Dimineaţa, noiembrie 1904 (Anul 1, nr. 288-302)

1904-11-16 / nr. 288

Situația ®*airsarelițilu­i O caricatură ! T­n ziar bulgăresc publică această caricatură prin care se ilustrează foarte frumos­ lupta ce o dă minoritatea din Sinodul Patriarhhatului, adică partizanii pangrecis­­m­ului, bietului Patriarhh care nu mai știe încotro să apuce ABONAMENTE SImple (Dimineața) _ Combinate 'll (Adevĕrul și Dimineața) în an an .... 30 lei 6 luni ... 15 lei |f 3 luni . . . 7—50 1 lună. . . 3 lei In strrtina­tate îndoit -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ - P U H L I C I T A T li A ® Linia pe corp 7 in pagina III bani 15 £| Linia pe corp 7 în pagina IV bani OS © Publicitate imită. In aceeași zi la ambele ziare : ® Linia în pagina III bani 30 —o— Linia in pagina IV bani 15 ASTAZi: 15 (28) Noembrie 1804 ,VVVVVVVVVV\A^A'vVVVVV\'\A^V\a/VNN^/MA'*A'''vaA.VNAN^.\'VV\^-,VVVVS/V\AAN*v*v'VV*'/V\N,VvN/:^^ CÎaApnclari OKTOBOX : Martirul fciurie, Sumo sara și Avid jț-—-.____CAT<Hj1€: kosten Soarele răsare 7 ore Bo­­ ni.. Apune 4 ore 38 m. .”*T /­—— j-j Q t Dn Duminică a fost neuros dar destul de a> risiAp țâ %§â§§ tSalP* g f călduros. Zăpada continuă a se topi. Ter­*1 » |pil gSs^^ils» mometrul e în scădere. Tuctr­ul W­ivind­ Se va cînta Trovatine, operă în 4 note; muzica de G. Verdi. Ul- 110li III Ivi­­Uil ul­timul debut al d nei Lina de Benedetto și al d-lui Marius Gi­­lson.­­ _________ ._■ [UNK] [UNK] [UNK]... Touti’lli Í V ‘ip Ultima reprezentare a trupei franceze cu d-na Sarah Bernhard. itu«.I Ul Liliv Se va juca: L’Aiglon, dramă în 6 acte de Edmond .Rostand. Toutí”! I 17 fi ionit Debutul trupei franceze. Se va juca Suit­­ Vétő, come­ i Call ill fi ul Sul­­die într’un act. Varietăți. Debutul renumitului imitator al cele­brităților pariziene M. Gyp, care are un succes enorm, al d-șoarei Josa Rosetti, dan­satoare cu transformatiuni de la Rouach­er din Viena, și al d-lor Smith și Boxton, acrobați bariști excentrici.____________________________________________________________ ^ domnit­or híidhmlescu­, Speniich, Ioanid Autorități. Toate autoritățile publice Ședințe. Societatea de științe ține șe­­sînt deschise. "­dință la 8 și lura, seara, avînd la ordinea Judiciare. Toate instanțele judecăto­­rilor comunicări ale d-lor: profesori d-ln ■osif Ateneu: Expoziția de pictură a d-lui Examene: La Eforie începe concursul Kimon Loț­hi. * pentru ocuparea posturilor de interni în — In rotonda Ateneului expoziția farmacie la spitale. 1 © IFormat n.54, în piața Teatrului, a înmînat d lui Sulla un memoriu in care arată întreaga si­tuație a corpului birjarilor. Acest memoriu este semnat de peste cincizeci de proprietari de birjă. întrunirea de Sîm­bătă dimineață Pentru Sim­­­bătu, dimineața la orele 10 birjarii erau convocați la sediul socie­­tății lor „Fulgerul“ din piața Amzel, pentru a se consfătui. S’a discutat cu deosebire chestiunea tarifului curselor. Birjarii spun că chiar actualul preț pentru curse și ore, este prea mic, deoarece cheltuelile lor cu întreținerea cailor sunt foarte mari anul acesta. E o sută patruzeci de lei mia de kgr. de fin și cinci­zeci de lei chila de ovăz ; celelalte nutrețuri sînt de a­­semenea scumpe. Ce zic birjarii Din convorbirile pe cari le-am avut cu birjarii la societatea lor, am putut vedea că ei nu sun­t descurajați, ci con­sideră abia la început lupta pentru a­­părarea intereselor lor. — „Noi nu mai cîștigăm cum se cîș­­tig­a odată ziceau ei. Puțini dintre noi pe cari le avem cu întreținerea trăsu­rilor și hrana cailor. Unde mai puneți, că afară de