Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)

1925-06-25 / nr. 139

ANUL XII. No 139 Director Proprietar L M. MUSGU Redacția și Administrația Strada Traia» No. 22 ABONAMENTUL 500 Iei 270 „ Manuscrisele nepublicate nu se —• înapoiază — Director politic­. O. GORUNEANU Pe 12 luni 6 . TELEFON No. 42/3 DOI LEI EXEMPLARUL Constanta Joi 25 Iunie 1925 si Apare zilnic la ora 12 11 — Reclame după tarif — Cu bombardamente nocturne, un pripășit dar îmbogățit direc­tor de școală nomală, nu ne va putea intimida. NI vom demasca și-i vom înlesni intrarea în pușcărie. Duminecă 28 c. r. t. Deschiderea Cazinoului DOUA ORCHESTRE---------------­-------BUFET JASBAND etc. etc. Agitația cerealiștilor NIHIL SINE.“ In lumea comercială din j După cum ni se afirmă din localitate — în special în cer­­cercurile ceferiste, cauza e­­curile comercianților de ce­ că nu posedăm vagoane spe­­reale — o agitație domnește clar amenajate pentru trans­porturi de cereale. Cei ce în­carcă cerealele vărsate în vagoanele obișnuite, caută sa le amenajeze în mod su­mar, închizându-le ușile, cu scânduri bătute cu cuie, în pereții vagoanelor. Acest pro­cedeu, a cauzat căilor ferate pagube de milioane, iar va­goanele au rămas defecte, neputând fi reparate din lip­să de fonduri. Credem însă, ca chestiu­nea ar fi putut fi soluționată într-un mod mai binevoitor pentru cerealiști, astfel ca și aceștia să fie mulțumiți căile ferate sa nu fie păgu­bi­bite. Și acest mod, ar fi, ca cerealiștii să fie răspunzători de integritatea vagoanelor. Dar, orice măsură „de la centru“, nu se poate să nu aibe și un substrat. Se vorbește, tot în cercu­rile comerciale, că adevărata cauză a dispozițiunii, ar fi o alianța între un înalt perso­naj politic din București și o întreprindere comercială, ce dorește să desfacă pa piața, un stoc important de saci. Nihil sine.. învârteala!.. de câteva zile. a E vorba de o dispozițiune direcțiunei căilor ferate prin care, în viitor cerealele nu vor mai putea fi trans­portate vărsate (­sac) în va­goane, ci numai în saci. E legitimă această agitație, căci ar însemna ca pentru fie­ce 70-80 kgf. de cereale să fie nevoie de un sac, care actualmente, când cererea e mică — aproape inexistentă— costă 70-75 lei unul -- dar mai târziu când această ce­rere ar fi mai mare și valoa­rea lor va crește. Ar însemna ca fiecare ne­gustor cerealist, să fie nevoit să și învestească capitaluri enorme în saci, acum în ac­tuala criza financiară. Al doilea inconvenient, aci la Constanța, e faptul că pen­tru a se înmagazina în silo­zuri cerealele sosite în saci, cu vagoanele, e nevoie ca cerealele acelea să fie văr­sate din saci, operație care ar necesita nouă cheltueli. Iată de ce, dispozițiunea căilor ferate, a produs o per­­turbație atât de mare. Să vedem acum, cami sunt mo­tivele ce au determinat căile ferate să procedeze astfel. —oxo-----­ Al. Dratski -------QD------­ S-a semnat acor­dul greco-turc BELGRAD 23.— Se anunță din Atena că guvernul grec, a aprobat acordul greco-turc semnat ori de delegații res­pectivi la Angora. -------QD-------­ I Devastarea [Éjiei noastre Astă noapte, la orele 12 și ju­mătate, un grup de indivizi, profitând de întuneric și de lipsa de pază, ne-a devastat redacția ziarului nostru, pentru a-și satis­face sentimente de răzbunare. Atacul a fost desfășurat cu pre­meditare și extremă violență. Bo­lovanii de piatră au ciuruit gea­murile din peretele dinspre stradă și de la un paravan de sticlă dinăuntrul biroului, pentru a se opri în peretele opus intrării și a lăsa urm­e adânci