Dimineaţa, decembrie 1904 (Anul 1, nr. 303-330)

1904-12-01 / nr. 303

Mercur­ 1 Decembrie 1904 ^ ~ ~ ...............­......................M............................ . „ „ --------—m­rr__TimwMMMiM Miniiiu Li L.^_i____un­juwMMUL--- i _ — (Noto și impresiuni de la cititoarele „Diminoței“) Ceva Despre creșterea copiilor.— D­ nci y­enobia Vas, P.1 Neamț.— Este o eroare foarte gravă, o greșală, o la­șitate de a speria copiii pentru a-i face ascultători. Copiilor mici, cari sînt ne­statornici, zburdalnici, voind să alerge din odae în odae, ceea ce supără, plic­tisește pe mamă, li se spune că în acea cameră se află un drac, un balaur care’l va devora, un urs care-l va înghiți sau mai știu ea co lighioană. Și atunci, co­piii încep să se teamă de toate anima­­malele, iari cel puțin ole le vor inspira în­totdeauna un fel de teroare. Mai tîrziu, vine „moșii“ cu traista să’i ia și să-i ducă într’o pădure întune­coasă, de unde nu vor mai vedea niciodată pe mama lor și nu vor mînca decît pîine goală, iar lupii ii vor sfîșia — după o­­biceiul localităței. Mama mai face încă din cămară ori din pivniță un loc misterios îngrozitor, și cînd, spre a pedepsi copilul, îl in­t­­elude într’unul sau într'altul din aceste­­ locuri pe cari a avut grijă să le umple , de draci și de alte animale înspăimân­tătoare, sufletul să îi copilăresc sufere o zguduire nervoasă care are urmări asu­pra sănătăței sale fizice și morale.­­Totul îl va speria pe viitor, căci s’a s'a deschis imaginațiunei sale poarta re­gatului fantomelor. Și aci trebui căutat sopretul unor anumite caractere pusi­­laiiime.­­ Dar cum, chiar fără a face inflexiu­nile ce preced, o mamă n’are milă de spaima ce se citește în frumoșii ochi­șori negri ai copilului ? Cum poate ea auzi, nepăsătoare, țipetele mititelului pe care la închis "într’o încăpere întune­coasă unde, grație ei, bietul copil este torturat de viziuni teribile ? Aceste mijloace cari se întrebuințează spre a face pe un copil ca să fie as­cultător, sunt tot atît de deplorabile ca și violența. Nu vomü înceta de a repeta că e de ajuns ca o mamă să fie hotă­râtă, și de o severitate sub care să se simtă dragostea ei. Aceasta o arma cea mai sigură pentru datoria pe care tre­­bue să și-o facă: în loc de a teroriza copilul, mama trebue să-l învețe a dis­prețui teama. Nu sfătuesc să se facă din­­ copii niște imprudenți, temerari, ci ființe curagioase și brave. Departe de a spăimînta pe copil, cînd e cuprins de frică trebue, din contra, să-l "facem să recunoască prin el însuși netemeinicia închipuirilor sale: vom parcurge cu dînsul sălile întunecoase, camerele, pim­­­nițele,­­grădinile ; dacă-1 vom vedea tre­sărind în fața unui obiect ale cărui forme au­ devenit nedeterminabile, vom merge cu dînsul drept spre acel obiect și-l vom face să-l atingă cu degetul spre a-1 convinge că se înșeală. I vom explica făcînd haz că miorlăi­tul ce-l face să tremure este al unei pisici, că foșnetul ce-l aude în timpul nopței prin grădină e al unui animal inofensiv, etc. Dacă copilul, care nu are sentimen­tul primejdiei, n’ar fi spăimîntat, teama n’ar putea intra în sufletul său. Din contra, trebue să-l păzim de excesul temerității. Dar și fără știrea mamei se poate insufla copilului frica. In cazul acesta trebue să-l facem să-î fie rușine de teama sa,­­hidoasă și lașă, spunîndu-i cu iubire : „Un om nu trebue să fie atît de lipsit de curaj !“ Se poate aplica și fetițelor acest tra­­tement rațional, dar de­sigur că pentru un băiat sînt mijloace mai multe și motive mai puternice de ai cultiva mîndria bărbătească. Insuflați copiilor virtutea, bravura, curajul. Inspirați-Î inima cu simțul sa­crificiului, al uitărei de sine ori de cîte ori onoarea sa îi omenia o cer. Poves­tiți­]© istorii eroice, făceți-i să admire caracterele sublime, oamenii de inimă, cari înfruntă piedicile, primejdiile... ne­cunoscutul spre a-și face datoria. Iată cum se formează oamenii puter­nici, caractere tari și capabile de bra­vură. Maria Demetrian Cugetăm­ Nenorocirea te face bun sa îi rău­ ? Face mai buni pe Cei buni -i maî Văl pe Cei răi. Ca dovedește o lacrimă? Mai mult emoțiunea decît durerea. Cînd urmează rîsul plînsului ? Cînd regăsim un obiect pierdut. Sfaturi.­0^^ de argint SO curăță repede cu o soluție slabă de amoniac : o linguriță de amoniac în­­tr’o ceașcă cu apă. Soluțiunea se aplică cu o pînză. In multe case se fierb obiectele cinci minute iu apă cu săpun, apoi se freacă ușor cu peria pe cînd sînt calde. Se clătește, se usucă cu o pînză foarte moale și se usucă punînd obiectele pe o pînză încălzită. M. D. ZIUA DE ERI = împărțire de porumb, grin și fin la țărani.— Chestia fabricelor și a ate­lierelor mari.— O nouă conferință a d-lui Clarelle.— Scan­dalurile din Vasarhely în contra primului-m­inistru Tisza.— Demonstrațiunile din St. Peters­burg.