Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)

1926-06-10 / nr. 124

ANUL XIII No. 124 Director Proprietar L. H. MOSCH Reitac­ia • Sir. Traian No. 1î Acnilstistrati* *. Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pi 12 luni . . . . . 600 le « ..................... 350 „ Joi 10 Iunie 1926 Vanuscrisele nepublicate m ** — în 1»30ÎSXă •“ Mih­AI TELEFON No. 42­3 ii — Apare zilnic la ora 12 Reclame după tarif Roșu și galben bJa canoEart&mit ■ Agenția telegrafică „Ceps“ din Praga, a transmis săptă­mâna trecuta o știre de o capitala importanță, dar care a fost trecuta cu vederea și a rămas deci necomen­­tată, de organele de presa. E vorba de convenția în­cheiată între Sovietele ruse și mareșalul chinez Feng care se afla­­ în momentul de față la Moscova. Guver­nul sovietic a pus la dispo­ziția numitului mareșal, care este conducătorul unei i­­mense armii comuniste, suma de 700.000 lire engleze spre a-i servi la reorganizarea trupelor, cu condițiunea ca, în cazul când naționaliștii chinezi vor fi înfrânați, China să intre în confederația re­­publicelor sovietice. Admițând ca Feng ar de­veni la un moment dat stă­pânitor al „imperiului ceresc“, desigur — conform clauzelor conver­­­iiei — confederația sovietică va fi fortificata în­­tr’o măsura neînchipuit de mare, prin unirea cu China. Cine ar garanta atunci că puhoiul comunist galben și roșu, nu s’ar revărsa asupra Europei, distrugând vechile așezăminte sociale de stat, pe cari le va întâlni în cale ? Indiferența Rusiei față de pactul localnian și Liga Națiunilor, constitue fără îndoială o probă evidentă, că acest stat se îndepăr­tează de orice tratate de pace, tocmai pentru a fi li­ber la întreprinderea ori­căror acțiuni agresive, în viitor. Pericolul galben fost obiectul multor discu-­a­țiuni în trecut, dar niciodată el n’a apărut atât de pro­babil ca astăzi. Bătrâna Europă e ame­nințată cu distrugerea din temelii, dar să nu uităm că în calea viitoarelor năvăliri barbare, primul obstacol este țara noastră, prima împotri­vire este pieptul ostașului român Sentinela romană stă încă neclintită la țărmul Nistru­lui, dar latinitatea nu-i unită, ca să poată stăvili hoardele mongolice, mânate de ghia­­rele criminale ale comunis­mului, spre a distruge lea­­ganul civilizației mondiale. Roma își uzează legionarii întru susținerea de­spotismu­lui fascist. Franța — asemeni cămătarului — se ocupă nu­mai de politica-i economică, iar România, tamponul latin în marginea oceanului roșu și galben stă impasivă la marile evenimente, fără să avizeze din vreme, la mă­surile dictate de împrejurări. Lipsa de interes a presei române față de acțiunile duș­mănoase nouă a demagogi­lor de la Moscova, nu denotă oare câ dormim pe laurii i­­dealului național înfăptuit, fără să simțim ca ne aflăm într’o margine de prăpastie? Să sesizăm latinitatea, fără a uita însă, că în zilele de grea cumpănă, va trebui să ne bizuim pe propri­le noas­tre forțe. Altfel, să nu ni se pară curios că peste puțină vrem­e vom tremura sub teroarea topoarelor galbenilor cu coadă, ori a cnuturilor mos­covite. Al. Doinaru Activitatea edilitară . Membrii delegației perma­nente a municipiului nostru s’au întrunit ori după amiază luând ur­mătoarele hotărâri: Se va întocmi un regulament asupra înființării autobuzelor în oraș ; s’a aprobat devizul pentru reparațiile necesare la Mamaia ; s’a hotărât a se face publicațiuni pentru ținerea unei noi licitațiuni pentru facerea capacelor de fontă necesare canalurilor de pe stră­zile orașului; s'a mai aprobat li­citația pentru închirierea grădinei de zarzavat de la Palat și a as­faltării curții palatului comunal. — D. Constantin Ionescu fost magistrat și pretor al plășii Tra­­ian, a fost numit avocat al muni­cipiului Constanța.