Dimineaţa, decembrie 1905 (Anul 2, nr. 659-686)

1905-12-01 / nr. 659

y A V y Anul II No. 659 BANI ® SsaBsi iii «oStfsi țara Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței PUBLICITATEA . Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER , Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 8­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania, A 63 adresa: d-Ior M. Dukes nachf. Max AugenfeK & Emerich Lessner.— wie» concesinne exclusivă ...........................................^■^uiiijuaw'ilw»tw^«l^rrtrBrotT^^^ llillilOwikTOÎimmMMiiMiMiMliiiT'’jl''*'1'^ '''■m ■ [UNK]>'“''' >,77":' '■—■• ULTIMA ORA TELED ;■ .id ®' Prin FIR SPECIAL de la corespondenții nostri sPEciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA ETEHIfSERTELE MI RUSII Revolte militare) învolta armatei din Chișinău și Odessa.— Grănicerii în grevă .IAȘI, 29 Noembrie.—La Chi­șinău și la Odessa armata s’a revoltat și a declarat că n­u va trage în popor. Grănicerii, adică armata de frontieră, au comunicat că vor participa la greva gene­­rală.—­ Dau Panica generală în așteptarea revoluției.—Rugăciunile e­­vreilor. — Din crimele huliganilor IAȘI, 29 Noembrie. — Totul e pregătit pentru marea revoluție rusă. La Chișinău­, la Odesa, la Mos­cova s-au așezat ambulanțe la răsplătit. Asociația auto-apărătorilor a în­chiriat case pentru spitale, înarmarea populației devine ge­nerală. Persoanele sosite astăzi din O­­d­essa și Chișînsus spuneau că lupta sîngeroasă va începe pină în trei zile. Pe jos se așteaptă greva ge­nerală. Eri evreii bătrîni din Odessa s’au întrunit la sinagogă, unde au făcut rugăciuni pentru salvarea patriei. Ei au postit ziua întreagă. La ora 5 o evreică tînără a fost ucisă și prădată de huligani la O­­dessa în strada principală și înaintea ochilor tuturor. Bogătașii fug­ neîncetat.—Dan Revolta din Char din Londra 29 Noembrie.—In CI whin durează lupta inilie generalul filan­­darinon și soldații revoltați. Orașul e pustiit. Revoltații fac uz de tu­nuri. Cavaleria lui Mandarinov e cu to­tul decimată. Excesele din Charbin Londra, 29 Noembrie. — Asupra exceselor din Charbin „Daily Tele­graph“ mai află următoarele: Cînd generalul Mandarilon pătrunse în Charbin, ordonă ca încăerările să fie pe cît posibil evitate, dar în schimb soldații rebeli să fie siliți a ieși din ascunzătorile lor.­­ El trimese prin oraș oameni cu racle aprinse spre a da foc tuturor caz­armelor și caselor, exceptînd lo­cuințele particulare. Locuitorii, înspăimîntați, crezură că aceasta e opera rebelilor și pă­răsiră casele văitîndu-se și implorînd ajutor. Rebelii fură cu toții surprinși și împresurați de incendiu. Mulți trebuiră să sară pe ferestre. Cavaleria ucise peste 300 de sol­dați rebeli. Incendiul cuprinse întregul oraș și în învălmășala generală soldații rămași credincioși guvernului nu mai știură cine le e amic și cine i­­namic.­­ Toți se luptau între dînșiî^uci­­zîndu-se camarazii unii pe alții. In cele din urmă rebelii izbutiră să decimeze cavaleria, cu ajutorul mitralierilor, înconjurînd-o din toate părțile, ceea ce puse într’o mare ză­păceală pe soldații rămași credin­cioși, cari ajutară la operațiunea de înconjurare, în care timp sosiră re­belilor întăriri. Revolta din Siberia Londra 29 Noembrie. — „Daily Telegraph“, aduce știrea că în Si­beria de est agitația e încă mare. Orașul Irkuțk a fost pustiit de către revoluționari. greva generală Petersburg, 29 Noembrie.