-le în sala liceului, numai pentru vîzătorii ochi ai copiilor de școală. E duios să vezi cetățenii aceștia de mîine, venind sfioși cu hîrtia de 5 lei în mîna, pentru a-și plăti intrarea la cinematograful lor și e duios să vezi aceste soții decepționate, robotind ca niște mame, cărora li-s dragi copiii tuturor, ele care păstrează în sînul lor o icoană sfîntă, o amintire tristă, ele care nu mai au viitor fiindcă le îneacă plînsul pentru trecutul lor. Eu admir această călugărie voita și mă închin în fața curajului acestor ființe, pîâpînde cari neavînd protecția nimănui, se ridică trufașe și proteguiesc ele pe alții. Din toate cele, ce ni se arată de la război încoace, I. O. V. zugrăvește cele mai splendide tancuri. tei invalizii, în șiruri lungi întunecate, cu fețe aspre și atitudini demne, se profilează peste scene de foc și sînge; dincoace orfanii în grupuri compacte, cresc ca niște valuri puternice, îndreptîndu-se sub un cer limpede spre limanul viitorului, cu ochi senini și cu trupuri mlădioase , iar calea între trecut și viitor ; umbre cernite plîng peste morminte perdute în depărtări, alintînd cu mîni tremurînde de griji și de bunătate, frunți de îngeri cu părul buclat și ochii mari deschiși, curioși sa'nvețe viața cu o clipă mai devreme, cum se perindă ca pe o pînză albă. Ce icoane frumoase pe o simplă troiță, înfiptă la o râspîntie de vremuri. C. Irîmescu Incendiul de la ministerul de finanțe Duminică un incendiu s’a declarat la ministerul de finanțe. Flăcările au consumat acoperișul porțiunei din dreapta a aripei centrale unde se afla instalat serviciul R. M. S., precum și cupola ceasului. Sosind pompierii focul a putut fi localizat. Pagubele nu se cunosc. Se crede că focul a fost pus. Honlle numiri ale comunelor din jud. Constanța Prin noua lege de românizare comunele din jud. Constanța cu numiri străine, se vor numi pe viitor, după cum urmează: Anadolchioi se va numi Tomis, Ganara =* Ovidiu, Cogealia — Valea Neagră, Palazu Mara~= Valentina, Horozlar = Cocoșul, Cirucci—Sibioara, Caracoium— Măvădari, Tașaul=Piatra, Cataraurita=Clementina, Hasancea— Valul Traian, Omurcea=Valea Seacă, Hasiduluc—Cumpăna, Agigea=Amara, Lasmahale=Liful, Osmaniacâ—Bărăganul, Mahometcea— Dropia, Ebichioi = Lanurile, Abdulah—Potărnichea, Musurat—Gorgonela, Urluchioi —Ursoaia, Tuzla=Sărata, Mangeapunar de Tuzla=Berindei, Muratanu Mare ,Victoria, Muratanu Mic=*Biruința, Carlichioi =Rovine, Cogealac—Domnești, Țari Verde=Dorotea,Inancișmea =Fântănele, Ceamurli de Jos= Număroasa, Caugagia — Dealul Mare, Casapchioi=Bogați, Caranasuf=Istria, Dulungi^Nunta, Catargic—Crăița, Palaz Mic= Adunați, Seremet=Casan, Chirișlic=Clisura, Gargalâc=Corbul, Gargalâcul mic = Stanca, Sahman=Luminița, Pazarlia = Tărgoviște, Ister=Gura Dobrogei, Ghelengic=Mireasa, Pantilemon— Pantilemonul, Pantilemonul de jos=Sumezul, Toxof =Călugăreni, Poienița=Sâlcele, Tatlageacul mare—Mănăstirea, Tatlageacul mic=Schitul, Alacap =Poarta, Nazarcea,Valea Ciobanului, Endecarachioi —Valea Dacilor, Biulbiul=Coțofeni, Biulbiul mic=Ciocălia, Dorobanțu ,Dorobanțul, Cartal=Mânzați, Cobadin—Justiniana, Caceamac =Podgoreni, Sofular —Plopul, Docuzol—Cuza Vodă, Agbabul =Goea, Engemahale= Vârtoasele, Edelchioi*=Pașa, Murfatlar —Basarabi, Osmancea=Osmanul, Agemier — Miorița, Idris Cuius—Valea Veteranului, Mahmut Cuius=Isvorul Mare, Alibedar —Remus Opreanu, Saidia —Busuiocul, Tortoman=Tortomanul, Dercea—Gherghiul, Geabacu=Tibrinul, DerlichoL=Vâlcîca, Cherim-Cuius=Vărtoapele, Bairamdede—Independența, Clalmagea=Veterani, Chlostel=Castelul, Demircea—Mircești, Bacalul—Floriile. MERCUR! 