Dimineaţa, martie 1905 (Anul 2, nr. 387-417)

1905-03-01 / nr. 387

Marți ! Martie 1905 S îl DIMINEAȚA K* In răzbimătorul­­• l^aseir«!» 4t £=a săracilor — MARE ROMAN POPULAR — tare va apare MAIIE MARȚI 1 se arată tiuda­tul braconierilor pentru a smulge înapoi din mina țiganilor lui Crema pe blonda contesă Elsa, id'#­­cum și o duioasă scenă de dragoste între drăgălașa Gertruda și baronul de ~ Sternfels. 5 BANI IN TOATA ȚARA teri ar fi ler­en man de mon­dain Șoseaua Cerna-Vodă-Boascai e în parte sub apă. De asemenea șoseaua b­anu-Basora e sub apă. Du­aaraaaii Societăți și întruniri Ziua de­ Duminecă 27 Februarie 1007 Adunarea generală a Creditu­lui rural.—Eri la orele .1 P­­E; avut loc în localul sau din str. Gol­­țea adunarea generală a Creditului funciar rural. A presidat d. Ion Kalinderu. D. Iarca proprietar, a cerut sca­derea cheltuelilor de administrație­ de la 25 la 15 la sută. D. Dim. Sturdza luînd cuvîntul, spune că propunerea d-lui Iarca nu este bine venită de­oare­ce trebui modificat statutul. Propune­rea pusă la vot se respinge. După aceasta s’a procedat la ale­ge.. a consiliului de administrați pe anul 1905. Au fost aleși d-nii: Al. Cantacu­­zino-Pașcanî, Ștefan Greceanu, Eu­geni­u Stătescu și Anton Carp, cu majoritate de voturi. A urmat apoi descărcarea consi­liul­ui de administrație pe 1904. Adunarea a luat sfîrșit la orele 4 p. m. Societatea pentru profilaxia tuberculozei, a ținut ori adunare anuală in amfiteatrul spitalului Colțea. Ședința s-a deschis la ora 10 a. m. sub preșidenția d-lui prof. dr. Petrini-Galatz. Asista un un public numeros și de elită. D. prof. Obreja dr. directorul ge­neral al serviciului a venit la începu­­­­tul ședinței, și s'a scuzat că trebue să lipsească, de­oare­ce e ocupat, îm­preună cu d. ministru de interne, la alcătuirea budgetululi. Dintre cei trei membri ai com­i­­siunei de supraveghere era de față numai d. Dim. Sturdza, cei­l­alți doi lipsind din Capitală. D. prof. dr. Petrini-Galatz, ini­mosul președinte al societăței pen­tru profilaxia tuberculozei, luînd cei dinții cuvîntul, a făcut o dare de seamă asupra mersului sociotăței în ultimul an, arătînd progresele făcute și comparând activitatea sociotăței cu aceea a societăților similare din străinătate. D sa a arătat în ace­lași timp, care ar putea fi punc­tele din viitorul program de luptă al sociotăței, puncte care s’ar pu­tea rezolva cu oareși­care bună­voință și stăruință. In primul rînd e nevoit să se organizeze dispen­sării pentru tuberculoși. Nu toți tuberculoșii pot fi primiți in sana­toriu, și nici nu pot fi lăsați fi ■ la voia întîmplărei, în mijlocul po­pulației. In alte țări aceste dispen­sări au dat rezultate minunate. Dar pentru aceasta nu trebue fonduri și ținta­ societățea, în pri­mul rînd, trebue să­­ fie adunarea de fonduri. Am adus la un bun capăt ideea unui sanatoriu pentru tuberculoși, cred că succesul ob­ținut îndreptățește în speranța, că în curînd și ideea dispensariilor se "va putea traduce în fapt. D. Dr. Radovici, secretarul ge­neral al societăței, a vorbit în spe­cial despre sanatoriul de tubercu­­loși de la Filaret, arătînd însem­nătatea sa. D-l dr. Petrini-Galatz a răspuns Unor obiecțiuni ce s’au adus de către unii membri ai corpului me­dical, arătînd, că locul cel mai bun pentru sanatoriu e cel ales, adică dealul Filarotului. Aci aorul e cu­rat, terenul mai ridicat, se dispune de un parc vast, se poate veni la sanator cu tramwayul, în curînd va fi canalizație pe acolo. Atitea și a­­tîtea avantagii, cari indicau alege­rea făcută. D. prof. dr. Petrini-Galați a zis apoi, că dacă d-sa a luat­­ inițiativa acestei mișcări,e pentru că a văzut că nu se face nimic. Cei ce critică astăzi au însă vina de a fi stat în dolenți pînă acum. .Ședința s’a ridicat la ora 12. (Uniunea studioasă­­ medicală a ținut ședință, la ora 2 p. m. la spitalul Caritas. D. S. Cohen a ținut o interesantă conferință de psih­iatrie, vorbind­­ despre un caz de isterie masculină Studenții în medicină.—Socie­tatea studenților în medicină a ți­nut întrunire la ora 2 jum. în loca­lul ei din Palatul Băilor Eforiei. D. N. Nestor a vorbit despre două cazuri de poliurie centrală ob­­servate la serviciul d-lui dr. Nanu- Muscel, iar d. C. Demetrescu a vor­bit despre morbul lui Pot cervical Societatea „Bozianu“.