Dimineaţa, octombrie 1905 (Anul 2, nr. 599-628)

1905-10-26 / nr. 623

J Anul II No. 623 BANI PUBLICITATEA 4` rorP 1 pagina II­» bani 20 ~ » „ „ «* » IV-a „ 10 ■ publicitara UNITĂ— ‘ ” . In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina III«a ,bani 35 n * * * » *» 18 Inserții și reclame linia lei 2 Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa : > d-Ior Mi Dukes nachf. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wis» concesiune exclusivă ■3XaBEm$aSfc«B^„^­^^ 'ate (Adevărul și Dimineața) . . let 32 I 3 luni .... 8 . . . 16 I 1 Inna .... 3 IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT BANI Telefon No. 260. . Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței Biurourile ziarului str. Sărindar 11 'W ’BrwtL Un an . Ș Im­i . Merem­­ 26 Octombrie 1905 DIREC­T­O­R COEST. MILLE AB O SALENTE Simple (Dimineața) WM JUUIATATE Let 18_ • • 1l 9— • . „ 4.50 ■ ■ „ 1.50 ÎNDOIT ASTAZI: 25 Octombre (7 Noembre) 1005 Și Martirio CATOLIC : Engelbert Soarele răsarevj^^l'wMv.va\a-.-.....v...m^>^^a>laaaaaaaaaaw In cursul zilei de Duminică, pretutindeni timpul a fost frumos, liniștit și călduros , de orî noapte cerul s’a acoperit maî în minmm [UNK]—____­­ toată țara și vîntul bate tăricel dela E. Puțin îngheț s’a semnalat în cursul nopței numai pe alocuri în Moldova. Tempe­ratura a variat între plus 19 sub zero ziua la Alexandria, R.­Vîlcea și Tîrgu-Jiu și minus 2 noaptea la Roman. Barometrul staționar. N’a plouat nicăeri. Tonf­inul Mo­ti mi­ci Se va reprezenta pentru a treia oară. Reprezentație de bine- I Call UI K­alI UIICt­­facere, comedie în 4 acte de Schonthan și Kadelburg, loca­l?_12 A­A J 17 vY. 11 Ti­lizată de d. Emil D. Fagure Toothill I III’IP Reprezentație extraordinară sub patronagiul d-lui Victor Ionescu. 1 bali UI Lil Iu deputat și directorul ziarului „Acțiunea“. Se va juca piesele • Flori și Lacrimi, poem dramatic într’un act de Mihail Mora și Copilul Supra­natu­ral, comedie în trei acte, localizată de d. Emil Nicolau. Spectacole pentru familii Sala Edison. In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu și copil.—Sala Hugo: Capelă napolitană.______________________ Licitații.—Se ține licitație publică pen­tru dărîmarea pavilionului din cîmpul mo­șilor. Baluri.— Societatea „Desvoltarea“, dă astă seară un mare bal în saloanele băi­lor Eforiei. Autorități­­ deschise. . Judiciare. - sínt deschise. âMEATO Toate autoritățile sunt Instanțele judecătorești Zilele de groază din Moscova Luptă între greviști și armată C­ĂMĂTĂRII Una din plăgile societățeî noastre sînt cămătarii. Și cînd vorbim de cămătari, nu înțelegem să vorbim de împrumutătorii de bani, dar de acei exploatatori fără inimă cari se aseamănă cu negustorii de carne vie ori cu negustorii de sclavi. Aceștia sînt mai repulsivi decît cei cari fac meseriile cele mai infame și cari își întrețin viața din cele mai abjecte ocupațiuni. Cămătarul nu este un om care trage cel mai mare profit posibil de pe urma activităței sale ori a capi­talului său­, cămătarul pîndește toate nevoile, surprinde toate slăbiciunile, exploatează toate pasiunile și ajunge ca să realizeze averi mari fără muncă și fără nici un risc. In special cămătarii aceștia aleg de preferință, pe minori, pe acei copii stricați cari plini de pofte de la cei d’intîiu pași făcuți în viață, cedează, fără nici un scrupul, averi imense în schimbul cîtorva mii de lei pe care i-au cheltuit, în termenul Cel mai scurt posibil. Minorii sînt de