— Situația de la Port- Arthur. IN TAPA In județul Ilfov situația sătenilor e așa de disperată în cit s’a d spus ime­diata distribuire de pîine și pezmețî, iar peste cîteva zile se va face și dis­tribuția de porumb. In timpul din urmă, au­ cerut din nou­ 320 vagoane porumb Și 300 vagoane griji pentru hrana săte­nilor. Din următoarele județe s’a cum­părat fin în următoarele cantități: din Argeș 800.000 kgr. pe preț­ de 23—42 lei mia de kgr., din Mehedinți 360.000 kgr. pe preț de 50—­60 lei, din Mus­că 318.904 kgr. pe preț de 47 lei, din jud. Prahova 286.206 kgr. pe prețul de 72—75 lei , din Suceava 127.766 kgr. pe preț de 58 lei, și din Vîlcea 956.000 kgr. pe preț de 80—50 lei mia de kgr. Cuptoare pentru facerea pîinelor nu se vor mai înființa. —Regele a lucrat cin eu d-ni­ Sturdza și Lascar. — Mîine se vor deschide cursurile teoretice ale școalei de sondori din Cîm­­pina. — Comitetul „Uniunii industriașilor“ va­ comunica ministerului de domenii hotărîrea sa ca fabricele și atelierele mari să fie socotite ca industrie și deci scoase de sub prevederea legei mese­riilor. •— Se va depune in curînd un pre­set de lege prin care se acordă 20 la sută din încasările căilor ferate casei de ajutor a c. f. . — La Constanța s'a instituit o comi­sie interimară. — Principii Carol și Elisabeta au participat la serviciul divin de la Mi­tropolie pentru prințul Frederic de Ho­­henzolern. — Direcția c. f. a fost autorizata de a se furniza cu 76355 traverse­­ de ste­jar în valoare de 405580 lei.­­ Diferite județe au încredințat mi­nisterului de interne suma de 11700 cheltuit mai toți banii. El își va fi e­­conomisit doar suma de un milion. Ceea ce distinge pe Mazzantini de ceilalți to­readori este că e un om cult. El cu­noaște în perfecție literatura spaniolă veche și modernă cum și mai multe limbi străine.­­ la timpul unei reprezentațiuni a unei piese a lui Gorki la St. Petersburg, ar­tistul Blumenthal-Tamarin, care juca un rol principal, abia putu să-și ție ro­lul La un moment dat nu se putu auzi­­ nici ce spunea. Atunci o voce din pu­blic striga : „mai tare“. Artistul veni la rampă și spuse: „Nu pot striga mai tara, pentru că sînt bolnav“ și cum is­prăvi aceste vorbe căzu jos la pămînt. Reprezentația fu întreruptă și publicul 38 risipi adînc impresionat.­­­­Un austriac, d. Goldorsteper, a făcut o ancheta asupra asigurărilor pe viață, întîlbînd pe mai mulți oameni mari de părerea lor asupra acestei chestiuni. Björnslston Björnson a răspuns: „Des­pre asigurarea pe viață pot spune atît că o consider ca o instituție binecuvân­tată“, lor pentru cumpărarea de berbeeî-meri­­nos de reproducție. — De azi înainte școala veterinară va furniza virus curat pentru vatioliza­­rea vitelor atinse de vărsat. — In toamna anului acesta s’aîi semă­nat în toată țara 4404 hectare cu tri­foii­ și lucerna. — D. Léo Clarelle va ține Vineri la Ateneu o conferință despre „Horineu și Seribe“ în folosul „Gazetei studen­ților“. — Duminică s’a inaugurat o liae mo­del în comuna Slobozia din jud. R.­Sărat. — Consulul sanitar a h­otărit să se aplice la noi convenția sanitară inter­națională ținută la Paris în Noembrie trecut. IN STRĂINĂTATE Iordănescu 1, C. Dimitrescu 1, B. Să­­nul­es­cu 1, D. Marinescu 2, C. Miluii­­lescu 1, Cristescu 2, N. Ionescu 5, Pavel 1, Petru, A. Ieonomu 1, A. Ionescu 5,­ Al. Sava 1, Crăciun 1, V. Bîrgovanu 1, P. Ve­ciu 1, G. Teodorescu 1, Petru N, Petru 2, D. Dumitrescu 2, P. Dimiter­u­ 1, M. Mihailescu 2, N­. Pelegrinos 1, V. Coman 1, G. Atanasiu 2, Ecum. Balaban 1, R. I. i Furtunescu 2, C. Com­inescu 2, I. I. Petcu 5, Olimpia Nicolau 5, G. A­­tanasiu 1.50.­Total 101.50 lei. Lista No. 161 încredințată d-he Dr. Ser­­fioti Galați, Jol 1000. Lista No. 166: A. Hulban 20, G. A. Bobescu 5, I. Erem­ie 5, C. Georgescu 5, V. Popovici 5, Rap­id At. 5, N. Simionescu 5, Alexan­dru 5, Al. Popescu 5, Leon Theiler 20, I. Ciprat 20, C. Pariano 20, Nedesci­frabil 20. Nedescifrabil 70.—Total Ici 215. Subscripție pentru statua lui Cuza Primim cu rugămintea de a­­ publica Următoarele liste de subscripție pentru ri­dicarea statuei marelui Domnitor Alexan­dru Ion 1 Cuza. IZÜstci No. 122 încredințată I­lieî Panaite Huiban Constanța: iGeneral dr. I. Georgescu 10 lei, Gh. Kauffmer 5, H. Dragon 5, Gosti Gh. 5, Chorasian Macri 5, Gustav Essigman 5, Th. Papadopolo 5, Pandele Sava 5, D. Mihalidi 5, I. Sfiloaiu S, Paraschiv Sava Diverse.—„Din telegramele noastre“. Noul cabinet Pașici s’a complectat. — Regele Petru al Serbiei se va în­tâlni în gara din Belgrad cu di prințul Fer­dinand al Bulgariei, care se întoarce din Ungaria. — Reichsrathul va fi dizolvat zilele acestea. — Scandalurile din M. Vásárhely în contra lui Tisza au fost foarte mari. Piața principală, unde se afla sicriul cu inscripția „Constituția ungară“ era dra­pată în negru. Tisza a fost mult hui­duit. Husarii au gonit mulțimea cu să­biile scoase. — Demonstrațiunile din Petersburg au fost grandioase. Poliția s-a purtat cu o mare cruzime, arestînd numeroși stu­denți cari manifestau. Războiu.