Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)
1926-01-14 / nr. 9
ANAD.XIII No. .9 Direktor Proprietar ii. m. mmm &edacia si Adraistiftirul la Strada Trebaai No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 mai 8 „ . 600 lei 350 „ Constanta Joi 14 ianuarie 1926 Manuscrisele nepublicate au s» — înapoiază —DACIA TCLEfIN No. 42/3 II Director politic AL. DOINARU Apare zilnic la ora 12 si Reclame după tari! In Siria, alegerile au decurs in perfectă liniște. Ne-au lăsat in urmă asiaticii. Martibi. -----Zilnic mi.. ~o — Bacătârle ViN JRI ALES G INbi áípMS&I Curățenie exemplară — PRI TURI OBCESSiftâ KAȚ.ONALA SÜ* COh. vum moli i ihcc constantinii. COFETAHi* „6RAKD“ Sft-íSfcn Primoște comenzi pontra nunți și logodne Tania si pstlil Saltaiit Recenta vizită a ministrului de externe al Turciei la Belgrad, a dat în ultimele zile loc, în presă, la noi comentarii asupra relațiunilor interbalcanice. Ziarele turcești se întrec în a glorifica rolul pacificator ce-i incumbă Angorei, în peninsula ale cărei ranchiune și zbuciumări ale trecutului nu pot fi ușor înlăturate. Din acest punct de vedere, vizitat lui Tevfik Ruddibey în capitala Iugoslaviei, marchează punctul de plecare al unei nouă ere pentru Balcani, a căror liniște va fi fără îndoială garantată, prin colaborarea dintre regatul Sârbo-i Toato-Slovenilor și republica turcă. Dacă se ia în considerație că primul efect al întrevederilor ce ministrul de externe turc, a avut cu conducătorii regatului sârb, a fost ratificarea imediată de către parlamentul din Angora a tratatului de amiciție negociat acum câtva timp între Belgrad și Angora, nu se va putea nega influența fericită exercitată de acest contact asupra relațiunilor dintre cele două țări, cari nu de mult timp, se dușmăneau reciproc. Pe de altă parte e naturalei reluarea relațiunilor diplomatice, să permită stabilirea unui acord economic. Totdeodată n’ar fi exclusă posibilitatea încheerei unui acord care ar viza menținerea păcii în Balcani, aceasta ca o concluzie firească a tratatului de amiciție de care vorbeam mai sus. Se știe că ideea încheerei unui pact balcanic, a fost lansată pentru prima oară de d. Remis, fost ministru de externe al Greciei. Propunerea eleină, a întălnit însă opoziția cercurilor guvernamentale din Belgrad. De ce Serbia a respins propunerile pacifiste ale Greciei, pentru ca mai apoi, să le îmbrățișeze pe acelea ale Turciei, e un secret al diplomației, impenentrabil. Revirimentul produs în vederile diriguitorilor Iugoslaviei, a provocat un eveniment de mare importanță pentru viitorul Balcanilor— și, se datorește desigur importantei schimbări ce s’a produs de curând în conjunctura internațională a cărei contralovitură, s’a resimțit în peninsulă. —-----xxoxxL. B. rIn chestia pâinei De câtva timp se agită chestiunea taxei de etichete pentru controlul pâinei, brutarii opinând pentru desființarea mijlocului de percepere în vigoare, prin aplicarea tichetelor pe pâine, pentru consideration de ordin practic și higienic. In trecut când această taxă nu era concesionată, ci se exploata prin organele primăriei s’a constatat că se făceau mari fraude în dauna Comunei. Pentru a se curma acest neajuns s’a dispus concesionarea taxei. Sistemul concesiunei dacă din punct de vedere bănesc a dat rezultate bune, ca măsură de control însă, și acesta e principalul, a fost și este ca și inexistent. Concesionarul în controlul ce făcea se mulțumea să constate dacă pâinea avea etichetă spre a nu avea pagube personale ; restul nu-l interesa și