Dimineaţa, iulie 1905 (Anul 2, nr. 506-536)

1905-07-01 / nr. 506

BĂII Telelőn No. 260. DIRECTOR COXST. MILL'S .4 B O N A sa ESTE Simple (Dimineața) Un an....................................................... Leii». 6 luni...................................* . 3..................................... . » *-Ș; 1 lună...................................... 1.50 IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul ?i Dimineața) Un an . . . lei ?“ 1 3 luni...................... 6 luni ... 16 I 1 luna . . . IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT 5 Hrîtssa îîs t­>n&M­iiu*« Vineri 1 Iulie 1005 Apare zilnic la ora 4 dimineața cu u­ltim­ele știri ale, leopte­i tSim­oniile «tarului str. Sărindar 11 Amil li No. #06 EHH ULTIMA ORĂ TELEGRAFICĂ Revoluția la Rusia Agitațiile antisemite din Rusia Berlin, 28 .Iunie.— Coresponden­tul din Petersburg’al lui „Yossische Zeitung“ primește din Odessa ur­mătoarea telegramă : poliția con­­tribue la ațîțarea contra evreilor în Odessa; ajutorul polițaiului Kisla­­nowsky a spus luptătorilor reîntorși de la Port-Arthur: „Luați ce vă trebue de la evrei , la dînșie se găsesc multe lucruri bune“. Pe strada gardiștii ațîță fără jenă poporul de jos în potriva trecători­lor evrei. Com­unicățile guvernului despre tulburări indică în mod sistematic pe evrei ca autori ai acestora. Guvernatorul Ignatiev a spus de­legației unei comunități din sudul Rusiei: „Guvernul va proceda cu d­v. după regulele d­v . „ochi pen­tru ochi și dinte pentru dinte“. Apărarea evreilor prin ei înșiși e exclusă din cauza proclamarea stă­­rea de asediu Evreii din Odessa se adresează, avînd la vedere primejdia amenin­țase.­ ,­ la opinia publică a întregei ieși șî cer sprijin în contra cata­strofei cari îi așteaptă, fără apărare. Pen­ru revoluționarii ruși Berlin, 29 iunie.— Toate organi­­mțiunile socialiste din Germania au subscris sume însemnate pentru revo­luționarii ruși. In Hamburg c’.-s­­cris 10.000 m mărci, la Berlin 10Q.000 mărci, la Breslau 20.000 mărci, în total se crede că sumele adunate pînă acum trec de o jumătate de milion. Situație gravă la Tiflis Petersburg, 29 iunie. — Situația* nr­. b­. Tiflis v.» foarte prim­­­..L­așă t’fiuu» i„..*­... .un­voarea revo­luționară ia proporții din ce în ce mai mari. Aseară au avut loc două aten­tate cu bombe. O bombă a fost aruncată pe piața Sfîntului Marcu asupra unei patrule de cazaci. Mai mulți cazaci au fost rupți literalmente în bucăți. Cîțiva tre­cători au fost răniți în mod grav. Tot odată s-a aruncat în fobur­gul Maidan de pe acoperișul pri­măriei, o bombă asupra detașamen­tului de polițiști concentrați acolo. Un pu­stav și trei polițiști au fost uciși. Populațiunea părăsește cu miile orașul. Revoluția se generalizează Petersburg, 29 Iunie. — Din Kronstadt vin știri terito­rale. Marinarii amenință pe față cu răscoala. In Varșovia sunt iminente noui tulburări. Răscoala din Kronstadt Berlin, 29 Iunie. — Știri sosite socia­liștilor de aci, spun că revolta marina­rilor din Kronstadt a luat proporții mari.­­­ Toate echipagiile flotei sunt în plină rebeliune. Trupele de uscat nu execută nici ele ordinele ce li se dau contra marinei. Ka­niul cazacii mai sunt fideli țarului. S'au luat toate măsurile ca familia ța­ * ruga să se mute din palatul Felerhof. * Bani Romîniei pentru „Potemkin” j Odessa, 29 iunie. —­ni­i circulă­­ zvonul că guvernul rus ar fi dat gu­vernului român pentru­ restituirea­­ cuirisatului „Potemkin” suma de­­ șcase milioane ruble. Evident că zvonul acesta e min­­c­­i­nos. Poate că unii l-au pus în circulație pentru a mai putea pune­­ ceva la buzunar. (Nota Red). Detronarea Itomanovilor Bruxelles, 29 iunie.