—­„Morning Post“ susține că trupele rusești de la Port­ Arthur a­­fară de garnizoanele din forturi, s'au retras la Liaoteșan. Japonezii fac pre­gătiri pentru atacul forturilor de la Lung­­șan.­­ Nu e sigur că cuirasatul „Sebas­topol” a fost avariat. 5, Nicolae Sosol 5, Vas. Prodanoff 5, Iani Galița 5, nedescifrabil 5, Urzescu 5, Bîcuranu 5, fr. Goldenberg 10, ne­­descifrabil 5, idem 5, E. Brancoviel 5, Rosanis 5, Pariano 5, B. Bercovicî 5, A. Rosner 5, T. Dabo 5. Gr. Grigoriu 5, Rondo 5, P. Ciorapci 5, Zaimis 10, L. Butter 10, I. Nedoviceanu 5, Ni oș 5, 4 nedescifrabill 20. Total 205 lei. Lista No. 128 încredințată d-lui I. Mun­­teanu-Tulcea a strîns lei 46.50. Lista No. 131 încredințată d-hă V. Apos­tolaim : V. Apostoleanu 50 leî, Căprițină 5, Vrînceanu 3, nedescifrabil 3, Stoica 3, Badoi 2, I. Bacalu 5, C. Mancaș 3, I Pr. Iordache Tănase 1, Apostol I Maria 1, Preot Atanasiu 3, D. C. Milea 1, F. Iosifescu 2, D. Nem­țeanu 1, N. C. Mi­ka 1.50, Garabet I. Aburel 1, Preotul Popescu 1, St Bandrabru 1, R. O. Fan­éin 1, Preot I. Popescu 1, Gh. N. Țîrlea 0. 50, Preot I. Pușcă 1, David Loibovici 1, C. Nistor 0.50, St. Gheorghi­ță 0.50, St. Panț­u 0.50, P. Gavrilescu 1, Stan Junga 1, N. Mihailescu 0.50, Gh. Vlă­­descu 1, D. Rustia 0.50, T. Christea 0.50, C. Popescu 1, I. I. Lupu 0.50, A. Bu­tan 2, G. Brăilescu 1, Teodorescu 1, O. Ionescu 1, M. Ionescu 1, M. Bucureș­­teanu 1, Preot D. Șerbănescu 1, Mano­ 1, E. Petrovici 1, Gh. Bandrabru 1, I. Apostoleanu 40. Total 152 loc. Lista No. 158, încredințată d-lui C. Mă­­nescu. Brăila: C. Mănescu 5, I. Buzoianu 5, V. Va­­siliu 2, I. Falbis 2, Georgeta Orășanu 2, Maria Ursan 1, Elena Petrescu 1,­G. Petcu 5, Șerbănescu 2, N. Chicireanu 2, Șerban Ciuntă 2, G. Petrovici 2, I. Pavel 2, N. Ianovici 2, G. Ionescu 2, O. Panța 2,­­ Grădișteanu 2, I. Ștefă­­nescu 1, A. Tomescu 2, Irimescu V. 1, Pascal Ip­ofiteanu 1, O. Boboc 1. V. Ultime informații • „Voința Națională“ publică ur­mătorul comunicat: „Guvernul, în vederea lipsei de porumb și a mizeriei în care se află o parte din populația noastră rurală, a cumpărat mari cantități de po­rumb din America și Rusia. „Porumbul cumpărat a fost deja pornit și în curînd va sosi în țară. „Se știe că o parte din posesorii de porumb din țară au format un cartel, ridicind foarte mult prețul porumbului. „Procedarea guvernului credem că va pune capăt acestui cartel, înfiin­țat pentru a specula mizeria sătea­nului nostru“. • Astăzi sec. „Lumina" a industriașilor lumînărari din Capitală și din țară, va serba patronul acestei asociațiunî: „Sf. Andrei“, printr’un Tedeum care va avea loc la biserica Sf. Andrei din str. Sf. Nicolae­ Șelarî. Seara va avea loc un banchet în lo­calul berăriei Sărindar, dat în onoarea d-lui I. Dumitrescu-Militar­i, președin­tele societăței „Lumina“. • Ieri a fost aniversarea morței lui George Em. Lahovary, fostu director și proprietar al „Independenței Române. S’au oficiat cu acest prilej servicii fu­nebre în capela familiei și la cimitir. • D­i Haret a dat o circulară către pro­fesorii școalelor secundare spunînd că va pedepsi sever pe profesorii cari se vor face culpabili de bestalitate față cu elevii. • La 19 Decembrie expiră aranjamen­tul comercial provizoriu­ dintre Romînia și Bulgaria. • D. I. Atanasiu, prefect da Covurlui a sosit era în Capitală. •La obicinuita salamandra de la „Uni­unea Studenților“ ce se va ține Joi 2 Decembrie a. c. D. Ionescu-Boteni va conduce discuțiunile vorbind la înce­putul reuniunei despre „muzica noastră populară“, cu cântece executate de stu­denți, după care va urma o îmaipă intimă. • Consiliul c­omunal al Capitalei va ține ședință Joi după amiazi spre a rezolva mai multe cestiuni curente. • Consiliul de miniștri a aprobat alipi­rea mai multor comune rurale din ju­dețul Ialomița, așa cum­ au fost­­ votate de consiliul general al județului res­pectiv. • S’a semnat decretul prin care comuna urbană Piatra Neamț a fost autorizată să reducă taxa de 50 bani pentru veri­ficarea măsurilor și greutăților la taxa de 10 bani. • Rezultatul examenului de licență ținut la facultatea de drept din Capitală în cursul lunei curente se va da pe la fi­nele acestei săptămîni. #Au mai donat sume de bani primăriei Capitalei pentru ajutorarea săracilor de sărbători, d-nar Procopie Cassotti 500 lei ; Banca Romîniei 1000 lei ; d. Zweifel și comp. 100 lei; d. Al. Ga.... 10 lei, cassa Evloghie Gheorghieff, 500 lei; societatea de asigurare generală, 1500 lei, d. E. Lessel 300 lei și d. Th. Popescu și compania 50 lei. In total s’au adunat pină acum din donații aproape 5000 lei. • Veniturile pe cari briciul Răuțeni a exploatat anul acesta în regia de mi­nisterul de domeniu — i le-a furnizat, sunt in sumă de 10.500 lei. In anul trecut bîlciul a fost după cum se știe arendat pentru suma de 7.000 lei, deci în anul acesta