multe ori niște naivi cari cad în mrejele cămătari­lor fiind împinși și sugestionați de aceștia; în general, însă, minorii pari ajung pe mîinile cămătarilor. Bînt niște degenerați, niște candidați­­ ai vițiului sau niște nenorociți că­rora, din vîrsta fragedă, le au lipsit binefacerile unei bune educațiuni. Ori­cum ar fi, acțiunea cămătarilor este dezgustătoare și merită cea mai energică reprobare și represiune. De mai multe ori justiția, avînd a se ocupa de acești oameni, le-a aplicat pedepse severe, alte ori, spre a-i descuraja, le-a anulat polițele și i-a făcut să piardă, nu numai enor­mele dobînzi cuprinse în ele, dar încă și micul capital plătit împru­­mutătorilor, cu toate acestea banda nu s’a descurajat și urmează a opera ca în Vlăsia. Ceea ce este extraordinar în ac­țiunea acestor oameni e că dînșii nu se mărginesc să perceapă do­­bînzî ori­cît de mari, ci spoliază fără nici o umbră de rușine și aca­parează averi întregi în schimbul unor sume minime ce au avansat. S’au văzut cazuri cînd cămătarul a primit polițe pentru suma de 100,000 lei, deși nu a plătit minorului decît 2000 lei, deci pentru 2000 lei a primit o dobîndă de 98,000 lei. Asta întrece tot ce se poate închipui. Trebue negreșit de găsit un mij­loc pentru a protege mai bine so­cietatea în contra bandiților carne­te­, căci este evident că actualele legi nu sînt suficient de protectoare. Trebue ca, minorii, mai ales, să fie puși la adăpostul uneltirilor acestor oameni atît de periculoși și trebue ca tribunalele să vază în mod sis­tematic pe acești exploatatori anu­­lîndu-le polițele fără nici o excep­țiune. Cămătarii, afară de asta, trebue obligați prin lege ca să nu mai poată împrumuta pe minori și, cel mai bun mijloc pentru atingerea acestui scop, este, ca niciodată, po­lițele iscălite în astfel de condițiuni, să nu fie valabile. Rămîne la inteligența legiuitoru­lui și la severitatea tribunalelor ca să se pună un frin, dacă nu chiar capăt, cămătăriei desfrînate de as­tăzi. Dar este absolut necesar să se trateze cu cea din urmă lipsă de indulgență traficanții neobrăzați cari jefuesc lumea mai rău ca în cadru, că vor suspenda inamovibilitatea în ma­gistratură spre a face noul numiri. A­­ceasta, bine’ințeles, cînd vor veni la putere. Pîn’atunci opoziția va face mult caz de faptul că între miniștrii sînt ne­înțelegeri și că unele numiri în magis­tratura inamovibilă au fost făcute pe considerațiunî politice,­­după cum reese din destăinuirile d-lui Beșteleiu­. Guvernamentalii se arată nemulțumiți de acele destăinuiri și învinuesc pe d. Beșteloiu pentru faptul că a dat publi­­cității o convorbire particulară pe care a avut-o cu d. Take Ionescu. Viața politică Numirile în magistratură Destăinuirile d-lui Beșteleiu. —Cum s’au făcut numirile. — Satisfacția opoziției. — Nemulțumirea guver­­namentalilor. Opoziția se arată foarte alarmată de faptul că un consilier de la Curtea de apol din Galați, d. I. Beșteleiu­, a pu­blicat o lungă scrisoare prin care arată Cum s’au făcut ultimele numiri în ma­gistratura inamovibilă. Acea scrisoare a apărut în Epoca și prin ea se relatează o convorbire pe care d. Beșteleiu­ a a­­vut-o cu d. Take Ionescu, înainte de a se fi făcut numirile în magistratura înaltă. D. Beștelei­t a voit să fie avan­sat, în baza vechimei și a meritelor sale, sau dacă nu se poate să fie avansat, atunci să fie mutat la altă Curte, cre­­zîndu-se jicnit de faptul că un consilier mai nou decit dînsul are să fie numit, cum