—Seve­­r­nov, membru în comitetul re­­­­voluționar din Moscova a so­sit act. t El declară că comitetul re­­­­voluțiunei a luat toate măsu­­­­rile și a făcut toate pregăti­rile ca dinastia Itomanovilor ^ să fie detronată cel mai tir­ ■ viu pină in luna August. 1 Țarul condamnat la moarte d Petersburg, 29 Iunie.— Se­­ afirmă că silele acestea s’a petrecut o scenă tragică în­­ biroul țarului. Trepul tocmai se afla acolo p antru a da obiș­nuitul raport.­­ supuse țarului hart­iile pe acesta avea să le sem­­­­neze.­a ț­in aceste hirtii țarul ° i­ăda p­­na care avea în ti'­mp inscripția : Comitetul exe­­r­citiv revoluționar. Mir Ba anunța țarului con­­damnare­a lui la moarte. ti Turbe i­i la Minsk la Minsk, 29 iunie. — Vreo mie de zi oameni a încercat di­ seară să ma­nifesteze. Cazacii­ au tras asupra mul­țimei care a ripostat cu focuri de revolver. Numărul răniților nu se cunoaște încă. Noul ministru de marină Petersburg, 29 iunie.­­ Țarul a primit pe amiralul Birilov care a fost numit ministru al marinei, ex­primîndu-și față de acesta speranță că el va reuși să realizeze complecta reorganizare a ministerului de ma­rină, Birilen e în vîrstă de 63 de ani. Goana contra unor personalități distinse Berlin, 29 Iunie. — Depeșe din Odessa . Aci s’a început o goană în toată puterea cuvîntului contra persona­lităților cari s’au făcut vinovați de vre­ o activitate publică. Printre persoanele mai de frunte persecutate de poliție se află și de­canul baroului avocaților, care a fost expulzat din Odessa, dîndu-i-se nu­mai un termen de două săptămîni pentru lichidarea afacerilor și pen­tru vinderea averei sale. O broșură a lui Gapon Berlin, 29 Iunie.—Se anunță din Moscova că preotul Gapon e pe cale să publice o broșură scrisă în stil popular asupra situației în Rusia. Broșura va fi distribuită în Rusia în sute de mii de exemplare. Desființarea unui post diplomatic Petersburg, 29 Iunie. — Trimisul Coreean de aci va părăsi în curînd Petersburgul. El a și vîndut mobi­lierul locuinței sale. Coreea a ajuns sub protectoratul Japoniei, fostul ministru plenipotențiar a fost des­ființat. Revolta űe marinarlhi Reval Reval, 29 Iunie. — ^Ä^marinari au refuzat erî sîi primească mîncarea ce li se da, declarînd că mîncarea ce li se dă nu poate fi mîncată. O deputațiune de marinari s’a dus să se plîngă comandantului care, gus­­tînd mîncările, a recunoscut­ că plîn­­gerea marinarilor era justificată. Co­mandantul companiei a fost pedep­sit cu 8 zile închisoare. Marinarii îl acuză că a delapidat banii dați spre hrană echipagiului. Mare descoperire de bombe Tiflis, 29 iunie.­­ Cu ocaziunea perchizițiunilor făcute, 120 de bombe au fost găsite în stațiunea Michilow. Un­­ om la care au fost găsite bombe și un preot la care s-a găsit un re­volver precum și un pumnal au fost arestați. Tulburările din Reval Reval 29 Iunie.