celelalte dări, mai plătim și cîte un ieți pe zi de fiecare trăsură, primăriei. Ceea ce ni se cere astăzi, o să ne mărim cheltuelile și să scădem totodată și prețurile. Asta nu vom pu­tea face, ori­cîtă bunăvoință am avea“. Chestiunea grevei Tot în consfătuirea de Sîmbătă dimin. s’a discutat și chestiunea grevei. Birja­rii prezenți au fost de acord, că greva ar fi calea de luptă” cea mai sigură. Și între birjari însă, lipsește unirea și din pricina asta, greva n’ar putea fi decît parțială, adică fără sorți de a aduce vreun folos. De aceea s’a hotarît a nu se declara greva, decît dacii vor consimți la asta toți birjarii din Capita­l. întrunirea de Duminică Numeroși proprietari de Birjî s’au­ în­trunit erî la orele 9 a. m. în localul so­­cietăței „Fulgerul“ a birjarilor din Ca­pitală sub preșidenția d-lui G. Con­­stantinescu, președintele societății, pen­tru a se consfătui asupra conflictului dintre el și poliție. Reclamația la d-l Lascar Birjarii au hotărît ca o delegațiune să se prezinte Miercuri la d-1 Lascar, și să-i ceară a dispune să se revină a­­supra dispozițiunilor luate de d-1 Suita. Dacă d-1 Lascar nu va face nimic, birjarii se vor adresa d-lui Dim. Sturdza. I­ar dacă nici d-1 Dim. Sturdza nu loț,va asculta plingerile, ei vor fi­­ siliți să declare greva. Chestiunea cupeurilor In jurul chestiunei cupeurilor, s’a discutat cu foarte multă aprindere. Cu­­peurile cor oh­ritueli mari de întreținere și nu aduc nici un beneficiu. Zile întregi stau cupeurile în piața Teatrului, fără ca cineva să le ia ba­rem pentru o singur cursă. Sănătatea publică într’o convorbire avută cu d-l G. Constandinescu, proprietar de birjî, d-șa­mî a declarat următoarele : — „înmulțirea cupeuri­lor și eftinirea curselor cu cupeul trebue socotite ca o primejdie pentru sănătatea publică. „Mulți tuberculoși vor căuta, acum în timpul iarnei, să se urce în cupeuri, pentru a fi mai la adăpost de frig. Ce sunt vinovați oamenii sănătoși, că se urcă apoi în acelaș cuplu, unde tuber­culosul a lăsat germenii teribilei sale boale ?“ P. PENTRU ȚĂRANI Citeam în Adevărul politic cum că la discuțiunea ca se va face a­­nul acesta în Cameră asupra răs­punsului la Mesagiul tronului, unii oratori vor stărui foarte mult asu­pra chestiei țărănești și asupra nonei legi comunale. Negreșit in­­tențiunea este foarte lăudabilă. Țăranul are în statul romînesc o situație cu mult mai însemnată și mai fundamentală decît o are u­­vrierul industrial în Europa Occiden­tală. Acolo uvrierul este membrul unei clase foarte interesante negre­șit, el contribuie la bunul trai co­mun, el este un izvor de venituri însemnate pentru stat, însă el nu se deoribe fte si prea mult de membrii celorlalte clase muncitoare sau­ in­telectuale care contribuie la pros­peritatea generală. In Romînia, însă, țăranul este factorul aproape exclu­siv al progresului material. Clasa țărănească în Romînia con­­stitue temelia statului și a rasei; pe cînd la oraș îmigrațiurile nume­roase au­ îmbibat în mod excesiv pătura pămînteană și i-au­ dat o înfă­țișare aproape cosmopolită din punc­tul de vedere etnic, la țară neamul a rămas pur și omogen. Clasa țărănească este rezerva pu­ternică și permanentă a rasei, dînsa împrospătează și dă viață nouă vi­telor degenerate care populează ora­șele și tot dînsa apără cu pieptul, la vreme de nevoie, moșia. Prin urmare, este firesc lucru ca toate preocupă­rile oamenilor cu prevedere și cu vedere lungă în viitor să se îndrepte cu­ solicitudine către țăran. Se știe că anul acesta mai ales biata clasă țărănească a fost foarte