Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-06-10 / nr. 126
ANUL XII. No 126 Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL 50Ü Iei 270 „ Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — Director politic: o. goruneanu TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 — 11 — Reclame după tarif Pe 12 luni 6 „ DOI LEI EXEMPLARUL Constanta’Mercuri 10 Iunie 1925 In timp ce socialiștii belgieni participă la formarea cabinetului belgian, socialiștii români sunt asvârliți la Jilava. Se mai poate plânge cineva că România nu e o țară democratică ?! S’A REDESCHIS — „Parcul CAPATO“— RESTAURANT DE PRIMUL RANG — COMPLECT RENOVAT = Bucătărie franceză și orientală, — — zilnic pescărie proaspătă -------------- GRATAR SPECIAL -------------Serviciul prompt. BERE BRAGADIRU Orchestră clasică, sub cond. Maestrului NAE CHIRIBUȘ — Preturi Moderne. Lină pare a fi la suprafață, apa în care se scaldă fuziunea celor două partide — marghilomanist și averescan—dar în adâncime, o furtună surdă își ferește forțele. Ca organ de presă independent nu putem trece cu ușurință peste cancanurile ce se țes, peste frământările ce se anunță. Fără îndoială, pentru județul nostru, contopirea partidului progresist cu acela al Poporului e de o importanță excepțională. Colaborarea fruntașilor ambelor partide, într-o apropiată guvernare, constitue o chezășie, de marcare a unei ere noui în administrarea bunului public și în apărarea intereselor județene și comunale. Personalitatea acestor conducători e destul de cunoscută, pentru a nu mai stărui în motivarea susținerilor noastre. La plămădirea tuturor actelor mari sunt inerente însă și svârcoliri mărunte. Așa și în cazul fuziunii din județul nostru. Aderenții mai oportuniști, din ambele partide, tind să-și asigure situațiile predominante, și în luptele lor își antrenează șefii, ațâțându le ambițiunile, asmuțindu-i pe unul contra altuia. Din lagărul averescansează : colonelul Ghenciu, se lana dat dovadă că își are apropiat, calități alese în politică, stăruință și spirit de organizare. Din lagărul marghilomanist se răspunde: doctorul Pilescu, e extrem de simpatic și popular și dotat cu spirit politic superior. Oricât de puternice ar fi însă ambițiunile de reușită, credința noastră, este însă că o luptă la suprafață nu se va încinge. Centrul va da indicațiuni, ținând seamă de masele electorale ale ambelor partide și organizațiile locale vor aviza în sensul sugerărilor ce li se vor face. In principiu fuziunea s’a făcut fără de precupețiri și organizațiile provinciale nu vor pierde din vedere aceasta. O eșire onorabilă în orice caz sperăm că va avea loc. Politice im| linii Mpi| aliați Anchete și reportagii Drumuri „de plăcere" Este și firesc să avem în Constanța multe asemenea drumuri. Ba ceva mai mult, mi-aduc aminte că acum vre-o doi-trei ani în urmă, un confrate sârb, în trecerea prin orașul nostru, îmi spunea că toate străzile din urbea noastră, sunt niște admirabile „drumuri de plăcere“ (chemins a plaisir — după expresia lui). Nu știu dacă amicul pe care-l plimbasem prin tot orașul, a voit să mărească atunci, sau și-a bătut măgupur și simplu joc. Și n’am putut face această deosebire, fiindcă prezența confratelui în chestie și intimitatea noastră de atunci, sămi sune veșnic în urechi tăceau vechiul dicton , nai văzut vreodată cal verde și sârb deștept ?