—Existînd temere că marinarii de pe vasele „Minim“ și „Krems“ să se revolte, li s’a in­terzis purtarea de ori­ce fel de armă. Atentat cu bomba Minsk, 29 Iunie. — Noaptea tre­cută, o bombă a fost asvîrlită lîngă casa guvernatorului. Un agent de poliție și un cazac au fost uciși. Moșierii ruși pentru evreii ruși Petersburg, 29 iunie. La Kobryn, guvernămîntul Grodno, o adunare de proprietari de moșii creștini a hotărît să adreseze guvernului o pe­tție pentru acordarea acelorași drep­­uri cetățenești evreilor. Faptul e cu atit mai remarcabil :a cît Kobryn se află în mijlocul avonului de stabilire a evreilor, așa a cît petiția isvorește nu numai din principii teoretice ci din consi­­derați­ile vieții practice. Ofițeri nedesciplinați Petersburg, 29 iunie.—Se anunță lui Lodz că doi ofițeri de cazaci l-au salutat pe comandantul de di­­vzie Sad­ov. j întrebați asupra acestui fapt, ofi­­erii răspunseră: dacă un crucișă­­or cuirasat se po­te răzvrăti, nu ni­e poate interzice aceasta nici nouă. * Generalul dete ordin să se ares­­t­eze ofițerii. Ei vor fi traduși îna­­ptea consiliului de războii­.­­ Cea mai mare parte din sotnia d­e cazaci din Lodz, a fost arestată p­entru omor și jaf. c Zilnic sunt arestați numeroși ca­­z­aci. Trepow și zemstwourile 1­4 . Berlin, 29 iunie. —Depeșe din Pe­­trsburg . Prințul Trubetzkoi a fost primit d­e Trepow care a căutat să pună în vidență că numai intervenției sale s î datorește primirea deputațiune­­i 3mstwourilor de către țar. Orașe și sate incendiate . Varșovia, 29 iunie.—întregul cart­i­er Andrei din orașul Kielce este flacărî. « Satul Bukaviskaja da bivn Zv.­­ 1. nu a fost prefăcut cu ceneșe. » o De asemenea patru depozite mi­litare din Rostov. La Kobrin au fost incendiate 104 case, printre caii poliția și multe prăvălii. Atentatul contra lui Schuvalov De ce a fost ucis Șuvald­ Petersburg, 2g Iunie.­ Ucide­rea lui Șuvaloff a provocat­oe­ o teamă și o groază de ne­des­cris. Es­te absolut exclusă presupu­nerea că atentatul ar fi datorit unei răzbunări toți afirmă că asasinarea a fost pregătită de conjurați. Cum a fost ucis Șuvaloff Moscova, 29 Iunie.—Atentatuorl a tras trei focuri asupra lui Șuvaloff, un foc nimeni pe prefect la brațul sting, al doilea glonț i-a perforat inima, al treilea răni pe un func­ționar, care se afla atunci în biroul prefectului. Cine e atentatorul? Moscova, 29 iunie.— Atentatorul e în vîrstă de 30 ani, nu pare a fi cult, dar nici nu arată a fi­ lucrător. Cauza pentru care l-a ucis pe Șu­valoff, e că lui i se atribue toate măsurile reacționare pe cari le luase odinioară marele duce Sergiu. Consecințele uciderea lui Schuvaloff Petersburg, 29 iunie. — Cind s’a adus țarului vestea despre uciderea lui Schuvaloff, el a fost cuprins de o criză de nervi atît de puternică în­cît cei din jurul sau sunt foarte în­­grijațî. Schuvaloff era la Curte și în aris­tocrația de aci foarte iubit pentru at’i’-10-ir.av Sdf. faiX te JYLC Tscova. Știrile pe cari Schuvalof trimetea aci aveau un caracter foarte liniș­titor și tocmai pe această împre­jurare puneau bază cercurile înalte de aci, de­oarece față de nesfîrși­­tele știri despre turburări în toate unghiurile Rusiei contrastau mult cu cele din Moscova unde peste cîteva săptămîni trebuia să se pro­clame în mod solemn proectul Bu­lygin. Speranțele pe care le exprima Schuvalof despre realizarea acestui act făcuseră o impresiune din cele mai favorabile. Prin uciderea lui Schuwaloff însă planul acesta suferă o grea lovitură și acum este îndoios dacă va fi sau nu realizat. O declarație a lui Sch­uwaloff Moskova, 29 Iunie.