într’acesta. Călimările și ustensilele de bi­rou n’au fost cruțate nici ele. Când băiatul de birou, care dormea în redacție s’a sculat, sub ploaia de lovituri, vitejii răz­boinici au luat-o la goană. De ar fi să punem în legătură atacul desfășurat cu denunțul ce s’a primit la siguranță, zilele trecute, prin care s'arăta că o bandă al­cătuită din elevii școalei Normale din localitate pregătesc devasta­rea redacției ziarului nostru, con­cluzia firească ar fi, că nu pot fi alții autorii mișelescului atac, de­cât bravii naționaliști ai acestui focar de cultură și educațiune. Și de ce să ne atace ? Pentru că am atras atențiunea directoru­lui acelei școli și inspectorului școlar, că în sufletele vlăstarelor acelei școli, au încolțit sentimen­tele de ură împotriva unei părți din populațiunea acestei răsvrătire asupra ordinei țări, de în stat, de micime morală. Am crezut că ne facem datoria dând alarma din vreme; n’am­ fost înțeleși însă și concluziunea a fost pe de o parte atacul îm­potriva persoanei unor redactori ai noștri, iar pe de altă parte împotriva redacției. Nu ne mai revoltăm ; sun­­teți. În cauză suntem cei so­­siți, și OMU vrem sa speculăm faptul. Deplângem însă pe agresori cari au alunecat pe o pantă greșită, pe panta violențelor și a lașității ce-i poate duce la pervertirea morală, de­plângem pe cei ce îndrumează tineretul spre opere des­tructive, deplângem în fine vii­torul turbure al acestei țâri, ce ne este atât de dragă. Un muribund găsit in port Agenții căpităniei portului, au găsit ori într’o magazie părăsită, un bătrân în stare muribundă. S’a stabilit că nefericitul se nu­mește Vasile Isai, de fel din Constanța și că se află în acea stare, din cauza inaniției. Muri­bundul a fost internat la spital. Cronica zilei Vederea Nu știu dacă a fi observat și dus, anume că vederea și ju­decata, (poporul zice firea), se bat cap în cap, se contrazic, se iau la harfă și mai întot­deauna cea dintâi cauzează ne­norocirea celei de-a doua. Că vederea și judecata nu au nimic comun și că ne tre­­bue un lung șir de ani pentru a le­­ pune mai mult sau mai puțin de acord, aceasta se vede clar la copii cari soco­tesc că „tot ce zboară se mă­nâncă­­. Zicătoarea ,aparențele în­­șală“, nu face decât să con­firme cele expuse mai sus. Mai exact ar fi să se spună ochiul sau vederea înșală. Și, întradevăr, ce poate fi mai f­rumos, mai ademenitor, mai atrăgător chiar, decât un șearpe monstru cu ochelari, cu clopoței și limbă de joc ? Ce poate fi mai minunat decât un taler de aur plin cu jăratec aprins ? Experiența este simplă: co­pilul la care de­ocamdată nu lucrează decât vederea, nu va ezita de-a întinde mâna pen­tru a mângâia șearpele sau pentru a se juca cu focul. Dar și oamenii mari, cu sca­un la cap, se lasă târâți de ochi. Iată o femee adorabilă, par­fumată, zveltă, surâzătoare, a­­demenitoare. Judecata ne strigă­­ înapoi / Dar vederea ne trimite îna­inte și tot mai aproape, iar într­ucât privește nenorocirile multiple și diverse ce pot re­zulta dacă vom pune mâna pe acest obiect al admirației noas­tre, nu este cred nevoe să dau prea multe detalii. Dacă e măritată, înșelarea soțului, părăsirea căminului, ș. c. I. Dacă e liberă, mai rău căci ne căsătorim, pentru a fi la rândul nostru trădari, ș. m. d. „ O­­ ipocrit cetitor scumpul meu frate", câtă filosof­ie în cuvintele: De departe ochiu­ri scoate De aproape calu­fi bate... De­ aceea,fără îndoială, Geor­ges Clemenceau a zis în Vălul fericirei: „Fericit e orbul, căci ochiul este izvorul tuturor re­lelor". AX. PONI -xox Raporturile greco­­române Atena 23. — D. Mihalakopulos, primul ministru al Greciei a de­clarat : „Raporturile româno-ellene sunt din cele mai cordiale. Cele două state au interese comune pentru menținerea păcii în Balcani. Deși între ambele state nu există nici un tratat de alianță, raporturile sunt mai bune de cum ar fi pu­tut fi­ dacă eram aliați. Cred posibilă o alianță cu Ro­mânia pe baza menținerii statu­­quo-ului balcanic. Spira­țunile din trenul Bucu­­rești-Constanța Un soldat omorât.