Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-06-25 / nr. 139
ANUL XII. No 139 Director Proprietar L M. MUSGU Redacția și Administrația Strada Traia» No. 22 ABONAMENTUL 500 Iei 270 „ Manuscrisele nepublicate nu se —• înapoiază — Director politic. O. GORUNEANU Pe 12 luni 6 . TELEFON No. 42/3 DOI LEI EXEMPLARUL Constanta Joi 25 Iunie 1925 si Apare zilnic la ora 12 11 — Reclame după tarif — Cu bombardamente nocturne, un pripășit dar îmbogățit director de școală nomală, nu ne va putea intimida. NI vom demasca și-i vom înlesni intrarea în pușcărie. Duminecă 28 c. r. t. Deschiderea Cazinoului DOUA ORCHESTRE----------------------BUFET JASBAND etc. etc. Agitația cerealiștilor NIHIL SINE.“ In lumea comercială din j După cum ni se afirmă din localitate — în special în cercercurile ceferiste, cauza ecurile comercianților de ce că nu posedăm vagoane spereale — o agitație domnește clar amenajate pentru transporturi de cereale. Cei ce încarcă cerealele vărsate în vagoanele obișnuite, caută sa le amenajeze în mod sumar, închizându-le ușile, cu scânduri bătute cu cuie, în pereții vagoanelor. Acest procedeu, a cauzat căilor ferate pagube de milioane, iar vagoanele au rămas defecte, neputând fi reparate din lipsă de fonduri. Credem însă, ca chestiunea ar fi putut fi soluționată într-un mod mai binevoitor pentru cerealiști, astfel ca și aceștia să fie mulțumiți căile ferate sa nu fie păgubibite. Și acest mod, ar fi, ca cerealiștii să fie răspunzători de integritatea vagoanelor. Dar, orice măsură „de la centru“, nu se poate să nu aibe și un substrat. Se vorbește, tot în cercurile comerciale, că adevărata cauză a dispozițiunii, ar fi o alianța între un înalt personaj politic din București și o întreprindere comercială, ce dorește să desfacă pa piața, un stoc important de saci. Nihil sine.. învârteala!.. de câteva zile. a E vorba de o dispozițiune direcțiunei căilor ferate prin care, în viitor cerealele nu vor mai putea fi transportate vărsate (sac) în vagoane, ci numai în saci. E legitimă această agitație, căci ar însemna ca pentru fiece 70-80 kgf. de cereale să fie nevoie de un sac, care actualmente, când cererea e mică — aproape inexistentă— costă 70-75 lei unul -- dar mai târziu când această cerere ar fi mai mare și valoarea lor va crește. Ar însemna ca fiecare negustor cerealist, să fie nevoit să și învestească capitaluri enorme în saci, acum în actuala criza financiară. Al doilea inconvenient, aci la Constanța, e faptul că pentru a se înmagazina în silozuri cerealele sosite în saci, cu vagoanele, e nevoie ca cerealele acelea să fie vărsate din saci, operație care ar necesita nouă cheltueli. Iată de ce, dispozițiunea căilor ferate, a produs o perturbație atât de mare. Să vedem acum, cami sunt motivele ce au determinat căile ferate să procedeze astfel. —oxo----- Al. Dratski -------QD------ S-a semnat acordul greco-turc BELGRAD 23.— Se anunță din Atena că guvernul grec, a aprobat acordul greco-turc semnat ori de delegații respectivi la Angora. -------QD------- I Devastarea [Éjiei noastre Astă noapte, la orele 12 și jumătate, un grup de indivizi, profitând de întuneric și de lipsa de pază, ne-a devastat redacția ziarului nostru, pentru a-și satisface sentimente de răzbunare. Atacul a fost desfășurat cu premeditare și extremă violență. Bolovanii de piatră au ciuruit geamurile din peretele dinspre stradă și de la un paravan de sticlă dinăuntrul biroului, pentru a se opri în peretele opus intrării și a lăsa urme adânci