Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)

1925-01-15 / nr. 10

ANUL XII. No 10 Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrata Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL 'e 12 iun! . 6 - . 500 lei 270 „ DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Joi 15 ianuarie 1925 M­nuscrisele nepublicate nu se — înapoiază —DACIA Director politic* * *, o. goruneanu TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 11 — Reclame după tarif Guvernul a hotărât să aplice doc­­torulor Lyow, sancțiunile nonei legi pentru asigurarea „ordinei“. Să nu unte guvernul, lupul iși schim­bă părul, dar năravul ba. Verighete de logodne, cadouri de logodne se găsesc la renumitul ceasornicar SAPIRA-Constanța. Casă veche de încredere COOPERAȚIA Timp de trei zile, Capitala a adăpostit pe reprezentanții coo­­p­eratori din România întregită, adunați în congres, spre a hotărâ a­supra măsurlor ce sunt necesare să se ia, pentru ca mișcarea re­le­ezentată prin ei, să capete c­­­ântul cuvenit importanței pe care o are, începută modest grație strădu­ințelor depuse de defunctul Haret, cooperația tinde să devie o pu­tere apreciată în organizația eco­­nemită a României, iar avântul luat în cursul unei perioade de timp relativ scurte, ne dă dreptul să sperăm, că va ajunge în cu­lă.io în fruntea forțelor economice. Dar pentru ca această evoluție să se poată produce, e nevoe de o organizație solidă și de spriji­nul statului necondiționat. Până acum, ajutorul ce l’a avut cooperația din partea diferi­telor guverne, ce s’au perindat la cârma statului, a fost mai mult ..iatonic, ajutorul material era mult prea redus față de extenzi­­unea mișcărei din ultimul timp, căci totalul sumelor prim­te de la Banca Națională pentru faliment nu întrecea, creditul acordat Ban­cei Românești, deși mișcarea coo­peratistă era de interes general și c­u o importanță cu mult mai mare ca a unei bănci particulare. S-a simțit astfel nevoia reorganizări, căci cooperația unei era amenințată să se prăbușească re­ntând suportul necesar unei miș­cări tinere, ce avea de înfruntat concurența negustorilor mult inte­­resați și ignoranța sumei de la sate. Aceasta a fost geneza congre­sului cooperatist, care a luat ho­tărâri de mare importanță, ce vor fi ținute în seamă, la facerea co­n­­lui cooperației de către minis­trul muncii, d. Chirculescu. S’a hotărât ca Statul să aibă și di­n­ departe dreptul de control c­ipra acestei mișcări, în schim­­­bul ajutorului financiar, care va trubui să fie pe viitor mult mai m­­are Acest control nu va fi însă analog aceluia necesar pentru o in­treprindere etatizată. Cooperația își păstrează auto­nomia sa, avâ­d un consiliu su­perior de îndrumare și trei cen­time fiecare organizate sub forma unei societăți, cu consilii de ad­ministrație și cenzori, însă statul va avea reprezentanți numiți în consiliile de mai sus, iar minis­trul muncii va da îndrumări va supraveghea activitatea centre­și­lor, care vor forma direcțiuni în minister. Pe viitor vor fi ca și azi, trei centrale pentru băncile populare, pe­ntru cooperativele de producție și consum și pentru obștii și exonerative agricole, cărora li se va da o mai mare extenziune ca până acum. Ca deziderat s’a propus ci cn­iei unui credit cooperativ, afiliat exclusiv cooperației, analog cre­­d­itului industrial. Hotărârile