Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)
1927-01-14 / nr. 9
ANUL XIV No Oireelor Proprietar L. M. MOLCU Eudactia și Administrația .Strada Tralan No. 15 ABONAMENTUL Pes 12 luni . . . . i 700 le 8 ... . . .TOI . Pentru autostațîn instituțîuni bancare abonamentul toiloit. Mauscrissla pepublicst* as ** — losponsâ ~ TELEFON: No 42/3 și 8511 J — Apare zilnic la orele 12 — ni Vineri 14 Ianuarie 1927 Reclame după tarif — Moratorii pentru plata impozitelor >ma hm an bit fi OFOS. La administrația financiară a județului nostru, suntem informați că numeroși săteni au înaintat cereri prin cari solicita pâstii pentru achitarea dărilor către stat, întrucât în actuala criză generală, au rămas cu cerealele nevândute. Lăsând la o parte numeroasele concluziuni cari se pot trage din acest fapt, considerăm că suplicanții ar trebui să se bucure de păsuirea ceruta pentru o mie și una de motive. In primul rând, e un adevăr notoriu acela că producția agricolă a anului trecut în județul nostru, n’a fost dintre cele mai abundente, iar într’o bună parte a locului producția a fost chiar sub mediocră. Starea materiala a sătenilor grație acestei situațiuni nu poate fi decât de tot precisă și o ilustrare a faptului a constitue interminabilele liste de creanțe protestate la corpul portăreilor, în care țăranii dețin o nefericită miajoritate. In primăvara anului trecut agricultorii sleiți materialmente de seceta ce a bântuit în anii precedenți, au apelat la sprijinul băncilor, pentru a putea face semănaturile și cum acesș an nu s’a prea deosebit mult de ceilalți, ba a fost chiar mai critic prin lipsa tranzacțiunilor, au ajuns în trista stuațiune de a nu putea face față obligațiunilor cambiare. Evident că administrația financiară nefiind o instituțiune autonomă, nu poate rezolvi în sens afirmativ cererile de păsuire a plății impozitelor. Aci, singurul în măsură a hotărî, este ministerul finanțelor, către care se îndreaptă în mod firesc apelul suplicanilor. Trebue recunoscut că statul în situațiunea actuala, e departe de a sta pe roze și ca atare urmărirea și perceperea veniturilor sale nu pot fi privite decât ca un act perfect justificat. Dar, nu e mai puțin adevărat că în anumite condițiuni de viață, când cetățeanul cu greu poate face față celor mai inexorabile cerințe, e un păcat și o greșeala a-i pretinde acestuia achitarea contribuțiunilor. In concepția cea mai pură a cuvântului, statul e un părinte al cetățenilor cari-i compun familia. Următor acestei concepțiuni, rolul de asupritor ce s-ar imprima statul, i prin caracterul estul cărei propriilor săi fii, apare mai mult decât neverosimil, crud, tiranic barbar . Și apoi, finanțele statului nu se vor reface în nici un caz, dacă boarfele lui nenea Ion — spre exemplu — vor fi scoase în vânzare cu mare pompă, în sunetul latic al darabanei. Nu, ferească Dumnezeu ! Al. Demetriad Formulă pe atât de vetustă pe cât și de stupdă: — La multi ani. Un an a trecut, 365 de zile au împovărat sufletele noastre, iar trupurile ni s'au apropiat cu 12 luni de stafia terminus, de mormânt, de groapa rece și de clipa când preotul va cânta veșnica pomenire. — La mulți ani! De multe ori m'am întrebat de ce se bucură lumea pe t pragul unui an nou, când știut este de tot că Istoria se repetă, că vom avea să suferim aceleiași mizerii și că viitorul va fi identic cu trecutul. Experiența trebuia, după atâtea decenii de trai, să ne convingă de acest adevăr incontestabil și necontestat, anume că tot