Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)
1926-06-10 / nr. 124
ANUL XIII No. 124 Director Proprietar L. H. MOSCH Reitacia • Sir. Traian No. 1î Acnilstistrati* *. Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pi 12 luni . . . . . 600 le « ..................... 350 „ Joi 10 Iunie 1926 Vanuscrisele nepublicate m ** — în 1»30ÎSXă •“ MihAI TELEFON No. 423 ii — Apare zilnic la ora 12 Reclame după tarif Roșu și galben bJa canoEart&mit ■ Agenția telegrafică „Ceps“ din Praga, a transmis săptămâna trecuta o știre de o capitala importanță, dar care a fost trecuta cu vederea și a rămas deci necomentată, de organele de presa. E vorba de convenția încheiată între Sovietele ruse și mareșalul chinez Feng care se afla în momentul de față la Moscova. Guvernul sovietic a pus la dispoziția numitului mareșal, care este conducătorul unei imense armii comuniste, suma de 700.000 lire engleze spre a-i servi la reorganizarea trupelor, cu condițiunea ca, în cazul când naționaliștii chinezi vor fi înfrânați, China să intre în confederația republicelor sovietice. Admițând ca Feng ar deveni la un moment dat stăpânitor al „imperiului ceresc“, desigur — conform clauzelor converiiei — confederația sovietică va fi fortificata într’o măsura neînchipuit de mare, prin unirea cu China. Cine ar garanta atunci că puhoiul comunist galben și roșu, nu s’ar revărsa asupra Europei, distrugând vechile așezăminte sociale de stat, pe cari le va întâlni în cale ? Indiferența Rusiei față de pactul localnian și Liga Națiunilor, constitue fără îndoială o probă evidentă, că acest stat se îndepărtează de orice tratate de pace, tocmai pentru a fi liber la întreprinderea oricăror acțiuni agresive, în viitor. Pericolul galben fost obiectul multor discu-ațiuni în trecut, dar niciodată el n’a apărut atât de probabil ca astăzi. Bătrâna Europă e amenințată cu distrugerea din temelii, dar să nu uităm că în calea viitoarelor năvăliri barbare, primul obstacol este țara noastră, prima împotrivire este pieptul ostașului român Sentinela romană stă încă neclintită la țărmul Nistrului, dar latinitatea nu-i unită, ca să poată stăvili hoardele mongolice, mânate de ghiarele criminale ale comunismului, spre a distruge leaganul civilizației mondiale. Roma își uzează legionarii întru susținerea despotismului fascist. Franța — asemeni cămătarului — se ocupă numai de politica-i economică, iar România, tamponul latin în marginea oceanului roșu și galben stă impasivă la marile evenimente, fără să avizeze din vreme, la măsurile dictate de împrejurări. Lipsa de interes a presei române față de acțiunile dușmănoase nouă a demagogilor de la Moscova, nu denotă oare câ dormim pe laurii idealului național înfăptuit, fără să simțim ca ne aflăm într’o margine de prăpastie? Să sesizăm latinitatea, fără a uita însă, că în zilele de grea cumpănă, va trebui să ne bizuim pe proprile noastre forțe. Altfel, să nu ni se pară curios că peste puțină vreme vom tremura sub teroarea topoarelor galbenilor cu coadă, ori a cnuturilor moscovite. Al. Doinaru Activitatea edilitară . Membrii delegației permanente a municipiului nostru s’au întrunit ori după amiază luând următoarele hotărâri: Se va întocmi un regulament asupra înființării autobuzelor în oraș ; s’a aprobat devizul pentru reparațiile necesare la Mamaia ; s’a hotărât a se face publicațiuni pentru ținerea unei noi licitațiuni pentru facerea capacelor de fontă necesare canalurilor de pe străzile orașului; s'a mai aprobat licitația pentru închirierea grădinei de zarzavat de la Palat și a asfaltării curții palatului comunal. — D. Constantin Ionescu fost magistrat și pretor al plășii Traian, a fost numit avocat al municipiului Constanța. D. inspector comunal