luate in congres au mare importanță pentru toată lu­mea. Deși la prima vedere s’ar părea că e vorba de o mișcare de interes local, privită însă mai c o atenție, se va vedea că în s­pecial la noi în România și față de starea economică de azi, coo­perația are o importanță covârși­toare prin căderea marii proprietăți agricole, România suferă de criză subproducție iar cerealele noastre sunt de o calitate inferi­oară, contrar stărei normale dina­­nte de război. Pe de altă parte comerțul nos­tru tinde să-și piardă caracterul necesar românesc, devenind prea m­at nuanțat străin. Pentru a se înlătura neajunsuri e nevoe de a se pune în locul unrei proprietăți agricole, forțe noi mai mici, dar bine zare, și acest lucru se va organi­obține p­rin cooperația agricolă, care va cânta să mărească și să selecțio­neze grânele prin ajutorul mate­­rial și directivele ce le va da ță­­­r­ilor. Pe de altă parte prin coopera­­ivele de producție și consum, ul tinde să se naționalizeze co­merțul nostru, mai ales la țară, și să se pue în evidență cât mai n­­uit și în toate ramurile calită­țile de producător ale Românului Băncile populare au sarcina de a veni în ajutorul micilor produ­cători și oamenilor nevoiași înlă­­urând camăta. Cooperația mai are marea și importanta menire de a se opune comunismului. E singura formă de luptă ideală în contra bolșevismului, accesi­bilă la noi în țară și cu rezul­tate practice și efective prin care se opun idei și forme de organi­zații sociale, ideilor comuniste, înlăturând tentațiile pe care aces­tea le-ar putea aduce oamenilor nevoiași In capul mișcării sunt oameni muncitori și idealiști cari și-au sa­crificat interesele lor personale, pentru a vedea progresând ideile pe care le reprezintă. Dacă partidele politice și special cel liberal va da un con în curs dezinteresat acestei mișcări, cooperația va ajunge în curând să fie la locul pe care-1 merita la noi în România. N. PALTIN ­■—«—QD' Dece n’avem apă De mai bine de o săptămână de zile, populația orașulu­i nostru duce iarăși dorul apei de băut. Interesându-ne la serviciul teh­nic al primăriei asupra cauzelor lipsei de apă, d. inginer inspec­tor Arghirescu ne-a comunicat că, conducta de transmisiune ce trece sub balta dintre Saligny și Mircea Vodă, este spartă pe o porțiune însemnată. La repararea conductei lucrează actualmente 20 de lucrători, dar întru­cât conducta este sub apa bălței, lu­crările se fac cu anevoie. Se crede că până Sâmbătă lu­crările vor fi terminate, iar Dumi­nică vom avea apă, --------xox------­ Placarea ministrului de comerț în străinătate în căutarea de capitaluri nece­sare resolvirei problemei tran­sporturilor. Buc. 14 — Ziarele comunică că d. Tancred Constantinescu, mi­nistrul comerțului și a industriei va pleca as­ăzi sau cel mai târ­ziu Vineri la Paris. Ministul in­dustriei urmează să sosească în capitala Franței, după închiderea conferinței privitoare la repara­­țiuni, când ministrul de finanțe I. V. Brătianu va deveni liber. Cei doi miniștrii vor vizita cer­curile financiare din Paris și Lon­dra, atât în vederea împrumutului pentru căile ferate cât și pentru găsirea capitalurilor de colabo­rare la întreprinderile comercia­lizate. D. Tancred Constantinescu­ va duce cu sine la Paris un proect al organizării porturilor, care e în legătură cu viitoarea exploatare