într’acesta. Călimările și ustensilele de birou n’au fost cruțate nici ele. Când băiatul de birou, care dormea în redacție s’a sculat, sub ploaia de lovituri, vitejii războinici au luat-o la goană. De ar fi să punem în legătură atacul desfășurat cu denunțul ce s’a primit la siguranță, zilele trecute, prin care s'arăta că o bandă alcătuită din elevii școalei Normale din localitate pregătesc devastarea redacției ziarului nostru, concluzia firească ar fi, că nu pot fi alții autorii mișelescului atac, decât bravii naționaliști ai acestui focar de cultură și educațiune. Și de ce să ne atace ? Pentru că am atras atențiunea directorului acelei școli și inspectorului școlar, că în sufletele vlăstarelor acelei școli, au încolțit sentimentele de ură împotriva unei părți din populațiunea acestei răsvrătire asupra ordinei țări, de în stat, de micime morală. Am crezut că ne facem datoria dând alarma din vreme; n’am fost înțeleși însă și concluziunea a fost pe de o parte atacul împotriva persoanei unor redactori ai noștri, iar pe de altă parte împotriva redacției. Nu ne mai revoltăm ; sunteți. În cauză suntem cei sosiți, și OMU vrem sa speculăm faptul. Deplângem însă pe agresori cari au alunecat pe o pantă greșită, pe panta violențelor și a lașității ce-i poate duce la pervertirea morală, deplângem pe cei ce îndrumează tineretul spre opere destructive, deplângem în fine viitorul turbure al acestei țâri, ce ne este atât de dragă. Un muribund găsit in port Agenții căpităniei portului, au găsit ori într’o magazie părăsită, un bătrân în stare muribundă. S’a stabilit că nefericitul se numește Vasile Isai, de fel din Constanța și că se află în acea stare, din cauza inaniției. Muribundul a fost internat la spital. Cronica zilei Vederea Nu știu dacă a fi observat și dus, anume că vederea și judecata, (poporul zice firea), se bat cap în cap, se contrazic, se iau la harfă și mai întotdeauna cea dintâi cauzează nenorocirea celei de-a doua. Că vederea și judecata nu au nimic comun și că ne trebue un lung șir de ani pentru a le pune mai mult sau mai puțin de acord, aceasta se vede clar la copii cari socotesc că „tot ce zboară se mănâncă. Zicătoarea ,aparențele înșală“, nu face decât să confirme cele expuse mai sus. Mai exact ar fi să se spună ochiul sau vederea înșală. Și, întradevăr, ce poate fi mai frumos, mai ademenitor, mai atrăgător chiar, decât un șearpe monstru cu ochelari, cu clopoței și limbă de joc ? Ce poate fi mai minunat decât un taler de aur plin cu jăratec aprins ? Experiența este simplă: copilul la care deocamdată nu lucrează decât vederea, nu va ezita de-a întinde mâna pentru a mângâia șearpele sau pentru a se juca cu focul. Dar și oamenii mari, cu scaun la cap, se lasă târâți de ochi. Iată o femee adorabilă, parfumată, zveltă, surâzătoare, ademenitoare. Judecata ne strigă înapoi / Dar vederea ne trimite înainte și tot mai aproape, iar întrucât privește nenorocirile multiple și diverse ce pot rezulta dacă vom pune mâna pe acest obiect al admirației noastre, nu este cred nevoe să dau prea multe detalii. Dacă e măritată, înșelarea soțului, părăsirea căminului, ș. c. I. Dacă e liberă, mai rău căci ne căsătorim, pentru a fi la rândul nostru trădari, ș. m. d. „ O ipocrit cetitor scumpul meu frate", câtă filosofie în cuvintele: De departe ochiuri scoate De aproape calufi bate... De aceea,fără îndoială, Georges Clemenceau a zis în Vălul fericirei: „Fericit e orbul, căci ochiul este izvorul tuturor relelor". AX. PONI -xox Raporturile