­ Alaltă seară Schuwaloff primise pe consulul en­glez, care era tocmai să plece în concediu și declară în mod pozitiv : „Liniștea în Moscova e deplin ga­rantată“. Schuwaloff zise de temerea că ar putea izbucni tulburări la Moskowa și declară acestea totalmente nefun­date. Consternarea la Moskowa Moskowa, 29 Iunie.— Motivul a­­tentatului e necunoscut. Funcționarii sunt consternați. Printre personalitățile care au­ ex­primat întîia condoleanțe familiei Schuwaloff se afla marea ducesă Eli­­sabeta, văduva marelui duce Sergiu care a petrecut toată ziua la familia Schuwaloff. Marea ducesă a plecat a­­bia seara târziu. Imediat după atentat porțile pre­fecturei poliției fură încuiate. Totuși știrea s’a răspînd­it repede. Identitatea atentatorului Petersburg, 29 Iunie.— Pină a mai nu s’a putut stabili numele a­­tentatorului, totuși este absolut si­­gur că el aparținea partidului revo­­uționar. Personalitatea lui Selmwalow Londra, 29 Iunie.— Asupra per­­sonalităței lui Schuvaloff sosesc știri contrazicătoare din Petersburg. După Daily Cronicle Schuvalof a ost unul din cei mai intimi amici a țarului, care avea complectă in­­credere într’nsul și se fotografiase idată cu dînsul pe cînd jucau a­­mîndouă o partidă de șah. Schuvalof era­ omul cel mai incorup­­tbil. Ca ofițer al gardei era un tî­­năr prietenos și viciu, iar nici de um un om pedant. Biroucrația rusă îl iubea foarte mult din această cauză, pe cînd era g­uvernator al Odesei.­­ Totuși, popularitatea sa a suferit f­oarte mult de cînd a fost mutat de­­­­ Odesa la Moscova. Aci el s’a fă­­c­ut unelta cercurilor reacționare ale­­ luițoî din Petersburg.­­ Din contră, Standard descrie pe d­uva'oif ca pe un om și blind pînă ’ i. din mină suflare, ca pe un m w — •■­itia foarte accesibil și Dezmințire Christiania, 29 Iunie. •— Se dez­minte in mod oficial știrea că prin­cipele Carol al Danemarcei s’ar sui pe tronul Norvegiei și se declară că autoritățile Norvegiei au oferit tro­nul unui principe din familia Ber­­nardotte. Conferința asupra Marocului Londra, 29 Iulie. — Camera Lor­zilor. — Lordul Lansdomie a de­clarat că Anglia va participa la con­ferința asupra Marocului. Nouă descoperiri de fraude la New­ York Londra, 29 iunie. — „New­ York Times“ anunță că fa­ șuri­e cu sta­tistica culturilor nu se mărginesc numai la cultura bumbacului. Și ți­­frele statistice asupra cul­area tutu­nului au fost falsificate în­ interesul trustului tutunului, exagerindu-se în­tinderea semănăturilor cu 29 la sută. Președintele Roosevelt a dat în­treaga afacere pe mîna parchetului. Regele Italiei și Sultanul Viena, 29 Iunie.—Se totografiază din Constantinopole că la ultima audiență pe care marchizul Impe­riali, a avut-o la sulta­­­raia­l a­­cestuia o scrisoare ai­ re­gelui Italiei. Relațiile anglo r r ■ Southampton, 12 I­pele și principesa Aristigr­iicl au părăsit astăzi An; » • se­ reîntoarce în Japonia înainte de plecare, a­­ j' a primit ne reprezentantn' . '.­iei, Reuter și i’a rugat t­im cu­noștința poporului ei / uita sa nu a avut nici ui ■ ț­oli­tic. Nu este nevoe, i­ vele de o misiune pentru le­găturile ce unesc ceh. <­ouii . Jim­î, căci sentimentele cari le y­i Japo­nia de Anglia sunt iz­olite din ini­mile celor două pope me. Poarta refuză noii reforme a Macedon­ia Constantinopole­­ r .— Moarta, răspunzând nici­ iei note a ambasador­ilor, «­sat să­­ primească un­ont­rol internațional pen­ru forma financiară din Maced­on­ia, de­­clarînd că acel control a­r fi superflu, de­oarece sistemul financiar funcționa perfect de bine. Puterile vor insista pentru admiterea controlului. Un dar al sultanului Londra, 29 iunie.