a căilor ferate, ca și cu societă­țile de navigație. Reprezentanții economici ai gu­vernului urmăresc dar, să rezolve partea financiară, adică găsirea de capital, pentru întreaga problemă a transporturilor (căi ferate, navi­gație și porturi) --------xox-----— Navigația canalului Salina La Paris, a avut loc acum câ­teva zile o conferință a ingineri­lor consultanți, pentru a lua cu­noștință asupra situației actuale a navigației pe canalul Sulina, cât și să constate stadiul lucrărilor de dragare a numitului canal. Inginerii consultanți sunt d-mi Cood (Anglia), Perrier, (Franța) Luigi Luigi (Italia) și Gh. Popes­­cu (România). Reprezentantul Romăniei împre­ună cu toți ceilalți ingineri mai sus numiți, au fost unanimi a constata rezultatul satisfăcător de până acum al lucrărilor. CARNETE TIP de impozit numero­tate se găsesc gata la Tipografia Albania =CONSTANȚA= Cronica zilei TU A fost un vis neînchipuit de frumos! Iluzii spulberate în pânza măiastră a amintirilor. De-acu pă­mântul se va îmbrăca în doliu, stelele n’or mai luci pe cer. Te ’ntreb, cum poate să trăiască o floare fără de lumină? Cum pot trăi de-acu departe, biet trup lip­sit de suflet, de speranțe ? A fost un vis neînchipuit de frumos! Când apăreai în pragul ușii, heruvimi înaripați cântau din harfe, petale parfumate umpleau văzduhul, sclipea în cupe vinul cu mii de nestimate sub mângâ­ierea caldă a divinului sărut ce­nui trimeteai cu ochii. Doi ochi ca de mătase, două buze, o ci­reașă din care sucul dulce răsare ca și rouă. Te ’ntrele cum poate să trăească o floare fără de lu­mină ? Cum pot trăi de-acu de­parte, biet trup lipsit de suflet, de speranțe? Plâng lucrurile toate în jurul meu acasă. Aci și pretutindeni m’apasă greu durerea aducerii aminte. Un fluture tresare și vine de se-așează pe brațu-mi ce zvâcnește. E mâna ta, corolă de crin, imaculată, cu cinci petale roze, cinci unghii de păpușă. Plâng lucrurile toate în jurul meu acasă. Aci și pretutindeni m’apasă greu durerea aducerii a­­minte Un buchet de liane se leagănă, se’nalță, mai vaporos ca spuma, cu­ atâta eleganță se joacă sub cascada briliantelor luminii, încât realitatea se face o poveste E părul tău, sunt fire de mă­tase în aur cizelate. Cuvintele sunt oare în stare să traducă simțirea omenească? Ce rece e hârtia și cât sunt de lip­site de viață, de cäldură, i­qangie așternute de-un bard ce nu mai are nici suflet nici speranțe. O I mâine... Mâine tot pămân­tul se va îmbrăca în doliu.. Dar mâine e și astăzi... Nu vreau să știu de mâine din nou va fi lu­mină. S’au stins în mine viața și moartea laolaltă. Doi ochi ca de mătase n’or mai clipi de-acuma. Ce-mi pasă dacă mâine din nou va fi lumină ? Vezi, harpele sunt sparte, pe­talele zbârcite, și galbene și reci. In ceruri, heruvimii, au amuțit cu toții. Un câne doar, în curte mai arlă cu durere. Un câne și cu mine. Doi câini, două fantome. Pe masă, printre lacrămi, pri­vesc cu î nduiușare cartonul de țigare. Pe colțul cel din dreapta o dâră, ca de sânge... E sucul de cireașă, o umbră, o durere, un spazm în care dinții, albi ca mărgăritarul, s’au împlântat în fructul buzei de coral. Plâng lucrurile toate în jurul meu acasă. Aci și pretutindeni m’apasă greu durerea aduceriii aminte Un fluture tresare, buchet de liane. Doi ochi ca Un de mătase. Două buze, o cireașă. Iluzii spulberate în pânza măiastră a amintirilor. A fost un vis neînchipuit de frumos I O­ canele cum urlă. Mi-e ne­gru, noapte’n suflet, mi-e inima o zdreanță. Pandora, o i Pandora, după trei mii de veacuri, cutia cu iluzii se sfărâmă de stâncă. Galera se scufundă». Cine să-I dea o mână de ajutor, galerei ?