venitul a crescut cu 3500 lei. • Regele a semnat decretul prin care comuna urbană Sinaia este autorizată a contracta la casa creditului județean și comunal, un împrumut de 100.000 lei, pentru a se aduce mai multe îmbunătă­țiri orașului . Consiliul profesoral al facultății juri­dice din Capitală a aprobat cererea d-lui G. Meitani de a ține un curs liber de drept internațional, cu studenții din anul al treilea al numitei facultăți .Colegiul p­ectoral po Funkül va fi con­vocat în primele zile ale lunei viitoare pentru a precede la alegerea a 2 mem­bri în consiliul județean. • Mîino se va începe in Capitală exa­menul de capacitate pentru caligrafie, al candidaților pentru ocuparea catedre­lor de desemn și caligrafie ce sunt sau vor deveni vacante in învățământul se­cundar. Comisiunea se compune din d. Petre Ionescu președinte, Br n și Stoicescu membri. • Colegiile electorale de Tulcea și Con­stanța vor fi în curând convocate pen­tru alegerea nonilor consilii. • S’a semnat decretul prin care prefec­tura județul­u­i Vilcea a fost autorizată să cumpere un imobil, proprietatea d-lui sublocotenent Mateescu, pentru a servi intereselor județului. • In ziua de 31 Ianuarie se va începe la prefectura județului Vlașca, examenul candidaților la posturile de secretari co­munali, ce sunt sau vor deveni vacante în acel județ. • Aflăm cu plăcere că d-nul Sigmund Cohen cunoscutul comerciant din Ca­pitală s­a logodit cu gentila dn­a Elise Goldenberg. Felicitările noastre. • D-na și d. Stoleriu, învățători din comuna Baia ne roagă să publicăm ur­mătoarea­­ rugăminte către inimile bune și iubitoare de țăran. Satisfacem aceas­ta cei­ci o cu plăcere: „De la 1 a lunei lui Septembrie acest an, am venit­ învățători în satul Baia din ținutul Sucevei. Aici, pe lângă în­demnul ce ni-1 face dragostea de pătura din care ne-am trezit, ne îndeamnă și mai mult numele sfînt ce-1 are acest sat în istoria națională. — Multe greutăți ce le întîmpinăm zi­­ cu zi ne încăpățînează par­că­­ mai tare și ne arată ,cit avem de făcut... Ne mîhnim însă că n’avem pu­teri și mijloace de a făptui atîta cît do­rim, de aceea voim să mai alergăm în­coace și în­colo, aurnai s’o umfla din loc. -----­ . Dorul de libertate de sigur îî face pe toți să numere zilele făcute și cele ră­mase. Moreno Albah­ari, condamnat la 1 an închisoare a ajuns cu număratul aproape de sfîrșit. La 16 Decembrie se împlinește anul și atunci Moreno Albahari va fi libe­rat din pene zonei arai Văcărești unde și-a ispășit pedeapsa.* .Rafael Bally condamnat la un an și zece luni­, prin faptul că și-a retras re­cursul, a cîștigat cîteva luni și astfel va termina pedeapsa în iunie viitor. Em. ierialități Em­. A. Manoliu Zilele acestea, Teatrul Național din Iași a serbat jubileul de 25 de ani de teatru a artistului societar Em. A. Manoliu pro­fesor la Conservator, etc. „Ne gîndim înainte de toate la un strîns de cărți sănătoase și mieroase cari să ne însuflețească pe noi dascălii și să deștepte oamenii din sat ca să ne pri­ceapă mai mult folosul îndemnurilor noastre. „Așa filmi^credem că nu ne-țî lua în nume de râu rugămintea ce v'o facem din toată inima, de a mări strînsura căr­ților de la școala Băii, cu cele scrise de d-voastră, sau cu orice altă carte veț, binevoi și astfel a arăta și'n acest chip­ dragul de acest loc“. • Societatea de chirurgie va ține șe­dință Mercuri 31 Noembrie ora 9 sea­ra, în amfiteatrul spitalului Colțea. • Ministerul de interne în urma unei a­­drese primită­­ la ministerul afacerilor străine, a trimis un ordin circular tuturor prefecților de județe, prin care le co­munică, că guvernatorul Galiției pen­tru a înlesni tocmirea directă sau prin împuterniciți, de către proprietarii de moșii de la noi a muncitorilor din Ga­­liția, a dispus ca acești muncitori să fie scutiți de formalitățile cerute pen­tru obținerea unei prealabile autorizări a guvernului Galiției. Toate formalitățile care se cereau pînă acum au fost desfiin­țate pentru a nu se mai aduce nici o greutate nici mun­citorilor din Galiția și Bucovina, și nici proprietarilor noștri, de moșii cari au nevoe de brațele lor. Ministerul de interne a cerut totde­odată prefecților să comunice aceste științe tuturor proprietarilor noștri­ de moșii. «Direcția generală a serviciului sani­tar secția veterinară a trimis o cir­culară tuturor prefecților prin care-I roagă ca prin mijloacele de care dis­pun să arate din nou locuitorilor din județul respectiv, avantagiile ce le au întrebuințînd pentru hrana vitelor nu­mai sarea­­ denaturată, cumpărată de la depozitele regiei monopolurilor statului. Această sare se vinde pe prețul de 3 lei suta de kgr. sau 1 leu și 75 bani un sac cu 50 kgr. Țăranii vor trebui convinși ca mate­rialul întrebuințat pentru denaturarea sărei nu numai că nu vatămă vitele, dar după experiențele făcute la școala de agricu­tură de la Herăstrău, acel material !