Dimineaţa, martie 1906 (Anul 3, nr. 742-772)

1906-03-01 / nr. 742

5 Kasai în to a. si țara ^Kismtaamr^iaemmf emm&mmss Anul III No. 742 TEI CEHII f Peutr® Capitala Mo* 1 1 fiber un I sî s MercuvT 1 Martie 1906 l4/SW Apare zilnic la ora 4 dimineața en ultimele știri ale Kopței Bim­oniile ziaru unui str. Sdrindar 11 Provincie și Străinătate Vo. 13 40 ‘ r îeribla catastrofă în í^nla Grozăvii de neînchipuit Paris, 27 Februarie.— Ca­tastrofa din Courrieres se poa­te considera ca o catastrofă națională. E sigur că piia in prezent peste 1.000 persoane au pierit. Acei cari au putut fi salvați au suferit niște chi­nuri îngrozitoare. Miniștrii de interne și lu­crări publice a plecat la locul catastrofei. El a fost primit d­e către prefect și mai mulți generali Ministrul de lucrări publice a avut o lungă convorbire cu inginerul șef al exploatați­unei miniere. Intre altele, ministrul a în­trebat pe inginer : „Mi­jloacele de salvare nu vi se pare și da­­că au fost insu­ficiente? Să fie oare posibil ca din mai bine de 1o00 m­un­citori, ci­i se aflau în mină în­ momentul catastrofei, numai 80 să­ se poată salva? Inginerul a răspuns: „Împotriva unui incendiu minier atît de violent, orice sforțări de localizare rămîn neputincioase. In orice caz, versiunea că numai 80 de muncitori ar fi scăpat cu­ viața e inexactă. Nu­­mărul acestora se ridică la cifra de 600. — Cițî oameni se aflau, în nu­măr exact, scoborîți prin pu­țuri, cînd s’a declarat incen­diul? mai întrebă ministrul.­­ Feste 1800 salvații au fost 600, precum am mai spus. Pînă Simbătă seara 30 de cadavre au fost scoase. restul de 1200 oameni au pierit pro­babil. „ La observația ministrului s’ar fi procedat cu ușu­rință, neluîndu­-se măsurile de salvare imediat, inginerul a răspuns că sunt mine, unde incendii durează de sute de ani și nu pot fi localizate. — Atunci pereții cari­­ respart cam­erele unele de altele, tre­­buesc să fie foarte solizi—a zis ministrul. La aceasta inginerul șef a răspuns: — Pereții despărțitori de camiere, sînt în mina noastră foarte solizi. Bacă catastrofa a amit urmările acestea, de vină e numai jocul soartei, împotriva căruia orice opu­nere e de prisos. Numărul exact al victimelor Lens, 27 Februarie. —* Numărul victimelor catastrofei, depășește cifra de 1200 oameni. In momentul catas­trofei, a fost­­ in mină exact 1795 lucrători, din cari numai­­ 71 au putut fi salvați, 1224 au perit deci. Fină Simbătă seara au fost scoase peste 80 cadavre. Nu­mai în camiera, cu No. 4 s’au găsit 680 cadavre. Toate aceste ca­davre sunt victimele incendiului, care a provocat moartea cea mai îngrozi­toare. Exploziunile au­ ucis mai pu­țini lucrători. Incendiul a început în puțul cu No. 3 și din 443 nimicitori cîți se aflau, aci, numai 13 au fost salvați Inginerii cari după exploziune au descins în mină, dau cele mai te­ribile detalii despre catastrofă. Unul din acești ingineri, zice că în fun­dul carierei cu No. 11 ar fi auzit niște glasuri dar că n’a putut dis­tinge din ce parte anume. Atunci, o echipă dintre oamenii chemați în ajutor, s'au­­­ scoborît în carieră, după indicațiile inginerului care a dat știre de existența lucră­torilor încă în viață ,și după o câu­tare de mai bine de o oră, au­ scos în adevăr din mină zece persoane, din cari însă numai patru au­ rămas in viață. Oribile detalii — amănunte complecte — orfani rămași pe drumuri, plîng și-șî smulg părul de durere. Acele femei a­ căror bărbați s’a stabilit că au­ murit sunt invidiate de celelalte care îșî au tovarășii scumpe de căsnicie înmormîntați de vi! la o adîncime de 280 metri. O singură mină a rămas intactă. Celelalte au fost toate consumate de incendiu. Lucrările de saline periculoase Lens, 27 Februarie.