astfel încuraja lipsa de cântar în dauna consumatorului. Intre timp concesionarul văzând că treburile merg bine, s’a făcut depozitar de făină și de atunci începu adevăratul scandal, tolerând brutarului care lua făina de la dânsul orice fraudă în dauna consumatorului , iar brutarul care nu lua făină de la dânsul veșnic era amenințat și terorizat cu confiscarea pâinei. Orice om cinstit putea să constate deci că este o incompatibilitate între negustorul de făină și controlorul de pâine. Brutarii au suferit fel de fel de vexațiuni din această cauză. Se va obiecta poate brutarilor că de la 1 Aprilie, comuna nu va ma concesiona taxa rămânând ca singură să exercite acest control. Putem afirma însă, că se va reveni iar la sistemul când primăria nu putea să încaseze nici jumătate din ceea ce trebuia să încaseze, atât Pentru armonizarea intereselor ale comunei, ale publicului cât și ale brutarilor, ar fi de dorit ca taxa să se perceapă pe kgr. de făină prin însăși organele primăriei. Faptul ar necesita serviciile a doi funcționari numai, unul atașat la moara din localitate, iar cel’lalt în gară. Și astfel s’ar pune capăt intolerabilei stări de lucruri ce dăinuește atât în dauna brutarilor cât și în aceea a publicului consumator. Iar comuna, n’ar mai fi obligată să împartă câștigul acestui impozit, cu concesionarul. -------xox------ O nouă fază a războiului din Siria Constantinopol 12. Se pare că situația din Siria s-a înrăutățit din nou și simțitor în ultimul timp. Conducătorii druzilor, care un moment păreau deciși să intre în tratative cu comandamentul francez pentru încheierea unui armistițiu, au renunțat la această intențiune. Ei cer acum complecta independență și neamestecul francezilor în afacerile interne ale Siriei. Cum însă comandamentul francez nu poate primi aceste condițiuni, ostilitățile au reînceput în Siria. De astădată druzii ajutați de beduini și arabi au pătruns și în Palestina. Ziarele locale arată că a doua fază a răsboiului din Siria rezervă foarte multe surprize, întrucât este posibil ca toate rasele arabe să se unească cu druzii. ■ ■ [UNK] »mTTQTIwii.w« Turcii din Cadrilater emigrează în Anatolia ? SOFIA 12. — Ziarele bulgare susțin că în județul Durostor există o adevărată organizațiune, care se se ocupă cu trimiterea populațiunii mahomedane în Anatolia. Această organizațiune deține monopolul „obținerii de pașapoarte pentru emigrarea în Turcia* și încasează câte 5000 lei de bucată. -Să- Cronica zilei Femeia îndelungată vreme, la Paris, în fața casei mele, locuia șoferul No. 52594 cu soția și patru copii. "Intr’o dimineață am fost atras la fereastră de un sgomot puțin obișnuit. Șoferul în chestiune se ciocnise... cu scumpa lui jumătate, iar răcnetele acestuia și urletele menadei, pironiseră locului pe trecători și fixaseră în ramele geamurilor învecinate pe locatarii cei mai apropiați. Nu peste multă vreme, omul volanului e și furios trântind ușa cu vehemență. Un negustor rubicond la fată și durduliu in burtă, ridică brațele spre cerul posomorât și murmură cu îngrijorare : — Vai de cine t-o cădea astăzi în cale. De curiozitate am controlat in seara aceea rubrica accidentelor și iată că în primul ziar mi-a fost dat să citesc că taximetrul No. 52594 a călcat in piața Republicei un moșneag. La siguranță, nici răposatul, nici rudele lui, conducând la secste pe nenorocitul șofer, nu s’au gândit să caute femeia’ și totuși, aci ca și pretutindeni, ea își vârâse fustele. Stând astăzi și judecându-mă cu mine însumi, mi-am zis că șeful suprem