Morărescu însoțit de d. comisar Leahu a făcut o inspecție în suburbia Brătianu. Cu această ocazie s’a confiscat măcelarului I. Cojan un miel, pe care numitul îl tăiase în mod clandestin. — Un grup de locuitori din orașul nostru au cerut primăriei ca să aprobe să se țină în oborul de cereale, în fiecare săpămânăt — ziua se va fixa de comună — un târg de vite. — D. S. S. Tacoman a fost numit casier al municipiului în locul d-lui Teodor Niculescu scos la pensie, din oficiu -xxoxx- Alte atacuri <omitagiste Telegrame sosite la jandarmeria locală, arată că bandele au atacat în decursul zilei de est, comunele Vladimirova din jud. Caliacra și Cainargea din jud. Durostor. In nici una din aceste comune, bandiții nu s’au putut deda jafului, grație pazei. La Vladimirova, a avut loc un violent schimb de focuri între jadarmi și bandiți, care a provocat retragerea acestora din urmă, înr'o pădure învecinată. -———xxoxx------- Bandă de spărgători de vagoane, arestată în ultimul timp, numeroase vagoane încărcate cu mărfuri, ce erau expediate din Constanța, erau sparte de răufăcători. Acum două zile, vagonul colectiv 4231, a fost de asemenea călcat de hoți, pe parcursul Saligni-Cernavoda. Din interiorul său, s-a furat 60 pachete cu lână încărcate de casa Watson - Youel din Constanța și o însemnată cantitate de smochine și alune, ce aparținea firmei C. Kulumbian din București. Cercetările cari s’au făcut ulterior, au adus la arestarea indivizilor Grigore Tiru, Gh. Pelivan și Petcu Aurel, cu toții de fei din Constanța, cari se îndeletniceau cu furturile din vagoane. Ele au mărturisit toate spargerile săvârșite. Spărgătorii au fost trimiși la parchet. ___ ___________ Studenti excursioniști la Constanța Studenții din anul al 3-lea ai Academiei comerciale din București, au sosit astăzi de dimineață în excursiune, în orașul nostru, conduși de câtre d-nii Em. Brancovici fruntașul vieții economice românești și V. Slăvescu, directorul ,Creditului industrial“ și profesor al Academiei. Oaspeții, în număr de 45, au fost primiți la gară de d-nii Sf. Boroș președintele Camerei de comerț și O. Văleanu inspector comercial. Studenții au vizitat astăzi dimineața băile Mamaia, palatul Camerei de comerț și instalațiunile portului. La orele 2, va avea loc un banchet, oferit de Camera de comerț, studenților excursioniști la Motel .Regina“. •-------xox-------- ț Accident nocturn Grigore Bacinschi din str. Ion Lahovari 32, făcând săpături în dreptul casei sale, n'a pus felinar în timpul nopții, din care ceuză, birjarul lamar Ham trecând pe acolo cu trăsura, ambii cai au căzut în groapă, răninduse. -------xxoxx------ IPäfaniia unui controlor fiscal D-lui controlor G. Bălănescu de la administrația financiară locală, i s’a furat în tren, între stațiile Ciulnița și Fetești, portofelul ce conținea acte de valoare și o importantă sumă de bani. Zilnic se înregistrează noui furturi, în trenurile cari circulă pe linia Constanța-București, fără să se ia măsuri în consecință. -------XXOXX------- - Dir Medsidis . Mare serbare populară. Ofițerii cercului de instrucție al grănicerilor vor da în ziua de Duminică 13 Iunie 1926 de la orele 2 (14) până târziu din noapte, o mare serbare populară, în parcul Helerin, feeric iluminat în timpul nopții și foarte frumos aranjat și pavoazat. La aceast â serbare unică în felul ei, în acest oraș până acum și cu un scop cultural și național, se pregătesc cele mai alese surprize. Vor fi concursuri de trăsuri împodobite, alergări de cai, biciclete, leagăne, restaurante, berării, cofetării, cafenea turcească, vânătoare, cai de călărie pentru amatori și alte disfracțiuni cum și o mare și o bogată tombolă. Muzica militară și alte 3 orchestre vor delecta