­ ­xox- AX. PONI Motariatul Tranzacții încheiate pe ziua de 12 Ianuarie 1925. Vânzări: Reșu Chemai lui N. Bâltărețu 5 ha. în Canara cu 22000 lei; Penelopi A. Lambrii lui Ion N. Donciu Ioc de casă în Hasiduluc cu 20000 lei; Stan Ognea Gospodin lui Vâlcu R. Vâlcu 5 ha în Caranasuf cu 25000 lei; Leit Memet An­ Cadăr lui locot col. I. Petrescu 5 ha. în Medgidia cu 20000 lei; Lili și Ion Radovici lui Dumitrache Flo­­rea cotă indiviză dintr’un imobil din Constanța cu 50.000 lei; Fe­rat Mera lui Agi Hagi Bolat 618 m. p. în Medgidia cu 35 000 lei. Ipoteci: Dumitrache Florea se împrumută dela Dumitru Eftimi cu 75000 lei ipotechând imobil în Constanța, Efterei Simion de la Stefan Cândea cu 100.000 lei. -a>­ O un an — Un tânăr cade din tren și se rănește mortal — O nouă nenorocire s’a în­tâmplat ori după amiază, în trenul ce venea din București spre Constanța. In apopiere de stația alaz, călătorul Va­­sile N. Bobeș, în etate de 19 ani, de fel din județul Ia­lomița, de profesiune func­ționar comercial, api­cându­­se în afara vagonului, a a­­lunecat, căzând peste linii. Rănindu-se grav la craniu, a fost adus imediat la spita­lul comunal din localitate un­de a sucombat în chinuri. ­00-împușcat din imprudența Bazargic 13 — Locuitorul Filip Feluan în vârstă de 26 ani din comuna Alccilar, județul Caliacra, fiind la vânătoare împreu­nă cu copilul său, s’a împușcat din im­prudență în piept., După câteva ore de victima a încetat din viață, chinuri, ———xox-----— Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. Naufragiul va­­porului„Kepis“ Vaporul grecesc «Kepis», plecat din Constantinopol, pentru Rusia, a fost surprins de furtună pe mare, la eși­­rea din Bosfor și aruncat pe țărmul stâncos de la Kara Burau, unde s-a avariat, îm­­potmolindu-se tot deodată Actualmen­e vasul naufra­giat se află în pericol, având spărturi mari. „Kepis“ aparține liniei «So­­ciete de Navigation d’Athe­nes». QO-----­Mărfuri găsite în drum Trecătorii au găsit aseară, pe o uliță a cartierului Coiciu din Anadolchioi, un pachet în care se aflau haine bărbătești noi, ghete și alte lucruri, ce purtau etiche­tele magazinului M. E. Grigorian din str. Mangaliei c­ercetându-se la numitul ma­gazin s’a stabilit că mărfurile fu­seseră cumpărate de acolo în ajun. Rămâne a se stabili ale cui sunt, de­oarece sunt temeri că stăpânul lor dispărut, ar fi fost atacat de bandiți. i ----------------­ Am arătat la timp că procesul fraudelor de la Dumbrăveni, în urma hotărârei Curții de Casație, a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel din localitate, înaintea acestei instanțe, a în­ceput să se judece ori, acest pro­ces care după cum se știe a pro­dus mare vâlvă în întreaga țară, dat fiind situația persoanelor im­plicate.