Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)

1905-06-01 / nr. 476

A > r DIRECTOR CONST. MIUUE 4BONAHENTG Simple (Dimineața) Un an 6 luni lună IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an ... lei 823 luni . . . 6 luni . . . „ 16 I 1 lnna . . . IN STRĂINĂTATE ÎNDOITei „ 4.5* „ 1.5» Antii II No. 4765 Hani fin toata țara BANI PUBLICTTATEA Linia ps corp 7 pagina III-a bani 20 n » » « « IV-a „ 10 PUBLICITATA UNITA In aceeași ai 1» bele ziare Lini» pe corp 7 Jin gi..a IlI-a bani 35 si II » si Iv-a „ 18 Inseviv și reclame liniare! 2 Editura Societățea anonime pe acțiuni „Adevĕrul“ Capital social 600.000 lei Bâifî" Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața cu altimele știri ale a optei lîiaroarile aiarului str. ^siEiEj^ar'. 1| Mercun 1 Iunie 1905 ASTAZI: 31 Maia (13 Iunie) 1903 *VvWWV\^f\\VV\^\\\^^^VVV\VWV^^AV^^VVV^/^V»^VVVV^^VV^^V^AArtrí^^V^ Calendar: OKTOUOX Sf. Mucenic Krmeü ,, CATOLIC: 8. Antoine de Padua Soarele răsare 4 ore 32 m., apune 7 ore 58 m. Ploi mici parțiale au mai căzut Duminică pe alocuri in partea deluroasă și cea vestică a Munteniei. Timpul rece în toată țara. ___________ __termometrul coborîndu-se pînă la plus 5 gr. la Fălticeni, Tîrgu-Frumos și Babadag. Cea mai ridicată temperatură de peste zi plus 24 gr. la Calafat. Eri cerul senin în toată țara, afară de partea vestică a Munteniei de la Ilfov și Dîmbovița înainte, unde el era acoperit. Vîntul tăricel de la N și NE bate la unele părți ale țărei. Barometrul este staționar. A plouat la: Rîmnicu-Sărat 4 milimetri, Mizil 1, Cîmpina 2, Rucăr 6, Cîmpulung 8, Găești 1, Tîrgu-Jiu 4, Turnu-Severin 3 și Baia-de-Aramă 4 milimetri de apă. Funerarii« prințului Leopold Spectacole Grădina Blanduziert In fiece seară teatru de varietăți. MEMENTO Autorități.— Toate autoritățile publice sunt deschise. ____ Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt deschise. • Parlamentare: Camera și Senatul țin ședință publică, Biserica Sf. Hedwig Catedrala catolică din Berlin în care e expus corpul prințului Leopold, fratele regelui Carol și tatăl prințului Ferdinand. Catedrala e situată în apropierea palatului imperialo-regal și a operei Un moment al romînizmnlnî i- Romîniî trebue să observe cu foarte mare atențiune toate evenimentele extrem de importante care se petrec în jurul lor și să fie gata spre a face față situațiunei care le poate oferi, de aci înainte, avantagii mari și care le deschide perspective nouă și neașteptate. Urmările înfrîngerei Rusiei în Extremul Orient vor fi necalculabile pentru lumea întreagă fiindcă un factor de cea mai mare însemnătate pentru echilibrul mondial, dacă nu dispare, dar rămîne în umbră și fiindcă germanizmul dobîndește în Europa întîetatea necontestabilă. Infrîntă atît de dureros pe cîmpul de războiu și rămasă fără flotă și frămîntată înăuntru de germenii celei mai înfiorătoare revoluțiuni Rusia nu mai poate gîndi serios ca să exercite o înrîurire hotărîtoare asupra afacerilor lumești și de aceea ideea panslavică va suferi o serioasă eclipsă ; acest fapt va avea două urmări imediate care se vor observa negreșit: întîia urmare va fi că toți aceia cari se temeau de ghiarele colosului nordic vor răsufla și își vor lua libertatea de acțiune; a doua urmare va fi o descurajare momentană a slavilor din Peninsula Balcanică și Austro-Ungaria, ceea ce va da nouă puteri germanizmului dacă germanii vor ști să profite de situațiune. De aci vor decurge cîteva evenimente ce nu pot da greș. Am văzut cum Norvegia s’a dezlipit de Suedia de îndată ce Rusia a fost definitiv înfrîntă în apele Extremului Orient. Norvegiei nu’i mai este frică de marea împărăție, aceasta este o dovadă că Rusia nu mai inspiră temeri. După Norvegia va veni