Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)

1926-01-14 / nr. 9

ANAD.XIII No. .9 Direktor Proprietar ii. m. mmm &edac­ia si Adraistiftirul la Strada Trebaai No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 m­ai 8 „ . 600 lei 350 „ Constanta Joi 14 ianuarie 1926 Manuscrisele nepublicate au s» — înapoiază —DACIA TCLEfIN No. 42/3 II Director politic AL. DOINARU Apare zilnic la ora 12 si Reclame după tari! In Siria, alegerile au de­curs in perfectă liniște. Ne-au lăsat in urmă asia­ticii. Marti­bi. -----Zilnic mi.. ~o — Bacătârle ViN­ JRI ALES G INbi áípMS&I Curățenie exemplară — PRI TURI OBCESSiftâ KAȚ.ONALA SÜ* COh. vum moli i ihcc constantinii. COFETAHi* „6RAKD“ Sft-íSfcn Primoște comenzi pontra nunți și logodne Tania si pstlil Saltaiit Recenta vizită a ministrului de externe al Turciei la Belgrad, a dat în ultimele zile loc, în presă, la noi comentarii asupra relațiuni­­lor interbalcanice. Ziarele turcești se întrec în a glorifica rolul paci­ficator ce-i incumbă Angorei, în peninsula ale cărei ranchiune și zbuciumări ale trecutului nu pot fi ușor înlăturate. Din acest punct de vedere, vizita­t lui Tevfik Rud­di­bey în capitala Iugos­laviei, marchează punctul de ple­care al unei nouă ere pentru Bal­cani, a căror liniște va fi fără în­doială garantată, prin colaborarea dintre regatul Sârbo-i Toato-Slo­­venilor și republica turcă. Dacă se ia în considerație că primul efect al întrevederilor ce ministrul de externe turc, a a­­vut cu conducătorii regatului sârb, a fost ratificarea imediată de că­tre parlamentul din Angora a tra­tatului de amiciție negociat acum câtva timp între Belgrad și Angora, nu se va putea nega influența fe­ricită exercitată de acest contact asupra relațiunilor dintre cele două țări, cari nu de mult timp, se duș­măneau reciproc. Pe de altă parte e naturalei re­luarea relațiunilor diplomatice, să permită stabilirea unui acord e­­conomic. Totdeodată n’ar fi exclusă po­sibilitatea încheerei unui acord care ar viza menținerea păcii în Balcani, aceasta ca o concluzie firească a tratatului de amiciție de care vorbeam mai sus. Se știe că ideea încheerei unui pact balcanic, a fost lansată pen­tru prima oară de d. Rem­is, fost ministru de externe al Greciei. Propunerea eleină, a întălnit însă opoziția cercurilor guvernamentale din Belgrad. De ce Serbia a respins propu­nerile pacifiste ale Greciei, pen­tru ca mai apoi, să le îmbrățișeze pe acelea ale Turciei, e un se­cret al diplomației, impenentrabil. Revirimentul produs în vederile diriguitorilor Iugoslaviei, a pro­vocat un eveniment de mare im­portanță pentru viitorul Balcanilor— și, se datorește desigur importan­tei schimbări ce s’a produs de curând în conjunctura internațio­nală a cărei contralovitură, s’a re­simțit în peninsulă. —-----xxoxx­L. B. rIn chestia pâinei De câtva timp se agită chesti­unea taxei de etichete pentru con­trolul pâinei, brutarii opinând pentru desființarea mijlocului de percepere în vigoare, prin aplica­rea tichetelor pe pâine, pentru con­sideration­ de ordin practic și hi­­gienic. In trecut când această taxă nu era concesionată, ci se exploata prin organele primăriei s’a cons­tatat că se făceau mari fraude în dauna Comunei. Pentru a se curma acest neajuns s’a dispus concesi­onarea taxei. Sistemul concesiunei dacă din punct de vedere bănesc a dat re­zultate bune, ca măsură de con­trol însă, și acesta e principalul, a fost și este ca și inexistent. Concesionarul în controlul ce făcea se mulțumea să constate dacă pâinea avea etichetă spre a nu a­­vea pagube personale ; restul nu-l interesa și astfel