­­Mai multe vize tăiate Asta noapte în trenul ac­celerat București-Constanța, o nenorocire care a costat viața unui soldat, s’a întâm­plat în următoarele împreju­rări : In timp ce un controlor făcea revizia biletelor, solda­tul Gh. Marcu din garnizoana Constanța — neavând bilet — a vrut să sară dintr un va­gon într’altul spre a se sus­trage controlului. Făcând un pas greșit, căzut între roțile vagoanelor , cari l’au prefăcut în bucăți. Ceva mai departe de locul nenorocirii, trenul a surprins pe linie o cireada de vite, tăind mai multe din ele. N’a lipsit mult ca acceleratul să deraieze -------PQ------­ -------țț------­Inimii [râului Edgar de NIC. I. BUTUCESCU Aventura unui tânăr Barcagiului I. Aristide i s'a furat astă noapte o barcă acostată la Cazinou. Cercetările au stabi­lit că barca a fost furată de un tânăr care a plecat cu ea spre ...țărmuri necunoscute.­­QD­ Fapte de zile FURT. Din serviciul cafenelei „Vânători­or“, a dispărut un băiat de serviciu, împreună cu 5000 lei de-ai patronului. §j Contrabandă de ți­gări din port­ uri un marinar de pe vaporul „Masout“ sub pavilion belgian al agenției „Singros“ în complicitate cu tânărul Stavru Mira, a încer­cat să introducă prin contrabandă în oraș, un sac cu 75 de bucăți țigări streine. Contrabandiștii au fost arestați și reținuți la pichetul de grăniceri din port, unde un șef de vamă Radu a făcut ancheta, dresând cuvenitul p­r­o­c­e­s-v­e­r­b­a­l, a­p­l­i­c­ă­n­d contrabandiștilor o amendă de 75 vpo lei. -------­jd;------­ Activitatea por­tului pe luna Mai Pentru că statisticele asupra miș­cării portului pe luna Mai au fost abia acum încheiate credem, că e interesant să redăm în date și în cifre cuantumul acestei activități, acum când se știe că e o stagnare generală.­­ Au intrat în decursul lunei Mai în port 78 de vase, dintre care 14 române, 1 american, 1 bulgar, 1 egiptean, 11 engleze, 8 franceze 6 germane, 6 grecești, 12 italiene, 7 otomane, 4 olan­deze, 1 sârbesc, 5 suedeze și 1 persian. Tonajul acestor vase, a fost după­ cum urmează pe state: 140769 tone România, 3920 tone Statele Unite, 47 tone Bulgaria, 2089 tone Egipt, 23104 tone Anglia, 15732 tone Franța, 1330­33 tone Germania 2098 tone Grecia, 25978 tone Italia, 643 tone Turcia, 9568 tone Olanda, 805 t­one Iugoslavia, 4694 tone Sue­dia și 419 tone Persia. S’au importat în decursul acestei luni 140769 tone cereale, 12835604 tone diverse. |. S’au perindat în acest timp prin port, 1047 de pasageri. Au plecat din port în aceași lună 94 de vapoare, cu 128074 tone mărfuri. | --------3D------- Guvernatorul Dobrogei. Iosef Michel Prin vălul anilor trecuți, po­pulația dobrogeană mai întreză­rește încă, un spectru hidos, un monstru cu chip omenesc, dar cu suflet de călău. Numele lui Iosef Michel— gu­vernatorul Dobrogei—spoliatorul populației acestei provincii în vre­murile de restriște ale ocupației inamice, va rămâne pentru tot­deauna în scris, într’o pagina’ de doliu. Nimica și pe nimeni n’a cruțat Michel,’ în activitatea s’a de tâl­har și acolit al organizației mili­tare germane. Michel, a pus la