­­ D. inspector comunal Mo­­rărescu însoțit de d. comisar Lea­­hu a făcut o inspecție în subur­bia Brătianu. Cu această ocazie s’a confiscat măcelarului I. Cojan un miel, pe care numitul îl tăiase în mod clandestin. — Un grup de locuitori din o­­rașul nostru au cerut primăriei ca să aprobe să se țină în oborul de cereale, în fiecare săpămânăt — ziua se va fixa de comună — un târg de vite. — D. S. S. Tacom­an a fost numit casier al municipiului în lo­cul d-lui Teodor Niculescu scos la pensie, din oficiu -xxoxx- Alte atacuri <o­­mitagiste Telegrame sosite la jandarme­­ria locală, arată că bandele au atacat în decursul zilei de est, comunele Vladimirova din jud. Caliacra și Cainargea din jud. Durostor. In nici una din aceste comune, bandiții nu s’au putut deda jafu­lui, grație pazei. La Vladimirova, a avut loc un violent schimb de focuri între ja­­darmi și bandiți, care a provocat retragerea acestora din urmă, în­­r'o pădure învecinată. -———xxoxx-------­ Bandă de spărgă­tori de vagoane, arestată în ultimul timp, numeroase va­goane încărcate cu mărfuri, ce erau expediate din Constanța, e­­rau sparte de răufăcători. Acum două zile, vagonul co­lectiv 4231, a fost de asemenea călcat de hoți, pe parcursul Sa­­ligni-Cernavoda. Din interiorul său, s-a furat 60 pachete cu lână încărcate de casa Watson - Youel din Constanța și o însemnată cantitate de smochine­ și alune, ce aparținea firmei C. Kulumbian din București. Cercetările cari s’au făcut ulte­rior, au adus la arestarea indi­vizilor Grigore Tiru, Gh. Pelivan și Petcu Aurel, cu toții de fei din Constanța, cari se îndeletniceau cu furturile din vagoane. Ele au mărturisit toate spargerile săvâr­șite. Spărgătorii au fost trimiși la parchet. ___ ___________ Studenti ex­cursioniști la Constanța Studenții din anul al 3-lea ai Academiei comerciale din Bucu­rești, au sosit astăzi de dimineață în excursiune, în orașul nostru, conduși de câtre d-nii Em. Bran­­covici fruntașul vieții economice românești și V. Slăvescu, direc­torul ,Creditului industrial“ și profesor al Academiei. Oaspeții, în număr de 45, au fost primiți la gară de d-nii Sf. Boroș președintele Camerei de comerț și O. Văleanu inspector comercial. Studenții au vizitat astăzi dimi­neața băile Mamaia, palatul Ca­merei de comerț și instalațiunile portului. La orele­­ 2, va avea loc un banchet, oferit de Camera de comerț, studenților excursio­niști la Motel .Regina“. •-------xox-------- ț Accident nocturn Grigore Bacinschi din str. Ion Lahovari 32, făcând săpături în dreptul casei sale, n'a pus felinar în timpul nopții, din care ceuză, birjarul lam­ar Ham trecând pe a­­colo cu trăsura, ambii cai au că­zut în groapă, rănindu­se. -------xxoxx------­ IPäfaniia unui controlor fiscal D-lui controlor G. Bălănescu de la administrația financiară locală, i s’a furat în tren, între stațiile Ciulnița și Fetești, portofelul ce conținea acte de valoare și o im­portantă sumă de bani. Zilnic se înregistrează noui fur­turi, în trenurile cari circulă pe linia Constanța-București, fără să se ia măsuri în consecință. -------XXOXX------- - Dir Medsidis . Mare serbare populară. O­fițerii cercului de instrucție al grănicerilor vor da în ziua de Du­minică 13 Iunie 1926 de la orele 2 (14) până târziu din noapte, o mare serbare populară, în par­cul Helerin, feeric iluminat în tim­pul nopții și foarte frumos aran­jat și pavoazat. La aceast â serbare unică în fe­lul ei, în acest oraș până acum și cu un scop cultural și național, se pregătesc cele mai alese sur­prize. Vor fi concursuri de trăsu­ri împodobite, alergări de cai, bi­ciclete, leagăne, restaurante, beră­rii, cofetării, cafenea turcească, vânătoare, cai de călărie pentru amatori și alte disfracțiuni cum și o mare și o bogată tombolă. Muzica militară și alte 3 orches­tre vor