grecoromâne Atena 23. — D. Mihalakopulos, primul ministru al Greciei a declarat : „Raporturile româno-ellene sunt din cele mai cordiale. Cele două state au interese comune pentru menținerea păcii în Balcani. Deși între ambele state nu există nici un tratat de alianță, raporturile sunt mai bune de cum ar fi putut fi dacă eram aliați. Cred posibilă o alianță cu România pe baza menținerii statuquo-ului balcanic. Spirațunile din trenul București-Constanța Un soldat omorât.Mai multe vize tăiate Asta noapte în trenul accelerat București-Constanța, o nenorocire care a costat viața unui soldat, s’a întâmplat în următoarele împrejurări : In timp ce un controlor făcea revizia biletelor, soldatul Gh. Marcu din garnizoana Constanța — neavând bilet — a vrut să sară dintr un vagon într’altul spre a se sustrage controlului. Făcând un pas greșit, căzut între roțile vagoanelor , cari l’au prefăcut în bucăți. Ceva mai departe de locul nenorocirii, trenul a surprins pe linie o cireada de vite, tăind mai multe din ele. N’a lipsit mult ca acceleratul să deraieze -------PQ------ -------țț------Inimii [râului Edgar de NIC. I. BUTUCESCU Aventura unui tânăr Barcagiului I. Aristide i s'a furat astă noapte o barcă acostată la Cazinou. Cercetările au stabilit că barca a fost furată de un tânăr care a plecat cu ea spre ...țărmuri necunoscute.QD Fapte de zile FURT. Din serviciul cafenelei „Vânătorior“, a dispărut un băiat de serviciu, împreună cu 5000 lei de-ai patronului. §j Contrabandă de țigări din port uri un marinar de pe vaporul „Masout“ sub pavilion belgian al agenției „Singros“ în complicitate cu tânărul Stavru Mira, a încercat să introducă prin contrabandă în oraș, un sac cu 75 de bucăți țigări streine. Contrabandiștii au fost arestați și reținuți la pichetul de grăniceri din port, unde un șef de vamă Radu a făcut ancheta, dresând cuvenitul proces-verbal, aplicănd contrabandiștilor o amendă de 75 vpo lei. -------jd;------ Activitatea portului pe luna Mai Pentru că statisticele asupra mișcării portului pe luna Mai au fost abia acum încheiate credem, că e interesant să redăm în date și în cifre cuantumul acestei activități, acum când se știe că e o stagnare generală. Au intrat în decursul lunei Mai în port 78 de vase, dintre care 14 române, 1 american, 1 bulgar, 1 egiptean, 11 engleze, 8 franceze 6 germane, 6 grecești, 12 italiene, 7 otomane, 4 olandeze, 1 sârbesc, 5 suedeze și 1 persian. Tonajul acestor vase, a fost după cum urmează pe state: 140769 tone România, 3920 tone Statele Unite, 47 tone Bulgaria, 2089 tone Egipt, 23104 tone Anglia, 15732 tone Franța, 133033 tone Germania 2098 tone Grecia, 25978 tone Italia, 643 tone Turcia, 9568 tone Olanda, 805 tone Iugoslavia, 4694 tone Suedia și 419 tone Persia. S’au importat în decursul acestei luni 140769 tone cereale, 12835604 tone diverse. |. S’au perindat în acest timp prin port, 1047 de pasageri. Au plecat din port în aceași lună 94 de vapoare, cu 128074 tone mărfuri. | --------3D------- Guvernatorul Dobrogei. Iosef Michel Prin vălul anilor trecuți, populația dobrogeană mai întrezărește încă, un spectru hidos, un monstru cu chip omenesc, dar cu suflet de călău. Numele lui Iosef Michel— guvernatorul Dobrogei—spoliatorul populației acestei provincii în vremurile de restriște ale ocupației inamice, va rămâne pentru totdeauna în scris, într’o pagina’ de doliu. Nimica și pe nimeni n’a cruțat Michel,’ în activitatea s’a de tâlhar și acolit al organizației militare germane. Michel, a