* Lăsând la o parte toate drumurile „de plăcere“ cari au existat doar-cred numai în imaginația confratelui sârb născut și crescut pe câmpiile înverzite și în soare ale Vratislavei, scăldate vom analiza numai starea în care se găsesc cele două-trei drumuri care deși numai „de plăcere" nu sunt totuși nevoia face să fie denumite și utilizate ca atare. Să luăm de pildă, șoseaua Constanța-Mamaia. Înainte de război își merita pe drept cuvânt titlul de „drum de plăcere“. Era bine împietruită și cuprinsă între două șiruri de salcâmi plantați pe ambele laturi, cari o adumbreau plăcut. Astăzi, deși au trecut șapte ani de când am început să ne „refacem“, numita șosea e timpul fidel al cine știe cărui drum uitat din pustiul Saharei. Plină de gropi și acoperită de un strat de praf gros de un sfert de metru, e tot pe atăt de anevoioasă mai cu seamă în timpul marilor călduri pe cât e de anevoiasă o ascensiune pe vârful cel mai înélt al Carpaților. Al doilea și cel mai important drum de acest fel, e șoseaua de la Gruber-Vii. Vara când arșița dogoritoare a soarelui și monotonia unei zile de repaus îndeamnă pe să... emigreze în massă în cetățeni răcorosul parc al restaurantului fabricei de bere „Gruber“, e o adevărată calamitate, căci bieții „emigranți“ în exodul lor după labă verde și aer curat, sunt nevoiți să parcurgă vrând-nevrând drumul de calvar. Comuna care încasează atâtea taxe de sezon dela vizitatorii orașului și zugrumă cu tot felul de angarare pe bieții... indigeni, n’a crezut curale să arunce măcar o căruță de pietriș pe această șosea, care dela croirea ei și până’n ziua de astăzi n’a fost altceva decât un drum natural, spre rușinea Constanței. Dar șoseaua Techirghiol ? E în aceeaș stare deplorabilă. Aci însă n’am avea de reproșat numai admnistrației noastre ci, și tuturor antreprenorilor de vile din Techirghiol, care întotdeauna au făcut și fac afaceri strălucite, speculând deopotrivă nevoia și hipohondria, ca și megalomania vizitatorilor. Din respect pentru aceștia, ar trebui să contribue fiecare în raport cu situația sa și să facă mai omenesc drumul de supliciu ce-i oferă șoseaua Techirghiolului. Un spectacol cu desăvârșire urît îl oferă și trotuarul din fața gărei, pavat în mod mizerabil cu un fel de piatră, care pare că — într’adins a fost așezată exclusiv cu colțurile în afară. A merge pe acest trotuar, este o imposibilitate pentru că la fiecare pas picioarele sunt amenințate cu scrîntirea, desigur că cei cari l’au făcut astfel se vor fi gândit că pe acolo va umbla lumea cu catalige... Nici administrația C. F. R. și nici primăria, n’au crezut de cuvință să toarne câteva căldări de asfalt . Și trotuarul stă ca o babă răutăcioasă rănjindu-și colții la acei ce vin să viziteze „perla Mărei Negre“.... --------0. Symbad Nouă condamnări la moarte în Bulgaria SOFIA, 8.— Regele a aprobat sentința de condamnare la moarte a lui Percembeff, care va fi executat peste câteva zile. Suveranul a comutat în închisoare pe viață sentința de condamnare la moarte a d-nei Nicolova și a soților Leger -OK*----- in ve Cutia craniană este o cameră obscură plină cu extraordinare surprize. Ar crede cineva că lobii cenușii înmagazinează lucrurile la justa lor valoare, apoi păstrează cu sfințenie adevărurile dând drumul pe gură la inexactitati. Am mai putea spune că mintea stă învelită în minciună, întocmai după cum trupul este îmbrăcat în haine. Dibuind prin ceafa întunecoasă a palabrelor, cu trudă și dificultate distinge ce poate fi drept puteri din ceea ce ni se debitează strâmb, întocmai după cum bănuim forma corpului sub îmbrăcăminte, o ghicim fără a o vedea, o cunoaștem deși nu ne este arătată. Paralela poate fi împinsă și mai departe. Numai unui intim, unei rude sau unui amic îi expunem goliciunea gândului nostru aproape liber de orice văl, întocmai precum nevasta, prietena sau casnici ne pot arăta pe aceea a cărnurilor lor, dar nu în întregime. Observând acest caz psihologic (și poate chiar pathologic), mai cude amănuntul, veți remarca că în nici un moment nu divulgăm quintesența părerilor noastre întocmai după cum în nici un moment și oricât am fi de intimi cu o altă persoană nu ne arătăm trupul în toată uniforma lui