cale jefuirea locuințelor celor refugiați și a ex­pediat în Bulgaria camioanele cu avutul constănțenilor. Michel a răpit sătenilor dobro­geni, avutul cel mai aveau, căci recoltele și toate produsele provin­ciei erau rechiziționate de oamenii lui și predate trupelor de ocupație în parte, și cea mai­­ mare parte din cele rechiziționate, erau vân­dute cetățenilor flămânzi din Con­stanța. P Michel, n’a furnizat inamicilor numai alimentele—înflămânzind po­pulația—; el, a fost acela care a conrupt o mulțime de femei pe cari le-a aruncat în brațele nemților. Iată faptele, pentru cari astăzi încă, mii de pumni stau încleș­tați, gata să linșeze bestia.­­ Culmea neobrăzarii însă, Michel a revenit în oraș tiptil ca hoții de codru, și s’a stabilit între vic­timele sale de altădată, cărora le răpia pâinea din gură. Michel n’are ce căuta aci la noi, însăși populația israelită consideră pe Michel ca o rușine pentru dânsa.­­ De aceea cerem cu insistență ca cetățenia română a trădătorului să fie anulată—căci așa prevăd le­gile pentru acei ce fraternizează cu dușmanii țării—și să fie isgonit, ca orice indezirabil. #­ 0 magazie pentru depunerea cerea­lelor Direcțiunea portului, a convo­cat pentru astăzi după amiază la ora 4, pe toți comercianții de cereale constănțeni, urmând să se avizeze la măsuri, pentru a­­menajarea magaziei dintre silo­zurile 1 și 2, pentru viitoarele depuneri de cereale, dat fiind ca să apropie recolta nouă. E vorba ca direcțiunea portu­lui să propună comercianților de cereale ca aceștia să facă pe contul lor reparațiunile, urmând ca prin viitoarele depuneri de cereale, să se amortizeze cheltue­­lile cerealiștilor. -xox- Din port ACCIDENTE.—Astă noapte ma­rinarul Amet Saidamet venind beat din oraș, a căzut în mare, rănindu-se grav prin căderea sa peste blocurile de piatră. — Muncitorul Ovan Mișassiafi urcând aseară la încărcarea ba­gajelor pe vaporul „Regele Carol” o ladă i-a căzut peste piciorul stâng strividu-i-1. CIUMA.— La Constantinopoli și în împrejurimi s’au ivit nouă ca­zuri de ciumă. f -3D-------I Din Medgidia JURAMANT­—200 recruți de la centrul de instrucție Medgidia, din compania 10-a comandată de căpitanul St. Ionescu,­ chemați sub drapel mai târziu, au depus ori jurământul ostășesc în prezența și asistența Preot Econom Georgescu d. colonel Costăchescu Al. și a întregului corp ofițeresc, cu care ocazie s’au ținut cuvântări oca­zionale. I Pentru acest scop s’a adus dela Brăila sediul Regimentului, Dra­pelul pe care au jurat tinerii re­cruți. 1 CĂZUȚI IN FANTANA.—Solda­tul jandarm, Colibă Iacob, din cor­pul de pază din gara Murfatlar, ori noapte a căzut într’o făntănă adâncă de 14 metri, de unde a fost scos de camarazii săi în ne­simțire fiind grav mutilată la cap și corp.­­ A fost transportat imediat la spi­talul militar din Constanța. — Femeia Cristina N. Dan, din satul Cadamac com. Cobadin, voind să scoată apă și alunecând a căzut în fântână, întâmplător fiind văzută de so­țul său, împreună cu alți locuitori au reușit să o aducă la suprafață în viață, dar în stare gravă având leziuni pe corp și cap. PANAIRUD (Bălțiul)­—de pri­măvară din Medgidia s’a deschis și va dura pănă la 1 Iulie a. c. Anul acesta se observă o abun­­dență de cai și vite cornute, aduse mai ales din părțile Basarabiei bântuită de secetă. Din această această cauză prețul de vânzare a acestor animale care era destul de urcat în trecut a scăzut sim­țitor acum. f limiiu­ Cu începere de mâine Joi 25 Iunie ziarul nostru va publica în foile­­ton, o prea interesantă lucrare­­„privire retrospectivă a­­supra mișcării culturale“ literare în Constanța, datorită distinsului nostru cola­borator d. C. P. Demetrescu O­­'O I articolul de fond al ziarului de față, ne ocupăm de măsura stupidă a căilor ferate, de a nu mai per­mite încărcarea cerealelor vărsate în vagoane. I­ar, ziarele­­ din Capitală ne aduc astăzi vestea că, direcția căilor ferate a revenit asupra măsurii din ajun. Faptul nu poate decât să ne bucure.