­Lucăriie de sal­vare au fost oprite, din cauză că ema­­națiunile cadavrelor și gazului mefitic ce se degajează, constinue un constant pericol și inginerii se tem de o nouă explozie. Pe de altă parte e temere ca o ae­risire activă a minei să nu activeze in­cendiul izbucnit și a cărui întindere și pozițiune nu se poate stabili. Lucrările de salvare nu se vor relua de­cît Mercur­, ziua de Marți este con­sacrată la îngroparea victimelor scoase. Pînă în prezent nu au putut fi aduse decit 90 cadavre. Friss­el­dia continuă Lens, 27 februarie.—Primejdia e departe de a fi încetat. Ea devine tot mai amenințătoare. Trei mine sunt încă în flăcări. Indignarea opiniei publice Lens, 27 Februarie.—Populația de aci face responsabil! pe inginerii minelor de această catastrofă. Ei sunt acuzați că deși în ajunul ca­tastrofei se declarase un incendi în mină, totuși au permis lucrătorilor să se coboare a doua zi. Parchetul a constatat că încă acum o lună un început de incendiu se pro­­duse și in uzină. ’ In tot cazul, e fapt cert că de mai mult timp inginerii au atras atenția companiei minelor din Courrieres asu­pra primejdiei. Atunci s’a ordonat o examinare amănunțită a minelor și re­zultatul fu că nu s’a descoperit nimic deosebit. Opinia publică face responsabilă pe societatea exploatatoare și pe ingineri de această catastrofă. Indignarea generală ia proporții în­grijitoare. Plîngerea agricultorilor Bruxelles, 27 Februarie.— Depeșe din Courrieres : De mai multe luni de zile pro­prietarii de pămînt din Courrieres au protestat printr'o petițiune contra subminării terenului, vrătind că din cauza întinderea sondajelor întreaga parte a locului este grav amenințată. O deputațiune de proprietari s'a prezentat chiar guvernului cu acea­stă plîngere, arătînd primejdia atît pentru proprietățile lor cît și pentru populațiune. Lucrările de salvare . 100 kg de oameni la Lens Lens, 27 Februarie. — Astăzi toată ziua s’au lucrat la dezgroparea cada­vrelor și la salvarea celor înmormîntați de vii. La o adîncime de 300 de metri s a găsit o mare mulțime de cadavre, iar la o adîncime mai mare s’a dat da un morman de morți. Dintre cei salvați mulți și-au­ pierdut graiul, mulți au fost scoși în stare de leșin. Trei lucrători caii s’au scoborît în mină pentru a da ajutoare au fost scoși asfixiați. Cadavrele victimelor sunt de nerecu­­noscut. Ele au fost transformate in fer’un morfnam de membre, capete și grămezi de carne stîlcită, sfrșiată, îmbunătățită. Soțiile, copiii și rudele celor pieriți s’au adunat intr’o mulțime enormă în jurul minelor și scene de nedescris se petrec la recunoașterea cadavrelor. Toate trenurile cari sosesc aici sînt pline de pasageri. Pînă acum se ci­frează la 100.000 de oameni numărul celor aflați aci. S’a stabilit că din cei 823 de oameni aflați în momentul catastrofei în mina No. 4 nici unul n’a scăpat cu viață. Catastrofa în C&msra b­&a­­c © să. 50 ©.00ö „lei votați pentru victime * Paris, 27 Februarie.