crunt încercată din cauza secetei, iar acuma, la începutul iernii alte nenorociri s’a și abătut asupra sa. Ceea ce a putut scăpa nevătămat de pe urma lipsei de ploaie nu vor să scrie zăpada și viscolurile spăimîn­­tătoare. Vitele care n’au murit din pricina lipsei de nutreț, au fost prinse de vîrtejuri și căderile enorme de zăpadă și ucise cu sutele și cu miile, casele și coșarele oamenilor au fost descoperite, bieții plugari pri­vesc cu groază la mizeria lor nea­gra și desăvârșită. Mai ales în jude­țele de pe marginea Dunărei expuse viatului tip crivăț nenorocirea s’a a­­bpătut fără milă. Iată o stare de lucruri destul de jalnică.. Aceia cari se ocupă cu starea ță­ranului și cari vor propune, de­sigur, reforme cu rezultat depărtat să nu uite de toate aceste neajunsuri actuale și urgente și să propună în parlament doctorii repezi. Toți acei țărani cari au­ rămas fără vite de plug, toți acei țărani cari au rămas fără case ca și fără mijloace de muncă și existență trebuie să intere­seze pe iubitorii de țărani. Oamenii loviți așa de crud trebuesc ajutați din vreme. Sîntem încredințați că vom fi au­ziți. Războiul ruso-japonez Pentru atacul fină! Graba japonezilor­.— Luptele în ju­rul forturilor Erlingsan și Lung­­son­xsolan.— Atauiuni ruse.— Vase cumpărate din Ame­rica.—Lipsa de munițiuni In ce­tate. Chiar dacă Agențiile telegrafice nu ar spune-o ar trebui să fim încre­dințați cum­ că japonezii sînt acuma, mai mult ca ori­cînd, grăbiți ca să a­­tace cu energie cetatea și s’o forțeze la capitulare. Sosire­a escadrei din Baltica impune neîntîrziata capitulare a Port- Arthurului. Telegramele ne-au spus că o parte a escadrei din Baltica,­adica escadra de torpiloare­­ și contra-torpiloare a sosit la strîmtoarea Suezului, dect fată’î pe ruși intrați în Marea Roșie de unde nu mai au decit un pas de făcut spre a intra în mările asiatice. Rușii vin pe apă destul de repede, așa că japonezii sunt nevoițî ca să se pregătească în mod febril, cu atât mai mult că, după cum am mai spus, cele două diviziuni ale escadrei din Baltica­­ vor fi întărite cu un număr de cuirasați și crucișători cari au fost cumpărați de la republicile Chili­ei Argentína. In schimb japonezii au cumpărat din America 5 bâtele submarine cu cari vor ataca flota rusă în trecere și la puncte determinate. Do rîndul acesta pare pro­babil că vasele submarine vor intra în acțiune, poate din amîndouă părțile, și cine știe cite dezastre noul nu vom a­­vea de văzut în acest războiu atît de crîncen și de sălbatic. In sfîrșit cu cît se apropie puterea navală a Rusiei, cu atît generalul Nogi stărue ca să cucerească, în special for- re stliite la ora 4L dimineața © © © <f 1 0­0 ` ® cn ultimele știri ale nopții director, T­­filINLE­ tul Erlungsan împrejurul căruia s’au dat atâtea lupte crîncene iar acuma se execută numeroase lucrări științifice. După părerea militarilor competenți cînd forturile Erlungsan și Lungsciuscian vor cădea definitiv soarta cetăței va fi hotărâtă. Deocamdată aceste forturi sunt căzute pe jumătate mai ales “din cauza lipsei de munițiuni pentru “tunuri. Lipsa de munițiuni, care era destul de simțită și astfel, acuma a devenit­ aproape ab­solută in urma exploziunoi magaziei cu proiectile datorite bombardamentului cu granate. Fără munițiuni pentr­u tunurile cele mari este evident că forturile Er­lingsan și Lungsciuscian vor fi silite să capituleze în întregime și în scurtă vreme. Cu drept cuvînt la Tokio se așteapta cu multă neliniște evenimentul cel mare căci acuma zilele au­­ început să se numere, și o singură victorie ruseasca pe apă ar putea pune în joc întreaga campanie atât ^de fericit condusă pină acuma. Leat Viața lui Mia Stere Părinții lui Niță Stere.