­ Se știe că a­­tașatul militar turc din lagărul ja­ponez, colonelul Oerteff, a fost grav rănit de un șrapnel rusesc. Sultanul l-a avansat pe colonel la rangul de general și l-a trimis un dar de zece mii de lei. Plecarea prințului Arisugawa Londra, 29 iunie.­­ Prințul și principesa Arisugawa, cari au vizi­tat în numele Mikadoului curțile europene, au plecat astăzi din Sou­thampton, fără a mai trece prin A­­m­erica, direct în Japonia. Chestia Marocului Berlin, 29 iunie.­Programul con­ferinței în chestia Marocului va fi stabilit de sultanul Marocului în înțelegere cu Germania și Franța. Se crede că și la conferință se va ajunge la o deplină înțelegere între puterile interesate, invenție nouă în domeniul războ­iului maritim Viena, 29 iunie.­­ Ziarul Frem­­scmmatt publică un articol despre o avenție senzațională în domeniul războiului maritim. E vorba de invenția unui nou a­­parat de țintit pentru tunurile de pe vapoare. Cu acest aparat s’ar pu­ta nimeri opt-zeci din o sută de­ovituri. Aplicarea aparatului de țintire, la­ că se va adeveri ceia ce se zice dspre dinstil, ar trebui de fapt să provoace o revoluțiune în domeniul ăzboiului maritim modern. Acum cîteva luni s’au făcut ex­­periențe pe vapoarele unei puteri maritime străine, în condițiunile cele mai grele. Cu ocazia acestor experiențe din sută focuri, șaizeci au nimerit­ și, iventatorul susține, că ar fi putut smeri mai multe focuri dacă n’ar fi osit trei piese importante ale apar­atulu­i de ochire, piese pe cari le-a scans pentru a’și asigura secretul ivenției. Inventatorul acestui aparat este un ngur. Conflictul franco-german Paris, 29 iunie. ^L_D^Raavkr_a _ avut astăzi la ministerul afacerilor străine o nouă convorbire cu prin­cipele Radolin, ambasadorul Ger­maniei. Tratatul comercial franco-ris Paris, 29 iunie. — Membrii dele­­gațiunei franceze însărcinată, sub președinția d-lui Bompard, de a ne­gocia noul tratat de comerț, au ple­cat astăzi la Petersburg. Naștere princiară Londra, 29 Iunie. — Principesa moștenitoare a dat naștere unui principe.. Stoessel condamnat la arest Londra, 29 Iunie.— Exchange Te­legraph primește din Petersburg ști­rea că generalul Stoessel a fost con­damnat la arest domiciliar. Contele Zichy la Berlin Zemlin, 29 iunie.­­ Contele Eu­gen Zichy a sosit astăzi la Belgrad spre a cumpăra obiecte de-ale foș­tilor regi Milan și Alexandru. Unele cercuri din Belgrad pun a­­ceastă călătorie în legătură cu in­tenția lui Zichy de a face propa­gandă pentru venirea la tron a fiu­lui natural al lui Milan, George Cristici, ceea ce de altfel contele dez­minte categoric. Accident mortal de automobil Praga, 29 Iunie.—Trei funcționari facînd o plimbare cu automobilul pe domeniul prințului Auersperg de la Wlaschin, vehiculul căzu într’o pră­pastie, din cauza neprevederei șo­ferului. Administratorul Fried rămase mort pe loc, cu capul zdrobit, ceilalți s’au ales cu răni mortale, iar automobilul­­ a fost cu desăvîrșire sfărîmat.­­ Pupa și sărbătoarea națională a Franței Roma, 29 iunie.—De­oarece săr­bătoarea națională franceză cade a­­nul acesta într’o Vineri, cardinalul Ferrand, a întrebat în numele epis­copatului dacă se poate suspenda postul. Vaticanul a răspuns printr’un re­fuz formal, Bulgaria plîngîndu-se marilor puteri Sofia, 29 iunie.