­­ Contrar celor publicate în zia­rul „Marea Neagră" de o­i sun­tem rugați să arătăm că nu s’a comis nici o spargere la Banca Comercială Italo-Română din lo­calitate ci, indivizi necunoscuți au furat câteva obiecte casnice de la domiciliul d-lui O. procurist al susnumitei bănci, Fren­­o 00 Clubul sportiv „Victoria" din localitate, va ține o adunare ge­nerală extraordinară Joi 25 crt. ora 6 d. a. în localul școalei primare No. 4 (str. Ștefan Mi­­hăileanu) cu următoarea ordine de zi: Demisia d-lui președinte, ale­gerea unui nou președinte și di­verse. In consecință toți membrii sunt ugați a lua parte. 000 D. Dum. G. Popescu, ajutor de judecător la judecătoria I-a Ba­­zargic, a fost numit supleant la tribunalul Caliacra în locul ră­­u­mas vacant prin trecerea"" in alt post a d-lui Const. Corneliu. 000 D­. Ioan M. Vasile, ajutor de ju­decător la judecătoria din Accadân­lar (Durostor) a fost mutat la judecătoria Turtucaia în locul ră­mas vacant prin permutarea d-lui Gh. G. Petrescu. Societatea Națională de Crucea Roșie, aduce mulțumiri pe această cale d-lui Mihail Sotir, proprie­tarul tipografiei „Albania“ pentru gestul frumos ce a făcut impri­mând în mod gratuit în atelierele d-sale, diferite imprimate nece­sare acelei instituții. 000 Curtea de Apel din localitate, a achitat pe C. Apostolidis din Buhuși, pentru faptul de abuz de încredere, reclamat de firma co­mercială Jean Costas“ din lo­calitate. 000 LA PARCUL ARENA „GRAND" cu începere de mătoare va rula azi și zilele ur­cel mai mare film „CAPRICIILE UNEI FETE DIN LUMEA MARE­Tragicomedie în 5 mari acte și m Bandi­ții trenurilor“ în 2 acte Intre pauze ilarianta revistă NU­­­CA—ZIC M. 1. Bruno și Mateescu-Waly 000 000 r -QD- BORVIZ DE BORSEC Regele apelor Minerale II. Berana, floare de Mai Noaptea trecută m’am întâlnit iarăși cu părintele Euterpus, și ducăndu-mă în via sfinției sale, i­l mi-a povestit despre Berana, floa * * re de Mai, în timp ce dascălul Tin­tinabulus ne turna vin vechiu în pahare: " „Intr’un oraș făcut^ departe de sgomotul uzinelor și aproape de­­ plânsetul valului, trăia frumoasa și­­ voinică Berana copila cu părul­­ negru ca ebenul, cu chipul svă­­­­păiat și cu buzele însângerate. Intr’o curte mare în fund, în odăița d­e deasupra alteia la care nu se deschideau ferestrele, Be­rana ducea viața de pustnică, luc­rând mai tot timpul. Când plictiseala năvălea în odăi­ța ei, deschidea fereastra, reze­ma capul, greoi, în palmele obo­site de punsătura acului și privea în strada, ce se deschidea largă pe dinaintea porții... Și gândurile frământau sufletul frumoasei Berana. — Știu de ce ești tristă îi spunea prietena Vallgra. Iubești! Și când iubești, nu știi ce se petrece cu tine. ! — Și da­ și nu, răspundea Be­rana.­­ Aplecându-se apoi, Berana ru­pea frunzele mari de viță ce ornau fereastra schitului ei, le tăia mar­ginile și le da drumul una câte una pe piatra fierbinte de la poalele zidului.