a și fost, președinte de secție. In acest scop d. Beșteleni — după cum spune singur — s’a dus la d. Bă­­dărău, ministrul justiției, care l’a tri­mis la d. Take Ionescu. D. ministru de finanțe — spune d. Beșteloiu—s-a declarat că n’are nici un loc pentru d-sa, căci toate locurile au fost date, unele la unii magistrați cari aveau drepturi, altele la alți magistrați cari aveau simpatiile guvernului. D. Beștelenu s-a hotărit să publice convorbirea ce a avut-o cu d. Take Ionescu și a publicat-o, iar presa de opoziție și oamenii politici pe cari îl reprezintă acea presă fac mare zgomot în jurul celor publicate de d. Beșteloiu. Se afirmă că pe baza destăinuirilor făcute de magistratul inamovibil de al Galați, atît liberalii cît și conservatorii carpiști sunt deciși să facă declarația C. Dem. Ifii NifftH apei La timp s’a anunțat că primăria Ca­pitalei a decis să instaleze contorî sub­terani spre a putea constata ce risipă de apă se face și care e cauza acelei risipe. S’au instalat patru asemenea contorî, cite unul, la podurile Cotroceni, Sf. Elefterie, Mihai-Voda și în str. Colței, în fața spitalului.* Din observațiunile ce s’au făcut de către inginerii primăriei, rezultă că din cauza risipei de apă a abonaților și din cauza defectuozităței unor tuburi, se perde 65 la sută din cantitatea de apă ce se debitează zilnic. In prezent se debitează pînă la 50 mii m. c. apă pe zi, deci se risipesc pînă la 65 mil m. c. de apă in fiecare zi. Din această constatare inginerii pri­măriei deduc că dacă s-ar impune un control la debitarea apei, apoi cantita­tea de apă ce există azi ar fi absolut suficientă pentru trebuințele Capitalei. Dem. ff Bant in toată țara A­LTINA ORA TELEGRAFICA Prin FIR special de la corespondenții noștri speciali din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta ------------ t­o­t ----------­ Mișcarea revoluționară din Rusia O declarație a amiralului Nebogatoff ,Paris, 24 Oct. — Amiralul Nebogatoff, care se predase în lupta de la strîmtoarea Tsusima, a sosit ori la Mar­silia. Amiralul se plînge că nu a fost ascultat încă pînă a­­cuma. El își explică procedarea, arătînd că cele patru vapoare ale sale au fost atacate în luptă de 27 vapoare japoneze, așa că nici nu se mai putea gîndi la o salvare. Amiralul pleacă pe la Viena la Petersburg. Condamnații politici liberați Petersburg, 24 Octombrie.—De­monstratiunea plănuită pentru er­, n’a avut loc. Azi dimineață, toți condamnații politici au fost libe­rați în virtutea amnestiei. Luptă sîngeroasă între lituani și evrei Riga, 24 Octombrie.—Eri a avut loc o luptă sîngeroasă între evrei și lituani. Opt li­tuani au fost uciși. Revolu­ționarii împart bombe și arme. Constituția în Finlanda.—De­­misiunea ministrului de fi­nanțe Petersburg, 24 Oct.—Țarul a dat ordin lui Witte să compună manifestul prin care se acordă din nou Finlandei Constituțiunea Țarul a acceptat demisiunea mi­nistrului de finanțe Kokonzew, căruia îi va succeda Schipow. Ațîțări polițienești contra e­vreilor.—Reîntoarcerea ro­mânilor expatriați RĂDĂUȚI, 24 Octombrie.