negreșit Ungaria. Această idee am emis-o și într’un alt articol iar pe ziua de ezi Dimineața a publicat o telegramă din Budapesta care da seama despre un articol pe care Franț Kossuth l-a publicat în Budapesti Hírlap și în care vorbind de evenimentele din Suedia și Norvegia, declară că Ungaria trebuie să nu uite exemplul dat. Infrîngerea Rusiei va avea influență mare și asupra Peninsulei Balcanice unde este să se rezolve problema macedoniană și unde locuiesc atîția romîni. In sfîrșit înăuntrul imperiului moscovit, o mare revoluțiune, sîngeroasă ori pacînică, se va produce și în orice caz, momentul pentru prefacerea organizmului politic va suna cit de curînd. Iată clar că în Austro-Ungaria, în Rusia, în Turcia, pretutindeni pe unde locuesc romîni, geografia politică va suferi schimbări mari și nu ar fi lucru de mirare dacă din toate evenimentele și frămîntările probabile nu vom avea de trai și noi un oarecare folos. Totul va atîrna de priceperea noastră politică și acuma neamul nostru are nevoie de conducători mintoși, plini de patriotizm și plini de prevedere. Fără contestație romînizmul străbate astăzi un important moment istoric. RĂZBOIUL RUSO-JAPCEZ Tratativele de pace Intervenția președintelui Roosevelt. Infrîngerea partidului militarist rus.—Rusia bătută definitiv și pe apă și pe uscat.—Inchcerea paci. După cum era de prevăzut, victori amiralului Togo din strîmtoarea Coreeî a fost hotărîtoare pentru ruși, așa că toate sforțările partidului militarist vor trebui să se sfarme de evidență. Un moment țarul a putut primi înrîurirea oarecăror mari duci și oarecăror mari demnitari cari, din deosebite interese, cereau ca războiul să urmeze încă și mai departe, însă cele din urmă două mari victorii japoneze—cea de la Mukden pe uscat și cea de la Țușima pe apă—au fost prea zdrobitoare pentru ca să mai lase rușilor prevăzători iluzia unei victorii posibile. Țarul, în urma sfaturilor înțelepte și a informațiilor ce i s-au dat, a înțeles că armatele ruse nu mai pot birui, de aceea s-a plecat și a primit propunerile mijlocitoare ale președintelui Statelor Unite ale Americii. Intervenția președintelui Roosevelt a fost acceptată din amîndouă părțile, și de către ruși și de către japonezi, acesta este un fapt cert și negreșit că ea n’a fost făcută decit atunci cînd șeful statului american a dobîndit convingerea că inițiativa sa va fi bine primită. Asta dovedește cum că și japonezii și rușii sînt bucuroși ca să înceteze vărsarea de singe. Mijlocirea președintelui Roosevelt se explică, mai ales prin refuzul fiecăruia dintre beligeranți de a face celor dintre propuneri de pace. Rusia, ca aceea care a fost biruită, socotea că este o înjosire pentru dînsa ca să facă cei dinții pași spre a cere încetarea ostilităților . Japonia ca biruitoare și care voește să tragă toate avantagiile din victoriile sale, nu voește să arate că este obosită de luptă și în neputință de a face nouă sacrificii. Prin urmare o putere neutră era indicată ca să mijlocească cea dintîit. Acuma rămîne de văzut care sunt propunerile Japoniei și cîți sorți sînt pentru închearea păcei. Părerea noastră este că pacea se va face. Leat j Drama din comuna Timboești (R.-Sărat) —Corespondență specială — R.