încuraja lipsa de cântar în dauna consumatorului. Intre timp concesionarul văzând că treburile merg bine, s’a făcut depozitar de făină și de atunci începu adevăratul scandal, tole­­­­rând brutarului care lua făina de la dânsul ori­ce fraudă în dauna consumatorului , iar brutarul care nu lua făină de la dânsul­ veșnic era amenințat și terorizat cu con­­fiscarea pâinei. Ori­ce om cinstit putea să constate deci că este o incom­patibilitate între negustorul de fă­ină și controlorul de pâine. Brutarii au suferit fel de fel de vexațiuni din această cauză. Se va obiecta poate brutarilor că de la 1 Aprilie, comuna nu va ma concesiona taxa rămânând ca singu­ră să exercite acest control. Putem afirma însă, că se va reveni iar la sistemul când primăria nu pu­tea să încaseze nici jumătate din ceea ce trebuia să încaseze, atât Pentru armonizarea intereselor ale comunei, ale pu­blicului cât și ale brutarilor, ar fi de dorit ca taxa să se perceapă pe kgr. de făină prin însăși or­ganele primăriei. Faptul ar nece­sita serviciile a doi funcționari numai, unul atașat la moara din localitate, iar cel’lalt în gară. Și astfel s’ar pune capăt into­lerabilei stări de lucruri ce dăi­­nuește atât în dauna brutarilor cât și în aceea a publicului con­sumator. Iar comuna, n’ar mai fi obli­gată să împartă câștigul acestui impozit, cu concesionarul. -------xox------­ O nouă fază a războiului din Siria Constantinopol 12.­­ Se pare că situația din Siria s-a înrăutățit din nou și simțitor în ultimul timp. Conducătorii druzilor, care un moment păreau deciși să intre în tratative cu comandamentul fran­cez pentru încheierea unui armis­tițiu, au renunțat la această inten­­țiune. Ei cer acum complecta inde­pendență și neamestecul francezi­lor în afacerile interne ale Siriei. Cum însă comandamentul francez nu poate primi aceste condițiuni, ostilitățile au reînceput în Siria. De astădată druzii ajutați de be­duini și arabi au pătruns și în Palestina. Ziarele locale arată că a doua fază a răsboiului din Siria rezer­vă foarte multe surprize, întrucât este posibil ca toate rasele arabe să se unească cu druzii. ■ ■ [UNK] »mTTQTIwii.w« Turcii din Cadrila­ter emigrează în Anatolia ? SOFIA 12. — Ziarele bulgare susțin că în județul Durostor există o adevărată organizațiune, care se se ocupă cu trimiterea populațiunii mahomedane în Anatolia. Această organizațiune deține monopolul „obținerii de pașa­poarte pentru emigrarea în Tur­cia* și încasează câte 5000 lei de bucată. -Să- Cronica zilei Femeia îndelungată vreme, la Paris, în fața casei mele, locuia șofe­rul No. 52594 cu soția și patru copii. "Intr’o dimineață am fost atras la fereastră de un sgo­­mot puțin obișnuit. Șoferul în chestiune se ciocnise... cu scum­pa lui jumătate, iar răcnetele acestuia și urletele menadei, pi­roniseră locului pe trecători și fixaseră în ramele geamurilor învecinate pe locatarii cei mai apropiați. Nu peste multă vreme, omul volanului e și furios trântind ușa cu vehemență. Un negustor ru­bicond la fată și durduliu in burtă, ridică brațele spre cerul posomorât și murmură cu îngri­jorare : — Vai de cine t-o cădea as­tăzi în cale. De curiozitate am controlat in seara aceea rubrica accidente­lor și iată că în primul ziar mi-a fost dat să citesc că taximetrul No. 52594 a călcat in piața Republicei un moșneag. La siguranță, nici răposatul, nici rudele lui, conducând la secste pe nenorocitul șofer, nu s’au gândit­­ să caute femeia’ și totuși, aci ca și pretutindeni, ea își vârâse fustele. Stând astăzi și judecându-mă cu mine însumi, mi-am zis că șeful suprem al fie­cărui