publicul. Se va alege regina serbărei care va primi un frumos cadou, precum și alegerea celui mai frumos copil, care va primi asemenea un premiu. Trăsura și bicicleta cea mai împodobită, calul și călărețul cel mai bun, vor fi prenuați. Pe lângă populația orașului vor lua parte și locuitorii satelor din împrejurimi atât la serbări, concursuri cât și la alergări cu cai, căruțe și biciclete. Un brek și trăsurile de piață pornind din centru, vor transporta publicul la parc, care e situat la marginea orașului, lângă moara Kaizer. Sosit-a valul de căldură Urmat de al scumpete val Iar valul fraudelor inundă ! Oceanu’i plin de cașcaval. VIZITAT! Marele Restaurant - Str. CAROL No. 77-bis — — Zilnic mâncări de pește proaspăt — Bucătărie Națională și franceză -VINURI ALESE INDIGENE și STREINE draiar spacial Ber"e'^iLs^‘‘ și „MONOPOL1 Curățenie exemplară. PETURI POPULARE OR CHESTRA RATIONALA SUB CONDUCESEI VIRTUOSULUI IANCU CONSTANTINESCU lîOFETARIA GRIND“0 ® 1 ® raa* delicioase „confsturi și prăjituri Primește comenzi pentru nunți și logodne „Grand a Nenorocirea din Dobromir O nenorocire s’a întâmplat ori în comuna Dobromir din județul nostru, în urma căreia și-au găsit moartea copii Elena și Tudor Petre Numiții copii s’au dus la marginea satului pentru a lua dintr’o groapă pământ galben. In tîmpul cât ei stăteau în groapă s’a surpat o bucată de mal care căzând peste dânșii, i-a omorât. S-a cerut parchetului autorizația de înmormântare. Lovit de trăsnit Locuitorul Gh. Petru din comuna Niculițel pe când se înapoia de la Tulcea a fost surprins pe drum de o ploaie torențială însoțită de pe scări electrice. Adăpostindu-se sub un copac a fost lovit de trăznet și omorât. -------xxoxx------ din Cavarna Inspecție școlară. Azi a sosit în localitate în inspecția școlilor secundare de stat și particulare de inspector general Georgescu, însoțit de d-nii Al. Voinescu inspector al regiunei Constanța și V. Stroescu revizor școlar al jud Caliacra. D-lor au găsit toate școlile în plin progres. Cu această ocazie au fixat și comisiunile de examinare la școlile minoritare după cum urmează : Comisiunea la preotul loan Neicu și d-na Maria I. Perdichi institutoare, comis. Had. St. Cristea și d-na Sultana I. Neicu comis. 111 ad. Ion Perdichi institutor și preotul Gh. Popescu învățător, și comis. IV a d. Șt. Duliu institutor și d-na Elena L. Dumitriu învățătoare. -------xxoxx------ O casa incendiată Un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Marin Panici din comuna Jurilofca (Tulcea). Focul a luat naștere de la un grajd care a ars complect. Au mai fost distruse de incendiu acoperișul și mai multe lucruri casnice. Sunt 58000 lei pagube. -xxoxx Victimile vitezei Șoferul Ștefan Popescu conducătorul automobilului No. 275, trecând cu mare viteză pe strada Carol, a călcat pe d. Lucașevschi din Bul. Regina Maria 72, cauzându i leziuni pe corp. Ca de obiceiu, se face ancheta. -xxoxx- Viața muncitorească tai ——BM3BB Patronii frizeri din localitate au înaintat inspectorului muncei un memoriu, cerând să li se permită a lucra și în timpul amiezei întrucât cererea e mai mare acum în timpul sezonului, datorită afluenței vizitatorilor. Intrucât și anul trecut si acordat acelaș drept, credem s’a că și acum vor fi satisfăcuți, aprobându li-se cererea.xxoxx- Știri externe Cale ferată între Muntenegru și Serbia centrală BELGRAD 8. Ministrul de comunicații Vasa Iovinovici a făcut primului ministru Uzunovici o propunere pentru construcția unei căi ferate cu lărgime normală între Krușevaț și Kosovska Nitrovița (la Nitrovița se termină calea ferată de la Skopji). Mai târziu, această linie va fi prelungită până la Peci și apoi spre Podgorița și Cetinie. ingineri polonezi