-Sărat, 28 Mată 1900 După cum am comunicat în două corespondențe, Tudose G. Bîrhală a voit să omoare pe Niculae Surdu din Tîmboești, din cauză că soția lui Îi oferise suma de lei 200. Această dramă pasionînd foarte mult locuitorii din sat și oraș, dau mai la vale istoricul. Dragostea Locuitorul Niculae Surdu din comuna Tîmboști, fiind cu dare de mină, tocmește ca argat în curte, mai acum an și jum., pe băiatul Gheorghe Toader Lazăr, tot din acel sat. După vreo două luni, unica fată lui Surdu, se amorezează de un flăcău și într’una din seri fug amindoi. Surdu, pentru fapta aceasta destul de rușinoasă, nu voește să dea nimic din zestre fetei, pe cît timp mama ei anume Rada, susținea cu tărie că trebue să le dea ceva. De aci zilnic certuri și scandaluri în casa lui Surdu. Ea, o femee ca de 36 ani, de statură mijlocie, bine făcută, cu oeble mari, albaștri, și fața blondă, pentru a-și mai îneca necazurile și durerile provocate de soțul ei, se înamorează de argatul din curte Gheorghe Toader Lazăr, care era în etate numai de 16 ani. Și de atunci, mai mult de un an, relațiunile lor amoroase deveneau tot mai cordiac. Planul infernal Rada, văzînd că cu soțul ei nu o mai scoate la capăt, continuă dragostea inainte, însă în schimb, Îi sugerează ideia de a se scăpa de el, omorindu-l. Intr’una din zile, trimite la Rîmnic, pentru a cumpăra „piatră vinătăi“, pe mama băiatului, anume Ana T. Lazăr, pe care să o piseze și in urmă s’o puc în mîncare, pentru a otrăvi pe soțul ei. De la farmacie însă, nu î se dă piatră vînătă, ci un praf alb (probabil acid boric) spuindu-i că asta-i bun pentru ochi. Bătrîna ceruse acea piatră pentru dureri de ochi. Rada, ințelegînd că acel praf nu o să aibă nici un efect, nu’l mai întrebuința și-l aruncă într’o sobă. Din sp mele satului, sau pricepînd cu murdăria soției lui, Surdu mai acum 15 zile, dă drumul argatului sau Gh. T. Lazăr. Din cauza aceasta Rada a devenit mai înverșunată dușmancă soțului ei și’i jură moarte. In acest scop, mai acum cîteva zile se intîlnește cu femeea Stana Dumitru Bîrhală, și cum avea diferite băuturi acasă, au început să bea pînă s’au îmbătat bine. Atunci limba Radei ’i se dezleagă, și propune Stanei, ca să vorbească ii aici anume Tudose D. Bîrhală, care era renumit în sat, ca mare pungaș, să omoare pe soțul ei in schimbul sumei de 100 lei. Peste trei zile, vine înapoi Stăm și spune că fiul ei nu se mulțumește numai cu 100 lei, ci să dea 200. „Haifia și atîta, numai să mă scape de afurisitul" răspunse Rada. Tentativă de omor In cele din urmă se proiectează ziua cînd surdu trebuia împușcat. Această execuție a fost fixată pentru seara de Sîmbătă 21 Maiü. După masă, Neculai Surdu ese afară și pe prispa casei se culcă. Tudose D. Bîrhală, intr’un tîrziu de noapte la pușca la umăr și însoțit de băiatul Gheorghe T. Lazăr fostul argat al lui Surdu, pleacă în spreouința acestuia. Aci, băiatul Gheorghe care cunoștea foarte bine curtea intră înăuntru și prinde o cățea de care le era frică că o să latre, și o să deștepte pe Surdu, astfel eă nu le-ar fi răușit planul, iar Tudoscu urma, bine încărcată se strecoară pe lîngă casă, care era așezată cu fața spre răsărit, și venind lingă prispă din spre partea de miază-zi, ochește , trage cocoșul. Arma ia foc, iar parte din încărcătură nemerește pe Surdu zdrobindu-î brațul stîng. Descoperirea autorilor Vestindu-se autoritățile, imediat au sosit la fața locului, cari pentru moment nu au putut descoperi nimic. Peste 2 zile venind jandarmul Moglan Neculai, a arestat mai întâiu pe băiat care a mărturisit fapta. In urmă a arestat și pe ceilalți, cari au mărturisit totul. Sîmbătă 28 Maitie. au fost înaintați parchetului, unde d. procuror P. Mironescu, le-a luat interogatorul. La început, căutau să nege faptul, dar mai în urmă au făcut mărturisiri complecte. Afacerea a fost înaintată judecătorului de instrucție, care a dispus depunerea lor în arestul preventiv. Surdu a fost internat în spitalul Plăinești. Starea lui nu e gravă. lîarpag Citit în psg. 2: Comoara aventurierului.—Știri din străinătate.—Scrisoare din Italia. — Viața Politică. — Deraiarea din Mircești. — Palatul justiției.—Corpurile legiuitoare. — O mare nenorocire evitată.—Știri judiciare.