­­ Stu­denții în drept, făcînd­ parte din anchetarea „Bozianu“, au­ ținut șo­ânsță ieri, la orele 11 a. m. S'a­u ies la comisia de control, ce va prezida alegerea de comitet, fixată pe Duminica viitoare, d-nii: Petre Hagiescu, Const. Negreanu și Emil Ionescu. Funcționarii comerciali. — Eri îa 3 p. m. s'a ținut în localul so­cietăței din Strada Smîrdan, adu­narea generală ordinară a societă­­ței funcționarilor comerciali. întrunirea s'a ținut sub președin­ția d-lui Moldoveanu care a declarat, din cauză că o parte din mem­­i­tere din comitet i-a făcut dificultăți nu a putut face darea de seamă și bilanțul sec, pe anul trecut, propune mandatul întregului co­mitete, mandat care a expirat. Se fixează alegerea comitetului Duminica 6 Martie la ora 3 pentru p. m. Se citește și se votează regula­mentul pentru alegerea comitetului. S'au a­ls d-nii Sp. T. Gheorghiu ca președinte al biroului electoral, Gh. Blîndu scrutator și N. loan ca secretar. După cererea d-lui Moldoveanu se numește o comisiune din d-nu. Mirea, D. Petrescu și Gronda, co­mercianți la cari să verifice actele comitetului spre a nu da loc bănu­­cii, după cum se vorbește. Curelarii. — Societatea curela­­ilor, șelarilor și frișcarilor a ținut adunare generală ori după prînz, la ora 3, la clubul meseriașilor. S-a d­at budgetul pe anul financiar 1905—1906. La ordinea zilei era­u complectarea comitetului, de­oa­ece mai mulți membrii au­ lipsit le la ultimile ședințe și conform egulamentului, trebuiau considerați a demisionați. Aceștia declarind insă, în ședința publică, cum că pe viitor nu vor mai lipsi, adunarea a enunțat de a alege alți membri în omitor. Corporația mecanicilor.­ Cor­porația mecanicilor, armurierilor și cantaragiilor a ținut adunare ge­­nerală, înnaintea prînzului, in­ sala mică a Băilor Eforiei. Adunarea a ascultat darea de seamă a gestiunei financiare a Cor­porației, de la 15 Decembrie 1903, până la 27 Februarie 1905. Apoi s’a votat budgetul pe exercițiul a­­nului viitor. Cercul meseriașilor. — Eri la ora 2 p. m. a avut loc, în sala cons­tructorilor, întrunirea comitetului de rezistență pentru apărarea dreptu­rilor și intereselor meseriașilor și industriașilor. Comitetul a continuat să se ocupe cu formularea programului de luptă După cum am mai spus noul cerc constituit, care in momentul de față e compus exclusiv din patroni, are de scop să vegheze în primul rînd în aplicarea strictă a legei, exerci­zind mai mult o operă de control Cercul mai are de scop să înles­nească încheerea diferitelor a­­ acord licitațiuni, etc., sub scutul legei. Brutarii.—Eri dimineață, la a. m. a avut loc, la clubul mese­rașilor, adunarea comitetului cor­porației brutarilor. La ordinea zilei a fost aprobarea de brevete pentru maeștrii și lucrători. S’a decis a se ține adunare ge­nerală în ziua de 5 Martie, la ora 9 a. m. Spre a se face o dare de seamă de mersul corporației. Adunarea potcovarilor.—Eri avut loc adunarea patronilor pot­covari, sub preșidenția d-lui Vîr­golici. Ziarul nostru a făcut la timp dări de seamă pe larg, despre miș­carea potcovarilor. Se știe, că în urma urcărei salariilor lucrătorilor, urma să se fixeze și un preț mai ridicat pentru lucru. Dăm mai la vale , lista stabilită a prețurilor, și care se va pune în vigoare la 1 Martie. Iată prețurile cu bucata, pentru potcovirea cailor de lux . O potcoavă pentru un cal de cursă 1.50 leu, una lues cu șurup 1.50 leu­, una cu punte de oțel 2 lei, una de vară 1 leu, una ve­che de vară cu șurup și fără 50 bani, una cu gu­f și cu șurup 2 lei, una bucată colț noii 5 bani sau suta 5 lei, una bucată colț ascuțit vechiu 3 bani sau suta 3 lei, una pereche cai de luei potcoviți cu a­­nul 90—100 lei, un cal de potco­vit pe lună 4 lei. Toate aceste prețuri se vor plăti cu un leu mai mult de fie­care cal, cînd potcovitul se va face la grajd. Plata se va face regulat pe trei luni înainte pentru abonament. Pentru brutari și căruțași precum și abonamente la brutari și căruțași s-au fixat următoarele prețuri: O potcoavă pentru cai de birjă simplă și cu șurup 1 leu, una ve­­che 50 bani, una de vară 80 bani, una cu punte­a leu 25 bani, una cu grij 1 leu 25 bani, colțurile pen­tru birjari vor fi suta 4 leî, colțu­­ile pentru ascuțit ved­î suta 2 lei, una pereche Cai potcoviți cu abo­nament la brutari și căruțași 80 leî. Aceste prețuri sunt fixate numai­­­înd se face potcovitul la atelier. Numai la brutari și căruțași se pot face abonamente cu anul. Plata se va face regulat pe trei luni înainte pentru abonamente. Adunarea patronilor a h­otărît ca pe viitor atelierele de potcovărie să nu mai lucreze cu abonamente lunare la birjari, ci numai cu bu­cata și sub nici un cuvînt mai­eftin. Pentru respectarea prețului pa­tronii și-au luat angajamentul ca acei ca se vor dovedi că lucrează mai­eftin, să fie supuși judecăței