—Camera de­putaților. — Președintele Camerei, d. Doumer, dă citire unei declarațiuni d­e­­plerînd catastrofa din Courrieres și a­­dresînd familiilor victimelor condolean­­țele Camerei. D. Bassy propune de a se vota o sumă de 500.000 lei spre a se veni în ajutorul famiiior victimelor. D. Dömper spună că față de o așa catastrofă, crede că se poate deroga de procedura obicinuită și pune deci imediat la vot moțiunea, care se adoptă unanimitate de 534 voturi. Ședința este apoi ridicată anualîn­­du­ sa cea viitoare pe Mercur­. &­C­olest ® pentru a se veni tut­orul victimelor Berlin, 27 Februarie. — „Berliner Tageblatt” a apelat călduros la toți se strînge sume de bani pentru a se veni în ajutorul victimelor catastrofei. Greva lucrătorilor mineri Paris, 27 Februarie.—Intre lucrătorii mineri din sens și Courrieres se semnalează o vie agitațiune. Ei vor să pro­clame greva generală. Exploziile continuă Paris, 21 Februarie. Se tetegrafiază din Courrieres. Noaptea trecută au fost auzite stri­găte disperate de ajutor; nimeni însă nu s'a putut apropia de mină, din cauza cutremurelor de pămînt prici­nuite de explozii, așa că cei ce se aflau în mină trebua să fi pierit. Inmormîntarea cadavrelor Paris, 27 Februarie.— Se anunță din Courrieres că toate cadavrele a căror identitate a fost stabilită, vor fi înmormintate in liniște. Toate aceste cadavre au fost pre­date familiilor respective. Catastrofa în consiliul municipal . Paris 27 Februarie.­Consiliul mu­nicipal al Parisului a ales de președinte pe d. Chantard radical, cu 42 voturi din 76 votanți. Consiliul municipal a votat o sumă de 20 000 franci pentru familiile victimelor din Courbbres. Asociațiunea doamnelor franceze a des­chis o subscripțiune în favoarea fami­liilor victimelor. Con­doleanțele împăratului Wilhelm. — Ajutor pen­tru victime Paris, 27 Februarie.— Principele tip I Barl­lin,­­ ambasadorul Germ­a­nie!, a făcut o vizită d-lui Rouvier spre a exprima guvernului francez condoleanțele împăratului Wilhelm și a guvernului german cu ocaziu­­nea catastrofei din Courrieres. Prin­cipele a remis în același timp d-lui Rouvier, în numele societăței ger­mane de ajutor, 2000 franci pentru victimele catastrofei. Mineri germani la locul sinis­trului Lille, 27 Februarie.—17 lu­crători mineri au pierit voind să salveze victimele catastro­fei din Courrieres. Se crede că totalul victemilor este de 1300 sau 1400. 23 mineri westfalieni, au­ trecut prin Lille mergînd spre Courrieres cu material de sal­vare. Povestirea a doi salvați Paris, 27 Februarie. — Depeșe din Courrières . O mare emoțiune a produs scoaterea a doi băeți cari au fost duși pe o targa la spital. Acești băeți s’au salvat după ce o no­apte întreagă au ră­tăcit prin mină căutînd o eșire. Ei au răni la extremitățile corpului și pe față și au fost cu mare greu­­ta­te readuși la viață. Cînd fură în stare să vorbească, ei povestiră că în întuneri­cul din adîncime și-au făcut drum căl­­cînd peste sute de cadavre. Scena transportare­ la spital a aces­tor băeți a contribuit atît de mult la creșterea Indignarei generale, încît mul­țimea luă o atitudine amenințătoare contra autorităților și a inginerului com­­paniei miniere. A fost nevoi de aducerea jandarme­riei pentru ca ordinea să nu fie turbu­rată, s’a umplat caíssSrsía și mm s’au dat ajutoarele Paris. 