—Plecarea suveranilor. — Drama din str. Raionului.—Ultime informațiuni. Citiți în pag. 3: Feminine.—Ziua de ert.— Afacerea biletelor de tren false.— Modificarea legei meseriilor.—Societăți și întruniri.— Fapte diverse.—Bibliografii.—„Dimineața“ în țară — Bursa.—Starea civilă. Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Războiul ruso-japonez Raportul generalului Linevici asupra luptei navale Petersburg, 30 Maiü. — Agenția Westnik comunică următoarea depeșă a generalisimului trupelor ruse, generalul Linevici, datată din 23 Maiü : „Din rapoartele comandanților crucișătorului „Almas“ și a torpioarelor „Grosny și Bravy* precum și a ofițerilor cuirasatului „Osliabia“ principalele momente ale bătăliei navale au fost următoarele: In dimineața zilei de 14 Maiü, escadra rusă s’a apropiat de strîmtoarea Coreei în două coloane; coloana dreaptă era compusă din crucișătoare; coloana stingă din cuirasate. Intra cele două coloane tmergeau transporturile. La ora 7 dimineața, crucișătorul „Izumi“ a fost zărit iar la ora 11 a. m. înspre stânga, au fost zărite crucișătoarele „Kasagi, Niitaka, Tchitose și Tsușima“. In acel moment, crucișătorul rus „Wladimir Monomach“ deschise focul contra crucișătorului „Izumi“ care răspunse dar care puțin în urmă dispăru în orizontul foarte frumos. La ora 11:20 a. m. a doua diviziune a cuirasatelor deschise focul contra crucișătoarelor japoneze,. Niitaka“ sau „Tsusima“ au fost atinse, j japonezii răspunseră la focul vaselor noastre dar au dispărut puțin în urmă în ceață. La 11:40 a doua și treia diviziune de cuirasate precum și diviziunea crucișătoarelor se aranjară în coloane avînd la dreapta transporturile și o diviziune de cercetași. La amiazi direcțiunea fu schimbată în spre nord est. Prima diviziune de cuirasate o luă spre dreapta. La ora 1.20 după amiazi diviziunea cercetașilor japonezi apăru și puțin în urmă patru crucișătoare japoneze fură zărite și apoi alte 18 crucișătoare. Escadra noastră deschise focul continuîndu-șî drumul. Transpoartele se depărtară de escadră luînd-o spre dreapta și menținînduse la o mare distanță de inimic. Inimicul deschise adevărată ploaie de obuze asupra bastimentelor noastre, concentrindu-și focul mai ales asupra vasului amiral ce ținea capul coloanei. Obuzurile inamice au distrus tot ce se afla pe puntea vasului provocînd incendii. Apoi trase cu tunurile de mare calibru. Vasele „Osliabia“ și „Suworov“ au fost cele dintîî avariate, cuirasatul,.Osliabia“ mai ales, găurit primi o așa de mare canitate de apă, încât pe la ora 3 p. m. se scufundă. Puțin în urmă și cuirasatul „SUvarov“ părăsi linia de bătae. Aurajul Bojdestvensky, rănit chiar de la începutul luptei, fu transportat cu statul său major pe torpilorul ,,Bunny“. Cuirasatul „Borodino“ locul cuirasatului „Suvorov“ în capul escadrei și continuă lupta cu energie. Pe la orele 4 p. m. cuirasatul „Susoi Veliki“ părăsi linia de luptă continuînd totuși a trage asupra inamicului cu toate că o parte din echipagiu era ocupat a stinge un mare incendiu ce izbucnise pe bord. Cuirasatul „Sisoi Veliki“ apără prin tirul său crucișătoarele ce se afla la capătul coloanei de luptă trăgînd asupra micelor crucișătoare japoneze care incercau să despartă transpoartele noastre de crucișătoarele noasttre. Odată incendiul izbucnit pe bordul lui „Sisoi Veliki“ stins, valsul reluă locul său în linie de lupta. La ora 5 p. m. un mare incemdiu izbucni pe bordul cuirasatului „Alexandru III“ : vasul trebui să părăsească linia de luptă dar incendiul putind fi stins, reluă locul sau în luptă. La ora 8 seara cuirasatul dete semnalul retragere. Chiar de la începutul luptei, escadra japoneză detașă 8 vase cu intențiunea de a bombarda transpoartele