al fiecărui guvern ar trebui să ia măsuri draconice în contra acestei calami fă fi a societății Tribunalele și curțile cu juri, înainte de a condamna pe un răufăcător sau pe un criminal, ar trebui să scormonească in fundum [viața acuzatului, când, fără îndoială ar pune mâna pe ,adevăratul] vinovat: femeia! Dar pentru că acest procedeu ar aduce perturbări, deviațiuni și întârzieri în mersul procedurei, — un proces ar risca să dureze uu doi ani ca acum, ci două secole, — de aceea propunem să se voteze o lege în virtutea căreia, d. e. în fiecare primăvară, prin tragere la sorți să se spânzure câte o persoană de sex femenin. Nu degeaba a zis evanghelistul Matei. Hai va veni o clipă când sângele va cere răzbunare" AX. PONI ——xxoxx—— ! Geam după comuniști in Grecia Constantinopol 12. Arestările de comuniști în Grecia continuă. Până în prezent au fost arestați peste 600 de comuniști, care făceau propagandă pentru izbucnirea revoluției în noile provincii grecești și în special în Macedonia și Tracia. Comuniștii arestați sunt îmbarcați pe vase de războiu și transportați în închisorile insulelor din Marea Egee. Autoritățile elene însă mari greutăți nu întâmpină arestarea agitatorilor comuniști străini, cari cooptează ca funcționari în serviciul legațiunii sovietice din Atena. Guvernul grec a cerut ambasadei sovietice să trimeată în Rusia pe toți funcționarii săi dovediți că făceau propagandă comunistă, pentru că altfel vor fi arestați. ---------xxoxx-------- Cadavru găsit La Tekirghiol, pe un loc viran în mahalaua tătărească, între casele locuitorilor Ibraim Ismail și Negip Agi Amet, s’a găsit un cadavru în putrecție^^^ Un groaznic accident de aviație Trei ofițeri turci carbonizați Constantinopol 12.Un groaznic accident de aviație s’a întâmplat erl la aerodromul de la Solik, din apropierea orașului Angora. Un avion al aviației naționale pilotat de maiorul Keșîd Bei, s’a aprins în sbor la o mare înălțime. Aparatul s-a prăbușit vertiginos, de sub Sfărâmături, sau scos cadavrele pilotului și ale celorlalți doi ofițeri pasageri carbonizați Refugiații politici bulgari încep să se înapoieze SOFIA. 12. — In ultimul timp au început să se reîntoarcă în țară numeroși refugiați politici bulgari, fugiți în Iugoslavia după cunoscutele evenimente din Iunie și Septembrie 1923 Ei povestesc, că aproape toți refugiații politici aflați în Iugoslavia, doresc să se reîntoarcă în țară din cauza mizeriei în care trăesc. Consiliul de miniștrii bulgar a hotărât ca toți refugiații politici care se reîntorc în țară să nu fie arestați, întrucât urmează să fie amnestiați printr’o lege ce se va vota în cursul acestei luni, ,------xxoxx----- 9 circulari a premierului bulgar SOFIA 17. Luănd agendele ministerului de interne în primire, președintele consiliulu de miniștri Liaptceff a adresat tuturor prefecților de județe cât și tuturor șefilor de servicii o circulară, în care se mulțumește pentru eforturile făcute de autorități în vederea asigurării ordinei și Uniatei nn fără. Constatând că, consolidarea internă va mai cere încă multe sforțări și multă energie, primul ministru recomandă autorităților să respecte drepturile cetățenilor și să vegheze asupra siguranței persoanelor și a bunurilor, observând cu strictețe legile în vigoare. Circulara enumără la sumă o serie de măsuri menite sa asigure fuuncionarea regulată a aparatului administrativ. xox- Piu Hârșova Deces. — Comerciantul N. Zamatrache , când se afla în cârciuma d-lui Dumitru Bereu, a murit subit. El suferea de cord. Serbare