naturală. O pudoare înăscuta ne oprește deja aceasta. Intr'un caz ca și în cel altul, singurul adevărat confident al persoanei noastre suntem numai noi înșine. Astfel concludem că este aproape o rușine să spunem adevărul adevărat. Ne mulțumim să constatăm acest fapt, fără să ne încumetăm măcar a vrei să explicăm. Probabil că așa ne-am născut. Proverbul latin zice: Naturum expelles furca, tamen usque recurret. (Ia natura la goană cu parul, ea tot se va întoarce pe undeva). Sau cum zice țăranul, Lupu păru-și schimbă, dar năravul ba Domnilor, suntem incorigibili. t.v i AX. POMI Cronica zilei -C3P Din Medgidia Pomenirea unui erou.In 1916 a murit la Turtucaia ca un erou preotul Popescu, paroh al comunei Engemahale, mobilizat ca preot al reg. 74 inf. Duminica trecută foștii săi enoriași au familia și așezat în curtea bisericei Engemahale o piatră comemorativă în cinstea acestui erou. Onorurile militare au fost date de d. maior D. Cârjanovchi St. Ifrim Dobrescu, cu un pluton de soldați și gorniști, din reg. 34 infanterie. S’au ținut entuziaste în cinstea celui dispărut, cuvântări de către protoereul Protopopescu și d. maior Cârjanovschi. --------GD-------- Cereți pretutindeni Derea „Azuga“, care este cea mai delicioasă și fără rival. Un proces interesant, de calomnie prin presă înaintea Curții de apel din localitate, va veni astăzi spre judecare, procesul de calomnie prin presă, intentat de d. dr. Tașcu Pacerea prefect de Durostor, d-Ior avocat Melidon și farmacist Corobeanu din Silistra. Aceștia, au calomniat pe d. Pucerea, printr-un articol apărut în ziarul «România», oficiosul partidului național. Desbaterile par că vor fi interesate. Din partea reclamantului vor pleda d-nii avocați Tache Policrat, deputații Calas, Pineta etc., iar d-nii Melidon și Corbeanu, vor fi asistați de către toți avocații opoziției, unite din Constanta. ——--------- | Socolow la Constanța Astăzi a sosit în portul nostru cu vaporul „România“ d. Nahum Socolow, președintele executivei sioniste din întreaga lume, însoțit de fiica sa, care deține și rolul de secretară generală. Oaspete, care a plecat imediat spre București, a fost primit la debarcader de mai mulți fruntași ai vieții sioniste locale. O încercare de sinucidere Tânăra Ecaterina N. Ghenoiu, fiica patroanei hotelului «Italia» din localitate, a încercat astăzi dimineață să se sinucidă, înghițind o soluție de sodă caustică. In urma îngrijirilor se s-au dat la spitalul comunal, i fata se află în afară de pericol. Cauza acestei încercări de a-și pune capăt zilelor, e o ceartă în familie. <3DContrabandă de parfumuri Astănoapte, soldatul grăniceri Alex. Ogancea, postat la poarta No. 3, a portului, a prins pe chelnerul Ion I. Petrescu de pe vaporul „Principesa Maria“, care intenționa să iasă din port cu sticle cu parfum ascunse sub haine. Petrescu a fost arestat și predat astăzi dimineață vămii, Încercarea de sinucidere a unei femei Femeia Ruba Ibraim din comuna Murfatlar județul nostru, a încercat să se sinucidă din cauza mizeriei, înghițind o cantitate de sodă caustică disolvată. Sinucigașa a fost transportată la spitalul comunal din localitate. Alergările de cai de la Anadolchioi Cu ocazia expoziției zootehnice ce a avut loc la depozitul de armăsari de la Anadolchioi, s-a organizat de către comitetul de conducere, mai multe Curse de galop, trap și obstacole. Cursele au decurs normal, față de cursa, ofițerilor unde caalul „Bun Venit" al d-lui locote Guillano, — care avea cursa câștigată — a eșit de pe pistă și a fost oprit de călărețul său. Înainte de a da rezultatul curselor, vui face o mențiune pentru copilul șomer Ismail din Constanța, care a câștigat primele două curse, dovedind astfel că este un bun călăreț. CURSA I-a pentru caii dobrogeni de ambele sexe, a fost