11 IUNIE 19*4 Cronica zilei Bß pia la [ot mi //. Abia Intrasem in sala de mâncare și început a privi cu nespusă groază la năbădăiosul de fotoliu de care îmi vorbise prietenul Trică. Te pomenești că-mi face afurismul vre-o poznă. De-aceea, când a fost să stau pe el, m’am proptit cu o mână de masă, iar cu cealaltă l'am ținut strâns până ce mi-am simțit partea sedentară bine aranjată. Va să zică, prima parte a dejunului începea bine. Pentru orice eventualitate, trecui mâna repede, pe la genunchi și în pripă făcut semn al crucii pe sub șervet. De mâncărurile ce ni s’au servit nu vă voi vorbi, mai întâi pentru că le-am uitat și apoi pentru că nici n’aș fi în stare să le zic pe nume In trăsături generale, lucrurile mergeau strună și lecția amicului Trică îmi prinsese de minune. M’am cam încurcat la o potârnichie și la niște raci pe cari regele și regina le mâncau cu cuțitul și cu furculița cum aș fi mâncat cu o simplă fleică de vacă. Imi aluneca cuțitul pe coasta potârnichiei și dracul de pasăre, parcă era vie, țâși încoace, țâși încolo, tâși peste fața de masă... Dar Maiestățile lor mâncau și nu se sinchiseau de mine... Cu alte cuvinte nu era an lucra tocmai greu să dejunezi ca capete încoronate. Siguranța mi se strecură încetul ca încetul în suflet și fără de voe, îmi ziceam meri în gând: — fiinde ești tată să-ți vezi feciorul unde a ajunși El , dar D v. cunoașteți pățania țiganului care s’a înecat la mal. Tocmai așa mi s’a întâmplat mie, Iar nenorocirea mi s’a tras, din ce credeți? Dintr’o păcătoasă de portocală. Dar erau niște portocale mari, cum nu mai văzusem decât tn cărțile de povești. Regele nu la, regina refuză, principesa Elisabeta face semn servitorului să treacă mai departe. De n’o lua nici domnița Marioara, m’am ars ! Aș fi refuzat și eu... ca să n’o mănânc cine știe cum... Iasă domnița ta, deci iau, și eu. Când să iau, hop și un servitor cu două pae învelite în hârtie cernită. Ce draca să fac ca paele ? să-mi sorb portocala? Doamne ferește.. Așteptai prin urmare să înceapă prințesa, dar prințesa îi ardea o joacă și o pornise pe englezește ca guvernanta. Dintr’odată îmi îngheță sângele: — Domnule sublocotenent, îmi zise Regina, puteți mânca înaintea principesei.. Halt! Poftim Nat de mănâncă- Mai întâi ce te faci ca pala ?». Apoi, mai era și altă dandana: portocala era tăiată, cu capac, la partea de sus. Am mulțumit înyțrind înalți, țind în sec, mi-am luat Inima în dinți, cuțitul tn mâna dreaptă și portocal... în stânga. Scandal portocala a țâșnit odată un sas, împroșcănd cu zeamă de fum, Klish și șampanie, toată masa. Era pur și simplu un ‘punct* care trebuia sorbit... EU dar vă întreb și eu pe Dv, de unde puteam ști eu care veneam din fundul Sălcelelor de lângă Craiova? Ax. Porii Tataia VIZITATE ' Băile și Restaurant al Parcului La București, s’a aprins ministere de finanțe. Paguba nare nu e finanțele țării, demult sau ars. Romanță Și-acuma fredonez romanță Frumoșilor, tăi ochi căprii. O știe azi, toată Constanța Doar tu frumoaso, tu n’o știi... Atâtea nopți de farmec pline Am așteptat, crezând că vii. Vecinii toți, o știu prea bine Doar tu frumoaso, tu n’o știi... Țeseam povești cu flori și stele Pe-al unei raze argintiii; Țin minte fisurile mele, Dar tu frumoase, nu se știi... La Cazinou pe la Mamaia, Cu ochi aprinși, te urmării; M’a dogorât, atât, văpaia, Dar tu frumoase, tu ti'o știi... Și-acum în nopțile tăcute Vibrează tainic melodii; Le știu, din nopțile trecute, Dar tu, frumoase, nu e