gu­vern ar trebui să ia măsuri dra­­­con­ice în contra acestei cala­­mi fă fi a societății Tribunalele și curțile cu juri, înainte de a con­damna pe un răufăcător sau pe un criminal, ar trebui să scor­monească in fundum [viața acu­zatului, când, fără îndoială ar pune mâna pe ,adevăratul] vi­novat: femeia! Dar pentru că acest procedeu ar aduce perturbări, deviațiuni și întârzieri în mersul procedu­rei, — un proces ar risca să dureze uu doi ani ca acum, ci două secole, — de aceea pro­punem să se voteze o lege în virtutea căreia, d. e. în fiecare primăvară, prin tragere la sorți să se spânzure câte o persoa­nă de sex femenin. Nu de­geaba a zis evanghe­listul Matei. Hai va veni o clipă când sân­gele va cere răzbunare"­ AX. PONI ——xxoxx—— ! Geam după comu­­niști in Grecia Constantinopol 12.­ Arestările de comuniști în Grecia continuă. Până în prezent au fost arestați peste 600 de comuniști, care fă­ceau propagandă pentru izbucni­rea revoluției în noile provincii grecești și în special în Mace­donia și Tracia. Comuniștii ares­tați sunt îmbarcați pe vase de războiu și transportați în închi­sorile insulelor din Marea Egee. Autoritățile elene însă mari greutăți nu întâmpină arestarea agitatorilor comuniști străini, cari cooptează ca funcționari în ser­viciul legațiunii sovietice din Atena. Guvernul grec a cerut am­basadei sovietice să trimeată în Rusia pe toți funcționarii săi do­vediți că făceau propagandă co­munistă, pentru că altfel vor fi arestați. ---------xxoxx--------­ Cadavru găsit La Tekirghiol, pe un loc viran în mahalaua tătărească, între ca­sele locuitorilor Ibraim Ismail și Negip Agi Amet, s’a găsit un ca­davru în putre­cție^^^ Un groaznic acci­dent de aviație Trei ofițeri turci carbonizați Constantinopol 12.­Un groaz­nic accident de aviație s’a în­tâmplat erl la aerodromul de la Solik, din apropierea ora­șului Angora. Un avion al aviației națio­nale pilotat de maiorul Ke­­șîd Bei, s’a aprins în sbor la o mare înălțime. Aparatul s-a prăbușit verti­ginos, de sub Sfărâ­mături, sau scos cadavrele pilotului și ale celorlalți doi ofițeri pasageri carbonizați Refugiații poli­tici bulgari în­cep să se îna­poieze SOFIA. 12. — In ultimul timp au început să se reîntoarcă în țară numeroși refugiați politici bulgari, fugiți în Iugoslavia după cunoscutele evenimente din Iunie și Septembrie 1923 Ei povestesc, că aproape toți refugiații politici aflați în Iugos­lavia, doresc să se reîntoarcă în țară din cauza mizeriei în care trăesc. Consiliul de miniștrii bulgar a hotărât ca toți refugiații politici care se reîntorc în țară să nu fie arestați, întrucât urmează să fie amnestiați printr’o lege ce se va vota în cursul acestei luni, ,------xxoxx-----­ 9 circulari a premierului bulgar SOFIA 17. Luănd agen­dele ministerului de interne în primire, președintele consiliulu de miniștri Liaptceff a adresat tuturor prefecților de județe cât și tuturor șefilor de servicii o circulară, în care se mu­lț­um­ește pentru eforturile făcute de au­torități în vederea asigurării or­dinei și Uniatei nn fără. Cons­tatând că, consolidarea internă va mai cere încă multe sforțări și multă energie, primul minis­tru recomandă autorităților să respecte drepturile cetățenilor și să vegheze asupra siguranței persoanelor și a bunurilor, ob­servând cu strictețe legile în vigoare. Circulara enumără la sumă o serie de măsuri me­nite sa asigure fuuncionarea regulată a aparatului adminis­trativ.