caută lucru în Turcia VARȘOVIA. După cum s’a anunțat mai demult, mulți ingineri și tehnicieni polonezi au plecat în Turcia spre a găsi acolo ocupație. Oficiul de emigrare face acum cunoscut că în Turcia este foarte greu de găsit lucru și că specialiștii polonezi nu pot găsi vreun serviciu potrivit. Plecarea în Turcia, fără a avea de mai înainte asigurat un post, nu e deloc recomandabilă, deoarece produce numai pierderi și desamăgiri. Legătura de cale ferată între Serbia ș 1 Albania BELGRAD 8. — Delegația albaneză, care a încheiat acum câteva zile convenția comercială cu Iugoslavia, a făcut o propunere pntru construirea unei căi ferate între Gostivar (Serbia veche) și Draci, prin Debar și Tirana. Această cale ferată va mări însemnătatea regiunii și va fi construită de ingineri iugoslavi. După terminarea construcției acestei căi ferate se va încheia o convenție prin care se va asigura Iugoslaviei o zonă liberă la Draci. Cercurile comerciale din Serbia sudică care se interesează mult de construcția acestei linii, au anunțat guvernul din Belgrad că Serbia Meridională este gata să acorde în acest scop un împrumut de 100 milioane dinari (cât ar trebui să coste construcția acestei linii făcută, dacă se va primi oferta) de Albania. Această cale ferată și deschiderea zonei libere iugoslave la Draci, ar ușura foarte mult exportul din Serbia de Sud, care trebuia să se facă până acum numai prin Salonic. . , ——xxoxx---- Plata cerealelor 8 Iunie 1926. Bursa 2 . orz 562,50 Oborul 11 căruțe grâu 960 1050 10 „ orz 610-650 18 „ ovăz 510-560 61 „ porumb 520-537 25 „ rap. sălb, 700-900 Meiu 580 1 „ fasole 630 Alegerea de la consiliul județean din Constanța nu are numai semnificare politică ci și una de o ordin moral. Nu a fost numai triumful unui partid politic ci și triumful cinstei, probității și moralității publice, calități din ce în ce mai rare azi la ariviștii nerăbdători și înfrigurați ce au năpădit, ca ciupercile după ploaie, viața politică. Alegerea, aceasta a fost și o trecere prin ciur și dormon, operație de epurație care va avea ca o consecință normală eliminarea elementelor ce nu sunt decât niște profesioniști ai demagogii dobrogene. In tine, rezultatul acestor alegeri e și o pavăză morală care va ocroti eficace și temeinic, munca rodnică a celor buni pentru propășirea Dobrogii. In fața alegătorilor s’au prezentat trei liste în frunte cu trei corifei politici: lista Irimescu, lista Berea și lista I. N. Roman. Despre d. I. N. Roman, fără să i tăgăduim necontestatele sale merite politice, nu ne ocupăm de rolul și influența sa în aceste alegeri pentru binecuvântatul motiv că deși, recunoaștem, jokeul bun, călărea pe calul liberal, ținut e patru ani în grajdul guvernamental, supraalimentat și deci azi noapt, ne în formă, pentru o alergare de fond. Rămân în joc spre a ne servi ca elemente comparative, ce ne va da tâlcul rezultatului acestor alegeri , d-nii Berea și Irimescu. Aceste valori politice puse față în față te iubesc printr’un isbitor contrast. Amândoi foști prefecți, dar pe când cel din urmă a urcat scările prefecturii cu fruntea sus împovărat și îngândurat de răspunderea ce-și asumă, de munca ce va trebui s’o desfășoare și le-a pogorît apoi, tot cu fruntea senină dar vesel și mulțumit ca omul conștient că și-a făcut pe deplin datoria, cel i’alt a urcat și el aceleași scări cu fruntea sus, vesel și emfatic ca un erou de operetă și apoi, după isprăvile pe cari timpul nu le poate amnestia le-a pogorît cu fruntea aplecată, împovărat și îngândurat de răspunderea despre care a trebuit să-și dea socoteală celor ce au îndeletnicirea de a cerceta și judeca unele din fazele noastre și meditând apoi asupra grandoarei și decadenței într’o