anul care trece e mai bun decât care vine. — La mulți ani ! Ca și când această urare nesărată ar fi în stare să schimbe mersul evenimentelor. Poate că, in clipa când aceste rânduri anoste vor cădea sub privirile dvs. indulgente, o mașină luxuoasă MFiat“ sau numai un modest Borda, va fi amplul cu humă gura subsemnatului. — La mulți anii Cine poate pătrunde misterul zilei de mâine, a ceasului ce se scurge secundă cu secundă pe cadranul rotund al ceasornicului din buzunar? Griji, necazuri, duzii și speranțe, se duc dea valma pe povârnișul gloduros al vieții. Azi tânăr, plin de vlagă, de visuri frumoase, de planuri abracadabrante, de castele clădite într’o fulgerare a spiritului pe nisipurile alunecoase ale Spaniei, de dragoste nesfârșită, de cuiburi matrimoniale unde le vezi trăind ca in sânul Edenului alături de dulcineea aleasă cu infinită precauțiune, pentru a te trez peste noapte alături de o hienă sau de o viperă otrăvitoare- Mâine bătrân, gârbovit, cu sacul Pandorei gold până’n fundul fundurilor Trec anii cu gândul, cum a zipaelul latin: „Eheu! fugaces labuntur anni", iar noi, marionete ridicole, umbre șterse, continuăm a ne ura . — La mulți ani! De ce ?... Ax. Porți % " -----------------" Toate cărțile de identitate purtând No. 157 sunt anulate" . Colaboratorii și corespondenții noștri sunt rugați a ne irimite cărțile vechi spre preschimbare. Cronica zilei LA MULTI ANI Automobilismul a atins viteza de 340 km. pe oră. Cuvântul „pieton" va deveni sinonimul cuvântului „cadavru mutilat“. Reorganizarea S.M.R. Campania edilitară de la Cernavodă Din sursă pozitiv informată deținem știrea că „Serviciul Maritim Român", e pe cale, în urma unor îndelungate tratative, de a cumpăra din Franța o serie de mari vapoare ultramoderne pentru traficul de călători și mi multe cargobooturi, urmând a se inaugura linii directe între Constanța și porturile occidentului. Știrea ne produce o legitimă bucurie. Cu astfel de vase și cu o mică reorganizare a serviciilor sale administrative, S. M. Reul va putea da o soluționare practică carei de pavilion românesc, ce se resimte în ultimii ani mai ales. Totul depinde însă, după cum am mai spus, de modul cum diriguitorii singurei linii române de navigație, vor ști să-i conducă interesele- Explozia din cartierul marinarilor — Două persoane cu arsuri grave. Aseară, d. Alexandru Șerbu domiciliat într’o casa din cartierul marinarilor situat In vecinătatea viilor vechi, voind a-și curăța hainele cu benzină, a apropiat de foc sticla cu lichidul inflamabil, care a făcut explozie. Bnzina aprinsă s’a răspândit prin casă încendiind-o. Alexandru Șerbu s’a ales cu grave arsuri la mâini și față, iar mama sa, Ioana Maria Șerbu de asemenea a suferit arsuri. Casa incendiată a fost salvată în parte de pompieri. Ambii răniți au fost internați la spitalul local. ~----MC" 2——— inteni din accident s-a produs eri în port la descărcarea unui vapor englez. Lucrătorul Sava Tonciu umblând cu nebăgare de seama pe o stivă de mărfuri, a fost isbit cu putere în cap de bandul macaralei vaporului. La început, Tonciu căzând în nesimțire, se credea că sucombase, dar mai apoi în urma îngrijirilor ce i s’au dat în grabă, și-a revenit. Totuși rana sa din regiunea s pontală inspiră oarecare îngrijorare, fapt ce a determinat internarea accidentatului la spital. -M Destoinicia unui jandarm Acum câteva nopți în urmă necunoscuți au furat deja stâna ciobanului Colin Ștefanof din marginea comunei Calichioî, acest județ, un