«La­ mește mistuirea h­ranei". Medicii veterinari vor fi însărcinați totdeodată a aduna pe țărani în zile de sărbătoare și a le da instrucțiunile ne­cesare cu privire la întrebuințarea să­rei în prepararea nutrețurilor artificiale. © D-na Blaria Cernătescu a fost clasi­ficată în ui­a printre cei reușiți la exa­menul de agenți sanitari. «Vineri 3 Decembrie, la orele 2 p. m., „Asociația generală a fabricanților și exploatatorilor de petrol" va ține adu­nare generală în localul societăței din str. Sărindar No. 22. Se va citi raportul consiliului de ad­ministrație asupra mersului „Asociației“ și se vor rezolva și alte câteva ches­tiuni curente. Intre altele se va discuta și chestiu­nea participarea „Asociației“ la expozi­ția internațională din Liègo care va a­­vea loc în cursul anului viitor, precum și la congresul internațional de petrol. «Ministerul de finanțe a răspuns la ce­­rerea „Uniune! generalo a industriașilor români“ de a se scădea taxa consuma­ției pe bere, că deși e convins de ne­cesitatea scăderea acestei taxe, totuși pentru că prin scăderea ,el s’ar produce un deficit în budget, ministerul nu poate scădea taxele, fiind oprit de art. 32 din legea fondului comunal, care prevede scăderea taxei la 50 ban­­de decalitru pe bere, numai în cazul cînd această scădere n’ar produce deficit. Totuși, ministerul adaogă că după în­­chearea trimestrului de Octombrie, va vedea și va aviza dacă e momentul o­portun de a se scădea taxa pe bere. »D. V. Lascăr, ministru de interne, a conferit medalia bărbăției și credinței, de argint, d-lui Dobrescu telegrafist din Galați și cantonierului Ghiță Sava, me­dalia de bronz, pentru că au scăpat trei oameni cari erau să se înece cu barca pe Dunăre. «„Uniunea industriașilor romîni“ se va întruni din nou în curînd spre a se pro­nunța dacă industria romînă trebue sau nu sa participe la expoziția universală ce se va desch­ide la Litge în anul vi­itor. Inainte de a se discuta această chestie și a se face aderări, Uniunea va studia felul expoziției și obiectele ce trebuesc expuse. «La Paris diferitele comisiuni parla­mentare și ale consiliului municipal, se ocupă de chestiunea iluminatului cu gaz. Comisiunea senatorială relativă la ilumi­natul cu gaz al orașului Paris în regie, în­trunindu-se sub preșidenția d-lui Gus­tavo Denis, a terminat studierea proec­­tului de lege care i-a fost supus. Ea a dec­is cu mare majoritate de a autoriza orașul Paris ca să contracteze un îm­prumut pînă la concurența sumei de o sută de milioane de lei cari să-i per­mită de a lua asupră­ și la 31 Decem­brie 1905 soldul activului companiei de gaz pariziene. De altmintrelea, comisia s'a pronunțat contra exploatare! in re­gie a gazului, acest sistem neputînd fi primit decît dacă 1) nu s’ar prezenta nimeni care să’i ceară în concesie; 2) cei caii ar cere concesiunea n’ar oferi condițiunî acceptabile; 3) toate încercă­rile de adjudecare sau arendare ar fi rămas fără rezultat. D. Charles Prevet a fost numit raportor. O contrabandă de ducați Monezi fără curs.—Frustrarea va­mei.—Descoperirea contrabandi­știlor.—Alte amănunte Acum cîteva zile d. Stelian Popescu, jude instructor la cabinetul 5, fii înștiin­țat printr-o scrisoare anonimă că mai mulți zarafi au introdus în țară mii de ducați (monedă de aur) fără a plăti taxale vamale la care sînt impuse mo­nedele de aur fără curs. Pornind cercetările în această direcție d-sa a descoperit la zaraful Sabotai At­takon din Capitală un mare stoc de ase­menea monede, fără ca d. Aftalion să poată dovedi că monedele au fost vămuite. Deasemenea a găsit la zaraful Rafael Calmy un stoc de asemenea monezi. D. Calmy însă, arată că d-sa nu a adus monedele din străinătate, ci și le-a procurat de la zarafii Blaustein din Craiova și Scheffer din Brătila. In adevăr, în urma cererei făcute prin comisie rogatorie, paterictu­l din Craiova a găsit la d. Blaustein 4000 ducați deasemenea fără justificative că au fost vămuiți.* In urma acestor descoperiri ministe­­rul de finanțe a condamnat la o amen­dă de 2500 lei pe d. Sabotaj Dalmy. Cazul Bl­ustein n’a fost încă judecat. La Brăila, cum se știe, d. Scheffer a fost deasemenea condamnat la amenda. Em. Fraudele de la finanțe —Liberarea lui Moreno Al­balta­ry — Afacerea senzaționalelor fraude de la ministerul de finanțe a fost trecută de mult în m­odul afacerilor uitate. Inculpații în această afacere, afară de Pariziana—mai fericit ca ceilalți—își is­pășesc pedeapsa la care stră fost com­­pasmajii. ........ Palatul justiției Dintr’un lefi doi.— Naivitatea ome­nească n’are nici o margine. Deși zilnic se dau la iveală excroscheriile de felüliul Andronic cu apa de aur, tot se mai gă­sesc naivi, cari îșî riscă banii, sperînd că vor dubla avutul lor. Gr. Calomfir și Lina Ion Neculau a­­flînd că Ianoș Covaci servitor are puși deoparte cîteva sute de lei, s'a pus pe capul lui și sau hotărît să dea banii pen­tru a li se face dintr’un leu doi. Rezultatul e cunoscut. Materialul s'a stricat și bietul om a pierdut toți banii. Pentru această escrocherie, tribunalul Ilfov secția IV, a condamnat era pe Gh. Calomfir la 1 an închisoare, iar pe Lina Niculae la 3 luni, precum și la despă­gubiri civile. Iarba fiarelor.