izolare prielnică unor astfel de meditațiuni. Pe când unul și-a dus tihnit viața în mijlocul nostru, stimat și iubit, cel l’alt s’a străduit eroic până să scape îndemn din rețeaua, cu ochiurile nu tocmai mici, a codului penal. Pe când unul e prototipul omului politic ponderat și cu facilități intelectuale, cel’l’alt e un elector de mahala și bodegă, un analfabet politic care nu poate reflecta sau emite o formula politică. Pe când unul e un observator, un cumpănitor, analist, cel l’alt e un măscărici în bâlciul politic care cu strigăte stridente mai poate aduna câțiva naivi în baraca în care n’are nimic de arătat. Pe când unul e democratul în fapte nu în palavra geală, cel l’alt e extractul vicios al unei ipocrizii democratice, mieroase, de circumstanță. Pe când unul e un om dintr’o bucată și caracter de bronz, cellalt e o paiață de mucava, șiret, un hibrid politic din extract inferior. Alegătorii deci nu se găseau în situația corăbierilor, între Scila și Caribda ci aveau în față câmpiile Elizee de o parte și infernul lui Dene de alta. E o mirare că au fost atrași și au preferat pe primele față de de locul chinurilor și remușcărilor fără sfârșit ? Aceasta e explicația strălucitului triumf al d-lui Irimescu care e și triumf al unei idei. Tiberiu Vlad -------xxoxx însemnări politice litre iHHjilri iKu IfflîBlil Ministerul de interne a prelungit până la 1 iulie concediul d-lui Andrei Popovici prefectul titular al județului nostru D. Traian Roșculeț, pretorul plășii Medgidia, a fost numit pe ziua de 1 iulie prefect al poliției orașului Brașov, —o— ' In localul școalei No. 1 din str. Carol, a avut locuri, adunarea generală a preoților din județul Constanța, sub prezidenția episcopului Gherontie I — o— Doctorul Goidernberg, revenind în oraș, și-a reluat consultațiuiiie. ’ DOO Se aduce la cunoștința publicului Constantan și vizitatorilor că Duminică 6 Iunie s'a redeschis băile și bufetul „Mamaia* sub direcțiunea frațlor Moscu. Trenurile vor circula regulat din gara Constanța la Mamaia și retur după itinerariul C. F. R. Muzica militară a regimentului 34 inf. și o orchestră națională va distra publicul. , —o— Artragem atențiunea amicilor și cititorilor ziarului „Dacia“ că singurii autorizați de a face încasări de abonamente, reclame, etc., atât în oraș cât și în județ, sunt d-nii: C. Berdelis, Al. Marinescu și C. Cristescu, cari posedă împuterniciri speciale in acest scop. Orice sume achitate altor persoane, în afara celor de mai sus, direcțiunea ziarului nostru nu le va recunoaște. ' —o— CU APA DE IZVOARE CE CURGE DIN CARPAȚI, SE FACE BEREA ,AZUGA‘ ______DE NU CREDEȚI GUSTAȚI ATHENA 6. — Dacă anumite dispozițiuni de ordin social, luate de către dictatorul-prezident Pangalos, au avut darul să agite oarecum pe aceia pe cari îi priveau restricțiunile — bunăoară, pe cucoane,—fără a deștepta prea mult interesul masselor largi polului, ultima hotărâre ale poa generalului, privitoarea la retrimiterea misiunilor militare streine în țările respective, a provocat o furtună neobișnuită în care elementele panicii, megalomaniei și nedumerirei, se încrucișează în scăpărări de enervare colectivă. Se știe că în Grecia sunt două misiuni militare streine, prima compusă din ofițeri francezi, secunda din ofițeri ai marinei britanice, cari au rolul de a reorganiza forțele militare elline, de apă și de uscat , necesar să se rețină faptul că ambele aceste misiuni credincioase rolului lor de reorganizatoare, s’au ținut în afară de toate mișcările politice din ultimii ani, în care după cum se știe armata greacă a fost atât de des întrebuințată. Deci, hotărârea generalului prezident de a renunța la serviciile celor două misiuni militare, e cu atât mai curioasă, cu