câștigată de calul „Durgut“ al locuitorului Uzeir Memet din comuna Asaniacă județul Durostor. Al doilea s-a plasat calul „Emin“ al locuitorului Memet Agi din comuna Duvan lu vasă județul Caliacra. Distanța cursei 2500 m., premiul l iu 2500 lei, al doilea 1000 lei. CURSA 11-a pentru caii din județul Constanța de ambele sexe, a fost câștigată de calul „Rokiter“ urmat de „Furiosii“ ambii ai d-lui Panait Mihalache din localitate. Al treilea s-a plasat calul „Ahmet 1u“ al locuitorului Amet Nousan din comuna Enge-Mahale. Distanța a fost de 2ooo metri: premiul I a 5opolei, al doilea looolei și al treilea looolei. CURSA 111-a, obstacole, pentru militari grade inferioare din Constanța, a fost câștigată de calul „Lila“ al soldatului ciu din regimentul 9 Calciu Stoi- Călărași. S’au plasat caii „Costică” al soldatului Dumitru Giovani și „Niculina“ al soldatului Coandă Niculae Distanța cursei 13oo metri, premiul 1a 25oo, al doilea 15oo și al treilea locolei. CURSA IV, obstacole pentru ofițeri din Constanța, a fost câștigată de calul „Grănicer“ al d-lui Locot. Presoianu, urmat de „Avânt“ al d-lui Locot. Butărescu Traian și „Bun Venit“ al d-lui Locot. Guillano. Distanța cursei 5ooo metri, premiul 1 a 5ooo lei, al doilea 3ooo lei și al treilea 2ooo lei. CURSA V-a și ultimă, trap, pentru căruțe din județul Constanța, a fost câștigată de locuitorul Stoiciu S. Stoiciu din comuna Caranasuf urmat de locuitorii Kane I. Kiru din Gargalâc și Panait Mihalache din localitate. Distanța cursei a fost 5ooometri, premiul 1 u 150o lei, al doilea loco lei și al treilea 500 lei In afară de aceste premii Camera de comerț a mai oferit loooo lei, cari au fost împărțiți câștigătorilor de către d. George Georgescu, președintele acestei instituții. Cursele au luat sfârșit la ora 6 seara. Rep. Expoziția externatului secundar de fete intr’una din sălile externatului secundar de fete din localitate, strada Rosetti 4, am vizitat ori expoziția de material didactic, lucrat de elevele școalei. Nu știi, de cum ai intrat înăuntru, ce să admiri mai plănșile de botanică, hărțile întâi de geografie, ori picturile, modele de rame etc... Pereții și scaunele stau încărcate. O domnișoară profesoră— maestra—dă explicațiile necesare. O muncă plăcută, recunoști în fiece trăsătură, un ochiu care le-a observat din umbră, un glas ce le-a dirijat cu atenție. Sunt unele tablouri cari fac cinste oricărui pictor cu reputație; citez cu această ocazie, câteva nume ale cărori trăsături de penel predomină sala: Monferatto clasa VII, Poladian Virginia, Gabriela Vasilescu, Petrescu Elena clasa V etc... Relev deasemenea un insectar anonim și munca elevei Bâcleșanu, depuse la alcătuirea frumosului „herbar“ în care răbdarea și ordinea sunt prima remarcă. Așa cum se prezintă expoziția, cu succesul obținut la București, direcțiunea cât și maestra de desemn au cea mai mare laudă. Accidentul din port O nenorocire s’a întâmplat ori după amiază în port, cu ocazia unor manevrări de vagoane, pe liniile triajului din spatele silozurilor. Camionagiul Vasile Brănică din Anadolchioi, care se afla rezemat de un vagon, când acesta a fost tamponat, a căzut între roți. Din fericire, cel amenințat avănd prezență de spirit, s’a agățat cu mâinile de baza vagonului și astfel a fost tăiăt o bună distanță. Brăcică s’a ales cu plăgi grave pe întreg corpul. ---------------- Aducerea osemintelor unor eroii în țăță de vaporul „Regele Carol“ au fost expediate pentru Constantinopol nouă sicrie de lemn. In aceste sicrie vor fi puse osemintele a nouă eroi, morți în captivitate la Constantinopol și înmormântați într-un cimitir de acolo. Osemintele vor fi îmbarcate pe acelaș vapor cu mare ceremonie și vor fi aduse la Constanța. Coșciugele vor fi însoțite de d. lt. Crăciunescu delegat al soc. „Mormintele