—Organul revoluționar, aduce știrea că din ca­usa arestărei conducătorilor grevei, va fi declarată greva generală. (Greva poliției din Rostow Varșovia. 29 Noembrie.—La Ros­tow toată poliția s’a pus în grevă. Arestarea capilor grevei nu e po­­sbilă de­oarece jandarmii s’au de­clarat solidari cu greviștii. Deocamdată serviciul de siguran­ță este făcut de către cazaci. " Falsificatoare achitată §t. Petersburg, 29 Noembrie. — Actrița Elsa Schableski, care era în­vinuită de a fi falsificat pe numele consilierului intim Kowalewski po­lițe în valoare de 100.000 de ruble, a­ fost achitată. Arestarea lui Sokolow ^Berlin, 29 Noembrie.—O depeșă „Agenției Westalk“, sosită via Eudkuhnen, spune: un raport, pri­mit prin telegraf dela comandantul fortăreței Rușca, spune că impiega­ții căilor ferate și ai telegrafului s’au pus în grevă în ziua de 25 No­­embrie ; la 1 Decembrie st. n. s’a ținut o întrunire la care au luat parte și 200 subofițeri. S’a hotărît in această întrunire de a elimina autoritățile militare din fortăreață spre a le înlocui cu revoluționari. Atunci, starea de asediu a fost pro­clamată, iar instigatorii la revoltă arestați. Printre aceștia se afla și inginerul Sokolow. A doua zi a fost arestat și principalul instigator al răscoalei, m­ontorul Sim­onov, bine cunoscut și la Petersburg pentru ac­tivitatea sa revoluționară. Represaliile lucrătorilor: prepa­rarea grevei generale Berlin, 29 Noembrie. — Bine in­formatei „Vossische Zeitung“ i se comunică din St. Petersburg că printre revoluționari domnește mare indignare din cauza arestărea mem­brilor consiliului lucrătorilor. Orga­nul partidului lucrătorilor, Huss, or­ganizează din această cauză greva lucrătorilor tipografi. Greva impiegaților și lucrătorilor de la căile ferate nu s’a hotărît încă, totuși încetarea lucrului pe căile fe­rate se întinde repede. Generalul Kanibars producător de măceluri Odessa, 29 Decembrie.­­­Directorul bibliotecei orașului, Leisnov, advoca­tul Bogomolec și senatorul Pusninsk­i, cari au fost trimeși de guvern spre a constat­a cauzele, măcelurilor au co­municat că generalul Kaulbars a­ de­clarat că trebue să fie măcelăriți toți evreii. Fieribirea f Printre lucrători. — Ian ajunul crizei St. Petersburg, 29 Noembrie.— Consiliul lucrătorilor tipografi a fost arestat erî. Totuși comitetul a iz­butit să pue la loc sigur casele de bani și hîrtiile. Fierberea printre lucrători este enormă. Greva generală va fi pro­clamată cu siguranță, dacă cei a­­restați nu vor fi liberați. Organi­­zațiunile de luptă sunt censionate. Totul arată că criza cea teribilă se apropie. Amenințare cu greva generală Odessa, 29 Noembrie.­­La­ ședința consiliului general al muncitorilor, în care au­ fost arestați principalii capi, au­ luat parte și funcționari ai echipagiului din flota gardei im­periale cari au declarat că sunt so­lidari cu lucrătorii. Funcționarii de la căile ferate au hotărît să răspundă la arestarea membrilor consiliului lucrătorilor cu greva generală. Luptă între poliție și greviști Lipsea. 29 Noembrie.—„Leipziger Zeitung“ află din Petersburg urmă­toarele : Sîmbătă poliția încercă să opreas­că pe greviști de a intra în localul poștei. Contele Bostoingei v trase un foc asupra m­tlțimei, care-l l­nsă. Cosi­țele căzu străpuns de demonstranți, după care un schimb de focuri avu loc între poliție și greviști. Arestări la Petersburg Berlin, 29 Noembrie.