delecta publicul. Se va alege regina serbărei ca­re va primi un frumos cadou, precum și alegerea celui mai fru­mos copil, care va primi aseme­nea un premiu. Trăsura și bicicleta cea mai împodobită, calul și călărețul cel mai bun, vor fi prenuați. Pe lângă populația orașului vor lua parte și locuitorii satelor din împrejurimi atât la serbări, con­cursuri cât și la alergări cu cai, căruțe și biciclete. Un brek și trăsurile de piață pornind din centru, vor transpor­ta publicul la parc, care e situat la marginea orașului, lângă moara Kaizer. Sosit-a valul de căldură Urmat de al scumpete­ val Iar valul fraudelor inundă ! Oceanu’i plin de cașcaval. VIZITAT! Marele Restaurant - Str. CAROL No. 77-bis — — Zilnic mâncări de pește proaspăt­­ — Bucătărie Națională și franceză -­­VINURI ALESE INDIGENE și STREINE draiar spacial Ber"e'^iLs^‘‘ și „MONOPOL1 Curățenie exemplară. PETURI POPULARE OR CHESTRA RATIONALA SUB CONDUCESE­I VIRTUOSULUI IANCU CONSTANTI­NESCU lîOFETARIA GRIND“0 ® 1 ® raa* delicioase „confsturi și prăjituri Primește comenzi pentru nunți și logodne „Grand a Nenorocirea din Dobromir O nenorocire s’a întâmplat ori în comuna Dobromir din județul nostru, în urma căreia și-au gă­sit moartea copii Elena și Tudor Petre Numiții copii s’au dus la mar­ginea satului pentru a lua dintr’o groapă pământ galben. In tîmpul cât ei stăteau în groapă s’a sur­pat o bucată de mal care căzând peste dânșii, i-a omorât. S-a cerut parchetului autorizația de înmormântare. Lovit de trăsnit Locuitorul Gh. Petru din co­muna Niculițel pe când se înapoia de la Tulcea a fost surprins pe drum de o ploaie torențială înso­țită de pe scări electrice. A­­dăpostindu-se sub un copac a fost lovit de trăzn­et și omorât. -------xxoxx------­ din Cavarna Inspecție­­ școlară.­­ Azi a sosit în localitate în inspecția școlilor secundare de stat și par­ticulare de inspector general Georgescu, însoțit de d-nii Al. Voinescu inspector al regiunei Constanța și V. Stroescu revizor școlar al jud Caliacra. D-lor au găsit toate școlile în plin progres. Cu această ocazie au fixat și comisiunile de examinare la șco­lile minoritare după cum ur­mează : Comisiunea l­a preotul loan Neicu și d-na Maria I. Perdichi institutoare, comis. H­a­d. St. Cri­­stea și d-na Sultana I. Neicu comis. 111­ a­d. Ion­ Perdichi in­stitutor și preotul Gh. Popescu învățător, și comis. IV a d. Șt. Duliu institutor și d-na Elena L. Dumitriu învățătoare. -------xxoxx------­ O casa incen­diată Un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Marin Panici din co­muna Jurilofca (Tulcea). Focul a luat naștere de la un grajd care a ars complect. Au mai fost distruse de incendiu a­­coperișul și mai multe lucruri casnice. Sunt 58000 lei pagube. -xxoxx­ Victimile­ vitezei Șoferul Ștefan Popescu condu­cătorul automobilului No. 275, trecând cu mare viteză pe strada Carol, a călcat pe d. Lucașevschi din Bul. Regina Maria 72, cau­­zându i leziuni pe corp. Ca de obiceiu, se face ancheta. -xxoxx- Viața muncitorească tai ——BM3BB Patronii frizeri din localitate au înaintat inspectorului muncei un memoriu, cerând să li se per­mită a lucra și în timpul amiezei întru­cât cererea e mai mare acum în timpul sezonului, datorită aflu­enței vizitatorilor. Intru­cât și anul trecut si acordat acelaș drept, credem s’a că și acum vor fi satisfăcuți, apro­­bându li-se cererea.­­xxoxx- Știri externe Cale ferată între Muntenegru și Serbia centrală BELGRAD 8.­­ Ministrul de comunicații Vasa Iov­inovici a fă­cut primului ministru Uzunovici o propunere pentru construcția unei căi ferate cu lărgime normală în­tre Krușevaț și Kosovska Nitrovi­­ța (la Nitrovița se termină calea ferată de la Skopji). Mai târziu, această linie va fi prelungită până la Peci și apoi spre Podgorița și Cetinie. ingineri polo­nezi caută lucru în Turcia VARȘOVIA­­.