—Per­soane sosite din Basarabia afirmă că poliția instigă contra evreilor, împărțind manifeste incendiare prin sate, spre a combate puternicul cu­rent țărănesc român contra proprie­tarilor. Propaganda poliției se face în nu­mele ortodoxizmului. Panica dom­nește printre evrei. Guvernul rus face dificultăți e­­vreilor expatriați, încasînd de la ei în mod samavolnic taxe împătrite pentru pașapoarte. Romînii basarabeni expatriați se întorc în Rusia în urma amnistiei Persecuțiile administrațiunei sînt mari; ea încasează amenzi sub pre­text de neregularitățî la pașapoarte. Uhrynovsky Grave turburări antisemitice la Ismail și la Reni GALAȚI, 24 Oct. — Din cauaz evenimentelor singer­oase din Odesa, vapoarele navigației ruse s’au sus­pendat din nou. Circulația nu se mai face decit pînă la Reni. Vin știri despre groaznice măceluri din Ismail. Numărul morților ar fi colosal. Orașul e în flăcări. Se zice că ar fi vorba de excese antisemite.—lut. 4c GALAȚI, 24 Octombrie.—Telegra­­me particulare din Izmail vestesc că acolo în ultimele două zile au fost niște revolte groaznice; ele au fost înăbușite de armată. Numărul mor­ților și răniților e de 60. Era un grup condus de Balabanos a atacat prăvăliile evreilor. Azi e relativ li­niște, dar au izbucnit tulburări la Reni.— Sylvius. Poliția organizează bande. — Știri fantastice. — Audi­ență la Witte Petersburg, 24 Octombrie. — Aci s’a proectat organizarea unei bande de 4000 de oameni armați, sub con­ducerea poliției. Partizanii vechiului sistem caută să distrugă atențiunea generală a­­supra țărilor de la fruntarie și în spe­cial asupra Finlandei și Poloniei. „Nowoje Wremia“ răspîndește în acest scop zvonurile cele mai stu­pide. Astfel acest ziar afirmă că mai multe regimente prusiane sunt gata să treacă în Polonia. Retragerea lui Bulygin provoacă o mare satisfacție printre moderați. Dornowo, de­și e cinovnic, se bu­cură de multe simpatii, de­oarece ca conducător al poștei a dovedit că e un priceput organizator. El e dotat cu o mare putere de muncă și este un partizan al lui Witte. Kokoschkin și prințul Luow, re­prezentanții partidului constituțio­nal burghez, au sosit aci spre a a­­vea o convorbire particulară cu Witte. Ei vor cere înlăturarea lui Tre­­pow și acordarea votului universal direct și secret pentru alegerile re­prezentanței constituționale, de­oare­ce fără acest succes burghezia va pierde orice tărîm, îndată însă ce aceste pretențiuni vor fi îndeplinite burghezia se va îndrepta tot atît contra republicanilor ca și contra reacționarilor. Guvernorul general al Finlan­dei prizonier al socialiștilor Berlin, 24 Octombrie.—‘­După in­­formațiuni autentice din St. Peter­sburg, Helsingforme ■ se află in mîi­nile comitetului organizator al lu­crătorilor. Guvernorul general prin­cipe­ Obolensky este în toată puterea cuvîntuluî prizonierul lucrătorilor. I s-a comunicat cerințele lucrăto­rilor. Ele culminează în restabilirea stărei anterioare regimului Bobrikov cum și în reforma landtagului pe bază democratică. 1. Ziarist revoluționar repatriat Petersburg, 24 Octombrie.— D. Petre Stromov, redactor al ziarului „Ospopozdienie a primit permisiu­nea de a se reîntoarce în Rusia. Marele măcel din Odessa Berlin 24 Octombrie.­— Depeșe din Odessa , Plebea a devastat toate magazi­nele. Sunt multe mii de morți și ră­niți. Grave agitațiuni naționaliste în Varșovia Varșovia, 24 Octombrie.