­ Curtea a fost compusă din d-nii C. Nacian, ca președinte, și Al. Teodorescu. Gr. Teodo­­rescu și Berisachi ca iar fotoliul ministerului membrii, public a fost ocupat de d. procuror de secție Mironescu După îndeplinirea formalităților de procedură, d. procuror gene­ral a ridicat un incident cerând Curții că pentru a se face lumină deplină să amâne procesul, și să fie citați ca martori d-nn­ inspec­tori financiari Gheorghiu și Par­­lăgian, precum și comisarul fi­nanciar Străjan, cari au surprins pe in­cipați în momentul când operau la fabrica de spirt din Dumbrăveni, cu scop de a frusta statul. Totodată d. procuror general a cerut să fie aduse și o parte din corpurile delicte, anume plum­­burite. Din partea d-lui Spodheim d-nii avocați Sion, Pilat și I. Roman, au arătat că dilatoriul ri­dicat de d. procuror general este neserios, întru­cât declarațiile martorilor sunt consemnate în do­sar. In ce privește aducerea plum­burilor înaintea Curței, cu ele nu se va putea face nici o dovadă peremtorie, întru­cât nu se poate distinge plumburile false de cele autentice. Apărarea a cerut însă amâna­rea procesului și numirea unui in­giner expert care transportându­­se la fața locului, să constate dacă s’a putut sustrage spirt prin alte țevi de­cât pr­i cele sigilate. Din partea celorlalți acuzați și anume: Moise Edelstein, G. Cu­­rivici, Nicolae Dumitriu și Hanm­ Barat zis Carol, cari se află a­­restați, d-nii avoc­ii Pogonatu și Gherghel, s-au opus la amânare socotind-o inutilă. Curtea după o deliberare de două ore și jumătatee a admis amânarea procesului pentru Martie când urmează să fie a­­­­duse plumburile în chestie și a numit ca expert pe d. inginer Pio Benzi, directorul porturilor maritime care să se transporte la Dumbrăveni, spre a face consta­tarea cerută de apărare. • Astăzi se va judeca la camera de punere sub acuzare lăngă Curtea de apel, din de pe loca­litate. Cererea de punere în liber­tate pe cauțiune a inculpaților în acest proces, Moise Edelstein, G. Curivici, Nicolae Dimitriu și Haim Barat zis Carol, cari sa află a­­restați, Buletin juridic find istor­ia 91. Incidentele ridicate.—Amânarea judecătei. — Cererea de punere In libertate a celor arestați ge­raasjCT Pâinea integrală Datoria Guvernului După multe ezitări și certuri mi­nisteriale, guvernul a căzut de a­­cord, că, față de lipsa grâului, să stabilească extracțiunea unui singur tip de făină din care să se fabrice pâinea integrală. " Din cele publicate în ziare ne-am format însa convingerea, că acest regim de pâine integrală, nu se va putea înfăptui și această nu­mai din cauza greșitei stabiliri a­ prețurilor, atât la grâu, căt și la făină și pâine.­­ Guvernanții noștriî, nu vor fa rup­tul capului să ție seama că nimic nu se poate eftini cu sila. Vom căuta să arătăm motivele cari ne fac să credem că acest re­gim nu poate fi înfăptuit. S’a stabilit ca preț al vagonului de grău­lei 95000, loco producător și pe baza acestui preț, s’a fixat prețul fainei la 12 lei kgr. loco moară. f Maximilizarea prețului grâului es­te o greșală de neertat și mai târ­ziu vom vedea consecințele acestei dispozițiuni. 1 Pâinea s’a fixația let ro,5o ftgr. pentru localitățile unde sunt mori, iar pentru localitățile unde nu e­­xistă mori, s’a fixat la 11 lei kgr. Pe ce s'au bazat, când au fixat aceste prețuri, nu se poate preciza, dar vedem bine că, astfel cum s’au stabilit prețurile, aplicarea lor va fi grea, iar pentru noi constăn­­țenii, o imposibilitate. Iată de ce, în orașul nostru Sioa­ră nu avem, căci acea care există, prin grația lui Dumnezeu nu func­ționează și ca atare, toate izvoa­rele de aprovizionare