comisiei de arbitri de pe lîngă cor­porația respectivă, care are tot dreptul de a condamna pe contra­venienți la o amendă de 5 pînă la 100 lei, cum și a-i aplica și cele­lalte dispozițiunî prevăzute de re­gulamentele corporației. Deosebit de cele de mai sus, maeștri patroni și-au mai luat an­gajamentul ca, față de­ mașterii­ ce vin de la alt maestru patron, să do­vedească că și-a achitat ori­ce da­torie la maestrul care a lucrat mai înainte. S'a mai hotărit ca Duminicile și sărbătorile să nu se mai lucreze cu toți lucrătorii pînă la ora 12 și a nu se primi alt lucru de potco­vit decit în cazuri absolut grave. Duminicile și sărbătorile să se facă de serviciu pînă la ora 12 de cîte un lucrător pe rînd, care va fi plă­tit numai pentru acea jumătate de zi. Un proces verbal, în sensul ce­lor de mai sus, a fost semnat de toți patronii potcovari. S’a numit apoi un comitet d control pentru ateliere, care să ve­gheze ca cele hotărîte să fie res­pectate. Din acest comitet fac parte d­inî: Budescu Ioan, Lupescu Ig­natz, Franz Smidt, Const. Palassan, Aron Kopactz, Bosta Mosii. Conferințele iîlieneului D. Const. Rădulescu : Crima pa­sională și femeea față de legile penale. D. Const. Rădulescu, fost ma­gistrat a ținut la Ateneu o inte­resantă conferință sorbind despre față de Crima pasională și femeeg legile­­ renale. Crima pasională e mai mult de domeniul fiziologic. Criminalul pa­sionat e pur și simplu un criminal ordinar. Conferențiarul tăgăduește existența crimei pasionale prove­nită din amor; amorul nu duce deci l­­a sinucidere nu la crimă. Doctorul Dispine primul psiho­log criminalist afirmă că criminalul e un bolnav, care în momentul co­miterea crimei suferă de o anoma­lie cerebrală, de aceea criminalii aparțin spitalelor. Lombrose îm­parte pe criminali în două cate­gorii: normali și tipici. Școala so­­iologică combate teoria lui Lom­broso, care susține că criminalul nu se naște, totul este produsul mediului. Conferențiarul se declară p artizanul acestei școli. D. Radulescu mută că toate te­­oriile și formulele stabilite pină scuni cu privire la crima pasională păcătuesc din lipsa unor cercetări temeinice și sistematice. Criminalul pasional e un crimi­­n ocazional. Amorul care e mobilul crimelor așa zise pasionale e un sentiment care cere posesiunea complectă a ființei iubite, cere o unire com­plectă, eternă, durabilă. Amorul nu poate condu­­c de­cît la sinu­cidere, iar nici­decum la crimă. Din lipsa unei statistici a sinu­ciderilor de la noi, conferențiarul spune că se va servi de datele din statistica lui Broual, șeful școalei sociologice franceze. Sinucigașii din amor țin să moa­ră, pentru că vor să uite, intr’un som­n lung, nesfirșit toate chinurile și dezamăgirile acestui sentiment. Amorul, adevăratul sentiment, e pur nobil, dezinteresat; conferențiarul citește mai multe scrisori de ale sinucigașilor, din care reese acest lucru. Concluzia la care ajunge e că amorul nu conduce la crimă, ci la sinucidere. Cu privire la situațiunea femeei fața de legile penale, conferenția­rul a arătat că legile penale, și în special codul Napoleon pun pe fe­­meo într’o stare cu totul de infe­rioritate față cu bărbatul. Strigătul scos acum de curînd la serbarea centenarului codulu­i Napoleon de către o femee, „Jos codul Napo­leon“ e un strigăt foarte justificat, de nedreptățile flagrante pe cari le fac femeilor legile penale existente. Conferențiarul a arătat lipsa de protecție­ a femeei de către legile penale, cari sunt mult mai aspr cu femeile în cazurile de adulter, pruncucidere sau crimă zisă pasio­nală—și a conclus spunînd că nu­mai atunci ne vom putea zice că suntem­ civilizați, cînd legislațiunea penală va protegui pe sch­ioe, care e mai slabă, în delictele și crimele pasionale“. Conferențiarul a fost viu­ aplau­dat de numerosul public care um­plea sala Atheneului, pentru chi­pul interesant cu care a știut să expună, în timp de mai bine de o oră și jumătate, o sumă de vederi dintre care cele mai multe erau cu totul personale. Mi-bemol Meetingul romînilor Ma­cedoneni din Constanța — Prin fir telegrafic — Constanța, 27 Februarie.