— O în­trunire ținută de comitetul per­sonalului teatrelor, de teh­nicienii și membrii orchestrelor teatrelor au hotărit să mențin,"..gî­eva și să ceară naționalizarea saturor tea­trelor. Socialiștii au­ izgonit agi pe co­piii din toate școlalele primare și profesionale, deși se adoptase lim­ba polonă ca limbă de instrucție. Witte și libertățile Berlin, 24 Octombrie. — Depeșa din Petersburg. Mai mulți membrii ai partidului zemstvourilor au spus lui Witte că țara va fi salvată nu­mai dacă Duma va fi convocată imediat pentru elaborarea constitu­­țiunei. Witte a răspuns că astăzi cînd revoluția domnește în toată Rusia a­­ceasta e imposibil. Totuși împărtă­șește vederile zemstvourilor. Witte a mai declarat unei depu­­tațiuni a muncitorilor că e partiza­nul dreptului de vot, dar că elabo­rarea legei electorale trebue lăsată în seama Dumei. Germani atacați de bandiți Riga, 24 Octombrie. — Eri o bandă de haimanale a amenințat pe mai mulți locuitori de origină ger­­mană, cari au tras la un hotel de rangul Intíia, hotelul „Roma". O patrulă de dragoni trecu pe a­­colo și-și văzu de drum mai de­parte fără a de vreun ajutor. . Plebea fu pusă pe goană de către personalul de serviciu al hotelului, ai cărui oameni se înarmaseră cu­­ revolvere. Consulul german a dresat un protocol asupra acestui caz. Anarh­ia la Moscova Berlin, 24 Octombrie.— De­peșe din Moscova : Aci anarh­ia este complec­tă . In multe părți ale orașu­lui se comit groaznice masa­cre. Circulația pe strade este foarte periculoasâ. Manifestanții patriotici, așa numiții monarh­iști, al căror număr e îngroșat de o ceată de haimanale și de bețivani cor­upți,străbat, avînd în frun­te drapele, portretul împăra­tului și tablouri religioase. Cine nu se prosternă în fa­ța haimanalelor este bătut de moarte sau ucis. In special furia haimana­lelor se îndreaptă asupra stu­denților. Zilnic se petrec cele mai o­­dioase barbarii. Oamenii sînt uciși, sfîșiați in bucăți sau înecați. Școala de ingineri este ase­diată de banda neagră care face uz de arme. Iritația în oraș e de nede­­scris. Guvernul provoacă escese Varșovia 24 Octombrie.­ Guver­nul caută toată mijloacele spre a provoca escese antisemite. Mii de haine au fost­­ cumpărate de la telali pentru a se deghiza po­­lițiștii­ și haimanalele, care sunt gata inaimat#. Manifestul țarului pentru Fin­landa Copenhaga, 24 Octombrie. — A­­genția Ritzau află din Helsingfors următoarele : printr-un manifest al țarului semnat la 4 Noembrie st. n. manifestul din Februarie 1905 a fost anulat. A fost de asemenea a­­nulată legea privitoare la obligati­vitatea serviciului militar, precum și ordonanțele privitoare la modifi­carea statutelor senatului, instruc­țiunile pentru guvernatorul general și ajutorul său și diverse alte pres­­cripțiuni pentru funcționarii civili. în acelaș timp au fost declarate anulate ordonanțele relative la jan­darmerie, la întrunirile publice. Senatul finlandez a fost însărci­nat să facă noi propuneri Dietei a­­vînd de bază sufragiul universal, de a anunța imediat suprimarea cen­­surei preventive și de a face pro­­ecte de legi în favoarea libertăței presei și a întrunirilor. Status-quo în Finlanda Petersburg, 24 Octombrie.—După știri din sorginte sigură, țarul va ordona încă astăzi restabilirea statului-quo în Fin­landa. Excese contra intelectualilor .Petersburg, 24 Octombrie. — A­­genția Westnik află că la Wratka reacționarii, în cursul unei manifes­­tațiuni, au atacat pe membrii socie­­tăței intelectuale, ucizînd pe mai­­ mulți și rănind pe alții. Ciocnire la Riga Riga, 24 Octombrie.­ O ciocnire între ortodoxi, care făceau o mani­­festațiune antisemită și evrei, a a­­vut loc. 10 persoane au fost ucise și 15 rănite. Agitația din St. Petersburg li­niștită de poliție St.-Petersburg, 24 Octombrie.­­Ziua de ieri, Duminică, a trecut li­niștită în St.