cât armata greacă slăbită de încăerările politice ce au urmat grozavei înfrângeri suferite în Asia Minoră, având cadrele ofițerești împănate la repezeală cu ofițeri prea puțin stăpâni pe arta militară modernă, are astăzi cu atât mai mult ca oricând nevoe de a se reface, în vederea revanșei, sentiment ce vibrează în sufletul oricărui patriot grec. In expozeul ce a făcut consilierilor săi intimi, dictatorul a motivat hotărârea luată în privința licențiere! misiunilor din serviciul armatei grecești, pe temeiul economiilor bugetare ; or, acesta nu poate fi altceva decât mism al lui Pangalos, un eutecăcie greu de crezut ca economiile realizate astfel, să ușureze în măsura necesară refacerei, bugetul statului. Pentru a da aparența unei explicațiuni, s-a răspândit versiunea că rolul celor două misiuni militare streine, a încetat în mod automat, din momentul când armata greacă și-a însușit cunoștințele tacticei moderne, iar ofițerii au fost instruiți după metodele școalei superioare de război din Paris, pe care și le-au asimilat în mod perfect, de la profesorii lor francezi și englezi. Oricât de măgulitoare ar fi această explicație, pentru orgoliul național, ea nu e însă luată în serios de nimeni aci, când bine se știe Care e adevărata stare de fapt. Așa cum este astăzi, armata greacă este departe de a putea corespunde aspirațiilor națiunei, care-i reclamă fapte mari. Aceia cari se interesează mai bine de trecutul istoric al armatei grecești, își reamintesc desigur, de cele ce se petreceau prin anul 1910. Armata era și pe atunci foarte slab pregătită, deși țara se găsea în pragul unor evenimente ca acelea ce s’au succedat prin conflagrația balcanică. Totuși personalitățile politice de marcă și conducătorii militari de pe atunci, nu pierdeau o singură dată prilejul de a lăuda puterea militară a Greciei, numind armata ellină : „Regina Balcarilor“. Faptul nu împiedeca însă pe bulgari de a maltrata populația greacă din Macedonia, după cum tot astfel, Sublima Poartă nu ezita să bombardeze zilnic cu ofense grave atât pe miniștrii regelui George, cât și pe „Les bavards d’ Athenes“... Europa întreagă dealtfel, manifesta o răceală vădită față de greci, simpatizând cu veleitățile de hegemonie ale bulgarilor, cari se și visau instalându-se cu mare pompă la Salonic, Monastir, Adrianopol, ba chiar și la Constantinopol. Grecia era condamnată a rămâne un simplu muzeu al antichităților, a cărei frontieră nordică nu trebuia să depășească în nici un caz peste Larissa. Firește că ostracismul Europei, a revoltat pe cei câțiva patrioți clarvăzători. Și atunci, se constitui liga militară, sub prezidenția colonelului Zorbas, armata intră în arena politică și forță uniunea tuturor partidelor politice. Generalul Caterghis fiind numit ministru al externelor, ceru și obținu de la francezi, trimiterea unei misiuni militare în Grecia. Serviciile aduse euinismului de această misiune condusă de generalul francez Eydoux, au fost enorme. Armata greacă reorganizată, a fost la înălțimea misiunei sale, în 1913 și mai apoi, în ultima fază a războiului european, iar marile puteri avură atunci pentru Grecia, considerația virtutei sale atât de glorios afirmată. Și dacă Grecia a avut mai târziu să sufere grozava înfrângere din Asia Mică, aceasta s-a datorit faptului că armata era zguduită de curentele contrarii ale politicei militante, carii au slăbit rezistența și i-au distrus avântul. Iată de ce acum, când mai mult Ca oricând se simte nevoia refacerei, reorganizări totale, gestul dictatorului de a emancipa armata de concursul specialiștilor franco britanici, e privit ca un „non sens“. A. Fapadiamandupol -xxoxx- Sersori din Grecia Schimbări în comandamentul ellin * ■<