27 Februarie. — Catastrofa de la Courrieres întrece în ce privește nu­m­arul victimelor toate nenorocirile si­milare petrecute pînă astăzi. Numărul morților e de peste 1200 Din 1975 de lucrători minieri scoborîți dimineața în adîncime, numai 571 au­ putut eși la suprafață. Restul de 1224 de oameni treime considerați ca per­­duți. Catastrofa s’a produs la orele 6 și jumătate dimineața și s’a trădat la su­prafață prin aruncarea în aer a lumini­­șurilor, în urma exploziei. Trei lucrători din mina No. 3 unde s’a produs explozia, au putut eși la su­prafață pe jumătate asfixiați, suindu-se pe scară. Ei au spus că au trecut, peste mor­mane de cadavre omenești precum și peste cadavrele cailor de la vagond­eli cari fáceau serviciul de transport în a­­dincim­e. Cu m­are greutate au putut ajunge la scări. Acești trei lucrători au­ dat primele știri despre sinistra ca­tastrofă. Imediat s’a dat­­ alarma che­­mîndu-se din Lens jandarmerie pre­cum și medici numeroși spre a da ajutoare. Au­ sosit de asemenea ingine­­rul-șef Bar, in­ginerul-inspector Do»­e­son, inginerul Bousquet și un mare nu­măr de soldați. Pe cînd primele persoane se coborau pe scări pentru a-și da seama de situa­­țiune, femeile și rudele lucrătorilor, cari aflaseră trista veste, înconjurau mina, cerînd știri. Scene teribile s’au petrecut în fața minelor și pe străzile locuite numai de mineri. * ‘îndată se lău­ vestea că nenorocirea e foarte mare , catastrofa se întinsese la mai multe cariere și la alte galerii cari deși nu fuseseră invadate de gaze ucigătoare, erau însă în legătură cu cele din­tíia. Astfel, la fiece descindere în mină a salvatorilor, erau scoși la suprafață cîte 12 inși, unii nevătămați, alții fără grani și surzi. In modul acesta au fost salvați 27 de lucrători Jandarmii cu mare greutate au reți­nut mulțimea care se p­ămădea să vadă pe cei scăpați din ghiarele morței și veniți par­că de pe altă lume. Ajutoarele soseau mereu. In nume­­roase trăsuri s’au adus targe și saltele pentru transportarea la spital a celor scăpați cu viață. Ventilatoarele minelor lucrară cu toată forța pentru extragerea gazelor ucigă­toare. Cînd prima echipă de salvatori se coborî în mină, dădu peste un adevărat munte colosal de cadavre. Printre cei morți se aflau și mulți răniți, încă în viață, cari scoteau gemete de groază și de durere. In curînd însă echipa simți nevoi de aer și trebui să se retragă. La orele 2 după amiază abia se putură scoate la suprafață primele cadavre. Un miner a fost scos sfîșiat, alții arși, toți în pielea goală. 680 de cadavre se aflau în fundul minei No. 4. Parte din­ cei uciși au fost asfixiați, parte omorîți din cauza prăbușirei schelelor și a ză­cămintelor carbonifere. Din mina No. 2 ‘ au fost scoase pînă acum 90, iar din mina No. 3, 95 de ca­davre. 500 de lucrători se scoborîseră dimineața in mina No. 2. Din aceștia 388 au eșit la suprafață. Orice alte mă­suri de salvare sunt infructuoase. Cel mai m­are număr de morți s’a gă­sit în mina No. 3. In această mină, din 443 de oameni, numai 13 au revăzut lumina zilei. Ascensc­­rele încetaseră de a mai funcționa și scările se rupseră, e obaseo ,­­ •.quionro )( adîncime, devenise imposibilă. Intr’o altă mină se saoborîseră Du­minică 852 de lucrători. Din aceștia 135 de mineri eșiseră, din fericire, puțin după începerea lu­crului, din ordinul inginerului Barot, care constatase că în unele galerii lu­crul nu nu mai putea fi continuat din cauză că intrările fusese baricadate în urma ruperea s­chelelor, 40 alți lucrători au fost salvați cu ajutorul scărilor și numai 10 cu ajutorul ascensorului. Unul din lucrătorii salvați, anume Pierre Casson, a declarat urmatoarele : Povestirea emoționantă a unui lucrător salvat — Eram la o adîncime de 280 metrii cînd auzii în mod înăbușit ecoul unei