-Petersburg. Bulevardul Newsk­y (Newsky-pros­­pect) era ticsit ea de vre­ o opt sute de mii de oameni. Asemenea și toate celelalte strade erau literalmente înțesate de lume. Demonstrația proiectată nu a avut loc, de­oarece pe cît se pare poliția luase deja mai dinainte măsuri ener­gice. Pe strade se văd patrule de ca­valerie. Turburări în Caucas Tiflis, 24 Octombrie.­­ Agenția Westnik află din Wladicaucas că o ciocnire între partizanii partidului reacționar și ai partidului revoluțio­nar s’a produs. S’au tras focuri din ambele tabere. Sunt patru uciși și 17 răniți. Escese țărănești Putin (guv. Kurok), 24 Octom­brie.— Țăranii i-au cerut proprieta­rilor să le cedeze sau să le arendeze moșiile din districtul Nowsybkow. Țăranii au prădat casele proprie­tarilor, considerabilă a parcurs cîntînd stră­zile orașului și a spart ferestrele stabilimentului societăței germane de gimnastică. Trupele și jandar­meria au evacuat străzile principa­le. Manifestanții s’au retras prin mahalale unde dezordine au mai continuat cîteva ceasuri pe cînd centrul orașului era relativ liniștit. Niște copii de stradă și alte ele­mente cari n’au nimic comun cu lucrătorii, au ridicat baricade în două locuri și au atacat poliția și trupele cu pietre. Ei au fost goniți, iar ba­ricadele distruse, s-au făcut mai multe arestări. Identitatea unui tînăr revolu­ționar omorît.— No­­i tulbu­­rări în Praga Praga, 24 Octombrie.— Băiatul care a fost rănit prin focuri de pușcă și care a murit azi dimineață în urma rănilor primite, a fost recunoscut ca fiind calfă de sticlar, Johann Hubár, în vîrstă de 16 ani. Azi pe la 11 înainte de amiazi au avut loc antrepamente pe piața We­­ncseslaw și Graben. Jandarmeria și poliția au intervenit imediat. Guvernul amenință pe lucrători Praga, 24 Octombrie.­Un comu­nicat al guvernului declară că s’ar părea, din excesele ultimelor zile, că rezultă din mișcarea politică în favoarea sufragiului politic, că s’ar urm­ări și alte scopuri. Aceste ma­­nifestațiuni ar trebui să înceteze prin urmare tocmai în interesul obținerei unei reforme electorale, căci dacă excesele s-ar »eînd­ ar deveni necesar ca guvernul să res­­trîngă în mod provizoriu libertățile politice sau chiar să aplice măsuri legale mai severe. Excesele trec la mahalale. — Bombardarea cu bolovani Praga, 24 Octombrie. — Excesele au trecut cu totul­­ în cartierele ex­centrice de­oarece centrul este cu to­tul înconjurat de armată. In Weinburg s’au spart geamurile localului judecătoriei de pace și în cîteva școli. Agenții polițienești cari voiau să împrăștie pe manifestanți au fost a­­tacați cu pietre în mod sălbatic. Cîțîva dintrî’nșii au fost răniți de bolovanii azvîrliți de mulțime. Pe piața Carol­­ Karlsplatz) s'a tras focuri de pușcă asupra poliției călărețe și s’a deschis contra lor o adevărată bombardare cu bolovani. Seara armata a primit întăriri din Czaslau și din Theresienstadt. IN ȚARI Destăinuirile d-lui Beștelețîi.-C­iocnire de vapoare.— Congresul comunităților lz<­raelite.— Grevă la spital. — Expoziții națională. — Eliberarea d-lu­i Const. Graur. GALAȚI, 24 Octombrie.