­ ­xox- Piu Hârșova Deces. — Comerciantul N. Za­­matrache , când se afla în câr­ciuma d-lui Dumitru­­ Bereu, a murit subit. El suferea de cord. Serbare culturală. — Societa­tea „Carsium" din Hârșova a dat o serbare în sala de cinematograf D. Bereu. A asistat public nume­ros. In ziua de Bobotează a dat un bal în salonul Dr. Papatanasiu în folosul societăței. ------xxoxx------1 Buletin, politic Ruptura ligi­i priin­ Prevederile noastre, pe cari le-am expus în nume­rile tre­cute ale „Daciei“, au deve­nit fapte realizate, inevita­bila ruptură din sânul parti­dului poporului, s’a produs. Deși denunțarea formală a fuziunei încă nu s’a înre­gistrat totuși, demisiile în massă din partid ale marghi­­lomaniștilor, denotă că acea­stă denunțare este aproape Disensiunea averescano-mar­­ghilomanistă, a ajuns într’o fază acută, a degenerat în­­tr’un conflict — ca să n’o nu­mim scandal — public.­neralului că intrigile d­lui I. Petrovici sunt periculoase partidului, la care a primit răspunsul sec: „Eu sunt șe­ful partidului". De acea, d. Goga a luat de pe acum atitudine împo­triva partidului poporului și e foarte probabil că, odată cu ruperea relațiunilor dintre averescani și marghilomaniști, d-sa va trece în tabăra ace­stora din urmă.­ ­XXOXX­ p. General Al. Averescu­ ­ la smar. ^ D. Octavian Goga Crima din Nicu­ lițe! (iulcea) Mitu Mocanu­ din comuna Ni­­culițel s’a luat la ceartă cu con­săteanul său Vasile Marin. In timp ce aceștia se certau, a apărut Ion V. Mihai, care a aplicat o puter­nică lovitură de cuțit săteanului Mocanu Victima a încetat ime­diat din viață. Criminalul, care fugise, a putut fi arestat. Acordul național­ țărănist Chestiunea acordului național­­țărănist se menține la ordinea zi­lei din ce în ce mai accentuat. După afirmațiunile celor în drept, partidul țărănist, care în ultimul timp și-a afirmat viguros ascedentul ce are asupra masse­­lor și capacitatea politică de care e condus și de care și-a creiat o linie de credință în programul de guvernământ, nu și a schimbat în­tru nimic atitudinea fixată în toam­na anului trecut, cu ocaziunea primelor pertractări cu partidul naționalist. Cu privire la cele de mai sus, în tabăra țărăniștilor se spune : „Dacă și acest din urmă partid se va conforma realităților politi­ce de astăzi, dacă, cu alte cu­vinte, va înțelege să renunțe la pretențiunea de a revendica su­perioritatea sa față de noi (parti­dul țărănesc); dacă, partidul na­țional va înțelege să părăsească anumite tentative de ostracizări, imediat ș­i­ definitiv; cum unitatea de vederi cea mai desăvârșită în cea ce privește programul de gu­vernământ, există, o înțelegere poate deveni fapt îndeplinit în câteva ore. ---------xox-----— Nenorocirea din stația Dâlga Gara locală ne informează că în stația Dâlga de pe linia Con­­stanța-București, un tren de marfă a surprins pe linie, omorând pe loc pe impiegatul ceferist Vasile Buzea. Victima este de fel din Brătia­­nu și a fost în ultimul timp deta­șat în stația Dâlga ca ---------xxoxx---------impiegat, Din Cernavoda SERBARE. —in seara de 8 ianuarie, s’a dat în sala „Prin­ciar“ o serbare artistică, organi­zată de societatea „Axiopolis* din localitate. S’au executat bucăți muzicale, poezii, serbarea sfârșindu­se cu reprezentarea a două pese „Se face ziuă* de Z. Bârsan și „Săp­tămâna luminată" de M. Săulescu. A urmat dans. Publicul a răsplătit în­deajuns, grupul organizator, participând în număr mare. -xxoxx- Din Tulcea Un vânător mușcat de lup. — Din Măcin ni se relatează un caz curios petrecut acum câteva zile, în următoarele împrejurări: Mai multe persoane din acel oraș, ducându-se la vânătoare, au dat peste o haită de lupi; una din fiare a mușcat de piciorul stâng pe d Antonescu. Convocarea camerei agri­cole. — Membrii consiliului de ac­ție al Camerei agricole au fost convocați pentru ziua de 17 Ia­nuarie a. c., în ședință ordinară. De la jurați — La 1 Februarie se va deschide sesiunea ordinară a Curții cu juri. Procesul incendierii moarei Stoeff. — In sesiunea de Februa­rie urmează să se judece proce­sul privitor la incendierea moarei frații Stoeff din localitate și în care proces figurează­­ și fostul a­­rendaș al moarei, Tom­a Draco­­pol. Hofi de cai.