teribile detunături. Imediat se simți lipsă de aer și gazele începură să de­vină ucigătoare. Atunci alergam­ în spre mina No. 2. Ați găsit mai mulți tovarăși de muncă zăcînd pe jos asfixiați. Ei gemeau cetind ajutor. Casson, care e în vîrstă de 22 de ani, povestește că, văzînd­ aceasta, încarcă pe cei căzuți în vagonetul său și îi tîrî pînă la galeria No. 10. Aci însă fu silit să-l părăsească, de­oarece nu găsise niciun mijloc de a-i salva. O descriere îngrozitoare Cu privire la cauzele catastrofei, nu se știe astăzi mai mult ca în primul moment. Din declarațiunile celor salvați și a oamenilor cari s’au scoborît pentru a veni în ajutorul victimelor, rezultă ur­mătoarea descriere groaznică a catas­trofei.­­ In mine se află actualmente 1200 de victime. Sute de oameni duc încă, prob­abil, în adîncime, o luptă disperată cu moartea. Cînd lucrătorii de noapte au părăsit ruina la orele 3 dimineața, ei n’au avut de semnalat nimic anormal. La orele 6 dimineața intrară 1800 de lucrători, echipele de zi. Deodată, pu­țin după începerea lucrului, cei de pe schele­le superioare auziră jos o detună­tură asurzitoare și în același timp un curent puternic de vînt veni făcînd vir­­tej la deschizătura galeriilor. Vîntul fu atît de puternic încît zm­uise acoperișul deschizăturei­și trînt căruțele grele pentru transportul cărbu­nilor, aflate în apropiere. Un lucrător, anume Angelhardt, care mina un car la o depărtare de 15 me­trii de la intrarea in mină, a fost lovit de o bucată de oțel dusă de vînt cu iuțeala u­nui meteor și ucis pe loc. Două minute mai tirziu ieșiră din ga­leriile 1 și 4 vreo șase lucrători cari se agățaseră pe scară. Ei erai! pare că năuci. Unul dintr’inșiî, care reuși sa se stăpînească, zise : E teribil ! Sînt camarazii d tale răniți ? fu întrebat.­­ Am văzut trei răniți. Lingă mine era unul cu brațul rupt. — Dar ceilalți doi ? — Sînt morți ! Toți sînt morți! Acest dialog, care avu loc în cîte­va secunde, produse o enormă panică. Un moment mai tîrziu­, se auzi din toate părțile strigăte sălbatece . — Foc ! Săriți! Soțiile și familiile lucrătorilor aflați in mine, alergați în toate părțile. Ime­diat se începu opera de salvare. Din capul locului se constată că pă­trunderea în minele No. 2 și 4 e im­posibilă Mina No­ .3 forma în timp nor­mal un conduct pentru introducerea cu­rentului de aer bun. Aerul carat de afară intră cu o pu­tere extraordinară și grație efectului ventilatoarelor se răspîndi în toată ga­leria, spre a se reîntoarce la suprafață prin intrările minelor o și patru. Numai astfel, grație gazelor rele, s’a produs explozia. Nici în galeria No. 3, care forma conductul de aer, nu se pu­tea pătrunde, deoarece era astupată de schelele și pămîntul prăbușit. Din toate colțurile orășelului, lunca, alerga în­­tr’ajutor. Era un infern de strigăte și plînsete. Pînă la prînz însă, toate sfor­țările nu dădură nici un rezultat. Se hotărî ca să nu sa pătrundă în mi­nele 2 și 3, ci în mina 4. Prima echipă de salvare pătrunse daci, în mina 4, iasă ea fu silită să dea semnalul de a­­larmă, pentru a fi scoasă, deoarece in­ginerii Lafitte și Dinoir leșinaseră. Ei fură aduși la viață. Dinoir se în­sănătoși, L­afitte din cauza asfixiei pu­ternice va trebui să zacă o lună. Lo­cuitorii au veghiat toată noaptea spe­­rind din moment în moment în vreo minune, grație căreia cei rămași în a­­dincime să fie salvați. Speranța aceasta fu încă mărită de faptul că două per­soane fuseseră salvate. Doi dintre cei cari se scoboriseră într’ajutor, au mu­rit. Pentru a nu se produce panică și a sa întreține speranțele locuitorilor, li se ascunse acest fapt. Lucrările continuară fără nici un mo­ment de întrerupere. Pînă seara au fost scoși 21 de morți și 2 răniți. Un lucrător anume Cert a povestit ministrului de lucrări publice împreju­­rările in care a fost salvat. — In momentul exploziei, maestrul nostru ne zise: „Face-ți ca mine. Ur­­m­ați-mă !