culturală. — Societatea „Carsium" din Hârșova a dat o serbare în sala de cinematograf D. Bereu. A asistat public numeros. In ziua de Bobotează a dat un bal în salonul Dr. Papatanasiu în folosul societăței. ------xxoxx------1 Buletin, politic Ruptura ligii priin Prevederile noastre, pe cari le-am expus în numerile trecute ale „Daciei“, au devenit fapte realizate, inevitabila ruptură din sânul partidului poporului, s’a produs. Deși denunțarea formală a fuziunei încă nu s’a înregistrat totuși, demisiile în massă din partid ale marghilomaniștilor, denotă că această denunțare este aproape Disensiunea averescano-marghilomanistă, a ajuns într’o fază acută, a degenerat într’un conflict — ca să n’o numim scandal — public.neralului că intrigile dlui I. Petrovici sunt periculoase partidului, la care a primit răspunsul sec: „Eu sunt șeful partidului". De acea, d. Goga a luat de pe acum atitudine împotriva partidului poporului și e foarte probabil că, odată cu ruperea relațiunilor dintre averescani și marghilomaniști, d-sa va trece în tabăra acestora din urmă. XXOXX p. General Al. Averescu la smar. ^ D. Octavian Goga Crima din Nicu lițe! (iulcea) Mitu Mocanu din comuna Niculițel s’a luat la ceartă cu consăteanul său Vasile Marin. In timp ce aceștia se certau, a apărut Ion V. Mihai, care a aplicat o puternică lovitură de cuțit săteanului Mocanu Victima a încetat imediat din viață. Criminalul, care fugise, a putut fi arestat. Acordul național țărănist Chestiunea acordului naționalțărănist se menține la ordinea zilei din ce în ce mai accentuat. După afirmațiunile celor în drept, partidul țărănist, care în ultimul timp și-a afirmat viguros ascedentul ce are asupra masselor și capacitatea politică de care e condus și de care și-a creiat o linie de credință în programul de guvernământ, nu și a schimbat întru nimic atitudinea fixată în toamna anului trecut, cu ocaziunea primelor pertractări cu partidul naționalist. Cu privire la cele de mai sus, în tabăra țărăniștilor se spune : „Dacă și acest din urmă partid se va conforma realităților politice de astăzi, dacă, cu alte cuvinte, va înțelege să renunțe la pretențiunea de a revendica superioritatea sa față de noi (partidul țărănesc); dacă, partidul național va înțelege să părăsească anumite tentative de ostracizări, imediat și definitiv; cum unitatea de vederi cea mai desăvârșită în cea ce privește programul de guvernământ, există, o înțelegere poate deveni fapt îndeplinit în câteva ore. ---------xox-----— Nenorocirea din stația Dâlga Gara locală ne informează că în stația Dâlga de pe linia Constanța-București, un tren de marfă a surprins pe linie, omorând pe loc pe impiegatul ceferist Vasile Buzea. Victima este de fel din Brătianu și a fost în ultimul timp detașat în stația Dâlga ca ---------xxoxx---------impiegat, Din Cernavoda SERBARE. —in seara de 8 ianuarie, s’a dat în sala „Princiar“ o serbare artistică, organizată de societatea „Axiopolis* din localitate. S’au executat bucăți muzicale, poezii, serbarea sfârșinduse cu reprezentarea a două pese „Se face ziuă* de Z. Bârsan și „Săptămâna luminată" de M. Săulescu. A urmat dans. Publicul a răsplătit îndeajuns, grupul organizator, participând în număr mare. -xxoxx- Din Tulcea Un vânător mușcat de lup. — Din Măcin ni se relatează un caz curios petrecut acum câteva zile, în următoarele împrejurări: Mai multe persoane din acel oraș, ducându-se la vânătoare, au dat peste o haită de lupi; una din fiare a mușcat de piciorul stâng pe d Antonescu. Convocarea camerei