știi... In schimb tu știi că n'am milioane. Și’n loc de cerțuri, poezii... Cât al un fraer de saloane. E tot ce știu, e tot ca știi.. D’Artagnan. < Păziți, trec asasinii!... Nu e vorba despre aceia cari atacă ziua namiază mare la drum și nici despre borfașii și cuțitarii din Brătianu și Anadolchioi. Asasinii, la modă astăzi la Constanța, sunt automobilele venite din toate părțile țării, carii pare că fac întrecere de viteză pe strâzile orașului. Săptămâna trecută numai In cuprinsul orașului, s’a înregistrat trei grave accidente. Bri, un altul nou s’a produs pe șoseaua Techirghiol, aproape de bariera orașului. Un automobil condus de șoferul N. Stânci proprietatea unui înalt demnitar liberal, a isbit o căruță în care se aflau locuitorul Ilie Brambură din Canara și soția acestui. Ambii soți s’au ales cu grave leziuni pe corp și intr’un hal fără de hal, s’au prezentat la redacția ziarului nostru, reclamându-ne cele petrecute. Noi, i-am trimis la biroul circulației, pentru ca știm că există un asemenea birou pe lângă prefectura de poliție, dar care de altfel nu dă semne de viață. Focul se reaprinde in Balcani Italia pregătește ocuparea Albaniei Grecia nu recunoaște actuala frontieră albaneză LAFAYETTE. ATENA 8.—Infanteria și artileria italiană au debarcat la insula Sassona pe coasta Albaniei și se prapara da a ocupa Durazzo. . Această amenințare a invaziei străine a fost cauza că guvernul albanez a oferit armistițiu revoluționarilor. * * * Dacă Italia va ocupa Durazzo, aceasta va avea consecința grave, daoarece Iugoslavia a anunțat hotărât că nu se va amesteca în războiul civil al Albaniei. * * * Guvernul grec a hotărât astăzi să respingă decizia conferinței ambasadorilor, care atribue Albaniei 14 sate situata la frontiera greco-albaneză. Grecia consideră această hotărâre ca nedreaptă și va cere Ligei Națiunilor să o revizuiască. Fantomele *Bandă de copii trenurlor Două dintre ele au fost sunt arestate In ultimile zile un mare număr de furturi, s’au comis în trenurile ce circulă pe linia dintre Brăila și Fetești. Eri Un comerciant cu numele Anastase Stavro din Brăila, a fost buzunărit de suma de 2100 lei. Dând alarma în gara Fetești, au fost arestați de pungași Rădulescu și Miță, ambii din Constanța, dovediți ca autori ai furturilor. Ca pescar nnebunește și încearcă si se sinucidă Pescarul AU Riza, din strada Miron Costin No. 44, de pe urma unei maladii Incurabile. Inebunit astăzi dimineață. Cuaprins de o criză puternică, numitul a luat-o la fugi pe străzi și ajungând la capătul dinspre mare a străzii Decebal, s’a aruncat lnti’o răpă adâncă, cu gând să-și puie capăt zilelor. Moartea însă n’a vrut si-o deie deslegare, și Riza s’a ales doar cu câteva leziuni. Poliția l-a arestat pentru a-l trimite la Marcuța. Revolta țăranilor din Ukraina Orașul Nicolaiev ocupat de insurgenți Astăzi dimineață a sosit din Odesa vapolui italian ,Praga, al agenției «Loyd Triestino». Pe bord se aflau mai multe persoane cari au părăsit Rusia. Am putut afla cu această ocazie, că în Ucraina sudică au isbucnit mari revolte ale țăranilor. Orașul Nicolaiev a fost timp de câteva zile în stăpânirea țăranilor revoltați. La punctul Ovceacov răsculații au instalat artilerie punând în neputință vasele de a călători spre Crimaia. Foarte multă lume părăsește Rusia cu caice turcești, cari fac curse regulate între Constantinopol și perturbe rusești. spărgători întreg cazinoul devastat de aceștia Poliția a reușit ori să prindă în localul cazinoului comunal, pe doi copii, Suciu Laioș și Covacce Jose, ambii