noastre. Focul crucișătoarelor japoneze fu îndreptate asupra transpoartelor și asupra crucișătoarelor „Svcetlana“ ,„Almas“ și „Ural“; acest din urmă crucișător luă apă dedesubtul liniei de flotare și părăsi ordinea de luptă. Crucișătoarele „Dimitri Donskoi“, „Vladimir Monomach“ au venit în mai multe rînduri în ajutorul transpoartelor bombardînd pe japonezi și silindu-i a se retrage. La ora 7 seara, situațiunea era următoarea : cuirasatele noastre avansau paralel cu escadra japoneză și trageau la tribord. Cuirasatul „Borodino“ , pe bordul căruia se zărea fum și flăcări mergea la capătul stîng al coloanei. Cuirasatele au mers cîtva timp pe un drum diferit de crucișătoarele Oleg, Aurora, Sonskoi, Vladimir, Monomach cari mergeau la stînga crucișătoarele Svetlana, Almas Zemt clung, Izumrud și torpiloarele avariate. Singur crucișătorul »Svetlana“ era greu avariat și sa apleca tare într’o parte, îndărăt la stînga se vedeau crucișătoarele japoneze de clasa II și a III precum și între 30 și 60 torpiloare ce se zoreau la orizont. La ora 7.10 seara cuirasatul „Borodino“ se scufundă dispărînd în 3 minute la apusul soarelui. Cuirasatul „Niculae I” dete semnalul luărei direcțiunei spre nordest. Escadra observă această direcțiune timp de o jumătate oră cînd 9 contratorpiloare japoneze fură zărite venind în contra noastră. Cuirasatele o luară apoi spre dreapta, crucișătoarele spre stînga, crucișătorii stopară; cuirasatele își continuară drumul bombardînd contratorpiloarele japoneze ce se aflau pe flanc. Aceste contratorpiloare, făcură deodată o mișcare ocolitoare spre stînga căutînd a se apropia de crucișătoarele noastre dintre cari crucișătoarele „Oleg“ pe bordul căruia se află amiralul Enquist și „Aurora“ luară direcțiunea spre sud. Restul crucișătoarelor reluară drumul spre nord. Odată noaptea sosită, japonezi luminau vasele noastre cu projectoarele contratorpiloarelor lor. Atunci începu lupta cu torpiloare. Primul asalt rămase probabil fără succes deoarece pînă la 10 noaptea nici o exploziune nu fu auzită. Bătălia torpiloarelor se dete între insulele Iki și Tsușima. Moartea prințului Leopold — De la trimisul nostru special — Condoleanțele suveranilor Berlin, 30 Main.—Principele Wilhelm—care în urma morțeii prințului Leopold a luat șefia casei de Hohenzollern,—primește telegrame de condoleanțe din toate părțile Germaniei. Au sosit asemenea telegrame de la regele Saxoniei, prințul regent al Bavariei, marele duce de Baden, împăratul Austriei și de la Papa Piux X. Transportarea rămășițelor prințului Leopold Berlin, 30 Main. Astă noapte corpul principelui Leopold de Hohenzollern va fi transportat de la casa mortuară din Tempelhofer Ufer No. 11, sub escortă militară și de purtători de facle, la biserica catolică St. Hedwig, unde corpul va fi așezat pe catafalc. Marți la amiază pe la orele 12, se va oficia acolo cu mare ceremonie un serviciu funebru, la care vor asista împăratul, împărăteasa, toți prinții și toate princesele prezinte înalții demnitari ai Curții și toți miniștrii. După terminarea serviciului funebru, corpul va fi transportat la gara Anhalt, unde a fost din nou prohodit. Sicriul va fi urmat pe jos de către împărat, principi și de toți demnitarii. După prohodul din gara Anhalt, sicriul va fi transportat într-un vagon de lux, care va pleca cu trenul liniei St. Gothard, la ora 8:20 seara, spre Sigmaringen, trecînd prin Stuttgart. Cu același tren va pleca la Sigmaringen și actualul principe Wilhelm de Hohenzollern, comandantul regimentului 2 al gardei. Inmormîntarea va avea loc la Sigmaringen în ziua de 16 Iunie st. n. Situația în Maroc Tanger, 30 Main.