­­ Știri din Petersburg, sosite via Eudkuhnen, spun că arestările continuă la Pe­tersburg și Moscova. Numeroși mem­brii ai asociațiunilor țărănești au fost arestați ultimele zile în provincie. Deși în ședința de Duminecă a deputațiunea lucrătorilor, arestarea lui Chrystalew, vice-președintele a­­sociațiunea polonezilor a fost decla­rată ca un eveniment local care nu ar putea provoca o grevă generală de protestare, această arestare a făcut o prof­undă im­presiune. Ședința a fost ridicată în urma asigurărei dată de președinte că ziua nu este departe cînd proleta­riatul va fi stăpîn în Petersburg. Cu toată afirmațiunea președin­telui asociațiunea lucrătorilor, ares­tarea lui Chrustalew a impresionat mai ales pe șefii mișcărei revolu­ționare și comitetul este cu atît mai deprimat cu cît actualmente or­ga­­nizarea grevei generale este impo­sibilă. Chrustalew ar fi acuzat de crima de lese majestate și de escitare a trupelor la revoltă armată. Și greva telegrafiștilor ar fi in­fluențată de această arestare. Greva continuă, dar slăbește pe zi ce mer­ge. Ordinul de zi dat de ministrul Durnowo, căruia chiar ziarul „No­voie Wremia“ îî reproșează de a fi absolut neconciliabil, deprimă pe funcționarii poștelor și telegrafelor și aceasta cu atît mai mult cu cît numărul funcționarilor, din cei mai superiori, dați afară din serviciu, este foarte mare. Serviciul poștal se reia încetul cu încetul; serviciul telegrafic reia însă mult mai greu. In Petersburg, greva tipografilor pare a lua mai mare întindere de la arestarea lui Chrystalew, ca semn de protestare contra acestei arestări. Un manifest al Papei către polonezi *Roma, 29 Noembrie. — Ziarul „Osservatore Romano“ publică o scri­soare a papei către episcopii din Po­lonia rusă. Scrisoarea spune că nimeni nu poate să ignoreze cît de mult iubește Papa poporul polonez. Vechii polo­nezi au dat dovadă de un profund sentiment religios, și au apărat re­ligia contra dușmanilor. Papa are încredere că și urmașii vechilor po­lonezi vor fi credincioși credinței ca­tolice și Sfîntului scaun. In niște timpuri atît de grele, a­­daugă Papa, vreau să mă adresez în special la polonezii, supuși ruși. Papa mai spune că adînc mișcat de situațiunea actuală, roagă pe e­­piscopi ca să mijlocească ca pacea și concordia să se restabilească. Suveranul pontifice adaugă că re­gretă acțiunea partidelor și în spe­cial a socialiștilor radicali și a na­ționalilor cari provoacă excese și vi­olențe cum au fost masacrelor isra­­eliților pe cari Evanghelia le repro­­bează. Papa invită pe toți catolici polonezi din Rusia a se uni spre a pune capăt pagubelor ce le suferă societatea, religia și instituțiunile. Revoluționarii ruși voesc în­­temeiarea republicei. Berlin, 29 Noembrie.—Din St.­ Petersburg se telegrafiaza că si­tuația guvernului e extrem de cri­tică, de­oarece teroriștii sunt de­ciși a asasina pe toți membrii fa­miliei imperiale pentru ca astfel să poată cu siguranță să întemeeze republica. Puterile lui Witte sunt deja cu total uzate. Cum a fost ucis Sacharow Cernăuți, 29 Noembrie. — Uciga­șul generalului Sacharow se nu­mește Gabriel Vorosnikow. Atentatorul, care e ucenic lăcătuș, prezentase lui Sacharov o petiție și pe cînd acesta o citea căzu mort, de cele trei gloanțe descărcate asu­pra lui, Țarul în adevăr lovit fie marele­­dîice Vladimir Bob­in, 29 Noembrie.