Eroilor. ---------------- Când vii la băi de mare Comerciantul I. Vater din București, în trenul ce-l ducea spre Constanța cu întreaga sa familie, —la băi de mare—a căzut victimă unui abil pungaș de buzunare, care îi tăie buzunarul hainei, furându-i punga, în care se aflau câteva mii de lei și biletele de călătorie. După ce a rămas fără bani, a trebuit să plătească și amendă, din pricina lipsei biletelor. mini Camera de Comerț din localitate, a oferit aseară, în sala hotelului „Regina“ o masă în onoarea congresiștilor profesori de științele fizico-chimice din România. La șampanie au luat cuvântul d-nii George Georgescu președintele camerei de comerț, profesorul Ludwig, N. Negulescu și alții. Congresiștii au părăsit orașul nostru, astăzi de dimineață, opo Până la închiderea seziunii parlamentare, se va vota numai legea administrativă, consiliul superior administrativ și convențiile cu banca Națională. Legea consiliului administrativ, va fi luată în discuție de Cameră imediat după legea administrativă, iar Senatul va avea să se ocupe numai cu convențiile statului cu Banca Națională. Vor rămâne nevotate de Cameră: legea învățământului particular, a repaosului duminical și a Camerelor muncei, cari au fost votate de Senat și legea băuturilor spirtoase nevotată de nici un Corp legiuitor. jooo Sâmbătă seara au sosit în localitate în excursiune, membrii soc. sportive „Liedertafel“ din București. Cu trenul de astăzi dimineață, excursioniștii au plecat la Bazargic,ooo de Astăzi după amiază consiliul război al corpului 11 de armată, urmează să dea sentința, — după ultimul cuvânt al acuzaților — în procesul comuniștilor. Opo în seara de 4 Iunie la cercul cultural „Cavarna“, soția polițaiului a pălmuit pe preotul orașului. Din cauza sărbătoarei de eli, atât la bursă, cât și la oborul de cereale, nu s’a încheiat nici un fel de operațiune. Cu vaporul „România“ a fost adusă din Cairo o tânără din Cernăuți, d-ra Schendel care înebunit în cursul unei excursiuni a în Egipt 1 ooo Moara Dobrogeană din Constanța, reîncepând activitatea vinde en detail făină, griș, târâte, maiai de cea mai bună calitate. Asemenea primește orice cantitate de cereale spre măcini și la secția Moarei Țărănești ca drefan convenabile. Bilete de G. F. R. se găsesc de vânzare la oficiul instalat la Banca „Constanta" din str. Traian. Postul meteorologic al Constanței (magazinul Pincu Șapira) mutându-se în localul propriu din str. Carol — cea mai înaltă clădire de pe acea stradă,— faimosul chronometru stă ca și în trecut, la dispoziția publicului, în vitrina magazinului. Cereți pretutindeni delicioasa Bere „Q1B“ ooo t ooo ’ r ooo ’ ooo MACRI de C. P. DEMETRESCU Era tărzii... Pavilioanele restaurantelor de pe malul mării se goliseră de mult. Numai câțiva întârziați mai stăruiau la câte vre-o masă ici și colea... In pavilionul lui Giovani unde cânta Quartetul lui Macri mai era ceva lume. Macri, —cine nu l’a cunoscut pe admirabilul bas?.. — terminase frumoasa bucată «Capitan lacomi» pe care îl rugasem noi să ne o cânte și coborând de pe estrada lui veni la masa noastră. Eram un grup de câțiva melomani și Macri se simțea bine în mijlocul nostru. le cântam bucăți de ale noastre și el de ale lui. I-a plăcut mult bucata lui Vidu „Bobocele și Inele“ pe care m’a rugat să i-o dau și a și învățat-o cu quartetul său, în românește. Făceam mult haz de felul cum pronunța mai ales Ți-am dat!... ! Ți-am dato! gura ke inele!... Petreceam împreună pănă târziu de tot și nu ne înduram să ne despărțim... Pe lângă că era un bun muzicant, Macri mai era și un băiat de viața, mucalit, așa că nu ni se ura cu el... Pe când petreceam noi, iată că-și făcură apariția în pavilion doi tineri, un băiat cu o vioară la subțioară și o fată cu o harpă camponosită. Mai