— Copilăria. — Cea a’întii prăvălie.— înce­putul carierei politice.­— Bătut și arestat.— Convingerile poli­tice-Moartea lui Niță Stere, știrile col­portate că ei ar fi lăsat milioane, îm­prejurarea că dintr’un mic negustoraș el ajunsese unul din oamenii cei cu vază în partidul liberal, și în cele din urmă deputat, au făcut că în cercurile negustorești din Capitală să nu se mai discute astăzi altăceva decît viața lui Niță Stere. Se povestesc tot felul de amănunte, tot felul de anecdote, și se reface an cu an, zi cu zi, ceas cu ceas uneori, întreaga activitate a acestui om­, atît ca om cît și ca cetățean. Părinții lui Niță Stere Niță Stere era rudă prin alianță cu Ion Rumi­nul. Familia lui e o familie de negustori prin excelență. Tatăl său lo­cuia un sxftuiu extpnra1,“avi­’S­tftuiti" pră­vălie, și era socotit ca fruntașul negus­torilor din Spirea Nouă. Dealul Spirei avea deci simpatii vechi, temeinice, pentru familia din care co­bora Niță Stere, și nu trebue socotit ca extraordinar, că el a știut să-și păs­treze aceste simpatii. El n'a făcut de­cit să respecte moștenirea lăsată de tatăl său, adică dragostea de muncă. A muncit și a mers înainte, și nu putea,­­ în asemenea condiții, să nu fie admirat­e de cei cari-i cunoșteam Copilăria Niță Stere n’a învățat în nici o școală. Silit de dar averile negustorești, el în­vățase, nimeni nu știa cum, să scrie, să citească și să socotească, și asta în marginele necesităților lui. Tatăl său l-a dat de mic la negustorie, băgîndu-1 în slujbă la jupîn Angliei, un vestit cîrciumar de pe vremuri, care își avea prăvălia in str. 13 Septembrie, pe lingă biserica Spirea Veche. Cea d’intîi prăvălia Cu banii strinșî cît a stat în slujbă la jupîn Angliei, Niță Stere și-a des­chis cea d’întîî prăvălie in str. Aquila No. 4, în casele pe cari acum le-a lăsat d­upă Maia Ionosan. •Avea un capital destul de mic pe a­­tunci Niță Stere, dar făcea treburi bune de­oarece nu avea de luptat cu numeroasele greutăți, cu cari luptă astăzi micii noștri­ comercianți, începutul carierei politice Un negustoraș modest, și care, men­­ținîndu-se prin hărnicia lui neobosita, era de la început iubit de toată lumea din Dealul Spirei, trebuia să atragă aten­ția oamenilor mari din acele vremuri, cînd deșteptarea poporului era năzuința tuturor politicianilor tineri. In cîrciumoara din str. Aquila, Niță Stere a primit pe Sorur­o și pe Brăti­­anu, și pe Rosetti, și a luat parte la­­­­­­ sfi.»i.i­luuuiu siliuuu Jusomuauj in istoria politicei noastre. De pe atunci încă, era el considerat ca șef al culoarei de albastru. Bătut «i arestat El a suferit însă multe din cauza con­vingerilor sale politice. Pe cînd era încă în viață povestea a­­d­esea cum între anii 1870—1876, s’a pomenit intr’o zi cu un comisar care venise să’l aresteze. Cuvîntul polițic, grație sălbatecelor schingiuri și torturi ce se practicau în beciurile prefecturei, era mai îngrozitor ca iadul. Niță Stere, decît să se ducă la po­liție unde știa ce-l aștepta, prefera mai bine să fugă și să se ascundă în gaură de șarpe. La venirea comisarului el se refugia în fundul beciului și se pu­i la spatele unui butoi. Comisarul îl găsi, îl scoase afară în pumni și îmbrinceli și-l arestă. Arestarea era pentru ca să i se dea o bătae bună, să țină minte că a făcut opoziție. După asta el fu pus în libertate. Convingerile politice Prietenia lui intimă cu părinții libera­lismului din România a făcut din Niță Stere un liberal înverșunat, fanatic. Pentru partidul său el era în stare, în cazurile de primejdie, să’șî jertfească și viața. Intr’o zi el primi vizita lui Pache Protopopescu, care trecuse la conserva­tori, și care, în temeiul veche­­lor prie­tenii, venise să-î ceară votul. Niță Stere abia avu puterea să ai­ Copilăria’ Xosefineî.