—Corespon­dentul lui „Vossische Zeitung“ men­ține complect știrile cu privire la cele petrecute în ultimele zile la Curtea rusească. Scena s-a produs pe cînd țarul se pregătea să semneze un mani­fest liberator către săteni. Marele­ duce Vladimir întrebă pe țar cum poate împărți poporului bunul familiar fără a consulta fa­­milia. Cînd țarul răspunse făcîndu-l a­­tent că e suveran autocrat, marele­­duce ripostă printr’o lovitură. Demonstrația contra Turciei Poarta acceptă condițiile pu­terilor . Constantinopole, 29 Noembrie.— Baronul de Calice, ambasador al Austro-Ungariei și decan al corpului diplomatic, a pr­imit noaptea trecută răspunsul Forței. Poarta primește, cu mici modificări, cererile puterilor. Ambasadorii se vor întruni azi spre a discuta modificările cerute de Tur­cia. Deliberările ambasadorilor . Constantinopole, 29 Noembrie.— Nota Porței declară că Poarta va da imediat după suprimarea măsu­rilor luate de puteri, ordinele nece­sare inspectorului general al refor­melor din Macedonia. Deliberările ambasadorilor conti­nuă. Sfîrșitul conflictului ivit între Turcia și puteri pare iminent. Conflictul aplanat . Succesul di­plomatic al Forței Constantinopol, 29 dec­­embrie.—Consiliul de mini­ștrii s’a întrunit de repetate ori pentru a delibera asu­pra răspunsului ambasado­rilor la ultima notă a Forței. Se așteaptă din moment la moment comunicarea so­luției definitive. Conflictul e considerat ca aplanat și soluțiunea e considerată ca un succes diplomatic al Forței. Se zice că Franța și Ita­lia au hotărît să se­­ arate prevenitoare față de Foartă și că ar fi refuzat să mai participe la vreo nouă ac­țiune in contra Turciei. Initad­a contra Angliei Constantinopol, 29 Noembrie.­­ Scrisori particulare din Mitglene a­­nunță că populațiunea de acolo este foarte iritată din cauza sosirei tru­pelor străine. Ura poporului se îndreaptă deo­camdată contra Angliei. Sunt temeri de sosirea unei flote engleze cu mult mai puternică. Furt la Vatican Jot 1 DIRECTOR COAST. MILLE­ ABONA­M­ENTE SImple (Dimineața) ................................. ■ «6 1 ................................. „ 1.50 IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an .... lei 33 . 3 luni .... 8 3 l­ni .... „ 16 I 1 lună .... 3 IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT BANI ISi uroriile ziarului str. Sărindar 14 i mvrT"7VK « I ms.­­n.iiLMjui. „i.. . Ja^S^ ■ •‘v.M* •.­­••' Ift FI Oft -1 Roma 29 Noembrie. — Din bibli­oteca secretă a Vaticanului au fost furate mai multe documente impor­tante între cari și memoriile papei Piu din caetul de la Fontainebleu. Sărbătorirea japonezilor bi­ruitori Londra, 29 Noembrie.— Din To­kio se telegrafiază că odată cu în­­tîiul corp de armată a lui Kuroki a intrat în Tokio și mareșalul O­­yama în fruntea statului major. Populația a făcut mareșalilor și trupelor victorioase ovațiuni furtu­noase. Mai multe sute de mii de oameni au­ însoțit pe biruitorii reîntorși în patrie. Toate stradele prin care treceau erau decorate ca de sărbătoare, toate casele erau pavoazate. Tot parcur­sul orașului pînă la palatul impe­rial a fost un marș triumfal, în mij­locul unui entuziasm cu neputință de descris. Peste cîteva zile va mai sosi in Japonia al douilea corp de armată de sub general Oku și armata de la Port-Arthur de sub general Nogi. Agitație socialistă în armata austriacă Praga, 29 Noembrie. — Prin ca­zărmile din acest oraș s-a descope­rit o agitație socialistă. Un agitator Lizerowski a fost arestat. Un recrut care a declarat că nu ia arma în mină, aceasta fiind con­­traria principiilor sale, a fost de a­­semenea arestat. Situația guvernului Rallys Atena, 29 Noembrie.