— Colo­nia romînilor macedoneni­ din Cons­tanța, în urma inițiativei luate de d. T. G. Dabo, a organizat azi un imposant meeting de protestare contra ororilor cord­ise de bandele grecești din Macedonia. Meetingul a fost procedat de un parastas la biserica catedrală unde s’a făcut rugăciuni pentru odihna celor șase romîni Macedonon­ căscuțî victimele bandelor grecești în co­muna Nagovan. A urmat apoi în piața Indepen­denței la Statuia Ovidiu mai multe cuvîntări patriotice și bine simțite rostite de d-nii Gh. Breiola, picto­rul Dnrazzo și studenții T. Șobe și Papagoga. S’a înfierat și desa­­probat acțiunea clerului grec din Macedonia, care în lipsă de arme reale a înarmat bande cari asasi­nează pe fruntași rom­ani împrăști­ind groaza și teroarea în Macedonia. S'a apelat la spiritul de înaltă dreptate al sultanului pentru a cur­ma odată această situațiune into­lerabilă, asigurînd viața și avutul paciuicilor aromînî în contra ata­curilor barbare și viclene ale ban­delor și clerului elin din Macedo­nia. Aspirațiunile rom­înismuluî in Macedonia mărginindu-se numai la concesii culturale nu și teritoriale cum năzuesc alte națiuni. Roagă presa și opinia publică să reprobe și să protesteze contra mo­dului în care face propaganda sa clerul și grecii în Macedonia. In acest timp d. Dale primește și dă citire telegramelor primita de la d-nii dr. Leonte, Cosmescu, Alex. Trifan, Craja, Balamace și alții din București cari se asociază la acest meeting protestînd contra propagandei pan-elenice. Au asistat aci aproape­­­ 1UO0 de persoane. Manii stanți î s au dus apoi la consulatul otoman, unde s'a făcut o manifestație de simpatie, înmînîndu­se o moțiune. După d. T G. Dabo care a ținut o scurtă cuvintare prin care roagă nu se transmită guvernului ottoman, reprezentanților Sultanului moțiunea dată, vorbește comerciantul­ M. G. Cotta, care rostește următoarele: „Ca supus otoman și în numele numeroșilor supușî ce iau parte la această manifestațiune de simpatie, exprim adîncul nostru devotament și încredere deplină în sor­timentele de înaltă dreptate ale Sultanului, la care facem apel pentru proteja­rea fraților noștri de la Rind. A răspuns mulțumind de vice­consul Suat-Bey. De aci, întreaga colonie s’a în­drumat spre sediul societăței unde a depus steagul care a fost purtat in doliu în tot timpul manifestației. Impresia produsă in public de această manifestație de un caracter pur național, a fost excelentă. Nici un incident nu a tulburat această majestoasă serbare, organi­zată și condusă de președintele co­loniei d. T. G. Dabo, patriotul bine cunoscut. Nîtz Premii pentru cititori In urma unei combinațiun­i cu o Casă din străinătate, ératorii în mă­sură de a oferi cititorilor noștri o fotografie mărită pe 35 | 45 c­m. pe micul preț de 2 lei. A se trimite clar o mică fotogra­fie însoțită de cost, și în puține zile se va avea reproducțiunea. La cererile din provincie, a se adăuga portul de 50 bani. Alegerea de la seminarul Nifon va lamina­­alegerea b­­locul defunctului G. Joia trecută s’a făcut lui Nifon din Capitală unn­ epitrop in Săvoica. După testamentul mitropolitului Nifon, așezămintele lăsate trebuesc să fie conduse de un consiliu de trei epitropi aleși dintre urmașii direcți ai testamentului. Alegătorii sunt profesorii seminarului. Epitropii sunt aleși pe viață. Acum ivindu-se o vacanță, prin moartea lui G. Săvoscu, unul din­tre epitropi d. I. Rozescu a impus profesorilor să aleagă pe fiul său d. loan I. Rozescu, un tânăr care se află intr’un colegiu din Paris și care abia a împlinit 21 ani. Criza ministerială din Italia Roma, 27 Febr.—Regele a însăr­cinat pe d. Forris cu formarea nou­lui cabinet. Noul cabinet italian Roma, 27 Febr.—Ziarele anunță constituirea cabinetului D. Fortes la preșidenția consiliului și minis­terul de interne D. Tittoni, Pesotti, Mirabello, Lugano,Majorana și Ro­­nchelle rămîn la departamentele lor. Bandele revoluționare din Macedonia Constantinopol, 27 Februarie.— In urma măsurilor energice luate de insurgenți, precum și in urma unor brutalități ce s-ar fi comis, a­­genții civili au intervenit pe lîngă tsilmi-pașa, care a însărcinat o co­­m­isiune să facă o anchetă în­ a­­ceasta privință. Tulburări țărănești din Rusia Petroisburg, 27 Februarie.—­A­­genția telegrafică rusă declară e­­xagerate zgomotele răspîndite în străinătate asupra turburărei pro­duse printre țărani din guvernă­­mîntul Saratov. Țăranii din Bala­­chov, bazându-se pe niște preten­­țiuni, au abătut copacii din pădu­rea proprietarului funciar numit Luwoff și au refuzat să se supună autorităților militare cerute să a­­pere drepturile proprietarului. Ei au atacat pe cazaci cu pietre. To­tuși guvernatorul a izbutit s­ă li­niștească spiritele arestând pe ins­tigatori. Soldații n'au făcut uz de arm­­e. Nici un țăran n'a fost rănit. Or­dinea a fost restabilită. Serviciul particular Tulburările din Bacu Hamburg, ft. Febr.—Un mare armator de aci a primit din Baku știri după cari atacurile hoțești și jafurile sunt acolo la ordinea zilei . 