—Gas­toria ei cu vicontele de Beauharna­ it..—Pără­sită.—împăcarea cu soțul ei.—Vi­contele executat pe eșafo.1.—­Ares­tarea și scăparea Josefinei.—Viața ei ușoară.—Cufundat­ în datorii. Dragostea lui Stapoietti. pentru dlnsa. Dar Josefina? Iosefina Tacher dela Pagerso era năs­cută în 22 iunie 1763 la Martinica ca fiică a unui căpitan de marină. Ziua bună se cunoaște de dimineață. Contele Montzaillard, care se afla la Mar­­tinica și care venea foarte adu­s în casa părintească a Iosofin­ei, povestește multe lucruri, nu tocmai măgulitoare, despre vremea cind aceasta era abia in vârstă de 13 ani Tîfspuim Tospa^îh^îrcf Hîansîn!!^^ gr­ație minunată, că era amorezată ca o porumbiță și că era de o moralitate, în ce privește iubirea, care scandaliza chiar pe europenii din Martinion, de altfel cu­noscuți prin puțina lor morali­tate în a­­semenea chestiuni.* La vîrsta de 17 ani, frumoasa creolă se căsători prin mijlocirea mătușei sale, o metresă a contelui Beauharnais, cu nepotul acestuia, vicontele Alexandru de Beauharnais, un om fără de­ caracter, care, nu mult după nuntă, o părăsi lă­­sîndu-l și cei doi copii ai lor, Eugen și Hortensa. Iosefina, părăsită și de bărbatul ei și, de mătușa care nu vroia s’o mai cunoască și care o persecuta, își căută tot felul ele distracții frivole. Revoluțiunea e­ea mare care izbucni în curînd în Franța, îi readuse pe soț acasă. Ei se împă­cării și se mutară ii Franța. Aci bărbatul ei, vicontele­­ de Beau­harnais, ajunse la j­ozițiuni foar­te înalte; el deveni președintele Camerei de co­merț și general-conamdant­­ al armatei dula.Riu. L Ei duseră o viață fără griji, pină Cînd izbucni Teroarea, find ghirotina începu să funcționeze zil­nic și execuțiunile ră­peau­ nenumărate fioți. Vicontele de Beauharnais fu arutat de revoluționari sub acuzarea că­ este partizan al rega­­litățeî și ghilotinat!" Și Iosefina, ca aristocrată, fu arestată, și de sigur că și­ dînsa ar fi suferit soarta bărbatului eî dacă revoluționarii teroriști n’ar fi căzut de la putere, pu­­nîndu-se astfel capăt regimului înspăi­mântător al ghilotinei, losefina cu libe­rații din închisoare, împreună cu o mul­țime de alți prizonieri cari așteptai­ moartea. Ea’șî datora libertatea d­nei Tallien, metresa lui Barras, puternicul zilei, a­­cela care deținea guvernul ; d-na Tallien era o femee bună, dar cu moravuri foarte ușoare ; ea este aceea care a scris un tratat despre „costumul goliciunei“. Io­sefina, liberală, deveni și" dînsa, alături de d-na Talien, amanta lui Barras care trăia în aceeași casă împreună cu cele două femei frumoase. ■bfiabili * ÎTWl­lic­nia fură resurse și plină de datorii. A­­ceasta n’o împedeca să vie pretutindeni unde se petrecea, pentru a lega rela­­țianî. In afară de Barras, menționat mai sus, Iosefina întreținea pe atunci rela­­țiuni cu o mulțime alții, oameni nobili, fapt care o mîndrea mult, căci, chiar a­­junsă împărăteasă a Franței, ea se lăuda cu aceasta în fața tuturor. “ Viața aceasta o afunda tot mai mult în datorii, și ea trăia în acest mod cînd întâlni pe micul general Bonaparte, pe­ soldatul urît și neînsemnat, fără nici o aparență, care era mai sărac ca dînsa, dar care avea cel puțin un mic venit si­gur—seafalui—un nume ireproșabil, un viitor și, peste toate acestea, o iubea mult.