— Agenția Reuter află după știri sosite din Fez că situațiunea în Maroc se agravează. Se asigură că Germania a primit cîteva concesiuni comerciale de mică importanță, dar există temere ca schimbarea statului-quo pricinuită de aceste concesiuni să nu dea naștere unei crize. Regele Alfons în Spania Madrid, 30 Maiü.—Regina Christina a sosit la San Sebastian unde se întîlnește cu regele Alfons. Miercuri, cînd regele va sosi aici se așteaptă ca să i se facă mari manifestațiunî. Sunt însă și temeri de atentate. Ministru german la Sultanul Marocului Fez, 30 Mai.—Agenția Reuter află că ministrul german pe lângă sultanul Marocului, baronul de Tattenbach, a fost primit în audiență solemnă de sultan în ziua de 7 Iunie stil nou. Principii Suediei în Danemarca Copenhaga, 130 Maiü.—Principele moștenitor al Suediei împreună cu fratele sau principele Eugeniu, au sosit aci. Au fost salutați la sosire de principele moștenitor al Danemarcei. Principii au plecat apoi imediat la Londra. Reformele în Rusia Petersburg, 30 Maiü.—„Mesagera Guvernului“ spune că consiliul de miniștrii va dori terminarea discuțiunea reglementului electoral privitor la reprezentațiunea națională și va începe apoi discuțiunea pe articole a proectului Bulygin. Criza din Ungaria Viena, 30 Mai.—împăratul a primit în audiență azi dimineață pe baronul Fejervary. Audiența a durat o oră și jumătate. Baronul Fejervary a plecat după amiazi îndă*rația Budapesta. 8 In țară Violent incendift. — Furtul de le construcția portalul. CONSTANȚA, 30 Mai. — Un incendiu violent s’a declarat în localul consulatului francez. Intervenind la timp, pompierii, incendiul a fost localizat după mari sforțări. Au ars complect dependințele, pagubele sunt apreciabile. Focul a luat naștere în bucătărie din neglijența servitorilor. Casele ferau proprietatea căilor ferate. —Se comentează mult în localitate modul ilegal, fără autorizația parchetulul în care s’a făcut de către direcția construcției portului, perchizițiuni, incisindu-se domiciliirile funcționarilor în oraș pentru descoperirea autorilor furtului de covoare de pîslă. Samavoluicia acestei abuzive procedări se unanim desaprobată. Nitz. Comisiunea pentru examinarea elevilor pregătiți în particular.— &•gitația printre profesori. GALAȚI, 30 Mai. —Profesorii locali sînt nemulțumiți de modul cum a fost alcătuită comisiunea examinatoare, care conține zece profesori străini de localitate. Oficiosul local aprobă nemuțumirea, propunînd profesorilor locali din comisiune, în număr de șoapte, să demisioneze cu toții. Faptul face senzație. Sylvina O carers a societăței n olios.— Ploile. — Aif gsrea dei Camera da comerț.—Bonațîe.— Chestia apei. Oferta unei societăți engleze. BRAILA, 30 Mai.— Societatea „Helios“ a făcut cerere primăriei, ca toate afacerile dintre dînsa și comună, să fie trecuta asupra „societăței de tramvaiu și lumină electrică“ din Brăila. Consiliul comunal, întrunindu-se astăzi sub preșidenția primarului d. Christache Sulioti a admis cererea societăței „Helios“. Agricultorii din acest județ sînt ingrijați din cauza ploilor ce cad de cîteva zile încoace. Dacă acestea vor continua, recolta rapițele amenințată. La Camera de comerț din localitate se fac preparative, iar vederea alegere! ce va avea loc zilele acestea, se vor prezintă trei liste, una în cap cu actualul președinte d. Ion Sasu , a doua cu d. Gheorghe Nistor, susținut de guvern ; a treia cu d. Georgel Perlea, partizan politic al lui Ion Borceanu, deputat. Prefectul Farango a donat 300 lei liceului „Massim“. — Asociațiunea amploiaților comerciali și „Uniunea“ sau contopit în vechea asociațiune alegînd următorul comitet : d-ni: Orhen Morunogiu, președinte, G. Nicolicî, Salzman vicepreședinți, Th. Theodorescu secretar, Leon Chaes, casier, Diamandi Gheorghiu controlor, Carl Locwentou