­ Guvernul bul­gar a făcut din situația bulgarilor în vilaietul Andrianopol obiectul unei plîngeri energice la marile puteri. Agenții diplomatici ai principatu­lui au explicat că elementul bulgar e expus în continuă unor apăsări de nesuferit. Populația a început să fugă în mosie. Mulți bulgari se refugiază în munți, alții părăsesc cu totul țara, închisorile sunt arhi-pline din cauza arestărilor arbitrare. Situația e din ce în ce mai în­grijitoare. Reprezentanții consulari ai pute­rilor în numitul teritoriu au fost în stare să se convingă de îndreptăți­rea plîngenlor. Sinuciderea unei artiste Stuttgart, 28 Iunie.­ Tînăra ar­tista Jaeger de la teatrul de vară din Ulm s’a sinucis era în cafeneaua din N­ewulm. Cauza sinuciderei e amorul ne­împărtășit pentru un ofițer. Agitația pieței bumbacului din America New­ York, 28 iunie. — Descope­rirea falsificărei țifrelor statistice a­­supra bumbacului, la ministerul de agricultură, a provocat o mare pa­nică în toate piețele Americei și chiar în piața universală. Deja a început să se șoptească că manopere identice trebue să se fi petrecut și cu cifrele oficiale privi­toare la statistica grînelor. Piața bumbacului a fost era din nou agitată și noul record à la hausse a atins o urcare de preț cu peste 10 șilingi per bal, după a­­vansul de 88 șilingi săptămîna tre­cută, ceea ce a produs tot atîta a­­gitație,ca și saltul de 20 șilingi din luna trecută. Se deduce de aci că raportul statistic de la 3 Iunie care aprecia reducerea întinderea cultu­rei bumbacului la v­re-o 12 la sută a fost făcută numai în interesul speculanților, pe cînd reducerea de fapt era cu mult mai mare. Un monument istoric curios Roma, 28 Iunie.—Casa Iuliei Ca­­puletti, cunoscută din Romeo și Ju­­lieta a lui Shakespeare, care în rea­litate nu a fost nici­odată casa Iuliei a fost cumpărată de către orașul Verona ca monument istoric pentru 14.500 lire, la o licitație publică și va fi menținută ca atare. Ancheta ungurească asupra inci­dentului Budapesta, 29 Iunie.— Se anun­ță din sorginte semioficială că minis­terul de interne a mituit încă 2n cri... de 8 lnie st. n. știri asupra inci­dentului de la granița romina. Suprefectul llun­yad a început o anchetă grabnică. Ministerul de interne a ordonat ca ancheta să fie condusă, cu cea mai mare repeziciune și energie și se vor face demersuri diplomatice pentru punerea în libertate a jan­darmilor unguri arestați. Flota engleză la Brest Brest, 29 iunie.­La prînzul dat pe bordul vasului „King Edward“ amiralul May a toastat pentru d. Loubet care are simpatia și ad na­rațiunea poporului englez. Amiralul a exprimat speranța că întilnirea dintre cele două flote va întări încă și mai mult actuala înțelegere cor­dială. Amiralul a băut pentru o lungă durată a acestei înțelegeri și pen­tru gloria și prosperitatea Franței. Amiralul Gaillard a răspuns că sentimentele exprimate de amiralul May erau și sentimentele francezi­lor, și că este o bucurie pentru dîn­sul v vedea statul major al echi­­pagiilor celor două flote simpati­­zînd în aceeași solidaritate mari­timă. Amiralul Caillard a toastat pentru rege, regină și familia re­gală engleză. Amiralul May a mulțumit pentru călduroasa primire făcută de orarul Brest flotei engleze. Prin far speciflî de la corespondenții noștri din : LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA foarte binevoitor tuturora. După „Standard“ Schuvaloff evită foarte mult orice atingere cu acele erouri din jurul țarului care sunt cauza răz­boiului cu Japonia. Războiul rus­o- japonez Ciocniri de avantposturi Petersburg, 29 iunie.