­­ După cum s’a anunțat mai demult, mulți in­gineri și teh­nicieni polonezi au plecat în Turcia spre a găsi a­­colo ocupație. Oficiul de emigrare face acum cunoscut că în Turcia este foarte greu de găsit lucru și că specialiștii polonezi nu pot gă­si vre­un serviciu potrivit. Plecarea în Turcia, fără a avea de mai înainte asigurat un post, nu e deloc recomandabilă, deoare­ce produce numai pierderi și de­­samăgiri. Legătura de ca­le ferată între Serbia ș 1 Al­bania BELGRAD 8. — Delegația al­baneză, care a încheiat acum câ­teva zile convenția comercială cu Iugoslavia, a făcut o propunere p­ntru construirea unei căi ferate între Gostivar (Serbia veche) și Draci, prin Debar și Tirana. A­­ceastă cale ferată va mări însem­nătatea regiunii și va fi construită de ingineri iugoslavi. După terminarea construcției a­­cestei căi ferate se va încheia o convenție prin care se va asigura Iugoslaviei o zonă liberă la Draci. Cercurile comerciale din Serbia sudică care se interesează mult de construcția acestei linii, au a­­nunțat guvernul din Belgrad că Serbia Meridională este gata să acorde în acest scop un împru­mut de 100 milioane dinari (cât ar trebui să coste construcția a­­cestei linii făcută, dacă se va pri­mi oferta) de Albania. Această cale ferată și deschi­derea zonei libere iugoslave la Draci, ar ușura foarte mult ex­portul din Serbia de Sud, care trebuia să se facă până acum nu­mai prin Salonic. . , ——xxoxx----­ Plata cerealelor 8 Iunie 1926. Bursa 2 . orz 562,50 Oborul 11 căruțe grâu 960 1050 10 „ orz 610-650 18 „ ovăz 510-560 61 „ porumb 520-537 2­5 „ rap. sălb, 700-900 Meiu 580 1 „ fasole 630 Alegerea de la consiliul județean din Constanța nu are numai semnificare politică ci și una de o ordin moral. Nu a fost numai triumful unui partid politic ci și triumful cinstei, probității și mo­ralității publice, calități din ce în ce mai rare azi la ariviștii nerăb­dători și înfrigurați ce au năpă­dit, ca ciupercile după ploaie, viața politică. Alegerea, aceasta a fost și o trecere prin ciur și dorm­on, ope­rație de epurație care va avea ca o consecință normală elimina­rea elementelor ce nu sunt decât niște profesioniști ai demagogii dobrogene. In tine, rezultatul acestor alegeri e și o pavăză morală care va ocroti eficace și temeinic, munca rodnică a celor buni pentru pro­pășirea Dobrogii. In fața alegătorilor s’au pre­zentat trei liste în frunte cu trei corifei politici: lista Irimescu, lis­ta Berea și lista I. N. Roman. Despre d. I. N. Roman, fără să i tăgăduim necontestatele sale merite politice, nu ne ocupăm de rolul și influența sa în aceste ale­geri pentru binecuvântatul motiv că de­și, recunoaștem, jokeul bun, călărea pe calul liberal, ținut e patru ani în grajdul guvernamen­tal, supraalimentat și deci azi noapt, ne­ în­ formă, pentru o ale­rgare de fond. Rămân în joc spre a­ ne servi ca elemente comparative, ce ne va da tâlcul rezultatului acestor alegeri , d-nii Berea și Irimescu. Aceste valori politice puse față în față te iubesc printr’un isbitor contrast. Amândoi foști prefecți, dar pe când cel din urmă a urcat scările prefecturii cu fruntea sus împo­vărat și îngândurat de răspunderea ce-și asumă, de munca ce va trebui s’o desfășoare și le-a pogorît apoi, tot cu fruntea se­nină dar vesel și mulțumit ca omul conștient că și-a făcut pe deplin datoria, cel i’alt a urcat și el aceleași scări cu fruntea sus, vesel și emfatic ca un erou de operetă și apoi, după isprăvile pe cari timpul nu le poate amnestia le-a pogorît cu fruntea aplecată, împovărat și îngândurat de răs­punderea despre care a trebuit să-și dea socoteală celor ce au îndeletnicirea de a cerceta și ju­deca unele din fa­zele noastre și meditând apoi asupra grandoarei și decadenței