­­Cusătoria cu Napoleon însemna pen­tru Josefina reintrarea in societate, la care de altfel aparținea prin nașterea și prin prima ei căsătorie, și mai însemna plinea de toate zilele pentru dînsa și copiii ei. Și apoi dacă moartea avea să lovească­­ e acest soldat pe cîmpul de luptă, ar i avut o pensie sigură,—și alți bărbați in r­ipnozitie, ciței lqssiLna, cr­mn avea a­­tunel 31 de ani, era in plinătatea fru­musețe­ ei. Căsătoria convenea ambelor părți : po­­sefind­ din egoism curat, lui Napoleon din dragoste, la care se adaugă și inte­­res. El vroia să ajungă printr’îosa în re­­ațiune cu puternicii zilei — și reuși a­­ceasta. (Va urma) Citiți Adevĕrul de azi 0 bani în toată țara. MESALINELE ÎNCORONATE Împărăteasa Iosefina Bonaparte ii­ 17) Gn începere de azi fiewrf­ii dimineață » va numi DIMINEAȚA (Reverul Se dim­ineață) culte cererea. El izbucni apoi cu o fu­rie nemai­pomenită și strigă : — „Cu trădătorii nu stau de vorbă“. După asta el se duse în prăvălie, unde portretele amicilor lui politici e­­rau atîrnate în toate părțile, și încon­jură portretul lui Pache Protopopescu cu două ștreanguri, in semn că nimic afară de spînzurătoare nu mai merita. Nu se putea ca un om atît de sin­­cer sa nu se fi putut impune contimpo­ranilor lui, și deci nu e surprinzător că, dintr’un negustoraș sărac, Niță Stere a ajuns negustor de frunte și de piilăt. U. ~ mmmmmmmme ® Citiți în ADIEVERUL de ani ^ care apare la ora 5 seara ^ 5 ÎDîaîiI 8 si to­a­ta țară *5 Ea pag. NI a $ Inimi de femeie # ^»trăisepotul Imî Ț­epeș Roman original istoric de E* îb ss I Scorie a ei ii La pag. IV a űtafia paratulul imperial din Hiena @ Mare roman de senzație @ cult, cu o putere militară de prima or­dine, care s’a pregăti timp de șapte ani pentru acest războiu. Nici o putere din lune nu dispune de asemenea soldați, cum sînt japonezii și în întreaga noas­tră istorie, n’am avut încă a face cu un asemenea dușman, ca cel de față. Trebue să spunem adevărul pe față. Vom avea încă greutăți enorme, pînă vom reuși să zdrobim un asemenea ad­versar­. * Colina Putiloff fosta „colină cu un deal“, a devenit centrul de interes al ambelor armate. Japonezii caută mereu să cucerească colina. La ultimul atac al japonezilor au luat parte patru batali­oane. Rușii, care au presimțit atacul, au înștiințat cartierul general și în scurt timp întreaga armată rusă a fost în pi­cioare. Rușii au lăsat pe japonezi să se apropie la 50 metri de retranșamente, după care au deschis focul. VIAȚA POLITICA Deschiderea parlamentului Am ajuns în sfîrșit în ziua deschide­rea parlamentului. De acum vom putea urmări partidele politice in activitatea lor publică, in cursul vacanței parlamentare fiind si­liți să r­e mulțumim cu declarațiuni și păreri exprimate în cercuri restrînse. Vom avea ocaziunea să vedem cum se vor manifesta grupările din partidul liberal, cari în timpul vacanței au lă­sat să transpire nemulțumirile lor față de modul cum a alcătuit guvernul. De asemenea vom vedea ce atitudine vor avea aceleași grupări, intre dinsele, dat fiind cu dacă acele grupări au mo­tive să fie nemulțumite față de guvern, sunt dezbinate și intro dînsele. De atitudinea grupărilor liberale de­pinde situația po­ltică din viitor. Dacă acele grupări se vor manifesta și in parlament,, cum s’au manifestat pe cale extraparlamentară —adică vor continua să fie nemulțumite față de guvern și dezbinate, între dînsele— atunci durata șederii la putere a partidului liberal va fi foarte