pus la cale jefuirea locuințelor celor refugiați și a expediat în Bulgaria camioanele cu avutul constănțenilor. Michel a răpit sătenilor dobrogeni, avutul cel mai aveau, căci recoltele și toate produsele provinciei erau rechiziționate de oamenii lui și predate trupelor de ocupație în parte, și cea mai mare parte din cele rechiziționate, erau vândute cetățenilor flămânzi din Constanța. P Michel, n’a furnizat inamicilor numai alimentele—înflămânzind populația—; el, a fost acela care a conrupt o mulțime de femei pe cari le-a aruncat în brațele nemților. Iată faptele, pentru cari astăzi încă, mii de pumni stau încleștați, gata să linșeze bestia. Culmea neobrăzarii însă, Michel a revenit în oraș tiptil ca hoții de codru, și s’a stabilit între victimele sale de altădată, cărora le răpia pâinea din gură. Michel n’are ce căuta aci la noi, însăși populația israelită consideră pe Michel ca o rușine pentru dânsa. De aceea cerem cu insistență ca cetățenia română a trădătorului să fie anulată—căci așa prevăd legile pentru acei ce fraternizează cu dușmanii țării—și să fie isgonit, ca orice indezirabil. # 0 magazie pentru depunerea cerealelor Direcțiunea portului, a convocat pentru astăzi după amiază la ora 4, pe toți comercianții de cereale constănțeni, urmând să se avizeze la măsuri, pentru amenajarea magaziei dintre silozurile 1 și 2, pentru viitoarele depuneri de cereale, dat fiind ca să apropie recolta nouă. E vorba ca direcțiunea portului să propună comercianților de cereale ca aceștia să facă pe contul lor reparațiunile, urmând ca prin viitoarele depuneri de cereale, să se amortizeze cheltuelile cerealiștilor. -xox- Din port ACCIDENTE.—Astă noapte marinarul Amet Saidamet venind beat din oraș, a căzut în mare, rănindu-se grav prin căderea sa peste blocurile de piatră. — Muncitorul Ovan Mișassiafi urcând aseară la încărcarea bagajelor pe vaporul „Regele Carol” o ladă i-a căzut peste piciorul stâng strividu-i-1. CIUMA.— La Constantinopoli și în împrejurimi s’au ivit nouă cazuri de ciumă. f -3D-------I Din Medgidia JURAMANT—200 recruți de la centrul de instrucție Medgidia, din compania 10-a comandată de căpitanul St. Ionescu, chemați sub drapel mai târziu, au depus ori jurământul ostășesc în prezența și asistența Preot Econom Georgescu d. colonel Costăchescu Al. și a întregului corp ofițeresc, cu care ocazie s’au ținut cuvântări ocazionale. I Pentru acest scop s’a adus dela Brăila sediul Regimentului, Drapelul pe care au jurat tinerii recruți. 1 CĂZUȚI IN FANTANA.—Soldatul jandarm, Colibă Iacob, din corpul de pază din gara Murfatlar, ori noapte a căzut într’o făntănă adâncă de 14 metri, de unde a fost scos de camarazii săi în nesimțire fiind grav mutilată la cap și corp. A fost transportat imediat la spitalul militar din Constanța. — Femeia Cristina N. Dan, din satul Cadamac com. Cobadin, voind să scoată apă și alunecând a căzut în fântână, întâmplător fiind văzută de soțul său, împreună cu alți locuitori au reușit să o aducă la suprafață în viață, dar în stare gravă având leziuni pe corp și cap. PANAIRUD (Bălțiul)—de primăvară din Medgidia s’a deschis și va dura pănă la 1 Iulie a. c. Anul acesta se observă o abundență de cai și vite cornute, aduse mai ales din părțile Basarabiei bântuită de secetă. Din această această cauză prețul de vânzare a acestor animale care era destul de urcat în trecut a scăzut simțitor acum. f limiiu Cu începere de mâine Joi 25 Iunie ziarul nostru va publica în foileton, o prea interesantă