—Un alt gen de es­crocherie e și pretinsa putere ce o are iarba fiarelor de a descoperi comori. Cu această iarbă An­ Afuș a înșelat o sumă de naivi. Arestat și dat judecăței, tri­bunalul Ilfov secția IV a amînat ieri procesul său pentru ziua de 13 Decem­brie. Dispariția ubhI dosar. — Dl- Diamandescu portărel pe lingă tri­bunalul Afox avînd de rezolvat proce­dura la mai multe dosare, după ce a terminat lucrările, constată lipsa unui dosar, referitor la un proces dintre ță­r­ani asupra unor petice de pămînt. Pentru a se putea da de urma lui, d. Diamandescu a adus la cunoștința d-lui prim-procuror Hamangiu lipsa do­sarului în chestiune. D. prim-procuror a delegat pe d. jude-instructor Stelian Popescu să cer­ceteze cazul. D-sa a ascultat era pe toți funcționarii de la portărei. Pe de altă parte s’a ordonat să se caute arh­ivele tribuna­ului, căci e po­sibil să se fi amestecat cu alte dosare. Dealtmintrelea nu se vede cine ar fi avut interes să sustragă acest dosar, li­tigiul fiind tranșat prin împăcare. Afacerea. Hagi BIoscu.­­ D. jude instructor Biumuianu e aproape gata cu instrucția în afacerea bonurilor Hagi Moscu. Din mai multe depoziții d-sa ar fi aflat că bătrînul Hagi Moscu dădea bor­­derouri in alb omului său de încreder­e. Acesta trecea în aceste borderouri bo­­nuri e furate. Aci­stă toată greutatea găsirea bonu­rilor ce se pretind lipsă, deoarece ori­­cîte bănueți ar exista, borderourile re­gulat făcute nu pot fi anulate. Em. Știri militare —■ S'a fi făcut următoarele mutări pe ziua de 1 Decembrie 1904 : Căpitanul Vlădescu C-tin din reg. 3 Dîmbovița No. 22 în reg. Muscel No. 30 Căpitanul Cantacuzino George din ba­talionul 2 vânători „Regina Elisabeta“ in batalionul 7 vînători. Sub­ locotenentul Placea Matei din reg. Suceava No. 16 în bat. 8 vînători. Sub-locotenentul Georgescu C-tin din reg. R.­Sărat No. 9 in reg. Mihaiu-Vi­­teazu No. 6. — Căpitanul în rezervă Artoponnu George din reg. Suceava No. 16, s’a șters din controale pe ziua de 1 Decem­brie 1904, pentru limită de vîrstă. — Ac­torul el. II Antonescu Petre, aflat în poziție de disponibilitate, pen­tru interese personale, a fost chemat în activitate pe ziua de 1 Decembrie 1904, in reg. Argeș No. 4. înfiorătoarea crimă din Văleni. — Ancheta trimisului nostru special — Convorbire cu fratele criminalului.— Intîlnirea dintre cei doni f­rați—­Ce fel de om e asasinul. De cîți ani e asasinul. Convorbire cu d. procuror Economii. Convorbire cu fratele criminalului Fratele mai mic al asasinului Emilian Ionescu, Nicu Ionescu, o ucenic la cofe­tăria­­ centrală a d-lui Simionescu, din strada Franceză. Am intrat să iau o pră­jitură și am putut avea astfel ocazia să vorbesc cu acest băiat. Nicu Ionescu, e de vre-o 17 ani, deși pare mai mic. Vorbește cu greu, e gîngav, așa că convorbirea cu dînsul nu-i tocmai atît de plăcută. — Ești frate cu Mitică ? i’am întrebat. — Da. Și zicînd această singură vorbă bietul copil roși pînă in albul ochilor. Intîlnirea dintre cei douî frați — Cînd l’ai văzut pe frate-tău pentru cea din urmă oară? — Jouî dimineața mă 'ntîlnesc cu dînsul prin­­ strada Romană. Eu știam că-i omorâse J­oțî pe bunicu,—i­-I-o spu- 6CS0 birjarii din Vălenii—gi de aceia H tris in­fin­tul „Jeriful Orientului“ In ultimu­l număr de Joia trecută valorosul organ humoristic Belgiil O­­rientului a publicat următorul „Aviz cititorilor“ săi pe care sintem­ autorizați a-1 reproduce aci: Nu ne ascundem după deget ! An, fost, sintem­ și vom fi in­dentip.Visăm Cuceriri de­ teritorii și am spus o, din moment ce am apărut în arena publicisticei, e in firea Belg­iei Orientului sa se­ întindă..... la capcinal. Vi bine, ne Vom întinde! Marirea teritoriului loc­gieî Orientul Ui este o cerință imperioasă impusă d­e creșterea populației cititorilor săi. Mișcarea populațiunei cititorilor ci nu e ca aceea de la primăria Capitalei: cititorii si cititoarele noastre sunt de o fecunditate nu numai fenomenală, dar și ab­solut scandaloasă : se ’nmintesc, peste noapte, in mod aproape nepermis : apa că di Unde ori într'o familie era un loc de cel mult 3 „Belgii“ a 5 parale, azi e nevoe de 5, mîine de 8 pi peimîille de 10. Apa se explică, cum deia 1 Februarie 1905 pină azi, În mai puțin de 10 luni, populația aceasta de cititori a atins cifra de 10,800, pe care o vom face să fie constatatei în mod neîndoios, și prezintă o ten­dință îngrijitoare d­e urcare spre 15—20,000. La o asemenea populație nu ne mai putem mulțumi cu peticul de pămînt d: pînă acum ți—cu risicul de a se invoca tratatul din Paris, din Berlin, saîi ăia Mien­, și de a provoca o conflagrație generală in Europa, 99 e ! g 2 a­b­r­i­e is i ia I si d­eclară sus și tare ca își mareste­m curînd teritoriul ca să nu rai zicem formalul. Belgia Orientului are Constituție pe hîrtie, progres pe hîrlie, civilizație pe hir­tie , adică de ce nu și-ar mări teritoriul lor... pe birlic?