număr de 50 oi și 15 piei tăbăcite, de miel. Păgubașul reclamând cazul plutonierului de jandarmi Croitoru Mihail, șeful postului respectiv, acesta a deschis imediat o anchetă și după o muncă asiduă de trei zile, a reușit să descopere pe autorii furtului. Ei sunt Ene Gostef, Radi Curtef și Mihail Burducoi, toți d din comuna Caramanli județul Caliacra. Păgubașul a fost pus în posesia bunurilor sale, iar hoții au fost înaintați cu actele dresate în cauză, parchetului de Constanța. ' Pericolul câinilor vagabonzi Prozaicul aspect de odinioară al Constantinopolului, prin nesfârșitele le Juri prezentat de câini vagabonzi cari barau calea pietonilor chiar prin arterele cele mai principale de comunicație ale acelui oraș, s-a strămutat pare-se la Constanța, alungat de curentul modernismului adus de stăpânirea dictatorului Kemal. Într’adevăr, pentru cine dorește să-și facă o ideie sumară de aspectul de acum 10 ani al fostei capitale a Turciei, nimic mai simplu și mai ușor nu e decât să se încumete a călca pe străzile orașului Constanța, indiferent dacă acestea sunt în centru sau la penferia orașului. Pentru amatorii de faptul a însemna poate exotism, un prilej binevenit de evocare a orientului semibarbar într-un mediu cu pretențiuni de civilizațiune absolută. Pentru noi însă, aceștia cari ne numim fericiți locuitori ai perlei străvechiului Pontus Euxines, existența sutelor de câini ceumblă în monom pretutindeni și ne pune pe fiecare clipă in neplăcuta eventualitate de a voiaja gratuit la institutul Babeș, nu poate constitui decât o situațiune insuportabilă și un pericol eminent, în contra căruia trebuesc luate grabnice și efective măsuri, indiferent dacă acestea vor fi de natură să alarmeze societatea pentru protecția animalelor sau vor cauza protestele cucenițelor cu nervii irascibili. Atâta lucru pentru protecția omului, credem că nu e prea greu de făcut. Dem. —------9------- Nenorocirea din Caverna In comuna Mihăileni din apropierea Cavarnei, funcționează de curând piua de bătut postavuri a mecanicului Crîstiu Temekoff. Asalta erb numitul pe când controla modul de funcționare al mașinelor, constată oarecari defecte pe cari vor să le înlăture. Pe când făcea reparațiile necesare unui angrenaj, în plin vers al mașinelor a fost apucat de o roată de transmisiune, care îl învârti de câteva ori fulgerător și apoi îl repezi în pardoseală. Pe urma acestui accident nenorocitul s'a ales cu picioarele și câteva coaste fracturate și cu numeroase lezuuni externe și interne. In stare disperată, victima propriei sale imprudențe a fost transportată la spitalul din Bazargic. Convorbirile telefonice noaptea D. inspector poștal Tibadht ne roagă să arătăm că în urma dispozițiuniior d-sale, orele de serviciu la cabina telefonică sunt prelungite până la 12 noaptea, iar în restul nopții, un om de serviciu, poate satisface cererile publicului, în ce privește acordarea convorbirilor locale și interurbane, în limita posibilităților. --------xxoxx—-----— Nenorocirea din Fetești Trenul mixt de Făurei la intrarea în stația Fetești în dreptul barierei a surprins căruța săteanului Marin Stoian din comuna Amara, sfărâmând-o complect. Ambii cai au fost omorîți, iar conducătorul vehiculului fiind prins sub roatele locomotivei a fost transformat într-o massa sângerândă de carne. Accidentul din Cavarna Fotograful Kaig Panichian din localitate pe când supraveghea lucrările de reparații ale acoperișului atelierului, a căzut de la o înălțime de 6 metri