se vor măr­gini la depozitele de făină Să ne punem în ipoteza că mo­rarii vor respecta întocmai prețu­rile stabilite pentru vânzarea fă­­inei. Presupunând că vom aduce fă­ină din Craiova, de unde de alt­fel anul acesta s’a adus 80­­0 din făina consumată, depozitele de făină vor cumpăra. Loco­moară vagonul Sei 120000 Taxa la stat de Pr­o 1200 Timbru proporțional 1200 Timbru 170 120 Transport la gară și hamali 1600 Transport CFR 4000 Taxa primărie și pavaj 150 Trans, la depoz­ și hamali 1400 Făina va costa deci în de­pozit lei 129670 La aceasta adăugând câștigul făinarului, în care intră și taxele la stat, cel puțin 100­0 lei, pre­țul de vânzare se ridică în total la lei 139670. Va s­pică, în cel mai fericit caz, când morarii vor respecta în­tocmai prețul de vânzare și când făinarii se vor mulțumi cu un câș­tig minim, făina se va vinde brutarilor cu lei 14 kgr. Judece oricine dacă e posibil ca să se cumpere cu 14 lei kgr. și pâinea să se vânză cu 11 lei kgr. De aceea repetăm: regimul pâi­­nei integrale în constanța nu se va putea aplica. Datoria guvernanților noștri, nu este de a maximaliza căci cu toții știm unde ne duc maximalizările, datoria lor este de a ușura apro­­viz­onările iar prețul pâinei să se fixeze de autoritatea comunală, pe baza prețului real de cost al fă­inei. Ori e alte măsuri, vor aduce situația din timpul războiului când pentru o pâine publicul făcea coadă la brutărie, așteptând ore întregi ca să-i vie rândul. C. primar, personal, are obli­gația de a lua toate măsurile din vreme și supunând ministrului respectiv greutățile ce vor surveni, să ceară să i se dea libertatea , fixarea prețurilor spre a nu se a­­junge la înforzeare. D. RIZESCU Membru al Camerei de Comerț O femeie cu un copil mutilat­ de tren Trenul i-a surprins traver­sând linia Gara locală ne informează ur­mătoarele : Un tren de marfă plecat ori după amiază din stația Saligny spre Cernavoda, a surprins pe linie, în dreptul cantonului dintre ambele stațiuni, o femeie ce du­cea un copil în brațe. Cu toate semnalele date, fe­meia n’a avut timpul se feri. Probabil că, în necesar a momen­tul cănd văzu trenul atât de a­­proape, ea s’a zăpăcit și astfel n’a mai fost stăpână pe acțiunile sale. Locomotiva și vagoanele, au trecut peste trupurile femeiei și ale cop­lașului, prefăcându-se în­­tr’o m­assă de carne informă. Până în prezent, identitatea victimei n’a putut fi stabilită. Du­pă îmbrăcăminte, femeia pare a fi săteanca. Organele cfr., au a­­nunțat parchetul, despre nenoro­­cirea întâmplată. j —------(H)—*---­ Atacul banditesc din port Un funcționar jefuit de 90000 lei in ultimul moment aflăm că, fucționarul D. Gheorghiadi, de a biroul de expedițiuni a­ d-lui G. I. Georgescu, președintele Came­­rii de comerț pe când se ducea la vamă, cu 90000 lei pe cari îi avea într’o servietă, spre a face niște plăți, a fost acostat de un individ care după ce i­a apli­cat o lovitură cu un fier, ia smuls geanta cu banii, dispărând. Poliția portului face cercetări întrucât se crede că Gheorghiadi și-a însușit suma, simulând a­­tacul ­aux­ Valuta Paris, 14.—Leul a co­tat d­i la Bursă 9­70 cen­time. —------IB*­...