lucrare„privire retrospectivă asupra mișcării culturale“ literare în Constanța, datorită distinsului nostru colaborator d. C. P. Demetrescu O'O I articolul de fond al ziarului de față, ne ocupăm de măsura stupidă a căilor ferate, de a nu mai permite încărcarea cerealelor vărsate în vagoane. Iar, ziarele din Capitală ne aduc astăzi vestea că, direcția căilor ferate a revenit asupra măsurii din ajun. Faptul nu poate decât să ne bucure. Contrar celor publicate în ziarul „Marea Neagră" de oi suntem rugați să arătăm că nu s’a comis nici o spargere la Banca Comercială Italo-Română din localitate ci, indivizi necunoscuți au furat câteva obiecte casnice de la domiciliul d-lui O. procurist al susnumitei bănci, Freno 00 Clubul sportiv „Victoria" din localitate, va ține o adunare generală extraordinară Joi 25 crt. ora 6 d. a. în localul școalei primare No. 4 (str. Ștefan Mihăileanu) cu următoarea ordine de zi: Demisia d-lui președinte, alegerea unui nou președinte și diverse. In consecință toți membrii sunt ugați a lua parte. 000 D. Dum. G. Popescu, ajutor de judecător la judecătoria I-a Bazargic, a fost numit supleant la tribunalul Caliacra în locul răumas vacant prin trecerea"" in alt post a d-lui Const. Corneliu. 000 D. Ioan M. Vasile, ajutor de judecător la judecătoria din Accadânlar (Durostor) a fost mutat la judecătoria Turtucaia în locul rămas vacant prin permutarea d-lui Gh. G. Petrescu. Societatea Națională de Crucea Roșie, aduce mulțumiri pe această cale d-lui Mihail Sotir, proprietarul tipografiei „Albania“ pentru gestul frumos ce a făcut imprimând în mod gratuit în atelierele d-sale, diferite imprimate necesare acelei instituții. 000 Curtea de Apel din localitate, a achitat pe C. Apostolidis din Buhuși, pentru faptul de abuz de încredere, reclamat de firma comercială Jean Costas“ din localitate. 000 LA PARCUL ARENA „GRAND" cu începere de mătoare va rula azi și zilele urcel mai mare film „CAPRICIILE UNEI FETE DIN LUMEA MARETragicomedie în 5 mari acte și m Bandiții trenurilor“ în 2 acte Intre pauze ilarianta revistă NUCA—ZIC M. 1. Bruno și Mateescu-Waly 000 000 r -QD- BORVIZ DE BORSEC Regele apelor Minerale II. Berana, floare de Mai Noaptea trecută m’am întâlnit iarăși cu părintele Euterpus, și ducăndu-mă în via sfinției sale, il mi-a povestit despre Berana, floa * * re de Mai, în timp ce dascălul Tintinabulus ne turna vin vechiu în pahare: " „Intr’un oraș făcut^ departe de sgomotul uzinelor și aproape de plânsetul valului, trăia frumoasa și voinică Berana copila cu părul negru ca ebenul, cu chipul svăpăiat și cu buzele însângerate. Intr’o curte mare în fund, în odăița de deasupra alteia la care nu se deschideau ferestrele, Berana ducea viața de pustnică, lucrând mai tot timpul. Când plictiseala năvălea în odăița ei, deschidea fereastra, rezema capul, greoi, în palmele obosite de punsătura acului și privea în strada, ce se deschidea largă pe dinaintea porții... Și gândurile frământau sufletul frumoasei Berana. — Știu de ce ești tristă îi spunea prietena Vallgra. Iubești! Și când iubești, nu știi ce se petrece cu tine. ! — Și da și nu, răspundea Berana. Aplecându-se apoi, Berana rupea frunzele mari de viță ce ornau fereastra schitului ei, le tăia marginile și le da drumul una câte una pe piatra fierbinte de la poalele zidului. Andonius cel tânăr, căutător de perle, se ’ndragosti de frumoasa Berana. Și ca semn al devotamentului său, îi trimise un buchet de crini, în cea mai caldă și mai plăcută zi a săptămânii. „Azi