— Destăinui­rile publicate de d. magistrat Beștelenu­ au produs o enormă senzație. Toată lu­mea comentează acele destăinuiri, dat­ fiind unanimele simpatii de cari se bu­cură d. Beșteleiu în localitate. Faptul se pune în legătură cu un zvon care circulă cum că prefectul Ciun­­tu, intervenind în chestie, s’ar fi dus la d. ministru Bădărău cerîndu-i să ami­ne mișcarea în magistratură pînă la re­întoarcerea d-lui Take Ionescu în țară. Se asigură că d. Bădărău ar fi răspuns prefectului Ciuntu arătîndu-i așa. — Vaporul italian „Serbia" s’a ciocnit azi cu un vapor olandez în dreptul agenției Fraissinet. Vaporul italian a suferit grave avarii. — Vaporul poștal austriac a sosit cu o întîrziere de 36 de ore, di­n cauza ceței pe Dunăre. — D. Khausnapolski, cunoscut fi­lantrop, intempetorul spitalului izraelit, se află grav bolnav. D-sa a fost operat azi. — D-nis Gottesman și N. Sch­apira pleacă miine la congresul comunităților izraelite. —Internii spitalului „Elisabeta“ s’au pus toți în grevă din cauză că s’au re­dus personalul și lefurile. Spitalul a rămas fără interni. — Muzica regimentului 11 Siret, condusă de cunoscutul compozitor d. căp. Alexandrescu, care a fost clasată între cele mai bune din țară va parti­cipa la marea expoziție națională. — In urma infirmării mandatului de arestare eliberat contra d-lui Const. Graur, acesta a primit numeroase tele­grame din țară prin care se vestejește atentatul încercat de administrație in­potriva d-sale. Int. ’ Tulburările din Praga * Praga, 24 Octombrie.—Demon­strațiunile­­ prin mahalale au durat pînă la miezul nopței. Puțin înainte de 12 noaptea trupele și poliția s’au retras. Azi dimineață mulțimea a mani­festat în fața redacțiunei unui ziar socialist. Un polițist a fost bătut. Obstrucțiune la căile ferate din Bohemia *Praga, 24 Octombrie.— In urma ultimelor evenimente din Praga, comitetul diriguitor al partidului social-democrat a hotărit să înceapă negocieri cu toate asociațiunile de lucrători ale imperiului spre a se fixa un mod comun de procedare și, eventual, de a organiza și pro­clama greva generală. Pînă ce o hotărîre în acest sens va fi luată, lucrătorii sunt sfătuiți a se abține de la verice manifesta­­țiune pe străzi și a se mulțumi de obstrucțiunea impiegaților căilor fe­rate, cari, în întrunirea ținută azi la Praga au hotărit să întindă ob­­strucțiunea la toate liniile din Bo­hemia și la toate drumurile de fier ale statului austriac. In urma manifestațiunilor de Sîm­­bătă, Universitatea a fost închisă pînă la nou ordin. Azi dimineață, s’au reînnoit în fața universităței, conflictele intre studenții slavi și italieni de o parte, și studenții naționali germani de altă parte. Poliția a izbutit să des­partă pe demonstranți înainte ca în­­căererea să fi luat proporțiuni mai grave. Noul tulburări . Praga, 24 Octombrie. — Azi după amiază și astă seară manifes­tunile rețilpii. O mgh­ișiș Derouléde la Paris. — Demon­­strațiunea din gara Lyon Paris, 24 Octombrie. — Ori după amiază Derouléde a sosit la Paris. La gara Lyon, el a fost așteptat de sute de mii de oameni. O gigantică demonstrațiune a avut loc. Se au­­zeau strigăte de „trăiască Derou­léde !“ „trăiască Franța !“. Nici un cuvînt însă în contra republicei. Criza din Ungaria Mako, (Ungaria), 24 Octombrie.­ Partidul independent a ținut era o întrunire populară sub patronagiul d-lui Apponyi și al d-lui Justh, pre­ședintele Camerei. Discursul d-lui Appony și dis­cursurile celorlalți oratori au fost întrerupte de socialiști. O încăerare între socialiști și independenți se produse. Socialiștii au fost dați a­­fară din sala de întrunire. Tulburările din Praga Praga, 24 Octombrie.­­ Tulbu­rările au ținut prin mahalale pînă pe la miezul nopții, cînd liniștea a fost restabilită. împrumutul sîrb Belgrad, 24 Octombrie.