de căte 13 ani, tocmai in momentul când se pregăteau să părăsească localul cazinoului, cu mai multe obiecte pe cari le furaseră din interior. Cercetându-se, s-a constatat că susnumiți cutreeraseră întreg cazinoul, unde au spart casetele de bani și sertarele meselor crezând că vor găsi ceva înăuntru. Precocii spărgători au adus deasemeni stricăciuni aparatului cinematografic, căruia i-au stricat lentilele. Investigațiile continuă, deoarece arestații au mărturisit că au și alți tovarăși. Misterele C. F. R. Liceanul Dumitru Pănescu din Ploești venea ora spre Constanța în trenul accelerat, având insa un bilet pentru trenul personal. La controlul biletelor, micul călător a fost amendat de către conductor și plătind amenda n’a căpătat nici o adeverință despre această plată. In apropiere de gara Medgidia, venind un alt control pe linie, liceanul se văzu nevoit să plătească amendă pentru a doua oară. Văzându-se tras pe sfoară, Pănescu reclamă cazul d-lui Dimitriu, șeful de gară din Medgidia, fără ca d-sa să ia vreo măsură inpotriva conductorului abuziv. Unui reprezentant al ziarului nostru care se afla tocmai în tren și luase apărarea liceanului înșelat, d. șefii recomandă să tacă mai bine din gară pentru că tot noi românii ne facem de rușine*. Fără alte comentarii. Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urtechi. — Optrațiuni Câteva constatări Biala somnului Dănăzi, când directorul «unui așezământ din localitate, căzu bolnav de encefalită, toată lumea alerga îngrozită. Boala somnului la Constanța!!.. la Bida, avem boala somnului Constanța și e surprinzător faptul că simeni nu știa asta până acum, deși e veche la noi in oraș. Zilnic ai ocazie, să vezi cazuri concrete, despre ravagiile pe cari această maladie epidemică, o face printre cetățeni, și in special în rândurile organelor administrative de la noi. Te duci de pildă la poștă să expediez o recomandată, și constați că domnișoara de la ghișeu, doarme somn adine. La percepție, de șef moțiv cu nasul în registru, în timp ce oamenii cu treburi se îndeasă ca sardelele în cutie, așteptând. Depui o cerere la primărie. Trec zile, săptămâni și luni întregi chiar farâ ca nimeni să se ocupe de ea. Motivul ? Funcționarii suferă de encefalitl. La o cafenea comanzi e cafelată și ea sosește după 6 oră. Tot encefalitați». Te duci la liceu să asculți discursul d-lui X și ca prin minune adormi. Moali, te-a bătut la cap.» Sunt și cazuri interesante. Așa bunăoară, cazul unui cunoscut comerciant din localitate, care a adormit și i’au găsit zorile intr’o bodegă din centru. Sergentul de noapte dela întretăierea străzilor Carol cu Negru Vodă e și dânsul bolnav. Numai că somnul II prinde tocmai la etajul 1 al unei case, la o chefteiăreasă. Agenții dela poliție și cei de la siguranță, sunt și dânșii atinși de teribilul flagel. Dovadă că umblă cu toții pe drum morlind. Encefalita datează de multă vreme. C. Iorga istoricul neamului românesc, ca să dovedească aceasta ar fi trebuit să citeze cuvintele lui... Coșbuc din „Somnoroase păsărele» ori «Toate dorm* al lui Eminescu dovadă evidentă, că boala somnului era la modă și pe timpuri. D. Argetoîanu, tovarășul istoricului, cred insă că e de părere contrarie. Susține că pe vremea când era o putere, partizanii săi au fost neadormiț la afaceri de refacere. Clcutomanii Am vorbit mai sus despre teribila boală a somnului, ca bântue prin Constanța. O altă epidemie s’a ivit de asemenea prin oraș. E vorba de cleptomanie, boala grozavă și de mult înrădăcinată. Nu mai departe, la un