Dimineaţa Copiilor, 1926 (Anul 3, nr. 99-150)

1926-07-25 / nr. 128

Or DI­MIN­E­AŢ­A COPIILOR PAG. 2 [x_E Tfc/Vl­- $ Marele poet Eminescu. Acum’ vreo două săptămâni, s’a făcut de către delegaţi ai mai tutulor societăţilor culturale, pre­cum şi de foarte mulţi poeţi şi prozatori de ai noştri un pelerinaj la mormântul nemuritorului poet Mihail Eminescu cu ocaziunea împlinirei a 37 de ani de la moartea sa. Cititorii vor găsi în corpul revistei fotografia lui Eminescu. Eminescu este, prin minunata sa limbă română, prin admirabila frumuseţe a versurilor, prin nobleţă sentimentelor şi prin înălţimea ideilor şi cugetărilor sale, cel mai bun poet român şi unul din marii poeţi ai lumei. Multe din poeziile lui Eminescu au fost tra­duse­ şi în limbi străine şi au fost foarte mult pre­ţuite şi admirate. Eminescu filosof şi patriot. Dar Eminescu nu este numai un mare poet, ci este şi un cugetător adânc, un filosof însemnat şi totdeodată un patriot cum puţini se găsesc. De asemenea, Eminescu a fost şi un ziarist prin­tre cei mai buni şi mai culţi pe cari i-am avut noi Românii. Articolele sale cari au fost strânse în volum se pot citi şi astăzi nu numai cu plăcere, dar şi cu mult folos. In ele, ca şi în toate scrierile sale în proză şi în versuri, Eminescu apare ca un neîntrecut meşter al condeiului, un scriitor stăpân pe limbă, un ant foarte cult şi un patriot pentru care binele ţării şi al naţiunii au fost mai presus de orişice. Şi omul acesta ale cărui opere vor trăi atâta cât va trăi poporul român, a avut o moarte foarte tra­gică. Intr’o zi, în Casa de sănătate unde еца îngri­jit, a fost lovit pe la spate cu un drug de fier de un nebun care i-a spart capul în două și i-a pro­vocat moartea., gina, (căci de admirabilele sale sentimente româ­nești nici vorbă nu poate fi) Român Moldovean. In adevăr, el e născut în comuna Ipoteşti (jud. Bo­toşani) din părinţi originari din moşi strămoşi în acea comună, unde n’a existat nici o dată vre-o familie turcească sau ucrainiană. Cât despre aşa zisa sa origină armeană, s’a în­şelat rău de tot un profesor din Bucovina, când şi-a închipuit că Eminescu e Armean, fiindcă cu­vântul emin ar fi cuvânt armenesc. Am arătat mai sus că acest cuvânt este de origină arabă şi­ a intrat şi în limba turcă. Mai puţină grabă. ...Şi mai multă modestie. E sfatul ce-l dăm citito­rului nostru, d. Alex. Tom., care crede că noi am greşit scriind în n-rul 125 „Multe flori sunt prin lume, dar puţine miroase (în loc de „miroses­c” şi „Erodot” (în loc de Herodot"). Iată acum şi explicaţia, ca să se vadă cât de mult ar câştiga tinerii noştri, dacă ar fi mai puţin gră­biţi şi mai modeşti. In exemplul dintâiu am scris sau mai bine zis am lăsat forma miroase de­oarece „Multe flori sunt prin lume, dar puţine „miroase”, e un pro­verb popular şi n’avem voe să schimbăm produc­ţiile literaturei populare. Aşa a zis poporul, aşa am scris şi noi. Cât despre Erodot, am scris aşa, întâiu fiindcă aşa se pronunţă româneşte, iar al doilea, şi în ori­ginal (adică în limba greacă) nu există nici un H la începutul cuvântului. Herodot cu h este o ‘formă franceză şi noi Ro­mânii n’avem nici o obligaţie să scriem aşa cum scriu Francezii. Tot aşa noi scriem Omer, pe când Francezii scriu Homère. Origina lui Eminescu. Din cauza numelui său de familie, au fost unii cari au pretins că Eminescu n’ar fi Român de ori­gină. Ba că ar fi Ucrainian, fiindcă vecinul său nume era Iminovici, ba că ar fi Turc sau Armean, fiindcă cuvântul emin (cuvânt de origină arabă) în­seamnă în limba turcă credincios. A­stfel de interpretări de origină sunt curate fan­tezii şi născociri. Eminescu este, în ce priveşte ori­­ ce nu-i politicos să facem. Nimic nu e mai puţin politicos decât să strâm­băm din nas, atunci când suntem invitaţi de alt­cineva la masă şi să zicem că­­mâncarea nu e bine făcută sau chiar că nu ne place. Aşa ceva e un semn că nu avem creştere bună. Semn.................... închisoarea de flori Preţul 20 LEI

Next