­Guvernul a semnat astăzi tratatul pentru con­tractarea unui împrumut la un grup de bancheri compus din Banca Uni­unea din Viena, banca Hope et Comp. din Amsterdam, Stern Brothers din Londra; împrumutul este de 70 milioane cu 4 lum. la sută de amortizat în 50 ani. Demonstrațiuni în Austria *Viena, 24 Octombrie,— Tele­grame din Triest, Insbruck, Salz­burg și Linz vestesc că în aceste o­­rașe s’au făcut erî seară demonstra­­țiunî în favoarea sufrajului univer­­ s. Nu e nici un incident» mai im­portant de semnalat. Meeting socialist Budapesta, 24 Octombrie.­ So­cialiștii au celebrat printr-un mee­ting și o procesiune demonstrativă victoria revoluționarilor ruși. Poli­ția l-a respins după o scurtă rezis­tență din partea lor. Minor ucigaș prin imprudență PLOEȘTI. 24 Octombrie— Băiatul Gheorghe Ionescu de 13 ani, din com. Aricești, jucîndu-se erî cu pușca, a o­­morit prin imprudență pe băiatul Torma Nicolae Jeheru de 16 ani. Impruden­tul delicvent a fost arestat.—Stavăr GIURGIU, 24 Octombrie.— Rezulta­tul perchiziției lui Dimitrie Apostoli este că nu s’a găsit nimic compromi­­ț­țător, d-sa fiind o persoană onorabilă­, bine văzută în societate. —Idem, înalți prelați sosiți.—Incendiul unei fabrici.— Țărani bătăuși , Constanța, 24 Octombrie.—Cu trenul de astă seară a sosit aci Pimen, episco­pul Dunărei de Jos și Atanasie Miro­­nescu,­­episcopul noului Severin. La gară au fost întîmpinați de prefectul Capșa, de primarul Bănescu, de clerul local și de numeroși cetățani. Miine sosește Partenie, mitropolitul Moldovei; înalții prelați vor asista la oficierea serviciului divin, Mercurî sărbătoarea sfintului Dumitru. BRAILA, 24 Octombrie.—Lipsa cur­surilor americane, ajutată și de aglo­­merațiunea sosirilor pe uscat, a făcut ca pe azi, piața noastră să fie mai slabă. Transacțiunile au fost limitate. Prețul griului a scăzut cu 40—50 lei la vagon. Pe linie sunt circa 400 vagoane încărcate, lucru care se explică prin fap­­­­tul că la Constanța sunt vapoare încăr­cate, și cum nu se pot descărca în va­­goane, toate vapoarele se îndreptă acum spre Brăila. — Alaltăeri Duminică urma să se țină a doua ședință a consiliului județean din Brăila, pentru a se continua discuțiunea asupra bugetului pe exercițiul viitor. — Prefectul Faranga s’a înapoiat anl la orele două p. m., venind din Capitală. — Tribunalul secția I-a a clasat pro­cesul reclamației neî făcute de funcțio­narii primăriei, Iorgulescu și Negrescu, contra d-lui Christescu, pentru agres și lovire.­­ La cabinetul judecătorului de ins­­­trucție se instruește crima săvîrșită la comuna Cazasu de lipoveanul Andrei Kirilov, pescar, asupra tovarășului său, Anton Gheneff, pe care l-a jefuit. Consiliul comunal va ține ședință sub prezidenția d-lui primar Sulioti, la o­­rele 10 dimineața. In această ședință­­se va lua în cercetare raportul subco­­misiunei de verificare de sub adminis­­trațiunea liberală trecută și se va dez­bate referatul comisiunei instituite pen­tru crearea monopolului pompelor sui nebre.— Marg. Duelul din Galați — Prin fir telegrafic — GALAȚI, 24 Octombrie. — După cum am anunțat, în urma răspunsului ziarului Tribuna Liberală la insul­tele triviale aduse de cesarul conser­vator Galații mai multor familii liberale, prefectul Ciuntu a tri­mes­eră martori d-lui C. Z. Buzdu­gan, care a dat ca girant pe d. Mi­trofan. Azî aceiași martori, d-ni­ a­­vocați Doiciu și Fortunescu s’au pre­­zintat d-lui Mitrofan care și-a în­sușit responsabilitatea violentului răs­puns din Tribuna Liberală. Toată lumea dezaprobă atitudinea ziarului Galații care a provocat scara 35 _ . • 1 *. '•' V

Next