2‘2 de jefuitori care au fost surprinși de patru­lele militare asupra actelor lor criminale au fost executați în citadelă. Țăranii din împrejurimi în­treprind atacuri îm­potriva cur­ților proprietarilor mai mici din Ukraina jefuind și devastând acolo aproape nepedepsiți. Armata e neputincioasă de a ține în frîu pe jefuitori. Mișcarea țărănească din Rusia Orei, 27 Bebr.— Din guver­­nămintele Orel și Kursk se a­­nunță mari tulburări țărănești. De la 2 Martie țăranii atăcă proprietățile și instalațiile . 12 mari proprietăți au fost total­mente nimicite. Cenzura rusă Majoritatea profeț­ilor a votat și ales pe fiul d-lui Rozescu, pen­tru că la seminarul Nifon corpul profesoral­ e ținut sub teroare. Cu modul acesta d. Rozescu­ și-a asigurat majoritatea în consiliul de epitropi,­ceea ce nu poate fi in folosul așezămintelor Nifon. Mai e de observat că junele Bo­zescu bursier al așezămintelor, deși testamentul prevede că bursele se vor da la băeții sărmani. Un­un scurt s'a constituit un consi­liu de epitropi în care majoritatea o formează un părinte cu fiiul său, abia devenit major cu domiciliul la Paris și bursier al așezămintului pe care e chemat să-l administreze. Pentru săvîrșirea unui asemenea act, majoritatea profesorilor alegă­tori a fost silită să viziteze t după comandă. Ce zice d. ministru Vlădescu de acest caz, intr’adevăr unic? Va lua d-sa măsurile grabnice se impun Rep. Fapte diverse Petersburg, 27 Febr.— Aca­demia imperială de științe a respins cererea guvernului de a exercita cenzura asupra cărților de științe cu motivarea că me­nirea ei e de a propaga lumina și nu de a oprima elementele de cultură. Lupta contra absolutismului rus Paris. 27 Febr. — Conducă­torii tuturor partidelor progre­siste rusești au h­otărît in întru­nirea ce a avut loc zilele aces­tea s­i, să înceapă o luptă co­mună în­potriva absolutismului și să pue pe al doilea plan pen­tru acum și pe viitor, ori ce alte interese mai îndepărtate. Manifestație anti-țaristă Viena, 27 Febr. — Cu prile­jul manifestației făcută azi la mormîntul revoluționarilor că­zuți în Martie, toți oratorii au pomenit de evenimentele din Rusia, condamnîndu-le. Războiu­l ruso-japon­ez­ia armatei lui Kuro­­patkin Petersburg, 27 Febr.—Generalii Kurou­­tkin telegrafiază cu data de 11 Martie st. n. că frunții celei de a doua armate rusești unde se afla în noaptea­ de 11, a fost liniș­tit. Ariergarda acestei armate, co­mandată de gen. Hackelmann, o­­cupa poziț­iunile din vecinătatea sta­­țiunei Sliuslintai. Prima armată se afla la 25 300 verste la sud-est de Tienlin. Pierderile rușilor și japonezi­lor.—40.000 ruși prizonieri Tokio, 27 Februarie­ — Agenția Reuter alia că, după comunicările oficiale japonezii au­ capturat 40 mii ruși; pierderile rușilor în dis­trictul Sh­ak­o, au atins 90.000, m­a­­reșalul Oyama evaluează perderile japonezilor la 41.000 oameni. Eri japonezii au capturat pe Punk­o o coloană rusească în re­­tragere. SERVICIUL PARTICULAR întreruperea comunicației pe transsiberian Colonia., 27 Februarie.—Din Petersburg se comunică ziarului „Koelnische Zeitung“ că la mi­nisterul de războiu a sosit ști­rea­ că comunicația pe porțiunea din drumul de fier transsibe­rian Samara-Zlatoust,­e cu de­săvârșire întreruptă. Două mii de vagoane de marfă închise și deschise, în­cărcate cu transporturi pentru teatrul războiului, ocupă acum toate liniile de garaj. De la Petersburg a plecat or­dinul de a suspenda de­o­cam­dată primirea de nouă vagoane de marfă, spre a putea libera linia în vederea transportarea altor nouî 600.000 oameni.­­Aceasta după dorința expresa a țarului. Depozite de provizii jefuite de chinezi Petersburg, 27 Februarie. — Se comunică,, de la teatrul răz­boiului ziarului „Novoje Vrem­­ja“ că după ce ultimii soldați ruși părăsiseră Mukdenul, mai multe sute de hamali chinezi năvăliră asupra camerelor de provizii și magaziilor Băncei rusă­ chinezești și jefuită pe a­celea dintre ele cari n­u fuse­seră golite de ruși. Nouă trupe ruse la teatrul războiului Petersburg, 27 Februarie. — Guvernul face sa se râspîndească știrea că intenția de a trimite aVî 300.000 de oameni in­ Ex­­trem­il-Orient ar fi fost stabilită de către ministerul de noboiii, încă înainte de bătălia de la Mukden. Guvernul vrea acum în mod serios, să trimeată, pe de o parte, trupe suficiente în­potriva japonezilor, iar pe de altă parte să introducă repede reforme în lăuntru, pentru a cîștiga popu­­lațiunea pentru războiu. Presa rusa și dezastrul de la Mukden Leipzig, 27 Febr.