­Guvernul a declarat că socotește că chesti­unea politică a fost tranșată la pri­mul vot al Camerei pentru alege­rea unui președinte; acest vot este cel care a arătat cari sunt forțele respective ale partidelor ; al doilea vot însă nu mai avea nici o impor­tanță politică ; el tindea numai la numirea unui președinte. In consecință d. Rallys, avînd ma­joritatea relativă, nu-și va da dem­i­­siunea și se va mulțumi actualmente să supună Coroanei votul Camerei, rămînînd ca Coroana să aprecieze. Criza ministerială din Belgrad Belgrad 29 Noembrie. — Șansele ce guvernul le are ca proiectul de împrumut să fie primit sunt foarte mici, mai ales în urma avizului de­favorabil dat de consiliul de stat. Comisiunea centrală a radicalilor in­dependenți s'a pronunțat și ea con­tra proiectului. Se afirmă că guvernul va oferi demisiunea sa la viitoarea ședință a clubului majorităței. Pînă în prezent 5 deputați din majoritate s’au pronunțat contra îm­prumutului. Demisia unui ministru sîrb Belgrad, 29 Noembrie. — D. Zu­­kovici, ministru afacerilor străine, și-a dat demisiunea din cauza difi­cultăților ivite în departamentul său. Wilhelm II și Leoncavallo Berlin, 29 Noembrie. — Marele compozitor Leoncavallo a invitat pe împăratul Wilhelm la premiera o­­perei „Bohema” ce se va da la O­­pera comică de aci, împăratul nu putu răspunde cu prezența sa la operă acestei invi­­tațiuni. In seara primei reprezentațiuni, cu cîteva minute înainte de ridi­carea cortinei, un servitor al Curței aduse lui Leone Fralllo o scrisoare din partea marelui­ mareșal, in care se comunică compozitorului că îm­păratul regretă că nu poate satis­face invitațiunea, dar ea’î va face o mare bucurie dacă reprezentația va aduce lui Leoncavallo un nou mare succes. Din Camera franceză , Paris, 29 Noembrie.—Camiera.­Deputatul radical socialist Gouzy depune o moțiune în numele mai multor grupe din stingă, cerînd ca președintele Camerei să fie ales prin scrutin public. D. Benoist, conservator, protes­tează contra moțiunea calificînd-o de anticonstituțională. D. Trouillot declară că guvernul nu poate să se opună la punerea la vot a moțiunei. In urma replicei d-lui Benoist, moțiunea este respinsă cu 286 vo­turi contra 278, in aplauzele cen­trului. Retragerea demisiunei ministrului de externe sîrb *Belgrad, 29 Noembrie. — Diver­­giunile de opiniune dintre ministrul afacerilor străine și colegii săi dis­­părînd, în urma explicațiunilor date în consiliul de miniștrii de azi, d. Zucovici, ministrul afacerilor străine, și-a retras demisiunea. O asociațiune antipatriotică . Toulon, 29 Noembrie.—Vice-a­­miralul Marquis, prefectul maritim al portului militar Toulon, a înști­ințat pe procuror că s-a format în Toulon o asociațiune cu numele de „ Asociațiunea anticpatrioților “, a­­vînd de membrii numeroși lucrători ai arsenalului. Din documentele ob­ținute rezultă că membrii asociați­unea s’au­ angajat a distruge ideia de patrie, a insulta militarismul și a da în batjocură generală pe ofițeri. Ancheta începută de procuror, a probat că toți șefii acestei asocia­­țiuni sînt lucrători de la arsenal. Prefectul maritim se va duce azi la Paris, spre a raporta ministrului de marină. Nenorocire de automobil Frankfurt pe Main, 29 Noembrie. O mare nenorocire de automobil s’a întîmplat orî după amiaza lîngă Kalmbach în circumscripția Pădurei negre din Wuerttemberg în apro­piere de Pforzheim. Otto Lorch, exproprietarul fabri­cei de cherestea Krauth­er Comp. din Hoefen, a fost ucis ; șofeurul a scăpat nea­tins; automobilul s-a răsturnat la o cotitură a șoselei și S a izbi­răii în cădere, fărămindu-se. Un tablou pînă acum necunos­cut al lui Velasquez. Londra, 29 Noembrie.