­ Odată acest teritoriu mărit, se va dovedi că noi coprin cari deținem guvernul „Belgiei Orientului“ nu suntem­ niște ingrați față de cititorii noștri alegători, cari ne-au­ dat încrederea și se va mai dovCili că, pe cind alții promit pi un tin, noi ținem fără să promitem. Amici ! Ascuțiți-Vă armele și cumpărați penițe noui, iar, voi, ci filori, pregă­­tiți-vă ca tot pentru 5 parale, să ni dați îndoit de cil ați rîs pînă acum citind „BELGIA ORIENTULUI“. înainte­ cu Amin și Doamne-Ajuta ! / Sa fii întrebat:—Ai auzit, Mitică? L’a omorît hoții pe bunicu ! Ia tapî nu mai spune !—Da, zoți ! î-am răspuns.— Hai la Văleni, îmi zice Mitică. —Cum să mă duc, că eu nu pot pleca de la prăvălie. —Vin să te cer lui jupinu. A venit, dar jupînu meu­ n’a vrut să-mi dea drumul, zicea că are nevoie de mine. Atunci Mitică a plecat , zicea că se duce la Văleni. „După masă vino de la poli­ți­e să mă întrebe de Mitică. Le-am spus că-1 vă­­zusem dimineața la un­spre­zece. D. co­misar mi-a zis că Mitică Ta omorît pe bunicu. Am rămas ca trăsnit. Le-am spus : „Să mergem să-l căutăm, dacă-i așa vorba... Să înfunde pușcăria, dac’o fi adevărat că el a omorit pe bunicu..." L’am găsit abia Vineri la patru după masă, la prăvălia lui Schanker, unde unde vroia să’și cumpere un ceas. De acolo l’au ridicat de Tau dus la poliție... Ce fel de om e asasinul — Ce ai zis tu, cînd am aflat că Mi­ilea Ta omorît pe bunicul tau? — Ce sa zic ? Mi-am făcut cruce !...• Auzi dumnea­ta... Un nepot să-l omoare pe bunicul sau... Dar s’a mai pomenit aș­a ceva ? —• Dar moică-ta ce zice ? — Biata mamă! Auz că Milică ar fi spus la d. procuror că, după ce-l omo­­rise pe bunicu, dacă venea cine­va din casă, mama ori vre­ una din surori, și-l prindea asupra faptului, o omora!.. — Ce fel de om o frate-tău? — De... cum să zic... Nu-i om rău ... dar umbla așa fără nici un căpătîi... de aia se și certa cu bunica... A fost aproape u­n an și jumătate practicant la judecă­toria de pace din Văleni... La urmă a venit la Ploești și era practicant la ju­decătoria ocolu II... Dar n'a stat mult aci... A s­ Qrjj^,apoi în prăvălia unui a­­bagiu, dar nu a stat decît o lună... — O să înfunde acuma ocna pe viață... Nicu Ionescu nu-mî miî răspunde ni­mic. Rămîne tăcut. Ori cita silințe’mi dau nu maî pot scoate o vorbă dela dînsul. Aveam aerul că-l condamn la ocnă pe fratele său, cînd am pronunțat fraza de mai sus. Și ori cît reprobează dînsul fapta nemai pomenit de cria finala a fratelui sau, ori cît de îngrozitoare îi pare crima unui nepot care-și ucide bu­nicul, vocea singelui e mai puternică de­cît raționamentele logicei: cine știe dacă în momentul acela Nicu Ionescu, în fun­dul sufletului sau nu intra pe crimina­lul său frate! In tot cazul, 11 plîngea. De cîți ani e asasinul E o chestiune importantă, aceia de a se ști de ciți ani e asasinul. In primul moment s’a crezut că Milică Ionescu e de 19 ani. Dar din propriile sale decla­­rațiuni, rezultă că e de aproape 21 ani. Două­zeci de ani a împlinit în ianuarie anul acesta. Prin urm­are, el va fi judecat de către Curtea cu jurați, iar nu de tribunal. Pedeapsa care 1 așteaptă, în cazul cînd juriul nu-i acordă circumstanțe ușură­­toare, e grozavă. Ocna pe viață. Convorbire cu d. procuror Economu Pentru a controla amănuntele culese, am crezut bine să cant să vorbesc cu un reprezentant al parchetului de Pra­hova. D­nul jude-instructor Bălășescu și procuror Radu Rosetti se af­lu încă la Văleni, în cercetarea crimei. Rămînea să văd pe d. procuror Economu, care fusese de față la primul interogator luat criminalului. D. Economu, foarte gentil mă prime­ște imediat ce-mî declin calitatea. Și, cu­ o deosebită amabilitate, îmi confirmă toate amănuntele ce cunoșteam de chipul cum se comisese crima. Aduc vorba despre criminal, pe care țineam mult s­ă-1 văd. — A, un tip banal, comun, de băiat de prăvălie... N’are figura tipică a cri­minalului lui Lombroso... E un individ degenerat, care a comis crima pentru că trebuia s’o comită... A făcut fapta cu un sînge rece uimitor, care de altfel e la modă azi... Criminalii se găsesc pe toate drumurile și au mijloace perfec­ționate la dispoziție. Criminalul de azi a avut o simplă scurtătură la îndemină și i-a fost de ajuns. „Vrei să vezi pe criminal? A, uite, asta nu sa prea poate pentru că instruc­ția nu e încă terminată... Și apoi, nu­mai d. prim-procuror ar putea să­ fi dea un sauf-conduit.