scurtă, poate chiar mai scurtă decît sesiunea parlamentară. Cele două partide conservatoare vor sta în espectativă pînă ce se va lămuri situația din partidul liberal. Dacă se va face liniște în acest par­tid, atunci opoziția va­ înțelege că tot d. Sturdza va prezida viitoarele alegeri și deci va ști ce fel de acțiune să în­­treprindă. Dacă însă corturile dintre liberali vor continua și se vor accentua, opoziția va avea siguranța că viitorul e al ei și că Știri despre război. Cunoscutul scriitor rus Nemirovici- Dancenko,corespondentul ziarului,,Russ­­koe Slovo“ pe cîm­pul de războiu­, scrie următoarele asupra duratei războiului: Sînt m­ereu întrebat telegrafic cît o­ să dureze războiul. E gre­ii de a face pe profetul, dar aci in Manciuria, ni­meni nu se t­âoește că­ va trebui­­să mai muncim încă un an com­­plect pe această cîmpie sîngeroasă. Speranța că forțele japoneze o să scază nu se realizează. Din bogív­tul rezervor de 48 milioane oam­eni oi, sînt în stare d­e a organiza mereu cor­puri noul. E adevărat că soldații aceș­tia sunt înarmați cu tot felul de arme vechi, dar ei sunt tot așa de viteji și entuziaști ca și soldații vechi. Mulți dintre ofițerii lor au căzut, dar subofi­țerii, bine instruiți, le pot lua focul. Vom trebui să dispunem de forțe mari superioare pentru a putea bata pe japonezi. Chinezii ajută pe japonezi. Noi tre­bue să aducem toate de la o­ distanță de 10.000 de verste și avem să luptăm cu un dușman încăpățînat,­­ energic, e imposibil ca alegerile viitoare să fie prezidate de d. Sturdza. In primul caz, cînd liberalii se vor împăca, e posibil ca opoziția conserva­toare condusă de d. Carp să încerce o apropiere cu guvernul, în vederea ale­gerilor. In al doilea caz, cînd plecarea libe­ralilor de la putere va fi sigură, e foarte probabilă o apropiere între cele două partide­ conservatoare. Acestea sunt prevederile ce se pot face la deschiderea seziunei parlamen­tare. C. Dem. Agitația birjarilor din Capitală Memoriul prezentat d-lui Balta. — întrunirea de azi dimineață.— Ce zic birjarii.—Chestiunea grevei. Delegațiunea birjarilor, care s'a pre­zentat la prefectura poliției pentru a cere să se revină asupra dispozițiunilor In .......... tm dacă s'ar conceda exploatarea canalului unui sindicat de capitaliști. * Partidele opoziționiste ungare au­ in­­tervenit la partidul social democrat ca să le dea ajutor în violenta campa­nie de răsturnare ce duc contra cabi­netului Tisza, promițând că vor lupta pentru votul universal și pentru liber­tatea întrunirilor. Socialiștii au refuzat concursul lor, obligîndu-se numai de a nu tulbura întrunirile diferitelor par­tide. Un scriitor francez își bate joc în mo­dul următor do­mania americanilor de a voi să stabilească în toate un record. Sub titlul „recordul recordurilor“ el scrie: „Recordul recordurilor l'a obținut miss Eveland" Keen. Ea făcu cunoști­n­­ța la 7 jum. dim, cu un UniU-­­î si ca­satori cu dînsul la 8 și 7 jum. minute. Ea născu la 10 și 10 minute o fetiță și din cauza aceasta bărbatul ei o di­­vorță la ora 10;58 minute și 17 jum. minute. Furioasă ea ii împușcă l­a ora 11 și a mimau, in imun pm.11­2M mi­nute înaintea judecătoru­ui, achitată și cînd părăsi sala tribunalului scrise ju­decătorului cerindu-î ca s’o ia de soție. Acesta se scuză, motivind ca e deja în­surat. Miss Keen se duce imediat la soția judecătorului și o împușcă. Ares­tata la 12 și 28 minute va fi condam­nată de acelaș judecător la ora 1 și 2 minute și executată­ la 3 lura. Toate s au făcut in cole opt ore de muncă:“* * '! .. D. Emile Combes, primul-ministru