— In salo­nul artelor de aci se află expus un tablou al lui Velasquez descoperit de curînd. Proprietarul acestui tablou, care reprezintă pe Venera și pe Cupidon, cere pentru el un milion de coroane. In Englitera s’a deschis o sub­scripție publică pentru a se con­serva acest tablou Engliterei. Un mecen anonim a donat un sfert din suma necesară. Acțiune disciplinară contra prefectului di­n Budapesta Budapesta, 29 Noembrie.— Con­siliul comunal al Capitalei a ținut astăzi o ședință în care s-a discutat asupra atitudinei poliției cu prilejul grevei tipografilor. Prefectul Bela Rudnay a înain­tat consiliului un memoriu în care se plînge că personalul polițienesc este insuficient. Consiliul comunal a votat o re­­zoluțiune în care afirmă că nu și-a format convingerea cum că atitu­dinea poliției a fost corectă în eve­nimentele de la 4 Decembrie. De aceea consiliul invită comi­tetul administrativ să înceapă o instrucțiune disciplinară contra pre­fectului de poliție. Consiliul a statuat că sporirea personalului polițienesc pe cheltu­iala comunei este inutilă, deoarece Capitala contribue la bugetul poli­­ției cu peste două milioane de eo­roane anual, ceea ce e absolut su­ficient. In urma s’a scos de la ordinea zilei propunerea consilierului Petre Rasu­s cu privire la organizarea unei garde civice. „Obzor“ în numărul sau de astăzi împărtășește și el această opinie și crede a ști că deocamdată se va in­stitui un pro­vizor­iu care are să du­reze mai mult timp. In privința intențiunilor reale ale guvernului nu se știe însă nimic pînă acum. Hotărîrile respective se vor lua tocmai după sosirea proce­sului Verbal al ședinței, care pro­ces verbal a fost încheiat eri­stante sessione. Zvonuri despre o apropiată răs­coală a românilor din Ungaria Budapesta, 29 Noembrie. — Buda­pesti Hírlap primește din Cluj ști­rea că astăzi a domnit o mare pa­nică printre locuitorii acestui o­­raș din cauza zvonului ce s’a răs­­pîndit că romînii ar fi comis ex­cese în contra ungurilor la Olten­­banya și Abrudbanya. Ziarul adaugă că în realitate ro­­mînii n’au atacat pe nimeni, dar totuși se pregătesc bine pentru a­­ceasta. Jandarmeria a cerut telegrafic întăriri. Același ziar mai anunță că la Oftendamia romînii au ținut o în­trunire în biserică și că ar fi ho­tărît să arunce cazarma în aer și să înceapă măcelul. Locuitorii din Cluj au comandat numeroase arme. In împrejurimi spaima este foarte mare, de­oarece nu există pe acolo garnizoane militare. ------­Originalele acestor telegra­me sunt expuse la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei. — D-nii Duff și Broides au colectat 1300 lei pentru victimele din Rusia. .— D. Motas, a fost numit copist la starea civilă. — Noul comitet al societăței Solida­ritatea se compune din studenții Nem­­țeanu, Nicolaide, Măcărescu, Filipide, Ionescu, Zipu, Pionieru, Voinescu, Bă­­dărău, Buzenchi, Mareș, Ulrich și Va­­siliu.—Dan IAȘI, 29 Noembrie.— Azi a sosit în localitate d. Ștefănescu director la Banca Națională, inspectînd sucursala. — Tot azi a sosit d. Vintilă Bră­­tianu. —• Se vorbește din nou de închide­rea școalelor din cauza epidemiilor. — Lipovanul Achinoff cioplind lemne și-a tăiat degetele la mîna stingă.