îți trimit flori și mâine inima. Berana floare de Mai, supusul tău Andonius, căutătorul de perle al orientului, pe care privirile tale la îngenuchiat, vine astăzi să spună că singură tu, lucești în calea pașilor lui. „Primește dragostea mea Berana, căci anii trec și pustnicii nu folosește. Andonius cel tânăr”. Mai târziu, peste puține zile, o a doua scrisoare căzu peste gardul curții. I Și Berana care găsea distracție în lectura lor, a desfăcut-o râzând și aprinzând lumânările pianului i-a dat foc, iar vecinii prin fereastra deschisă, au ascultat „Sonata lumii” de Beetho Veiuu „Floarea de Mai, Berana, azi pentru a treia oară caut să contopesc gândurile mele cu ale tale. N’am putut dormi pentru că nu mai lăsat tu. „Floare de Mai, Berana, coboară din schitul tău și jos, unde susură isvorul cel tăinuit, să ’nchegăm idila vieții. Vino!” f Intr’o vreme imboldul celui dintâi fior, a îndemnat-o să se apropie de măsura cu cele ale scrisului. „Necunoscute! Berana așteaptă zile mai fericite, decât acelea, în care ai‘ ridicat privirea spre cuibul ei. Poate altcineva va ajuta să coboare treptele schitului, în valea unde ți s’a părut că susură isvorul. " „Necunoscute Andonius schimbă gândurile tale!” Și Andonius n’a mai dat semne de viață. ” — De ce Befana, căutătorul de perle al orientului nu se mai arată ? " — Pentru că m’am hotărât a iubi pe altul decât pe el, Vuligra. El a văzut și de-atunci pare că a murit. Uiteam de la el~acești crini ce s’au veștejit. Și voi păstra nu pentru că l’am cunoscut pe el, ci pentru că îmi plac florile. — Și Andonius cel tânăr, ce va face fără tine? — A ’ntins năvodul la Constantinopol, a stat o noapte și apoi l’a scos la suprafață. Atunci a găsit înăuntru o perlă, o cadână. — Și » _ — Și s’a ’nsurat! . . « — Tu ce vei face? — Eu ? Ceva mai mult decât până acum. Iubesc un tânăr! — Adevărat Berana? • — Prea adevărat Vuligra, prea adevărat. f Și Berana lăsa acum lucrul mai totdeauna fără a spori și se oprea mai mult în fața oglinzii; un strat ușor de pudră, colora în alb fața Befanei. Vullgra numai venea des pe la ea r — Nu pot să știu că fn sufletul tău, mai e cineva care și-a făcut loc așa „tam-nesam” fără a mă întreba și pe mine. Dacă ai să continui cu asta, să știi că întâi nu mai vinde loc la tine, apoi am să fac greva foamei și în cele din urmă mă înesc. Trecură cinci luni de la prima întâlnire a Beranei cu iubitul ei. Intre timp, Vullgra nu s’a mai arătat decât odgită, în poarta casei prietenei îndrăgostite. — Scumpa mea Berana, care aș vrea să mă răzbun pe tir*e. Plec ca să am timp. . . . Și-a plecat... Abia eri poștașul a adus o scrisoare în care slovele neterminate arătau o vădită emoție de bucurie. , „Dragă Berana sunt in Cospoli. Duc cea mai fericită viață. An regăsit aci pe prietenul tău de altădată, căutătorul de perle. Trăim împreună.Ce fericire!. pentru că ți l’am răpit. Știi tu ce înseamnă să iubești? înseamnă că nu mai știi ce se petrece cu tine. Așa este. "Acum nu mai știu ce e cu mine. Un singur lucru păstrez: ți-am luat pe căutătorul de perle, Andonius cel tânăr. Mâine ne cununăm împreună. Felicită-mă dragă Berana felicită-mă’’. Berana a răsca și de primele scrisori ale lui Andonius și-a ars-o... ! Părintele Euterpus cerului Timabulus să mai toarne vin. — Ce-a mai făcut părinte Vuligra și Berana ? — Berana trăește și Vuligra s’a omorât. ! — Vai părinte, dar proaste mai sunt unele femei. — Pădure fără uscături, se poate Edgar? 7 • — Nu părinte! V NIC. I. BUTUCESCU -îs» *T