­­ Mai mulți ne­cunoscuți, întroducându­se in cur­tea comerciantului C. Stegăreanu din orașul Măcin, au încercat să fure caii din grad. Dar grăjdarul simțindu-i, a dat alarma și hoții au dispărut fără urmă. -----xxoxx------1 Spargerile din str. Vi­­se cel Stare Bawü » sgazine prădate în timpul noptei­ ­ stănoapte, dou­ă magazine au Ir.J prădate pe strada Ștefan cel Mare. La magazinul d-lor Margulius­­ Levi, hoții s’au introdus prin spargerea unei uși dosnice și au furat mărfuri în valoare de 40.000 lei. La atelierul de încălțăminte al d lui N. Zănciulescu hoții au spart deasemenea ușa, furând ghete și materiale de cismărie în valoare de 20.000 lei. Poliția a început cercetări. I ------xxoxx-----­ incă furt O nouă spargere s’a săvârșit astă noapte la locuința d­nei Na­­dejda Dobrova din strada Cuza Vodă 25 bis. Spărgătorii au furat 400 tei și diverse bijuterii. --------t--------­ Devize pe ziua de 12 Ianuarie. La Paris leul a cotat 11.75 La Zurich 2­32 jum. In târgul liber au cotat: Franci francezi­­'­,55 8.65 Franci belgieni 10.10-10.20 Franci elvețieni 4 î-43.40 Lire sterline 1080-1088 Lire italiene 9­9.05 Lire otomane 119-121 Mărci germane 52.90-53­­3 Zloți polonezi 29-31 Schilingi austriaci31 31-31.60 Dinari 3.90-4 Drahme 2.90-4 Leve 1.60-1.65 Fiorini olandezi 89.50-90.50 Dolari ,221-223 Coroane ungurești 31.20-31,50 Coroane cehoslovace 6.59-6.64 --------(YQ-------­ Eminentul nostru coleg d. Ax. Poni, inapoindu-se din conce­diu, și-a reluat ocupa/­ile și co­laborarea regulată la ziarul nos­tru. O comisiune compusă din d­ii­ amiral Gavrilescu,­­comandor Bu­­choltzer, comandor Bărbuneanu, căpitan comandor Popescu, ofițer mecanic șef Gheorghiu, a fost în­sărcinată de ministerul de răsboi, să lucreze la modificarea regula­mentului asupra condițiunilor care trebuie să le împlinească căpitan­i, ofițerii și mecanicii, pentru a ob­ține brevetul necesar marinei de comerț. Organele superioare c. f. r. au ordonat o anchetă în stația Elena Doamna de pe linia Medgidia- Babadag. E vorba de reclamațiile a două firme comerciale împotriva șefului acel­i stații d. Iliescu, care­­ afirmă reclamanții și­ a în­sușit o mare cantitate de lemne din vagoanele d-lor. I ’ ■—•— —o— PALATUL —Știi că că e grandios ? —E o podoabă a orașului. —Și cine stă sus? —El. Matei Velicescu-Punga, fost acum câțiva ani arhivar la Primărie, iar acum președintele uniunii generale a funcționarilor netitrați. Palatul, cum îl vezi, este pro­prietatea uniunii. Velicescu-Punga locuește tot etajul întâi, iar jos prăvăliile, sunt închiriate, pentru ca să mai producă ceva venituri pentru reparațiuni, foncieră și al­tele. Etajul al doilea e locuit de secretarul uniunii, un­­ cumnat­ai de ARTUR CALM­ președintelui, iar în odaia mare din față, este sediul și secreta­riatul. Cu Palatul acesta este o po­veste și am să ți-o spun: Acum cinci ani, Matei Veli­cescu-Punga era—după cum îți spusei mai adineaura —arhivar la primărie. Ședea în trei odăițe mici, tocmai aproape de barieră și se simțea foarte strâmtorat în această locuință neîncăpătoare pentru el și familia lui. Chirie prea mare nu putea să plătească. El