“ Făcurăm așa și ajunserăm luîndu-ne după dînsțil, intr’un colț, peste un morman de cadavre și dărîm­ături. Limbile de foc ale gazelor arzinde tre­cură aproape de noi fără a ne cauza vre­un râu dar râmaserăm prizonieri în col­țul acela. Petrecurăm astfel opt or­e în­­tr’o disperare de nedescris. După amiază, maestrul ne spune: „Simt că mor. Ga­zele mă îneacă !“ Atunci părăsim colțul voind să istamflm­­a »și la suprafață. Maestrul ne precedă și-l urmarăm în monom. El ne duse la dreapta și la stiigă cerce­­tind mereu terenul și căutînd să-și dea seama de puterea gazelor. Deodată întorcîndu-se, ne strigă: „E pericol! Am mers în sens contrariu“. Cinci minute mai tîrziu nu-1 mai vă­zurăm. La orele 4 după amiază eșu­stm la su­prafață. Din nefericire, continuă lucrătorul, un copil al meu în vîrstă de 10 ani mi-a ră­mas acolo, în infernul acela. Pe nepotul meu am reușit să-l scap ducîndu-I în spi­nare. In momentul cînd Cerf rosti ultimele cuvinte, un ascensor S031 la suprafață, aducînd cadavrul fiului său, împreună cu acela al unui lucrător ce aduse a­­jutoare. In zadar au fost speranțele ce s’au infiltrat populați­unei. Ea este profund desnădiîjdu­ită. Sta­rea spiritelor e atît de surescitată, în­cit sînt de așteptat cele mai neprevă­zute consecințe. ajutoare pentru familiile vieți­­i meter Paris, 27 Februarie.—Companiile hut­­iere, întrunite azi la Paris, au hotürît trimiterea unei prime sume de 200 lei spre a fi împărțită imediat familiilor vic­timelor catastrofei din Com­m­eres. Tratative pentru vânzarea Poloniei Lemberg, 21 Februarie.—Ziarul „Slowo Polskie” publică un arti­col, în care se afirmă că guver­nul rus tratează cu guvernul ger­man vinderea Poloniei. Cînd s’a întors Witte din Ame­rica, ar fi avut o audiență la îm­păratul Wilhelm căruia i-a propus cumpărarea Poloniei. Ziarul în chestiune susține că bancherul german Mendelsohn ar fi plecat în acest scop la Peters­burg. Popa Gapon la Viena Viena, 27 Februarie. — Popa Gapon va sosi aci peste cîteva zile. La poșta locală s’au și primit pentru el mai multe scrisori și telegrame, înapsersa trupelor dela Fort- Arthur Petersburg. 27 Februarie.—Comi­­siunea care a fost însărcinată să sa­lute înapoerea trupelor de la Port- Arthur, a decis să se prezinte gene­ralului Stoessel. Suspendarea conferinței ma­rocane , Berlin, 27 Februarie.— Corespon­dentul Agenției Wolff, la Algesiras, telegrafiază că neizbutindu-se în șe­dințele de cri și astăzi ale comitetului a se ajunge la o înțelegere cu privire la cestiunea Băncei și,a politici, șe­dința plenară a conferinței, care tre­buia să se țină mîine, a fost a­mi­nată spre a permite un schimb de ve­deri. Sinuciderea unui general grec Athena, 27 Februarie.— Genera­­lul-maior în rezervă, Demosthenes Bairos, s-a sinucis. Bairos fusese în­tre anii 1890—1893 prefect de po­liție la Athena și Pireu. Apoi pe rînd deputat de Missolongi și co­mandant al jandarmeriei. La­ 1­897 a luat parte la expediția pentru Creta. El e unul din acei ce au­ tra­tat pacea războiului 1870. Cauza sinucidere! lui Demosthe­nes Bairos e necunoscută. Noul cabinet francez Paris, 27 Februarie.