fracturându- și piciorul drept. In stare gravă, accidentatul a fost transportat la spitalul din Bazargic. — non [UNK] Din port a fost ascgiat Bir -aai «aafigie încurcături cu pașapoartele. Se știe că ministerul de interne printr’un ordin circular adresat punctelor de frontieră, a dispus ca cetățenii români ce vor să părăsească țara, trebuie să și ia înainte de plecare, viza autorităților de unde emană pașapoartele lor. Ori, această măsură, nefiind adusă la cunoștința publicului printr-o suficientă publicitate, zilnic la poliția portului local se ivesc conflicte, deoarece vin persoane din țară spre a pleca, cari însă sunt siliți să se înapoieze spre a-și viza pașapoartele. Ar fi de dorit a se lua măsuri. Dr. Kllza Gheorghiu No. % Strada Plevnel No. S CONSTANȚA ■nääSSSXffiSSm»« Un bilanț al activității d-lui primar Constantin Rădulescu Când d. avocat Constantin Rădulescu a fost ales în demnitatea de primar al orașului Cernavoda, ne-am exprimat nădejdea că această localitate, așezată pe pitoreștile limanuri danubiene, va păși pe calea progresului, căci ne erau cunoscute cinstea și puterea de muncă a noului gospodar. Acum, când anul vechiu s’a încheiat, suntem în măsură— făcând bilanțul activității edilitare dela Cernavoda — să afirmăm cu tărie că prevederile noastre nu s’au desmințit, întrecând chiar așteptările. Cernavoda pășește cu pași repezi spre o desvoltare firească, pe care i-o indică așezarea geografică de port principal la Dunăre și totdeodată, de poartă a provinciei dobrogene. Un oraș mai se înalță actualmente în locul sărăcăcioaselor colibe de pe vremuri, iar aripile maestosului pod, simbolizează pare că avântul ce călăuzește pe actualii edili certravodeni spre o muncă rodnică. Datoriile vechi achitate La instalarea d-sale în fruntea trebilor orașului, d. C. Rădulescu a găsit cu cale să achite toate datoriile comunei ce datau unele încă dinainte de răsboi, altele din anii 1923, 1924 și 1925, datorii ce constau în subvențiile sanitare pentru combaterea epidemiilor, epizotiilor, pentru cult, plata apei către primăria Constanța, cotizații către uniunea orașelor și altele, în sumă de câteva sute de mii de lei. Actualmente, administrația comunală a Cernavodei, nu mai datorează o centimă. Odată scăpată de aceste sarcini, administrația orașului, a purces la o refacere totală a serviciilor. Alimentarea apă în primul loc, a fost soluționată chestiunea alimentării orașului cu apă potabilă. Când d. Constantin Rădulescu a venit la primărie, instalațiunile de la Hmog erau ruinate în întregime. Rezervoarele, gurile de vane, castelul de apă și împrejmuirea se dărăpănaseră. In rezervorul de apă, sau găsit cadavre de animale și resturi de îmbrăcăminte. Așa fel de apă beau cetățenii din Cernavoda, sub guvernarea liberală... In urma reparațiilor ce s’au făcut și cari au necesitat 27758 lei, — sumă înfima dealtfel, — orașul se alimentează astăzi cu apă potabilă și higienicâ. Pentru ca cetățenii ce n'au instalațiuni în locuințe să fie cât mai bine alimentați, s’au repus în funcțiune toate gurile de canal existente în trecut și s’au înființat și altele noul. Iluminatul orașului O altă chestiune care preocupă pe edilii din Cernavoda, este și acea a iluminatului orașului. Curentul electric era produs până acum de un singur grup electrogen, sistem „Körting", care însă nu furniza energia necesară iluminării întregului oraș, astfel că o bună parte a Cernavodei, zăcea în întunecime, deși fabrica de ciment, deservea de