& Tocmai cînd vroiam să mă duc la d. șef al parchetului de Prahova, o împre­jurare fericită m’a adus, în localul po­liției, in­­ prezența criminalului—și asta in momentul cînd luam adresa d-lui prim-procuror. Am avut o interesantă convorbire cu criminalul Emilian Ionescu, convorbire pe care o vom­ reproduce în­­ articolul viitor. _ M. Faust In podul casei acestei femei s’a găsit o chilă de porumb, decî nu lipsa de hrană poate fi cauza sinucidere!. Nu este adevărată nici informația că, în comuna Golgota o caraula a căzut de foame. Aceste știri sunt răspândite de un can­didat la postul de secretar­ comunal, care nu a fost numit din cauza relei repula­­țiuni. Tot acesta a trimis o telegramă alar­mantă d-lui ministru de interne. A­fl» Corpurile legiuitoare CAMEM — Ședința de la 29 Noembrie — Ședința se deschide la ora 2 sub preșidenția d-lui M. Ferekide. D. Draga, raportor, citește raportul comisiunei ad-hoc pentru cheltueli de chestere!, care se aprobă fără­­ discu­ție. D. M. Ferekide, președinte, convoacă comisiunea bugetară. Ședința publică se ridica și­ d-nil de­putați trec să lucreze în secții. — SENATUL Ședința se deschide la orele 3. D. Gianni, ministrul justiției, depune mai multe cereri de indigenare. D. Grigore Ștefănescu cere comisiei de indigenare să depun rapoartele, spre a­­se putea începe votarea. D. Mănescu-Călărași, secretarul com­i­­­siunei de indigenare, declară că mîine sa" vor distribui rapoartele privitoare la do­­br­ogenî. D­ r. Grădișteanu anunță că e însăr­­­cinat de un număr de senatori să ceară biroului să intervie pe lîngă d. prim­­ministru ca să convoace la o consfătuire­ intimă pe deputați și senatori, spre a discuta asupra situației politice. D. președinte a declarat că va comu­nica d-lui Sturdza cererea d-lui Grădi­șteanu. Ședința s’a ridicat la orele 3 și 10 m. Mîine, Marți, vine la ordinea zilei in­terpelarea d-lui P. Grădișteanu, asupra școalelor catolice. Spînzurata de la Poenari Am reprodus, după Epoca că în co­muna Poenari din Prahova s’a spînzurat o femee cu copiii ei din cauza foametei. Iată telegrama prefectului de Prahova asupra acestui caz: Nu este exact cil în comuna Poenari- Apostoli s ar fi spînzurat o femee cu co­piii în podul casei. Dar în comuna Poenari-Burg’bi alături de comuna citată, s’a găsit spînzurata o femee și s’a constatat că a fost perii groasa. Baluri și serbări*) Balul societăței „Independența.“—­­Societatea de ajutor reciproc pentru caz de boală, etc., „Independența“ va da un mare bal în sala Edison (fosta Hugo) la 25 Decembrie (a doua zi de Crăciun), pentru sporirea fondului societăței. Serata dansată a societăței „Re­­schich Daath“.­Duminică 19 Decem­brie a- c., a avut loc în sala Edison o serată dansantă, organizată de societa­tea „Reschith-Daath“, în folosul școa­­lei ce această societate a clădit în str. Antim No. 3. Comitetul roagă pe toți oamenii de bine să contribuiască cu o­­bolul lor la reușita acestei serbări, de care atîrnă existența școalei. Balul lucrătorilor tapițeri . Socie­tatea internațională a lucrătorilor tapi­­țeri din Romînia va da, în seara de Duminecă 26 Decembrie 1904 (a doua zi de Crăciun) în saloanele Liedertafel, un mare bal deschis cu tombolă, avînd obiecte de artă, lucrate de membrii so­cietăței, toate câștigătoare. Muzica reg. 3 de roșiori și o orchestră națională vor distra pe vizitatori cu ariile de dans cele mai plăcute. Mare cotin­ou sub­­ con­ducerea unui profesor de dans va avea loc la orele 12 noaptea. Bătaie de flori, confetii, serpentine și diferite surprize. Prețul intrare! pentru o persoană lei , 1.50, pentru o familie (un cavaler și două dame) lei 3. Garderoba obliga­toare: începutul la orele 8 seara. . . Balul societăței „Marpe Leneph­eș”. Sâmbătă 25 Decembrie (întiia zi de Cră­ciun) a. c. va avea loc în sala Edison frumosul bal anual, cu tombolă, al ve­chei societăți izraelite „Marco Lena». pireș“. Prețul intrărel : Loja 12 lei­ ,o familie, lei 5; o persoană, lei 3. Biletele se găsesc de viu zare la toți membrii societăței, iar în ziua balului la casau. De la serata societăței muzicale germane „Eintracht“.­­ Alaltă seară a avut loc, în localul societăței muzicale „Eintracht“, din str. Sfintei Ionică (colț cu str. Cimpineanu) serbarea celei de a 47-a aniversare a­­ societăței. Serata s'a deschis la orele 8 și tura, cu un cor de­ bărbați, cari au cîntat „Rinul“ de Nägeli. Apol d-l Karl Welzner, președintele so­cietăței, luind cuvintul, a arătat sforța­­r­iile depuse de societate pentru a cultiva cântecul și cultura germană. A terminat făcând un apel la unirea tot mai strânsă a membrilor, pentru atingerea mărețului ideal. Corul de bărbați a executat apoi cele­lalte bucăți din program. In urmă s'a dansat pînă la aproape de ziuă. Președintele, comitetul, fruntașii so­cietăței, delegații ce­orlalte societăți ger­mane din Capitală și reprezentanții prof. soi au trecut într’un salon pregătit anume,, unde s’a servit vin și s’a toastat. Primur­ toast a fost ridicat de d-l Karl Weizneri Tsh această rubrică se anunță gratuită toate balurile și serbările cu scopuri fi­­l­antropice.

Next