---­ Din port Culegea în vie—viața—dintr’un strugure de sânge și păta cu’n fulg de umbră raza soarelui divin; to­lănit apoi la umbra tamarinilor as­cunși, desprindea din ramuri frun­ze și se cufunda în vin. Trei brățări cu chip de șarpe înși­rate pe un stilet, se ’nvărteau în dans sălbatec cu reflexe de tăiș, pe când stropi de vin cu miere dintr’o amphoră de lut, picurau pe sâni de piatră într’un lung păin­­jeniș.­­ Sclava s’aplecă sfioasă cu oglinda plumbuită și ținând-o în fața albă a stăpânii curtezane... așternu pe obraji, pe buze, pe sprâncenele ar­cuite toată viața ce o găsise în vo­­pselile Thebane. — Adu-mi voalul cel de Nubi și sandalele cu aur. Voi pleca acum spre Templu. Aide fuga Djafarita Dă-mi șiragul de mărgele, cel cu treisprezece boabe și parfumul nou de iris. „Azi serbăm pe Afrodită”. Djafarita printre cedrii năpusti in sala mare și se -ntoarse cu po­runca împlinită jumătate. — Nu-i stăpână nici șiragul și n­oi voalul cel de Nubi... și-auzit a­cum alarma de serbare prin cetate­. — Adu-mi voalul cel de Sidon și șiragul alb ca spuma—de coral— adus aseară de frumosul Chrisotis. Vreau ca ’noaptea asta sacră s’o petrec numa’n orgie, avântându-mă nebună în al patimii abis. Adu-mi lectica cea mare căptușită cu pur­pură și să-mi pună printre perne foi de dafin din Corint. Aide’n gra­bă Djaiarita uite soarele apune și’n Agora sună iarăși, buciumele de arginti...­­­­ I Djaiarita printre cedrii iar a­­leargă sus la turlă să 'mplmnească toată voia a stăpânii ei iubită, împlinind porunca astfel, cu voi­nicul ei Hatyris va petrece printre arbori și va fi iar fericită. Lectica sosește -n grabă lângă­­ scara cea gălbue... Curtezana urcă treapta răsturnăndu-se pe pei­ pe Djaiarita cu o mână mici petale parfumate de iris aruncă’n aer și’n căderea fluturândă peste lec­tică se așterne.... —„Hai grăbiți pe cheiura mare lângă zidul de ’ntâlnire unde ni­meni să nu fie, și-ați avea în dar o noapte, cel mai mândru dintre sclavii ce-mi slujesc aicea mie!..” *­­ Lecție’ a pornit ușoară pe căra­rea pietruită ce răsbate jos la vale ’ către cheiul de ’ntălnire. Sclavele c’o murmurare, au la ochi o bucurie și 'n durerea lor străinul, întrevede o fericire. Curtezana tolănită urmărește cu privirea, umbra serii ce se la­ VASE SOSITE : „Hermes’ ir­landez cu 475 tone diverse măr­furi din Amsterdam, „Garizia“ i alian cu 109 tone sămânță de in din Odessa, „Polo“ englez cu 140 tone diverse din Huli­­să printre cedrii din grădină... , —„Ah! dorințele lascive, toate «e'u mulțesc in noapte și mă simt acum mai tare decât ori și ce re­gină. 1 „Chrisotîs frumosul tânăr «zi va cădea iar­fa cursă și va trebui să mi fie sclavă o noapte, două trei căci așa’i iubirea noastră aș«ra­­ticule tânăr­ Numai tu cunoști do­rința și iubirea de femeii... . „Te vei »bate cu tărie printre pernele incălzite, încercând să­ vei furi sărutul și să fii stăpân pe mine... Și-mi vei da atunci iubite salba, ce o purta la templul A­­froditei preoteasa Noraidine. „Simt acum sărutul dulce și cătușa mea de gătu­ți, iar tn beat de fericire vei vrea moarte să nu fie și 'n căntărite de sclave, la par­­fumuri de o vecie, curtezană cea mai mândră se va da Chrisofra ție... „Niciodată Afrodita n’a primit atâta jertfă cât voi duce eu cu tine, o Chrisotis, sclav iubit,... «i mi-apari acum in cale, sclaveta (Citiți continuare» in pa g. II­I) Din Alhambra C­u­rtezan­a de Nic. I. Butucescu LEII DE Fi­ulii spins si ssM isule miii la Dipoli sil „­ani Folii“, O Preturi resenabi!e Greutatea garantata

Next