sta pe baza con­tractului vechi, cu adaosurile prevăzute de legea chiriilor. Slujba o avea departe și tre­buia zilnic să traverseze toată strada principală, trecând prin toate noroaiele. Acest lucru nu prea îi convenea și nu vedea posibilitatea vre­unei ameliorări. Era exclus ca să-și poată per­mite luxul unei locuințe mai con­fortabile, deoarece nu putea plăti o chirie mai mare. Pe de altă parte, soția și mai ales soacră-sa îl tachinau mereu că nu e în stare să se mai aran­jeze și el ca lumea. Ce era să facă ? gi­oacră-sa, mereu îi da ca pildă pe prietenul lor Dănilă, care a­­vea o locuință foarte confortabilă chiar în localul prefecturei, pen­tru care nu plătea nici un fel de chirie. Dar, cea ce e mai intere­sant, e atitudinea d-lui Oc­­tavian Goga față de gene­ralul Averescu. Ori, d-sa a atras la timp atențiunea ge Dece, adică Matache să poată, iar tu să nu poți avea o asemenea locuință, că doar n’ai fi tu mai prost decât el, îi spu­nea nevastă-sa. Vedea omul că nu mai e de trăit. Ori își face rost de casă, ori, dacă nu, ese rău. Într’o noapte, stăpânit de in­somnie, sta culcat cu ochii țin­tiți pe zugrăveala tavanului și ur­mărea umbra produsă de miș­carea copacului din fața casei. Așa, ca o trăznie, îi veni în minte să facă o societate. Dar ce fel de societate? Ori la ce se gândea, i-o luase altul înainte. Erau în oraș, peste 15 socie­tăți de funcționari, de muncitori, de paracliseri etc. rv fal­do, gnatataf p­untea să mai înființeze el? In gândul lui, își zicea : o so­cietate a funcționarilor titrați e­­xistă. Ce ar fi dacă ași face o „societate a netitraților” mai cu seamă că din aceștia numărul membrilor ar putea să fie mai numeros. In câteva zile societatea a fost constituită și, bineînțeles, Veli­­cescu-Punga, ca inițiator, a fost ales președinte. S’au format diferite comisiuni, între care cea mai principală a fost: Comisiunea pentru strân­gere de fonduri, în frunte cu pre­ședintele S’au dat baluri, s’au dat serbări. S’au vândut câte o floare galbenă în folosul fondu­lui de construcție al unui palat al funcționarilor netitrați, unde, 1st bătrânețe, orice membru să poată găsi un adăpost. Un fel de „casă* de retragere*. Toate persoanele marcante din oraș au fost numite: membrii de onoare. In anul următor, societatea s’a transformat în „Uniune“ cu ra­­mificațiuni în tot județul. S’a in­stituit o comisiune permanentă — mobilă, care mergea din orășel n orășel și prin toate satele din județ pentru adunarea de fonduri pentru „palatul nostru“. In al treilea an s’a construit palatul pe care’l vezi, în care, domnul președinte și d. secretar își au locuințele spațioase și în care, se mai găsește și câte­ o odae pentru „uniunea generală a funcționarilor netitrați“. „Palatul nostru“ este, precum vezi, foarte impunător. Dl. preșe-La jumătatea lunei Februarie, va sosi la Constanța o misiune comercială turcă, ce urmează să încheie diverse contracte cu gu­vernul român. Epidemia de pestă în Grecia a fost declarată stinsă. Au fost numite moașe la co­munele Mârleanu și Enisenlia, d-rele Janeta Marinescu și Elena Tudor, opo dinte are 8­5­ odăi la dispoziție, iar membrii nu se pot plânge că n’au „palatul lor“. Numai uitându-te de peste drum la fațada lui, și tot merită să plătești câte 10 lei cotizație lunară, ca să fii membru al u­­niunii. Cât privește de bătrâneța mem­brilor se va vedea mai târziu Deocamdată tinerețea domnu­lui președinte are u­n grandios adăpost. ­xx«xx---­ Dr. Eliza­­ Gheorghiu — Fostă internă la Maternitatea Boii de femei — FACERI — Consultații*. 3­5 d. a. No. 3 Strada Plevnei No. 3

Next