într’o izolare priel­nică unor astfel de meditațiuni. Pe când unul și-a dus tihnit viața în mijlocul nostru, stimat și iubit, cel l’alt s’a străduit eroic până să scape îndemn din rețeaua, cu ochiurile nu tocmai mici, a codului penal. Pe când unul e prototipul omu­lui politic ponderat și cu facilități intelectuale, cel’l’alt e un elector de mahala și bodegă, un analfabet politic care nu poate reflecta sau emite o formula politică. Pe când unul e un observator, un cumpă­­nitor, analist, cel l’alt e un măs­cărici în bâlciul politic care cu strigăte stridente mai poate aduna câțiva naivi în baraca în care n’are nimic de arătat. Pe când unul e democratul în fapte nu în palavra geală, cel l’alt e extractul vicios al unei ipocrizii democratice, mieroase, de circum­stanță. Pe când unul e un om dintr’o bucată și caracter de bronz, cel­lal­t e o paiață de mucava, șiret, un hibrid politic din extract in­ferior. Alegătorii deci nu se găseau în situația corăbierilor, între Scila și Caribda ci aveau în față câmpiile Elizee de o parte și infernul lui Den­e de alta. E o mirare că au fost atrași și au preferat pe primele față de de locul chinurilor și remușcărilor fără sfârșit ? Aceasta e explicația strălucitului triumf al d-lui Irimescu care e și triumf al unei idei. Tiberiu Vlad -------xxoxx însemnări politice litre iHHjilri iKu IfflîBlil Ministerul de interne a pre­lungit până la 1 iulie conce­diul d-lui Andrei Popovici prefectul titular al județului nostru D. Traian Roșculeț, pretorul plășii Medgidia, a fost numit pe ziua de 1 iulie prefect al poliției orașului Brașov, —o— ' In localul școalei No. 1 di­n str. Carol, a avut loc­uri, adu­narea generală a preoților din județul Constanța, sub prezi­denția episcopului Gherontie I — o— Doctorul Goidern­berg, reve­nind în oraș, și-a reluat con­­sultațiu­iiie. ’ DOO Se aduce la cunoștința publi­cului Constantan și vizitatorilor că Duminică 6 Iunie s'a redeschis băile și bufetul „Mamaia* sub direcțiunea fraț­lor Moscu. Trenurile vor circula regulat din gara Constanța la Mamaia și retur după itinerar­iul C. F. R. Muzica militară a regimentului 34 inf. și o orchestră națională va distra publicul. , —o— Artragem atențiunea ami­cilor și cititorilor ziarului „Dacia“ că singurii autori­zați de a face încasări de abonamente, reclame, etc., atât în oraș cât și în județ, sunt d-nii: C. Berdelis, Al. Marinescu și C. Cristescu, cari posedă împuterniciri speciale in acest scop. Ori­ce sume achitate al­tor persoane, în afara celo­r de mai sus, direcțiunea zia­rului nostru nu le va recu­noaște. ' —o— CU APA DE IZVOARE CE CURGE DIN CARPAȚI, SE FACE BEREA ,AZUGA‘ ______DE NU CREDEȚI GUSTAȚI ATHENA 6. — Dacă anumite dispozițiuni de ordin social, luate de către dictatorul-prezident Pan­­galos, au avut darul­­ să agite oa­recum pe aceia pe cari îi priveau restricțiunile — bunăoară, pe cu­coane,—fără a deștepta prea mult interesul masselor largi polului, ultima hotărâre ale po­a gene­ralului, privitoarea la retrimiterea misiunilor militare streine în țările respective, a provocat o furtună neobișnuită în care elementele panicii, megalomaniei și nedu­­merirei, se încrucișează în scă­părări de enervare colectivă. Se știe că în Grecia sunt două misiuni militare streine, prima compusă din ofițeri francezi, se­cunda din ofițeri ai marinei bri­tanice, cari au rolul de a reorga­niza forțele militare elline, de apă și de uscat , necesar să se rețină faptul că ambele aceste misiuni credincioase rolului lor de reorganizatoare, s’au ținut în afară de toate mișcările politice din ultimii ani, în care după cum se știe armata greacă a fost atât de des întrebuințată. Deci, hotărârea generalului­ pre­­zident de a renunța la serviciile celor două misiuni militare, e cu atât mai curioasă, cu