—Nu s’a dat pînă acum încă lista definitivă a membrilor noului cabinet. Se crede că spre seară sau mîine dimineață se va ști exact cum d. Sarrien va complecta cabinetul. Următoarea listă trece drept cea mai probabilă : D. Clemenceau la depart, internelor „ Sarrien la departament, justiției „ Bourgeois la depart, externelor „ Poincaré la depărtăm, financelor „ Etienne la depărtăm rezbelulului „ Tomson la departament, marine! „ Briand la dep. cultelor și inst. p. ; Barthout la depart, comercialui „ Bueau la depărtăm, agriculture! „ Aubert la departament, coloniilor Catastrofa pa Dunăre Budapesta, 27 Februarie. — Pe Dunăre, în apropiere tip Budapesta, s’a întâmplat o catastrofă. O luntre voind să treacă de la un țînn la celalt, s’a scufundat în dreptul insulei Sch­oettel. In luntre se aflai­ 15 persoane, din cari 10 s’au înecat. (Cele mai multe din victime sunt fete tinere. Râscoală în insulele Filipine Londra, 27 Februarie.—Din Nem­­­­orkc se anunță: In insulele Filipine, s'a produs o răscoală a lucrătorilor indigeni, con­tra guvernului american. Răscoala a durat 4 zile. Femeile și copiii luptau alăturea de bărbații și părinții lor.­­ Trupele americane s'aű dedat la teribile masacre. Au fost uciși 300 de locuitori. în­tîlnirea lui Eduard cu Al­fonso Madrid, 27 Februarie.—Eri, suverani! Eduard și Alfons s au întîlnit în St.­Se­­bastien. Ei au conferit împreună toată dimi­neața. Regele Alfons pleacă seara la Bia­­ritz spre a-șî­ vizita mireasa. Com­panii de petrol fuzionate Viena, 27 Februarie»—Ziarul Ta­geblatt din Lemberg, dă știrea des­pre fuziunea companiilor de petrol galițiene cu cea ain Sehofenitza. Aceasta este—zice ziarul în ches­tiune—opera finanței germane, ale care­ interese depind de această fu­ziune. Beess Viena, 27 Februarie. —­ Contesa Francisca Gerstenberga, o foarte bine cunoscută și apreciata femee în cercurile elitei vieneze, a sucom­bat în urma unui atac de apoplexie. Contesa Gerstenberg era în vîrstă de 60 ani. Zilele trecute ü murise unicul fiu­. Căsătoria prințului Bulgariei Sofia, 27 Februarie.—Prințul Fer­dinand va pleca cu copiii săi în Menton și de aci la Biaritz, spre a se întîlni acolo cu regele Eduard. Ora lei însărcinat cu formarea­­ cabinetului Belgrad, 27 Februárié.— Regele a însărcinat pe generalul Gruici, pre­ședintele consiliului de stat cu for­marea cabinetului. Este probabil că cea mai mare parte din miniștrii ce au făcut parte din cabinetul Stoiano­­vicî să rămîe în cabinetul Gruici. imn despre demisia lui Milie? Berlin, 27 februarie.—Azi s'a răs­­phrăit la Bursă știrea că contele Bulov ar fi demisionat. Din această cauză cursurile au scăzut în mod simțitor. Revoluție în Macedonia Belgrad, 27 Februarie.—Cercu­rile diplomatice de aci, primesc din Macedonia știri foarte grave. Se zice că la începutul primă­­verei vor avea loc în Macedonia evenimente foarte sîngeroase. O mișcare revoluționarii are deja proporții foarte mari, deoarece multe bande vin din Bulgaria și Grecia. In orașul Mohila 2 bande bul­gare s’iui ciocnit. Trupele turcești le-au­ nimicit pe amîndouă. In orașul lenitza a avut loc o ciocnire între greci și bulgari, care s-a terminat cu moartea a 7 persoane și grava rănire a altor 10. Grecii au­ incendiat satul bul­găresc Ilsihma, u­cibân­d pe popos judecător și mai mulți țărani. BiSarrioni