asemenea cu curentul uzinei sale, o însemnată porțiune. Motoarele acestei uzin particulare defectându-se în ultimul timp, a rămas ca singură uzina comunală să furnizeze curentul necesar. Actualmente, d. primar Radulescu se află în căutarea soluțiunei și e probabil că această deslegare va veni curând, prin mari îmbunătățiri ce se vor aduce iluminatului. Higiena orașului Serviciul de salubritate al Cernavodei, a fost în întregime reorganizat, procurându-i-se tomberoul, animale de tracțiune, căruțe și reparându-i se grajdurile și împrejmuirea. Deasemenea i s'a procurat orașului o pompă de incendiu modernă, dat fiind că urmează să se formeze o pompierie care să corespundă necesităților. După planul cadastral al orașului, sunt în Cernavoda 16 străzi pavate și 14 fără pavagiu. Au fost pavate în ultimul timp porțiunea între străzile Traian și Costache Negri, bulevardul Athanasie Rădulescu, s'a reparat strada Preot D. Chirescu. Totdeasa au reparat diverse puteste orașului și construcțiuni comunale, toate în valoare de 270447 lei. In noul buget, e prevăzută suma de 80Q.000 lei, pentru lucrări edilitare. Serviciul de poliție comunală e îndeplinit de un inspector comunal care conduce și biroul populației. S’a prevăzut în nou buget și suma de 30000 lei pentru plata unor utensile necesare școalei profesionale de fete, ce urmează să ia ființă în anul în curs, și 100000 lei, ce va acoperi piața muzicei militare, ce va cânta vara în parcul comunal. Starea sanitară a orașului, este satisfăcătoare din toate punctele de vedere. Singură epidemia de rugeoă, a făcut oarecari ravagii printre copii. Serviciul sanitar și serviciul veterinar, își fac datoria în conștiință, cu concursul administrației comunale. Deasemen, un larg concurs din partea comunei, au avut școlile primare, acea foebeliană, școala de meserii, biserica catedrală și moscheia mahomedană. Situația financiară Anul trecut, totalul s’a urcat la 4.443.800 veniturilor lei, iar cheltuelile au fost cifrate la 3.439.979 lei. Bugetul pe 1927, se urcă la 5.145.234 lei. Ne exprimăm și de data acesta ferma convingere, că anul în care a n pășit, va desăvârși opera edilitarâ începută de către Ticu Rădulescu, primarul orașul lui Cernavoda și harnicii d-sale colaboratori. cu Reorganizarea Hilară a țării Expunerea de motive a d-lui raportor dr. Al. Pilescu -III Reduceri la personal In statul Direcției Generale a Sănătății, s’a redus: 1 șef de birou cu 1.050 lei și 1 șofer; la Direcțiunea Asistentei Sociale : 1. impiegat clasa I, 1 curier clasa I și 2 cameriști clasa I, la Direcțiunea Oficiului National 1. O. V. 1 șofer, la „Serviciul Contabilității și Cotrolului Financiar , 2 inspectori financiari, 1 subșef de birou clasa I și 2 impiegați clasa I, la serviciul materialelor : 1 șofer, la Serviciul Personalului, Secretariatului și intendenței : 1 medic pen i consultații, 1 șofer-ajutor și o telefonistă, la Contencios s’au redus avansările, făcute !n proectul de buget și s?au redus posturile noui: t advocat, o dactilografă și 2 cameriști clasa I, păstrându-se situația din 1926, la Casa de Credit și Autor a Corpului sanitar și funicionâresc de pe lângă ministerul sănătății și Ocrotirilor Sociale: 1 șef de serviciu clasa I, o dactilografă și 1 camerier clasa 1, la Casa Sânâtâții (administrația centrală, stat No. 10) , 1 director clasa II (financiar), 1 șef de serviciu clasa 1 (medic), 1 șofer, dactilografa principală clasa 11 devine dactilografă cu 400 lei lunar în joc de 750 