cât armata greacă slăbită de încăerările po­litice ce au urmat grozavei în­frângeri suferite în Asia Minoră, având cadrele ofițerești împănate la repezeală cu ofițeri prea puțin stăpâni pe arta militară modernă, are astăzi cu atât mai mult ca oricând nevoe de a se reface, în vederea revanșei, sentiment ce vibrează în sufletul oricărui pa­triot grec. In expozeul ce a făcut consilie­rilor săi intimi, dictatorul a mo­tivat hotărârea luată în privința licențiere! misiunilor din serviciul armatei grecești, pe temeiul eco­nomiilor bugetare ; or, acesta nu poate fi altceva decât mism al lui Pangalos, un eute­căci­e greu de crezut ca economiile rea­lizate astfel, să ușureze în mă­sura necesară refacerei, bugetul statului. Pentru a da aparența unei ex­­plicațiuni, s-a răspândit versiunea că rolul celor două misiuni mili­tare streine, a încetat în mod au­tomat, din momentul când armata greacă și-a însușit cunoștințele tacticei moderne, iar ofițerii au fost instruiți după metodele școa­­lei superioare de război din Pa­ris, pe care și le-au asimilat în mod perfect, de la profesorii lor francezi și englezi. Ori­cât de măgulitoare ar fi a­­ceastă explicație, pentru orgoliul național, ea nu e însă luată în serios de nimeni aci, când bine se știe Care e adevărata stare de fapt. Așa cum este astăzi, armata greacă este departe de a putea corespunde aspirațiilor națiunei, care-i reclamă fapte mari. Aceia cari se interesează mai bine de trecutul istoric al arma­tei grecești, își reamintesc desi­gur, de cele ce se petreceau prin anul 1910. Armata era și pe atunci foarte slab pregătită, deși țara se găsea în pragul unor e­­venimente ca acelea ce s’au su­ccedat prin conflagrația balcanică. Totuși personalitățile politice de marcă și conducătorii militari de pe atunci, nu pierdeau o singură dată prilejul de a lăuda puterea militară a Greciei, numind armata ellină : „Regina Balcarilor“. Faptul nu împiedeca însă pe bulgari de a maltrata populația greacă din Macedonia, după cum tot astfel, Sublima Poartă nu e­­zita să bombardeze zilnic cu o­­fense grave atât pe miniștrii re­gelui George, cât și pe „Les ba­­vards d’ Athenes“... Europa în­treagă dealtfel, manifesta o ră­ceală vădită față de greci, sim­patizând cu veleitățile de hege­monie ale bulgarilor, cari se și visau instalându-se cu mare pom­pă la Salonic, Monastir, Adria­­nopol, ba chiar și la Constanti­­nopol. Grecia era condamnată a rămâne un simplu muzeu al an­tichităților, a cărei frontieră nor­dică nu trebuia să depășească în nici un caz peste Larissa. Firește că ostracismul Europei, a revoltat pe cei câți­va patrioți clarvăzători. Și atunci, se con­stitui liga militară, sub preziden­ția colonelului Zorbas, armata intră în arena politică și forță uniunea tuturor partidelor politice. Generalul Caterghis fiind numit ministru al externelor, ceru și obținu de la francezi, trimiterea unei misiuni militare în Grecia. Serviciile aduse eu­in­ism­ului de această misiune condusă de ge­neralul francez Eydoux, au fost enorme. Armata greacă reorgani­zată, a fost la înălțimea misiunei sale, în 1913 și mai apoi, în ul­tima fază a războiului european, iar marile puteri avură atunci pentru Grecia, considerația virtu­­tei sale atât de glorios afirmată. Și dacă Grecia a avut mai târziu să sufere grozava înfrângere din Asia Mică, aceasta s-a datorit faptului că armata era zguduită de curentele contrarii ale politi­cei militante, cari­i au slăbit re­zistența și i-au distrus avântul. Iată de ce acum, când mai mult Ca oricând se simte nevoia re­facerei, reorganizări totale, ges­tul dictatorului de a emancipa armata de concursul specialiștilor franco britanici, e privit ca un „non sens“. A. Fapadiamandupol -xxoxx- Sersori din Grecia Schimbări în comanda­mentul ellin * ■<

Next