agricole. — Membrii consiliului de acție al Camerei agricole au fost convocați pentru ziua de 17 Ianuarie a. c., în ședință ordinară. De la jurați — La 1 Februarie se va deschide sesiunea ordinară a Curții cu juri. Procesul incendierii moarei Stoeff. — In sesiunea de Februarie urmează să se judece procesul privitor la incendierea moarei frații Stoeff din localitate și în care proces figurează și fostul arendaș al moarei, Toma Dracopol. Hofi de cai. Mai mulți necunoscuți, întroducânduse in curtea comerciantului C. Stegăreanu din orașul Măcin, au încercat să fure caii din grad. Dar grăjdarul simțindu-i, a dat alarma și hoții au dispărut fără urmă. -----xxoxx------1 Spargerile din str. Vise cel Stare Bawü » sgazine prădate în timpul noptei stănoapte, două magazine au Ir.J prădate pe strada Ștefan cel Mare. La magazinul d-lor Margulius Levi, hoții s’au introdus prin spargerea unei uși dosnice și au furat mărfuri în valoare de 40.000 lei. La atelierul de încălțăminte al d lui N. Zănciulescu hoții au spart deasemenea ușa, furând ghete și materiale de cismărie în valoare de 20.000 lei. Poliția a început cercetări. I ------xxoxx----- incă furt O nouă spargere s’a săvârșit astă noapte la locuința dnei Nadejda Dobrova din strada Cuza Vodă 25 bis. Spărgătorii au furat 400 tei și diverse bijuterii. --------t-------- Devize pe ziua de 12 Ianuarie. La Paris leul a cotat 11.75 La Zurich 232 jum. In târgul liber au cotat: Franci francezi',55 8.65 Franci belgieni 10.10-10.20 Franci elvețieni 4 î-43.40 Lire sterline 1080-1088 Lire italiene 99.05 Lire otomane 119-121 Mărci germane 52.90-533 Zloți polonezi 29-31 Schilingi austriaci31 31-31.60 Dinari 3.90-4 Drahme 2.90-4 Leve 1.60-1.65 Fiorini olandezi 89.50-90.50 Dolari ,221-223 Coroane ungurești 31.20-31,50 Coroane cehoslovace 6.59-6.64 --------(YQ------- Eminentul nostru coleg d. Ax. Poni, inapoindu-se din concediu, și-a reluat ocupa/ile și colaborarea regulată la ziarul nostru. O comisiune compusă din dii amiral Gavrilescu,comandor Bucholtzer, comandor Bărbuneanu, căpitan comandor Popescu, ofițer mecanic șef Gheorghiu, a fost însărcinată de ministerul de răsboi, să lucreze la modificarea regulamentului asupra condițiunilor care trebuie să le împlinească căpitani, ofițerii și mecanicii, pentru a obține brevetul necesar marinei de comerț. Organele superioare c. f. r. au ordonat o anchetă în stația Elena Doamna de pe linia Medgidia- Babadag. E vorba de reclamațiile a două firme comerciale împotriva șefului aceli stații d. Iliescu, care afirmă reclamanții și a însușit o mare cantitate de lemne din vagoanele d-lor. I ’ ■—•— —o— PALATUL —Știi că că e grandios ? —E o podoabă a orașului. —Și cine stă sus? —El. Matei Velicescu-Punga, fost acum câțiva ani arhivar la Primărie, iar acum președintele uniunii generale a funcționarilor netitrați. Palatul, cum îl vezi, este proprietatea uniunii. Velicescu-Punga locuește tot etajul întâi, iar jos prăvăliile, sunt închiriate, pentru ca să mai producă ceva venituri pentru reparațiuni, foncieră și altele. Etajul al doilea e locuit de secretarul uniunii, un cumnatai de ARTUR CALM președintelui, iar în odaia mare din față, este sediul și secretariatul. Cu Palatul acesta este o poveste și am să ți-o spun: Acum cinci ani, Matei Velicescu-Punga era—după cum îți spusei mai adineaura —arhivar la primărie. Ședea în trei odăițe mici, tocmai aproape de barieră și se simțea foarte strâmtorat în această locuință neîncăpătoare pentru el și familia lui. Chirie prea mare nu putea să plătească. El