lei, la Casa Sănătății (Serviciul Statisticii) , postul de bibliotecar (șef de serviciu clasa I) devine biobliotecar (șef de birou cu 1.150 lei), s-a mai redus 1 subșef de birou clasa I și 1 impiegat contrelor, la inspectoratele sanitare , 4 șoferi cu salariul de boolei, 1 șef de birou clasa 11, 1 subșef de birou clasa 1, 7 șoferi cu salariul de 8oo lei, 1 impiegat clasa 1 și 2 dactilografe. Se reduce un post de șofer din statul No. 23, art. 3 (Inspectoratele Generale de Ocrotire Sociala din București, Cluj, Iași. In total s’au făcut reduceri de 44 persoane. Adăogiri In Statul direcțiunii generale a sănătății s’a adaogat un post de inspector general farmaceutic, la Statul No. 6, „Servicii materialelor", celor doi șoferi rămași nereduși, li s’a adăugat denumirea „pentru camioane*, la statul Casa sănătății (serviciul tehnic) »a înaintat secretarul (șef de serviciu clasa I) la secretar (subdirector clasa II) și la direcțiunea generală a sănătății (serviciul exterior), stat 19), postul de medic primar director (Sanatoriul Bisericani) devine director medical și administrativ, cu salariul de 2.2 de lei lunar de la 1.350 , 1 medic prosector la spitalul de boli mintale din București; un medic șef de laborator la spitalul Socola; un medic primar de spital, secția genitourinară Galați. Medicul secundar de la spitalul din Giurgiu devine medic de spital, majorându-i-se salariul de la Zoo la 86e lei, un medic la ambulatorul policlinic din Timișoara, un medic de circumscripție urbană sau oraș la Blaj; un agent sanitar controlor de la portul Constanța se înaintează agent sanitar controlor clasa 1, majorându-i-se salariul de la 6ooli 75o lei; un preparator la spitalul de boli mintale din București; un oficiant sanitar clasa 11 la^enito-urinare din Galați. La institutul balneo-climatic (serviciul exterior) se majorează salariul mecanicului electrician de la 5oo lei la 6oo lei; mecanicului de la 5oo lei la 6oo lei; mecanicului de la 35o la 4oo lei; mecanicului-ajutor de la 25o lei la 3oo lei. Transferări Din statul No. 1 (cabinetul ministrului) postul de inspector general financiar (cu gradul de director general clasă II) s’a trecut la serviciul contabilității și controlului financiar (statul No. 5), în statul No. 5 (serviciul contabilității și controlului financiar s’a adăugat un inspetor general financiar (cu gradul de director general clasa 11) trecut dein binetul ministrului (statul Nocal) și un post de medic primar de psihiatrie dela spitalul de boli mintale din București se trece ca medic primar pentru bolnavii lucrători, cum a figurat în 1926. Reduceri la materiale Art. 4(927 lei 446,ooo, art. 6(927 lei So.ooo, ari. 7(927 Ici 250.000, art. 12(927 lei 275.ooo, art. 19(927 lei 225.ooo, ari. 20(927 lei 500 000, art. 22(927 lei, 500.000, art. 23(927 lei 2oo.ooo ari. 39(927 lei 3oo.ooo, an. 41(927 lei 250.OOO, ari. 43t927 Iei 300.000, art. 46(927 lei 1.000. 000, art. 47(927 lei 15o,ooo, art 51(927 lei loo.ooo, ari.,52(927 lei loo.ooo, ari 54(927 lei 19 o.ooo, art. 61(927 lei 4oo.doo, art. 63(927 lei 3.000.000, art. 65)927 lei 6 907 200 art. 71(927 lei coo.ooo, art. 72(927 Loo.ooo lei, art. 73(927 lei 5oo.oor, art. 98)927 lei 1.47o.ooo, art. 107(927 lei 3.0 000, art. 144(927 lei 50.000, art. 145(927 lei So.oodl, art. 150(927 lei loo coo, art. 151(927 lei loo.coo, art. 152(927 lei 200.000, ari 153(927 lei 250.000, ari. 159(927 lei 5oo.ooo ari. 160(927 lei loo.ooo, ari. 162(927 lei l.ooo.ooo. Tota! lei 20.917.200. (Va Urma)