—O depeșă a generalului Linevici, din 10 Iulie st. n. spune: Două companii japoneze, din re­giunea Hailungssn, s’au apropiat de avatotpoat­urile noastre de lîngă Si­­minotse. Avantposturile noastre, pri­mind întăriri, au silit pe inamic să se retragă. Din rapoartele primite, rezultă că stațiunea militară Korsakowsk (Sa­h­alin) a fost părăsită după ce toate cartușele provenind de pe vasul „Novik“ au fost trase. Flota inamică bombardează stațiunea. Tunurile de coastă au fost distruse. Toate ma­gazinele militare incendiate. De asemenea în stațiunea fortifi­cată Solviewka, detașamentul ce a­­pără acea pozițiune a fost bombar­dat de torpiloarele japoneze și silit a se retrage. Succesorul lui Avellan Petersburg, 29 iunie. — Ziarele spun că vice—amiralul Birilov a fost numit girant al ministerului de marină, ca­ succesor al amiralului Avellan. Știre falsă Charbin. 29 Iunie. — Știrea răs­­pîndită în străinătate despre izbuc­nirea unui caz de ciumă la Charbin este cu totul falsă Presa japoneză și atitudinea Chi­nei Londra, 29 Iunie.— Presa japo­neză este foarte indignată contra încercărilor Rusiei de a alimenta influența Chinei asupra tratativelor de pace. Ziarele invită China de a-șî menține stricta neutralitate. Blocujul Wladivostokului Londra, 29 Iunie.—Daily Tele­graph anunță că blocusul Wladi­­vostokului este acum forte. Nici un vas rusesc nu mai încearcă să pără­sească portul. Numai torpiloarele încearcă să se aventureze pînă la eșirea din radă. Cînd se încheie pacea Berlin, 29 Iunie.— Se telegrafiază din New York ziarului Berliner Tage­blatt: Incheerea păcei nu se poate aș­tepta înainte de luna Octombrie.­ Reîntoarcerea contelui Cassini , Londra, 29 Iunie. Contele Cas­­­sini, ambasadorul rus în Statele­­­ Unite, care a fost rechemat acum de curînd, s-a îmbarcat Dumineca trecută la New-York—după cum­­ anunță o știre din New-York—cu destinația pentru Europa Contele Cassini va remite țarului o scrisoare autografă a președinte­­i, lui Roosevelt. " Negociatorul rus al păcei "­­ Paris, 29 iunie.—Corespondentul din Petersburg al ziarului „Echo de Paris" anunță că d. Muraview nu pleacă ca negociator al păcei la conferința păcei din Washington. Cînd Muraview s’a prezentat a­­laltăerî în audiență la țar, împăratul observă: „Păreți a fi bolnav. Ar fi mai bine să nu plecați la America“. ’ La acestea Muraview a răspuns­­ că într’adevăr nu se simte bine și dorește să fie scutit de misiune. Ministrul Lamsdorff a dorit tot­deauna ca Witte să fie însărcinat cu negocierile de pace. Se afirmă că Muraview a căzut victima unei intrigi de palat care ar fi fost urzită de contele Lams­dorff. • împăratul n’a iscălit proectul de instrucțiuni care îl elaborase Mura­view.­­ Domnește o mare nehotărîre la chestia păceî. In jurul păcei China și pacea Peking, 29 iunie.­Agenția Reu­ter află că guvernul chinez a noti­ficat acum de curînd legațiunelor Rusiei și Japoniei precum și lega­­țiunilor celorlalte puteri din Peking că China va refuza să recunoască orice aranjament încheiat de confe­­rința pentru pace dacă China nu va fi consultată. Guvernul japonez a răspuns la a­­ceastă notă în termeni politicoși dar clari că această notă nu ar pu­tea în nimic influența proectele și acțiunea Japoniei. Guvernul rus nu a răspuns încă la nota guvernului chinez. Japonia și pacea Londra, 29 iunie.