—Se comu­nică din Petersburg ziarului „Leipziger Neueste Nachrich­ten“ că la Țarskoie-Selo se știa încă de jos după amiaza că ge­neralul Kuropatkin a pierdut bătălia. Proporțiile înfrîngerei nu se cunosc exact nici pină azi. Ziarele din Petersburg vor­besc pe față,de înfrîngerea rusă, declarind că nu anumite per­soane ci întregul sistem novat de dezastru. Sistemul acesta e criminal trebue modificat. Zvon de prindere a lui Ku­ropatkin Londra, 27 Febr.—Ani a circulat aci zvonul despre prinderea generalului Ku­ropatkin la Ticing și se afirmă anume că ar fi că­zut în mâinile japonezilor împreună cu generalul I­­vanoiv și corpul de vînă­­tori din Siberia orientală Rusia și chestia Dardanieieior Petersburg, 57 Februarie. — La ministerul afacerilor străine se pregătește acum o declarație care: se va adresa cabinetelor marilor puteri, prin care Rusia referindu-se la ca­zul de forța majoră provocat de ac­tualul război, se declară dezlegată de clauza trecerii Dardanelelor și pretinde libera trecere prin strim­­toarea Dardanelelor pentru vapoarele sale de război ș­ din Marea Neagră, rimă în R­ b­ști. Această arestare a făcut in­fimii unei telegrame a judelui instructor de Argeș. Hoți descoperiți.— Acelaș ser­viciu a descoperit pe autorul fur­­tului de bancnote de la d. Solomon Glatt, comerciant in str. Zarafi 10. E un anume Mendel Hornstein, do­miciliat in str. Rosetti 8. — Cunoscutul pungaș și spărgător de meserie Natan Katz, arestat cu alt prilej a mărturisit că el, în complicitate cu alții doi, Coman Romanescu din str. 11 Iunie 2 și Marca Swartz a comis spargerea dela d-na Bercovici din str. Roseti. No. 6. Ob­iectele furate s’au găsit. Accident din Imprudență. — Sergentul guard din compania III-a, fiind asupra chefului la domiciliul sau din str. Caracași No. 13, atras cu revolverul afară mai multe fo­curi, și nebăgînd de seamă că a mai rămas un cartuș, a tras în casă, unde din imprudență a ne­­merit pe soția sa în pulpa picio­rului. S-a anunțat șeful circumscripției, și pacienta a fost transpo­rtată la spital, unde s’a constatat nu Ii țară Plecarea unei companii. — Un banchet. — Curtea cu furi. — Funcționarii ți biletele de teatru. — Sosirea d-lui Gre­­ceanu. — Coate goale. IAȘI, 27 Februarie.—Mîine Luni. O companie din regim. 13 pleacă la Tg.­Ocna, pentru serviciul de garda. — Mai mulți sub­ofițeri, retrași din armată, au­ dat aseară un ban­chet în semn de înfrățire. — La 1 Martie se deschide fe­­ziunea ordinară a Gurței cu furi. Curtea va fi prezidată de d. con­silier Sofian. — O ordonanța comunală, inter­zice funcționarilor acestei institu­­țiuni, de a se ocupa pe viitor cu plasare de bilete de teatru. — D. D. Greceanu, fruntașul con­servator, s'a întors azi in Iași. — Ieșenii se pregătesc să asiste în massă la reprezentația piesei Coate goale. Este o comedie de mo­ravuri și de actualitate, datorită d-lui Jaques Levin. Dab. Sfințirea bisericei Banu. — Bal. Radu Rosetti la lați. IAȘI, 27 Februarie.— Astăzi s’a sfințit biserica Banu. A oficiat ar­­chiereul Ghenadie. La solemnitate a asistat profectul poliției și multe notabilități ale orașului. A urmat apoi o masă la parochul Vasiliu, la care a toastat arh­iereu­l Ghenadie și d-nii Cananău și Lepădata. Lu­mea a­ admirat pictura bisericoi exe­cutată de preotul-pictor Șerban. — Aspară a avut loc, în sala Con­cordia, balul spitalului izraelit. A asistat multă lume. —­ D. Radu Rosetti se află în Iași în interesul serviciului. Un nu­măr de prieteni, ziariști și literați, au oferit astăzi un banchet intim distinsului literat. Dau Moartea căpitanului de marină Dunarențu.—Mișcarea com­er­cianților de pescărie.—Schim­bări în administrație.—Confe­rință. GALAȚI,­­27 Februarie.­­Căpita­nul de marină Venni Dunarențu a murit Sübil astăzi, pe cind se în­torcea acasă da la cafeneaua Uni­verselle. Sim­țindu-se rău­, căpitanul s’a ur­cat intr'o trăsură. Pe­ drum, starea i s’a agravat, și el a nutrit in a­­propiere de casă. Regretatul suferea de inimă. Căpitanul Dunarențu era un dis­tins militar, pus pe tabloul de îna­intare la gradul de maior. A murit ia etate numai de 40 ani. înmormîntarea se va face Luni. — Asoară comercianții de pes­cărie s’au întrunit la Camera de comerț unde s’a dat cetire unui memoriu prin care cer libertatea pescuitului, desființarea monopolu­lui și reducerea dijmei ce o per­cepe statul. Ei au­ decis ca să convoace. Du­minică pe reprezentanții din Co­­vurlui iu parlam­ent pentru a se so­licita concursul pentru realizarea cererilor lor. — In cercurile conservatoare se asigură că deputatul" Constantinn­" va fi numit procuror general la Curtea de apel, iar deputatul Leon Cantacuz­io va fi numit prefect de județ. in locurile lor vor fi aleși d-nii Em. Vulpe și Victor Macri. --- la aula liceului, d. Ralea a ținut o conferință vorbind despre :„Cooperative“.. A asistat un public numeros: Sylvius Incendiu.