al Franței, a dat o circulară tuturor pre­fecților prin care le cere ca la numirea tuturor funcționarilor să aibă în vedere părerile lor politice; asemenea vor tre­­bui să concentreze toate informațiunile asupra funcționarilor publici, civili și militari, pentru a­ le înainta ministere­lor respective spre a servi la numiri. D. Combes a mai trimis cîte o adresa miniștrilor prin care le cere ca să pun în vedere funcționarilor lor ca toate in­­formațiunile asupra opiniilor politice ale impiegaților să se trim­ează prefecților. * Card­nalul Mocani mort de curînd a ilitatî,MrMii»..?» • Avere vuibilă Tapei și Ll­lLi A LLIUII Ille Iri UUy>­i x *.. *. jij­i wrtou, * Cunoscutul scriitor german Gerhart­ Hauptmann a terminat d­ouă nouă drame: „Fecioarele vesele din Bischofsbern“ și „Ega“ Știri din străinătate Societatea de studii asupra trans­formarea orașului Paris în port de­ ma­re, a înaintat un memoriu ministrului de lucrări publice în care arată foloase­le ce ar avea Parisul dacă ar deveni port de mare. Canalul n’ar costa decît 150 milioane lei. Capitalul s’ar găsi repede Regele și batalionul I Vînători — O scrisere militară — Regele ținînd ca în ziua de 14 Noembrie să părăsească reședința de vara de la Sinaia, spre a-ș­i manifesta satisfacția de modul cum s’a condus batalionul 1 de vînători, pe timpul cit a ținut garnizoana în această localitate, a acordat m­ai multe decorații și me­dalii, cari au fost împărțite în ziua de 11 Noembriee cu o deosebită solemni­tate. La ora 8.45 dimineața, întreg bata­lionul era desfășurat pe platoul Furnica iar la ora 9 sosind d. maior Nestorianu, comandantul batalionului, primește ra­portul de la căpitanul Oproiu și trece în revistă batalionul, după care dă ce­tire următorului ordin de zi : Ofițeri, Sub­ofițeri, Caporali, Soldați ! „Majestatea Sa Regele mulțumit de modul cum a găsit instruit batalionul , inspecția ce ne-a făcut, și, mulțumit de modul cum am făcut serviciu în gar­nizoana Sinaia, a binevoit a-și exprima înalta sa mulțumire, conferind mai multe decorații și medalii, ofițerilor și grade­lor inferioare din batalion și anume : 1) Steaua Romîniei în gradul de Ca­­valer subsemnatului. 2) Coroana Rom­iniei în gradul de Ca­valer căpitanilor : Oproiu loan și Bă­­descu Bucur. 3) Medalia serviciul credincios cl. I sergentului-major Băcuiu Avervho și sergentului gornist Petrovici loan. 4) Medalia serviciul credincios cl. II sergențîlor-înajon­ Mongescu Alexandru și Pavel Constantin și sergentului ar­murier Dobrescu Gheorghe. Vind­er­: „Iată cum răsplătește Majestatea Sa Regele pe acei cari slujesc cu credință și dragoste patria și tronul. Această pildă să ne slujească de în­demn în viitor, să lucrăm din răsputeri ca să fim bine pregătiți pentru timpul cînd țara va avea trebuință de pieptu­rile noastre, cînd mare­ o nostru căpitan ne va zice : , înainte ! zdrobiți pe duș­man“ ! Atunci ca și acuta vom striga : Să trăiască M.M. L.L. Regele și­ Rrgina Să trăiască dinastia romina ! Comandantul batalionului B maior Elestorian După cit­rea ordinului de zi,­­ofițerii decorați și gradele medaliate, o șiră în fața fron­tului prezentindu­-so d­lui maior care se împărți decorațiile și medaliile conferite de rege. La orele 1 p. m. a avut loc la cas­telul Peleș un dejun la care au fost in­vitați toți of­ițer­ii Batalionului I de­­ Tέ­nători in număr­ de 20. O­7% H & „4 Iî fg* L# * e *■ Misfissi cereți vin­ătorilor noștri • • o Prima fasciculă a romanului popular .­ Bt­zbui­ători Sărăcitor care se Împarte gratis tuturor citi­torilor « 0 ,

Next