—Dan. wmmsammatmarssa GALAȚI, 29 Noembrie.—In vederea alegerea decanului și a unui membru în consiliul de disciplină, avocații s’au în­trunit în consfătuire. Curentul e pentru alegerea­ d-lui Gamulea ca decan și To­­neanu ca membru. — S’a anunțat sosirea unui vapor ru­sesc cu 60 familii refugiați. — Numeroși studenți bulgari se re­­patcriază, școalele închizîndu-se. — Camera de punere sub acuzare a pus în libertate pe I. Dumitrescu și D. Teodorescu din Rîmnicu-Sărat, acuzați de sustragerea unui dosar. — Azi noapte poliția a făcut o razie. S’au operat 12 arestări. —S’a admis­ concediul de 10 zile procuro­rului Berceanu. —Duminică se serbează aniversarea..« unui an dela existența societăței de tir „Scân­teia“. —Zvonul unei ciocniri la Sulina e ne­confirmat. —Aseară a avut mare succes „Mițe Tir­bușon“ jucată de trupa Al. Leonescu. Banchetul de la Capșa D. Ernest Vîrnav, deputat de Putna, a oferit aseară la Capșa un banchet în onoarea d-lui M. Rachtivan, secretarul general al ministerului de interne. D-sa a invitat 20 membrii ai parla­mentului, dintre cari au participat, în afară de d. Rachtivan, d-nii N. Negri, G. Buicli, Iorgandopol, senatori și d-nii Barbu Catargi, Lascar L. Catargi, Gri­­gore G. Cantacuzino, D. Nenițescu, L. Cantacuzino, căpit, N. Crupenski, Teo­dor Emandi, I. Berceanu, Pascal Ton­­cescu, Robert de Roma și N. Lahovary, deputați. S’au ridicat mai multe toasturi și banchetul s’a terminat la orele 11. D. Criza din Ungaria Ștefan Tisza trece în opoziție Budapesta, 29 Noembrie. — Con­tele Ștefan Tisza s-a hotărît ca la prima ședință a Camerei deputaților, în ziua de 6 (19) Decembrie, să țină un discurs în care să se declare contra neîncetatei amînări a par­lamentului ; el voiește să voteze cu opoziția. Consiliu muncipal dizolvat Agram, 29 Noembrie. — Un su­pliment extraordinar al ziarului „Hrvatsko Pravno“ apărut aseară tîrziu conținea știrea că consiliul municipal al Agramului a fost di­zolvat și primarul Ambrus a fost numit comisar al guvernului. Ziarul IN ȚARA Marea întrunire a dobrogenilor Telegrama adresată d-lui Remus Opranu CONSTANȚA. 27 Noembrie.—Comi­tetul ales de cetățenii dobrogeni în ma­rea întrunire dela casinul comunal, a a­­dresat următoarea telegramă de mulțu­mire: ’ Domnului Remus Opreanu, consilier Casație București „Cetățenii dobrogeni întruniți astăzi în sala cazinului comunal din Constanța, vă roagă prin noi, membrii comitetului ales de adunare, să bine-voiți a exprima întreaga lor recunoștință membrilor co­­misiunei ce aveți onoare a prezida pen­tru sentimentele romînești și patrio­tice de care vă inspirați în marea lu­crare de asimilare politică a locuito­rilor dobrogeni cu locuitorii țărei“. Depeșa este semnată de d-nii: gene­ral dr. Georgescu, Ion N. Roman, Mi­hail Coeiu, Al. Belcic, George Benderli, dr. Caraciali, A. Cadîr, A. Hagi I. Os­man, G. Grigoriu și dr. Zisu, membrii comitetului ales de dobrogeni. Nițescu. Piața cerealelor.—Chestia Sulioti. — Guzeanu. — Neprimirea demisiei d-lui Sulioti.—Afacerea Cărjan.— încercare de sinucidere. BRĂILA, 29 Noembrie.