—Inspecțiile prefectu­lui Faran­g­a.—Ziar nou. BRAILA, 27 Februarie. — Astă noapte la orele 3, un incendiu a izbucnit în strada Plevnei la nu­­merile 131 și 133, proprietatea d-lui Răducanu Dobrescu. Fagubolt se urcă aproximativ la suma de cincisprezece mii de lei. Imobilul a fost asigurat la „Generala“ pen­tru douăzeci și două de mii de lei. —■ D. prefect Faranga a făcut inspecțiuni la mai toate autoritățile locale. In cursul săpt­ămînei curente va vizita județul. —• Marți 7 Martie apare un nou­ ziar conservator in­ti­tu­lat „Du­narea“­. Ziarul va apărea regulat de două ori pe săptămână. Roia Alegerea decanului baroului Pitești, 27 Februarie.— Avocații baroului tribunalului Argeș au ales ca decan pe d. Grgore Dumitrescu. Florizel Alegerea consiliului comunal ADJUD, 27 Febr.— La ale­gerea consiliului comunal local a reușit următoarea listă conn­servatoare : Vasile Nădejde, Niculae A­­postol, Constantin M. Marcutza, Mardiros Vartan, Teodor Vasi­­liu, Sandu Coman, Vasile Ca­­raiman, Constantin Grhinca și Ion Popa cu 156 voturi. Opoziția s'a abținut. Votarea s’a făcut în liniște. Movilă Alegere comunală BIRLAD, 27 Februarie. — Iată rezultatul alegerei colegiului I de comună, înscriși 438, votanți 357, anu­ale 3 A fost proc­amată aleasă, cu 226" voturi, lis­ta guvernamentală cu d-nii Theodor Emandi, Ioan Lupu, N Grogoriade, dr. Abaza, I. Chinceanu și Vasile Constantinescu­. Sulf. Balotajul dela R.-Vîlcea R.-Vilcea, 27 Febr.— La balota­jul de astăzi pentru colegiul I de Comună, disidența conservatoare re­­trăgîndu-se, lista în frunte cu d. Trotinescu a fost aleasă. După proclamarea scrutinului s’a dat un bancher, la care s’au ridi­­dicat mai multe toasturi pentru gu­vern și amicii d-sale politici. Cores Ir. friz JCzáks Fost asistent de clinică la Univer­sitatea din Graz. Specialist pentru boalele de Urechi, Mas și Et și BOALELE SIFILITICE Consultațiuni zilnic de la 10—2 ore Bu­cui’e Sif, Bulevardul Elsabetha 31 (colț cu Strada Imprimeriei). 1104 D. A.BAEASCH ăe la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru tipare de piele și Siphylis — BORBELE PARULUI—­­s’a SS­UTAT în Galea Victoriei 120 (lingă Biserica albă) Consult. de la 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Ro­mania STABILIMENT de RE1NOIRE și desinfectare Manufactură de fulgi p, perne, plumburi, etc. Automat de Onor. Cons. Sanitar și certif, de Institutul de Baeteorologie, Prof. dr. BABEȘ, Șoseaua Vitan No. II, Bucuresci Instalat cu mașini speciale din străi­nătate. Garantează reînoirea și com­plecta desinfectare de praf, moli, microbi, greul miros etc., a fulgi­lor vechi și noi pe perne, așternuturi, etc., cu prețul de 50 bani de kilo. Co­menzile de la 25—100 Kp. se ese­cută în 10 ore obligându-ne cu ridica­rea și înapoirea la domiciliu. Oferă onor. Public diverse calități de fulgi curățați de mână, puf alb și gri spălați chimic, liberi de praf, etc., p. perne, plumburi, b­asouri, etc. cu prețuri convenabile. Pensioane, hoteluri, Spitale și alte In­stituțiuni la ori­ce comandă de la 25 kgr. în sus. prețuri de preferință Mostre și oferte la cerere și franco. 0. HAM­­AmU fost Prim-Procuror la Irib. Ilfov Consultații de la 9 — 11 a. m 11 Str Domniță Anastasia 11 (Brezoioön) Doctorul S. JCirnei Ro. 287, Calea Moșilor, Ro. 387 (colț cu str. Fariseului) Voale interne de femei, «de copii și sifilitice (secrete), pansamente, gSNG cu PREȚURI MODERATE Telegrama! Informăm că, s'a deschis în Strada Gabroveni No. 4S (vis a-vis­a de hotel Universal) un depozit de unt de lei­nuri, măsline, săpunuri, etc. etc. în detail și cn gros al renumitei firme: Caralis rríscs dia Ai vall (Turcia Asiatică). Magazinul este con­dus de asociatul firmei Jean S­­lantjparanis Li­szisa firmă sxisedă terenuri în­tinse de măsline, fabrici și rafinării­­ proprii, ast­fel că este o în măsură a concura at­ît- în- preț, cit. și­ în calitate cu ori­ce firmă din țară. Comenzile se efectuează și prin corespondență și se vor adresa­ Jesűi S. Mon­tjouranis. S­­ [UNK]g§11111 i­. Pesîtr« 41-KJI .a­gricultori Porumb roșu vecinii de sămință, porumb văratic (noui, care se coa­ce în August), fasole, orz,țovățz, mazere, meri,­paring și aromă de nutreț • de îngrășat vitele se află de vînzare la pai ferii în­ Mii, Brăila ß tor Happaport vechiu