agent al prefecturei de poliție, din localitate, a fost găsită o broșă care dispăruse de câtva timp de pe bluza unei doamne. Reclamația pe care păgubașa a adresat-o poliției, împotriva agentului ei zice-se ca a fost aruncată la coș de un puternic al poliției. Se stârpește cerșetoria, în vagabondajul și schimb cleptomania este încurajată. DRAC Un act darabaliuna al unor licaani El DISTRUG CATALOGUL CLASH Poate, pentru prima dată, s’a întâmplat la liceul nostru, cele ce s’au întâmplat eri. Un grup de elevi din clasa III a, cari aveau note mediocre la Învățătură, au găsit cu cale să le distrugă. Stricurându-se ori in cancelaria liceului, într-un moment de neatențiune din pararea •AÄ*4*n*MlMl KAloavlalf firet«» viny» »*•,»« * trl au pus mâna pe catalogul cu pricina și dupa ce l-au sustras, l-au prefacut in bucatele. Direcțiunea liceului fiind încunoștiințată, a reclamat cazul poliției care la rândul ei a arestat pe elevii Ion Stănescu, Ștefan Dumitrescu și Gh. Smărăndescu pe care i-a dovedit a fi autorii faptului incorect. Ei au fost astâzi înaintați parchetului spre anchetare. DUDUILE LICEENE, LA FEL Suntem informați, ca o faptă asemuitoare a celei comisă de d-nii elevi ai liceului, a fost săvârșită zilele trecute și de un grup de domnișoare, eleve ale externatului secundar din localitate. Purtările de mirfori Magazionerul Andreesu din serviciul cailor ferate, a surprins ele pe un frățiar, în momentul când încerca să comită o spargere la un vagon de Marfă staționat în gara Falaz. Vinovatul a fost adus în localitate. Copil călcat du căruță Un accident s’a întâmplat ori pe șoseaua Agigea-Techirghiol, în timp ce locuitorul Radu Bocoaga din Techirghiol trecea cu căruța la goana cailor prin satul Agigea a călcat pe copilul Mia Petre care se juca în drum. Copilul s’a ales cu ambele picioare fracturate și cu răni grave pe față și corp. Din această pricină, a fost transportat la spitalul comasat din Socaritats. Un zid prăbușindu-se, rănește grav un om Locuitorul Ilie Chiorn din Tuzla, în timp ce scotea cărămizi dintr’un zid al unei case vechi, la un moment dat acesta prăbușindu-sa peste dânsul s-a fracturat șira spinării producându-i grave leziuni la cap. In stare gravă victima a fost transportată la spitalul din localitate. Faptele «Hai FURT.—A fost prins Pestela Nicu, ca un sac de porumb furat din port. Invalizii către d. Mecu Ilii StiOUt! Doimi lioio Gestul măreț, făcut fait de invalizi prin donațiunea a 1000 lei, cu ocazia sărbătorirei eroilor neamului, a adâugat încă o soartă cordonului de adâncă recunoștință ce vă păstrează invalizii dobrogeni. Din vâltoarea vorbelor de consolare în care trăim, gem încă odată cu acest culefericit prilej, rodul efectiv al sprijinului dvs. Mulțumindu-vă respectem, vă asigurăm de deosebită stimă și considerațiune ce avem față de Dvs. Președinte, Căpitan invalid Nic. Ștefan Un vapor avariat Vaporul «Bulgaria“ sub pavilion italian în drum de la Gilați la Constanța a suferit un grav accident la eșirea din portul Sulina. Din cauza nisipului îngrămădit la bară, vaporul a căpătat grave avarii. Vasul a putut ajunge în portul Constanța cu mare greutate abia aseară. Vapoore împotmolite în canalul Sulina Vaporul italian Palaschi plecând ori din Constanța cu mărfuri la Galați a fost nevoit să se intoarcă din drum din pricina canalului de la Sulina unde se împotmolise. Aceeași soartă au avut-o și vapoarele «James Frassinet» sub pavilion francez și «Crete» sub pavilion grec. S’a redeschis restaurantul și Terasa „VENEȚIA" strada Patru Rareș No. 4