­­ Andonius cel tânăr, căutător de perle, se ’ndragosti de frumoasa Berana. Și ca semn al devotamentu­lui său, îi trimise un buchet de crini, în cea mai caldă și mai plă­cută zi a săptămânii. „Azi îți trimit flori și mâine inima. Berana floare de Mai, su­pusul tău Andonius, căutătorul de perle al orientului, pe care privi­rile tale la îngenuchiat, vine as­tăzi să spună că singură tu, lu­cești în calea pașilor lui. „Primește dragostea­­ mea Bera­na, căci anii trec și pustnicii nu folosește. Andonius cel tânăr”. Mai târziu, peste puține zile, o a doua scrisoare căzu peste gar­dul curții.­­ I Și Berana care găsea distracție în lectura lor, a desfăcut-o râ­zând și aprinzând lumânările pia­nului i-a dat foc, iar vecinii prin fereastra deschisă, au ascultat „Sonata lumii” de Beetho Veiuu „Floarea de Mai, Berana, azi pentru a treia oară caut să conto­pesc gândurile mele cu ale tale. N’am putut dormi pentru că nu mai lăsat tu. „Floare de Mai, Be­rana, coboară din schitul tău și jos, unde susură isvorul cel tăi­nuit, să ’nchegăm idila vieții. Vino!” f Intr’o vreme imboldul celui din­tâi fior, a îndemnat-o să se apropie de măsura cu cele ale scrisului. „Necunoscute! Berana așteaptă zile mai fericite, decât acelea, în care ai‘ ridicat privirea spre cui­bul ei. Poate altcineva va ajuta să coboare treptele schitului, în valea unde ți s’a părut că susură isvorul. "­­ „Necunoscute Andonius schim­bă gândurile tale!” Și Andonius n’a mai dat semne de­­ viață. ” — De ce Befana, căutătorul de perle al orientului nu se mai a­­rată ? "­­ — Pentru că m’am hotărât a iubi pe altul decât pe el, Vuligra. El a văzut și de-atunci pare că a murit. Uite­am de la el~acești crini ce s’au veștejit. Și voi păstra nu pentru că l’am cunoscut pe el, ci pentru că îmi plac florile. — Și Andonius cel tânăr, ce va face fără tine? — A ’ntins năvodul la Constanti­nopol, a stat o noapte și apoi l’a scos la suprafață. Atunci a găsit înăuntru o perlă, o cadână. — Și­ » _­ — Și s’a ’nsurat! . . « — Tu ce vei face? — Eu ? Ceva mai mult decât până acum. Iubesc un tânăr! — Adevărat Berana? • — Prea adevărat Vuligra, prea adevărat. f Și Berana lăsa acum lucrul mai totdeauna fără a spori și se oprea mai mult în fața oglinzii; un strat ușor de pudră, colora în alb fața Befanei. Vullgra numai venea­ des pe la ea­ r — Nu pot să știu că fn sufletul tău, mai e cineva care și-­a făcut loc așa „tam-nesam” fără a mă întreba și pe mine. Dacă ai să continui cu asta, să știi că întâi nu mai vin­­de loc la tine, apoi am să fac greva foamei și în cele din urmă mă înesc. Trecură cinci luni de la prima întâlnire a Beranei cu iubitul ei. Intre timp, Vullgra nu s’a mai arătat decât odgită, în poarta­ ca­sei prietenei îndrăgostite. — Scumpa­­ mea Berana, care aș vrea să mă răzbun pe tir*e. Plec ca să am timp. . . . Și-a plecat... Abia eri poștașul a adus o scri­soare în care slovele neterminate arătau o vădită emoție de bucu­rie. ,­­ „Dragă Berana sunt in Cospoli. Duc cea mai fericită viață. A­n regăsit aci pe prietenul tău de altădată, căutătorul de perle. Trăim împreună.­Ce fericire!­. pen­tru că ți l’am răpit. Știi tu ce în­seamnă să iubești? înseamnă că nu mai știi ce se petrece cu tine. Așa este. "Acum nu mai știu ce e cu mine. Un singur lucru păstrez: ți-am luat pe căutătorul de perle, An­donius cel tânăr. Mâine ne cunu­năm împreună. Felicită-mă dragă Berana felicită-mă’’. Berana a răs­ca și de primele scrisori ale lui Andonius și-a ars-o...­­ ! Părintele Euterpus ceru­lu­i Tim­­­abulus să mai toarne vin. — Ce-a mai făcut părinte Vuli­gra și­­ Berana ? — Berana trăește și Vuligra s’a omorât. ! — Vai­ părinte, dar proaste mai sunt unele femei. — Pădure fără uscături, se poate Edgar? 7 • — Nu părinte! V NIC. I. BUTUCESCU -îs» *T

Next