— Piața ce­realelor a fost astăzi fermă, neschim­bată. — D. Chr. Sulioti, primarul Brăilei, a fost condamnat de ministerul de fi­nanța ca să plătească 711 lei, iar fostul primar liberal Ionesco, 1349 lei pentru plata făcută preotului Guzeanu ca pen­siune suprimată anterior primariatului Sulioti, care găsind ordinul acuma, a suprimat imediat plata pensiuneî. De aceea d. Disescu, necunoscînd ordinul în chestiune, a făcut cunoscuta d-sale interpelare. Acesta e adevărul în afacerea supri­mare! pensiune! venerabilului preot Guzeanu. — Vorbind cu d. Sulioti, d-sa mî-a afirmat că primul ministru ’i-a respins demisia, promițîndu-i satisfacere ; deci situația politică este neschimbată. — S’a terminat instrucția în afacerea comisarului Găitan ; ordonanța judecă­torului va fi favorabilă numitului și deci este probabilă liberarea lui. — Dionisie Andonis, amploiat co­mercial, din cauza lipsei de ocupație și împins de mizerie, a încercat a se si­nucide bînl o soluțiune de chibrituri in oțel. Grație antidotelor ce­­ i-au­ fost administrate în timp, nenorocitul a scă­pat cu viață. Mary IAȘI.—D. Hartiamb Lecca a fost an­gajat ca director de scenă al Teatrului Național, cu un salar de 850 lei pe lună. Pentru Crăciun, d-sa va monta Mizerabilii de Victor Hugo, cu concur­sul d-nei Romanescu și ai d-lui Nottara. — In sarcina tînărului Săndulescu, arestat erî pentru furt de timbre s’a descoperit și o altă serie de fur­turi. Dela palatul justiției Furtul de la fabrica Rosen.­­ In urma declarărei în stare de faliment a firmei Rosen, care posedă o mare fa­brică de mobile în București, seques­­trîndu-se mărfurile și mașinăriile, ai fost lăsate în paza unor cu­stozi. Acum In urmă mai mulți foști func­ționari și lucrători, introducîndu-se in fabrică, au furat mobile și părți din mașinării. Marcu Zinebel, Weinberg,Lazăr Horn­­ștein, Păun Stan, Pană D­ tru și Du­mitru Ștefan, autorii acestor furturi au­ fost arestați și înaintați parchetului. Bigamie ? N. G. Pirvulescu căsătorit cu aleasa inimei sale Rosalia, se plic­tisește și caută s’o schimbe, luînd de soție pe fosta d-șoară Ecaterina Farcaș. Căsătorit cu Ecaterina, cea d’intim­ Rosalia, nu-l lasă în pace și îl denunță, parchetului pentru bigamie. Ce se întimplă insă ? Cercetîndu-se cazul, se constată că la primă căsătorie s’au servit de părinți falși, iar la a doua de martori minci­noși. Ambele căsătorii sunt deci anulabile. Dar dacă Pirvulescu va putea scăpa de delic­tul de bigamie, el nu va putea înlătura delictul falsului. Pînă una alta el a fost arestat și in­strucția caută a dovedi întru cit au par­ticipat femeile, părinții falși și martorii la acest delict. Dela contencios.—Din cînd in cînd vine înaintea secției III a Curței de casație și procese de contencios. Erî a venit înaintea Curței recursul fă­cut de V. Dumitrescu, fost oficiant supe­rior cl. I la poștă, înlocuit din serviciui, ca bolnav. El a prezentat Curtei un certificat sem­nat de medici prin care se constată că e sănătos. Curtea însă, în urma incidentului ri­dicat de d. avocat Sachelarie, repre­zentantul ministerului de interne, prin care susține că recursul e tardiv, faptul înlocuirii fiind din 1903, înainte de în­ființarea contenciosului, respinge­rea cursul. Funcționar necinstit.— M. G. Stoi­­cescu, funcționari a ministerul de culte, falsificînd­ o ordonanță de plată, a înca­sat în numele ministerului, 3400 lei da la ministerul de finanțe. Prins erî, el a fost depus la Văcărești și tot odată s’a deschis acțiune publici­i Mitra­luî. Găsindu-se asupră-î și un act de sta­dii liceale, presupus fals, cercetările să ost îndreptate și în această direcție f. Eh, CITIȚI IM PAGINA n-a: printre Hoți și PușeMci și O șoapte la poliție. — Trei zile la Văcărești de P. MACH!

Next