sta pe baza contractului vechi, cu adaosurile prevăzute de legea chiriilor. Slujba o avea departe și trebuia zilnic să traverseze toată strada principală, trecând prin toate noroaiele. Acest lucru nu prea îi convenea și nu vedea posibilitatea vreunei ameliorări. Era exclus ca să-și poată permite luxul unei locuințe mai confortabile, deoarece nu putea plăti o chirie mai mare. Pe de altă parte, soția și mai ales soacră-sa îl tachinau mereu că nu e în stare să se mai aranjeze și el ca lumea. Ce era să facă ? gioacră-sa, mereu îi da ca pildă pe prietenul lor Dănilă, care avea o locuință foarte confortabilă chiar în localul prefecturei, pentru care nu plătea nici un fel de chirie. Dar, cea ce e mai interesant, e atitudinea d-lui Octavian Goga față de generalul Averescu. Ori, d-sa a atras la timp atențiunea ge Dece, adică Matache să poată, iar tu să nu poți avea o asemenea locuință, că doar n’ai fi tu mai prost decât el, îi spunea nevastă-sa. Vedea omul că nu mai e de trăit. Ori își face rost de casă, ori, dacă nu, ese rău. Într’o noapte, stăpânit de insomnie, sta culcat cu ochii țintiți pe zugrăveala tavanului și urmărea umbra produsă de mișcarea copacului din fața casei. Așa, ca o trăznie, îi veni în minte să facă o societate. Dar ce fel de societate? Ori la ce se gândea, i-o luase altul înainte. Erau în oraș, peste 15 societăți de funcționari, de muncitori, de paracliseri etc. rv faldo, gnatataf puntea să mai înființeze el? In gândul lui, își zicea : o societate a funcționarilor titrați există. Ce ar fi dacă ași face o „societate a netitraților” mai cu seamă că din aceștia numărul membrilor ar putea să fie mai numeros. In câteva zile societatea a fost constituită și, bineînțeles, Velicescu-Punga, ca inițiator, a fost ales președinte. S’au format diferite comisiuni, între care cea mai principală a fost: Comisiunea pentru strângere de fonduri, în frunte cu președintele S’au dat baluri, s’au dat serbări. S’au vândut câte o floare galbenă în folosul fondului de construcție al unui palat al funcționarilor netitrați, unde, 1st bătrânețe, orice membru să poată găsi un adăpost. Un fel de „casă* de retragere*. Toate persoanele marcante din oraș au fost numite: membrii de onoare. In anul următor, societatea s’a transformat în „Uniune“ cu ramificațiuni în tot județul. S’a instituit o comisiune permanentă — mobilă, care mergea din orășel n orășel și prin toate satele din județ pentru adunarea de fonduri pentru „palatul nostru“. In al treilea an s’a construit palatul pe care’l vezi, în care, domnul președinte și d. secretar își au locuințele spațioase și în care, se mai găsește și câte o odae pentru „uniunea generală a funcționarilor netitrați“. „Palatul nostru“ este, precum vezi, foarte impunător. Dl. preșe-La jumătatea lunei Februarie, va sosi la Constanța o misiune comercială turcă, ce urmează să încheie diverse contracte cu guvernul român. Epidemia de pestă în Grecia a fost declarată stinsă. Au fost numite moașe la comunele Mârleanu și Enisenlia, d-rele Janeta Marinescu și Elena Tudor, opo dinte are 85 odăi la dispoziție, iar membrii nu se pot plânge că n’au „palatul lor“. Numai uitându-te de peste drum la fațada lui, și tot merită să plătești câte 10 lei cotizație lunară, ca să fii membru al uniunii. Cât privește de bătrâneța membrilor se va vedea mai târziu Deocamdată tinerețea domnului președinte are un grandios adăpost. xx«xx--- Dr. Eliza Gheorghiu — Fostă internă la Maternitatea Boii de femei — FACERI — Consultații*. 35 d. a. No. 3 Strada Plevnei No. 3