mult niște copii. Băiatul de vre-o 14 ani, fata ceva mai răsărită. Erau dintre micii muzicanți ambulanți cehi sau nemți cari inundau pe atunci orașul în timpul sezonului, căntănd pe la restaurante, harfoniști, cum li se zicea. Cum intrară cei doi copii, un grec oacheș de la o masă vecină cu a noastră, îi chiemă să le cânte. Vecinii noștri erau cam trecuți de măsură și făceau o gălăgie infernală. Cei doi copii se apropiară sfioși și începură să cânte un vals nemțesc. Fetița, o blondă cu niște ochi mari albaștri, de o tristețe sfâșietoare, atingea ușor coardele duiosului ei instrument, cu privirea pierdută în gol. Băiatul trăgea de zor cu arcușul, dar, din când în când își arunca privirea spre tovarășa lui se apropia încet de dânsa și-i șoptea câte ceva la ureche. Fetița dădea din cap cu descurajare, și-și continua acompaniamentul. Era atâta tristețe, atâta desnădejde în privirea ei, că pe roți de la masa noastră ne cuprinse un fel de milă spontană. Chiar exuberantul Macri își încetă glumele și rămase țintuit cu ochii la biata copilă. Cine știe ce suferință lăuntrică o mistuia, pe când trebuia să cânte cântece vesele și să privească petrecând oameni fără grijă, cheflii ghiftuiți. După vals, urmă alte bucăți și când isprăviră, fetița înaintă cu o farfurioară în mână la chetă. Când se apropie de grecul cel negricios, aceasta după ce-i aruncă în farfurioară o băncuță, o apucă de bărbie. Copila se feri dar el nu se lasă și o apucă de mănă, trăgând-o spre dânsul. Copila căută să scape, dar grecul o ținea strâns și o apleca spre el. Ceilalți făceau un haz nespus. — Să-mi dai o guriță! numai una! Copila începu să plângă, întorcându-și privirile disperate spre noi, cari amuțisem. Grecul se îndârjise acum și se ridică de pe scaun ca s'o cuprindă în brațe. Fata dădu un țipăt disperat, dar în acelaș timp, cu o iuțeală fulgerătoare, micul ei tovarăș se repezi și ridicând vioara o isbi cu atâta putere în capul bețivanului, încăt vioara se făcu țăndări. Grecul nostru uluit, scăpă fata din mână, care se refugie în dosul tovarășului ei...§ Gestul micului viorist fu atât de prompt și atât de fulgerător, încât chefliii noștri rămaseră împietriți. Dar curând grecul venindu-și în fire, preferă o înjurătură grecească și se repezi asupra micului muzicant care rămăsese cu gătul viorei în mână. Era atât de înfuriat că desigur l’ar fi făcut bucăți pe bietul copil. . . Stasso! strigă de-o dată Macri de lângă mine și ca un leu se repezi la grecul cel negricios! Acesta văzând pe Macri atât de amenințător se trase înapoi câțiva pași. Statura masivă a prietenului nostru, avu darul să calmeze ca prin farmec furia chefirului mâniat. —Să-ți fie rușine, tună Macri cu basu-i puternic, în limba greacă, să-ți pui mintea cu niște copii, bine ți-a făcut. Grecul rușinat se retrase la masa lui, iar Macri se duse la cei doi copii și-i mângâe pe obraji, apoi scoase două hârtii de câte un pol și le dete băiatului. Ține să-ți cumperi altă vioară Copii se repeziră și-i sărutară mâna apoi Macki îi conduse până în stradă și se întoarse vesel la noi. —Băete !.. încă o baterie ! strigă el așezându-se pe scaun. —Bravo ție maeste ! strigarăm noi. —Țe se facem serații, asta punea lor este și noi artiști trebue să Ie ajutam. Ce inimă în colosul acela! Au trecut ani de-atunci ! Pe unde o mai fi Macri al nostru ? Nu l’am mai văzut de-atunci decât o singură dată, cânta la o grădină din Pera. Pe la noi n’a mai venit, după cum nici harfonistele nu și-au mai făcut apariția, lipsindu-ne orașul de încă o notă locală C. P. DEMETRESCU ----------------1 SPECTACOLE La Teatru Cinema „Regal“ Cu începere de azi și în zilele următoare rulează cel mai monumental film din câte s’au înscenat până acum „DOMNIȘOARA.. DOAMNA“ dramă modernă în 7 mari acte “OXO------ *Е