­Se telegrafiază din Washington: Agentul financiar pe lîngă lega­­țiunea japoneză de aci­d, Kaneko, a fost rugat de Roosevelt ca să facă pe Japonia să renunțe a mai cere despăgubiri de războiu, mulțumin­­du-se cu alte compensațiuni. Kaneko a declarat categoric, că Japan­ia­ nu va renunța cu nici un Batista cu noroc a reginei Nu-i poveste ! E rani! Atît de real pe cît de drăgălaș este faptul. E zece Maiü ! Lume multă. Un ita­lian trece ținînd în brațe pe Frances­­china lui, o fetiță de 2 ani, cu ochi negri­, aprinși, brună, Ca masca cî, tră­­dînd origina­ î sudică. Copil zglobiu, cu păr buclat. Ajunge sub ferestrele palatului. De odată o fereastră se des­­­­chide și Carmen Silva apare. Drăgă­­­­lășenia micei italience redeșteaptă ve­chi și nestinse sentimente și grațioasa regină ducînd un deget la buze face, însoțit de nelipsitu­l surîs, un legendar pa. Intr’un entuziasm de italian părin­tele îșî ridică fetița spre fereastra, 1 strigă Eviva și mica Francoschina răs­punde spontanen la salutul reginei printr’un, pa, pe care numai o mamă duioasă poate să-l guste.­­ Cîteva minute, și o batistă re­gească se coboară plină dela fereastră. Gardistul se repede, o prinde și o duce fericitului italian. O desface. Din înălțimea sa, grațioasa regină rîde cu bucuria micei Franceschine. E multă lumină și prin aerul dogorit de arșița­­ soarelui de Mai, dinsa bate micele-î palme. Cu multe prăjituri și bomboane­ . Ochișorii i se îndreaptă recunoscători­i la fereastra regală. Ce fericire pe um­i-­­ lui părinte. Din sudul Italiei pînă în­­ Romînia e cale lungă! A trecut mări j și țări străine și tocmai aci capătă o­­ fetiță, care are norocul să fie dăruită­­ de o regină. In spiritu­l aprins de ro­­­­man lucrul sî pare de necrezut. E ne­ ,­vea ? Atîta noroc pe fata lui ? Nu-i­­ vine să creadă ochilor! Va lua batista­­ regească și o va păstra ca pe un talis­­man. Și cînd fetița se va face mare,­­ i-o va da ca pe un mare noroc, iar­­ cînd se va mărita o va duce în noua­­ casă, ca zestre, ca pe un giuvaer ne- i prețuit. Și într’o atitudine pe care noi­i scepticii blazații nu o putem avea, el,­­ italianul, plin de poezia epocilor eroice ale țarei sale, vrea să strîngă batista cu noroc. Dar sergentul o golește o ia și o duce în Palat. Și de atunci au trecut luni! Italia­nul meu este trist și nenorocit Pri­­vește pa­nica­! Francoschina cu jale și-i plînge de mila nenorocului ei! , Umblă mereu după batista cu noroc ! Pare că i toată fericirea se resuma în ea. A în­cercat fol și chip să recapete acea fo­­­rit­ire pierdută, a alergat pretutindeni,­­ dar nu zadar! Cîștigase o avere în­­­treagă într’o secundă, a clădit castelu’ în Spania, și în altă secundă toate s’au spulberat. Batista reginei, batista­ kamp­ j­man, batista cu noroc i-a fost răp­itâi de hamnul sergent de stradă. O­­ dacă i-ar fi permis, dacă ar pu­tea ajunge pînă la grațioasa suverană, i-ar cădea la picioare ca cel mai umil supus și cu lacrimi în ochi ar implora-o să redea norocul pierdut al mieii Fran­­ceschina. Și ochii, cari plîng, au lunul părinte, poate ar reuși. Și dacă ar îndupleca-o mica Franceschina va duce batista în frumoasa Italie și sub cerul azur și plin de soare­ se va bucura o viață în­treagă, o viață de femee și va incinta toate împrejurimile de la Bari, că feri­citul loc posedă o comoară: batista cu noroc a Reginei. .■> Majas tare, dați batista cu noroc! , \ De la Olari \

Next