bibliotecar, Itzcovici, Frangopolo și Isidor Marcuri, membri consilieri. D. Chr. Sulioti a primit din partea societăței engleze o ofertă însoțită de un proect pentru canalizarea orașului Brăila. Primarul studiază, de cîteva zila acel proect și se gîndește la mijloacele de a da Brăilei această mare reformă, care va fi una din lucrările de căpetenie ale administrației conservatoare. . Se crede că lucrarea va necesita 5— milioane. Vom reveni, 1 Sola Principele Wilhelm de Hohenzoller, fratele mai mare al prințului Ferdinand . . . al Ilomîniei în jurul păcei Intervenția lui Roosevelt Washington, 30 Maiü. — Agenția Renter află că președintele Roosevelt a avut ori o convorbire cu secretarul de stat la departamentul războiului d. Wm. H. Taft relativ la demersurile făcute de președintele Statelor Unite în vederea păcei ruso-japoneze. Motivul pentru care președintele nu a comunicat pînă acum răspunsul dat de Japonia și Rusia intervențiunei sale este dorința președintelui de a expedia întîî răspunsul Japoniei în Petersburg și răspunsul Rusiei la Tokio pentru ca Rusia și Japonia să discute întîî condițiunile armistițiului propus. După aceasta întrevedere între reprezentanții ambelor puteri beligerante va avea loc într-un oraș ce va fi ales de Japonia. Cu ocaziunea acelei întrevederi condițiunile Japoniei vor fi comunicate și remise direct împăratului. Dacă țarul le va găsi acceptabile, o întrevedere a plenipotențiarilor va avea loc probabil la Washington pentru a stabili condițiunile păcei. Italia și negocierele de pace Roma 30 Maiü.— Ziarul „ Tribuna“ zice că guvernul italian a trimis ambasadorilor italieni străini instrucțiuni spre a facilita pe cît posibil prin intervențiunea lor negocierele de pace ruso japoneze. Acțiunea lui Roosevelt Londra, 30 Mai.—Corespondentul ziarului „Morning Post“ a telegrafiat din Washington următoarele detalii cu privire la negocierile făcute de președintele Roosevelt înainte de a remite Japoniei și Rusiei scrisoarea sa din 8 Iunie st. n. celor doi beligeranți. Textul acestei scrisori a fost stabilit în urma deliberărilor cu guvernele din Petersburg și Tokio ce avuseseră loc înainte. In ziua de 7 Iunie, st.n. Rusia s’a declarat gata a primi oferta președintelui Roossevelt dar a pus condiți ca această acceptare să nu fie făcută cunoscut decît după ce oferta președintelui Roosevelt va fi fost oficial publicată pentru ca efectele acestei scrisori să poată fi observate în Rusia și pentru ca opiniunea publică rusă să se pregătească cu ideea păcei. Japonia primind aceste condițiuni, scrisorile președintelui Roosevelt au fost remise în mod oficial a doua zi celor două guverne prin reprezentanții diplomatici americani. Rusia gata pentru pace .Washington, 30 Main.—Roosevelt a primit astăzi o notă prin care Rusia ii răspunde că e gata să numească plenipotențiari, cari împreună cu plenipotențiarii japonezi să negocieze chestiunea păcei. Codul civil elvețian Berna, 30 Main.— Consiliul național al federației elvețiene a început azi discuția proiectului pentru un nou cod civil. Autorul proiectului este profesorul Huber. Congres pentru creșterea copiilor Bruxelles 30 Main.—Dela 5 pînă la 7 Septembrie se va ține la Liege pentru întîia dată, un congres internațional pentru educațiunea și îngrijirea copiilor. Pentru congresul de la Haga Berlin, 30 Main. — Tot mai numeroase sunt vocile care cer ca conflictul suedo-norvegian să fie supus tribunalului de la Haga. Suedezii mai cumpătați cer să se recunoască starea de lucruri creată în urma loviturei de stat norvegiene, pentru a nu se da prilej unor puteri europene ca să se amestece in acest conflict. fine Miercuri iunie, ora 11 dimineața, tragerea publica a premiilor ziarului „Dimineața”