specialist în bolile de copi­i, Calea făturașilor, 5 Primește în pensiune spre car­tare copii bolnav, fără boale molipsitoare. ți. Vlaiescu-Dj! Avocat Bulevardul Maria 43 Dă consultațiuni de la 7 — 9 dim. și 6—8 seara. Ir. fi £azarovici Fost elev al Prof. Frisch din Viena Special în boale sifi­litice și Reuito-Urmare Sîuiev. Elisabeta Ko­­li (lîngă Radivon) consultații 2—3 și 5—7 p. m. Impresia,Bulele limesei (secrete) și pis­ag femei vinisei D-rut­ E. feid­esco De la Facultatea din Paris Consultațiunî: de la orele 2—5 p. m. calea vapșilor A­ ©. ST. Cfersuspondează cu stromaeta, București, Strada Iipceani No. Noul Palat Dana Cursul pe stri­di 28 Febr. 1­8. Fand 1 °/0l Benta amortibilu.l 00001 9­1 — ’°/t „ „ 103 j 103 50 ’°/J Obl. jud. Comun. 9a 118! 99­5!8­4 °/J Obl. Com. Bucur a7 251 88 — Scris. Func.­ț­ar. IOT 75* 102 25­­ °/­J . »­­ 93 501 94 — % „ „ Urb. 94 501 95 25­5 °/c „ . „ laș?; 91­­ 91 75 ” Acțiuni B.Kftț­on .:25S­ 01- 2820 — „ „ Agric.1­01”— 323 — lOll— <2701— „ Scump. Ru­j­­. I­n­­­f 1­8 — Cor. val. austrisc 11 100, j 107 — Mărci germane j 12­1;—|i?6­ — Banenove franc. 1­ 0­0­1­2— „ italiene 1 ,09­­ 1 iOl — „ rubl.hîrtie 205;­­1 270 — f í. © IS# Carul cu Bere —Proprietari Frați M IUBEA— Cel mai frumos și bine ame­najat local de berărie Bere specială și­ fabrica BERG­ADIEU putând rivaliza cu berile cele mai superioare străine, lăn­sări reci și mezeluri delici © îaisc Serviciu și curățenie nemirecurg <ismi>^ianuni(«spsagziau«CT­.­ciiUMiJB3«<£ ir3a:i.i7 vaua»i­.n­.­ct.-«caana*iasaxotiB»«1 Camper și Vina Bijuterii noul și Uzate (Ia aur, argint, briliante, diamante, rubine, smaragdb și perle firje. 1 lă­țesc prețuri Cele" mai no,vi Chem­at prin scrisoare venim la domiciliu. Gansernicăr a lax -V/cissmana Str. Carol 20 (vis-a-vis Vama Poștei Dr.Oracii Sien­sit Specialist Mi­ttenic. INTERNE ai SI FIL­I­TICE Vechili in cm și medic ai Fi sotiei Spi­ltctor­ Ciliu­: Consumamiuni de la IO—l:lsi do iit 5—7 38, STS. BIBAȘCU-VODA, 3» (colt Șerban­ Vodă). Dr. Westfried fr. vechiu medic al spitalului „ Caț­las“ p. Boa­be. insern­e de­­ c­anci și MAMOȘ Cabinet special pe­ hnii BOAS,H fLUX­ KBTB1 .și BWIAS.B «Ie ■ I'K­lBIil Consult. 2—4 și 7—8 seara 51, Calea Văcărești. Sta 50 (colț cu str. Udrictin Î-No. 1­­1 franc consultația în odioasă Ba prl­ec­eră a silei PENTRU TOATE BOALELE LA S>ector WIWt­IAELfc 31, Strada Sf. Vineri, 31 (peste drum de suiflif) Boulele SIFILITICE (lumești) Se vindecă sigur și fi­lă durere Suflaturi, n­ajíd­int.T..pan SitSasstt plus la o seara , Ymik Aftroise Mir Doctor in drept de la Prins . fost judetator și prAi­iirer la trib. Ilfov Advocat Consultațiuni de la 9—1­ 1­a­m. 24, Mir. Viitorului, 21 Consul­t­ționT­nid TG a iilTÎlel Calea Onire și 7 Boale interne de fernst și copii Tratament special al bulelor sifilitice (lumești) iARJIȘOARE la RADIVoîr Mărțișoare minunate Co­lj,a făcut atîta sire»­­In perfecție lucrare Se găsiți la „Radivon*" U­n deposit așa mare Nicăeri tj'o. să găsiți­­ Și­ jâ»linid­ și dă vai08» La „Radivon“ să poftiți. Sunt cu chipuri d'impăiațî Sfint și regi sunt și prin țoga. Prea­ bogat ornamentați . Cut pietre line alese Cu rubine și ..liro Toate puse falii in șire Lucitoare ca un soare Cu un cuvint sunt iriiiru­șor0v De la 10 lei în sus Dată Pe trimiți tîivașu Vă­trimet și cu ran­rtmrs l‘ io ori în ce orașu Sunt ti un leu și jumătate­­ cu panglici și cutiuțe Cu embleme Inn lucrate Cu șnur sau ca Ub­luțe Mărți.șoare minunate Mai de­­ șir și de bon Ion Nu găsiți mai fin lucrate Ca la ,,Theodor Bernavol­« B-dui Elisabeta No II bis ' MM IMPORTANT ' Sub­semnat.a am onoare a aduce a cu­m­oottiii­a Onor. I >u­bl­ic că am­ aranjat­­ în sir. Sit. fi­șTi. Mo. 33 uf bagut. “asortmiciii de COST­UME BE BAL­MA.RGAT atît, pentri , onor, societăți citiși pen­­­rU balurile presei, Florilor, Lieder­­lafel.’ctc. Toate costumele precum : lominos de Sate­n do Lion,, negro etc, ampiro costume naționale -tu.­. .ești, indiene, chineza, polones­e, fiind uerate după ultimele turmile, sunt de o eleganță rară. Ori­ce comandă de costume se c­­ectuiaza in 24 de ore Asemenea primesc comande da ochi și de modo. Costume d Bal Mascat sa gă­­sește în sala Edison de la 9 socru n sus. Sa găsește splendide or­­ u .i. ru balul FURIMBAL.L Cn­torit ni .. .!-JEANETTA !!­­La Floare-’ Strada Kit Vitu Min~X­ Medic secunda: V’ -­ ConsuUapnîi; •­—■ JSfradá Si. viuci-â -â MARTIE și asal­Mar 9 Criminal arestat.—Serviciul de siguranță divizia d-lui Romulus P. Voinescu a arestat pe bulgarul este în pericol Hristu Stoiciu, bănuit a fi comis vi-Ste

Next