conferind cu cola­boratorii săi probabili D. Sarrien a avut azi la amiază o conferință cu d-ni­ Clemenceau, Bour­geois, Etinno, Thomson, Briand, Ley­­gues, Barthon, Anlau, Poincaré și Dou­­raergue, colaboratorii său probabil în vii­torul minister. O nouă întrunire a fost hotărîtă pen­­tru­ ora 3 jura. după arai azi cînd se va examina programul viitorului cabinet. Repartițiunea portofoliilor nu a fost încă definitiv h­otărîtă. Se vor discuta azi după amiazî chestiunea libertăților sin­dicale, a inventarului bisericilor, a a­­plicațiunei legea separațiunei, a urmă­­rirea antimilitariștilor. O înțelegere a­­supra acestor puncte este posibilă, dar nu e încă sigură. Bruxelles, 27 Februarie.—Depeșă din Courrieres La lumina lugubră a torțelor, sub acoperișul de lemn al unui mare șopron, s’au putut face primele în­cercări de recunoaștere a cadavrelor. Lucrul a fost foarte greu­ din cauză că mai toate victimele au­ fost ori­bil mutilate, la foarte multe lipsin­­du-le capul. Ruclele celor uciși nu se pot a­­propia de massa de cadavre, deoa­rece, cu toată dezinfecțiunea ce s’a făcut, duhoarea emanată de cada­vre și de gaze este insuportabilă. In fața șopronului sub care s’au depus mormanele de corpuri ciopîr­țiitorii săi, ca să subscrie colectele fite, nenorocitele văduve și bieții ce li se vor prezenta, în scopul de a ■twir>wBwiMrviwiic»MtMiia«iBamBawMBB^Biwwiiwii iw iir»—>*a>Miriw—w ||j| I j| I íj f|p |j^ ^ |J |jj|^ p I ^ ^^SSiwSSSS Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOMBE­R, PARIS, B­E­E­LIM, V1 £ M Ä ȘÎ ■'B tfja AP­E­S­T­A turco-grec din Evenimente din Sisia Locotenentul Schmidt cerînd grațierea Otsak­ov, 27 Februarie. —Locote­nentul Schmidt și alți ațiva condam­nați în același proces au adresat ța­rului o petițiune, prin care cer să fie grațiați. Intre altele, Schmidt se plînge zn această petiție că e foarte rău, tratat și că în ultimile 5 zile nu i s'a dat nici hrana necesară celei mai slabe nutrițiuni. 7 Arestarea preotului G&pim Petersburg, 27 Februarie.— Ziarele de aci afirmă că pre­otul Gapon a fost arestat în ziua de 10 Martie. Alegerile prealabile din Mos­cova :1.Moscova, 27 Februarie.—Ele s’au făcut de către lucrători, alegerile prealabile ale orașului și provinciei Moscovei. Tipografii și lucrătorii de la gaz și tram­­vae nu au­ participat la alegeri. Din 176 stabilimente industriale care se află la Moscova, lucrătorii din 38 stabilimente in­dustriale au refuzat să participe la ale­geri. Descoperirea unei tipografii se­crete * Riga, 27 Februarie.—Poliția a arestat pe directorul secțiunei teh­nice a comite­tului revoluționar, la domiciliul căruia s’a descoperit o mare tipografie secretă, ma­terial de tipărit, și proclamațiuni și do­cumente revoluționare, în mii de exem­plare, destinate a fi trimise în diferite lo­calități ale provinciei Riga. Gravă generală iminentă la Petersburg Petersburg, 2­7 Februarie.— Se afirmă că revoluționarii pregătesc o grevă generală la toate fabricile și la căile­ fe­rate. Greva va isbucni chiar în cursul acestei luni. BasK»și«iH!HjBHs»!SKBaeia Bursa din străinătate Efecte (închidere) Paris, 25 februarie.—Renta austr­­aur 100.15; renta romina 93.50; Banca oto­mană 645.—­ schimb Viena 103.37; idem piețele germane 121.74; schimb Ams­terdam 204.93; schimb Elveția 7­­­32; cel Londra 251.50; renta ung. aur 95.05; loturi turcești 143.75; privat disc.2­3­­ 4 Berlin, 25 Februarie. —Renta austr. aur 100.75 ; bauen, ruse 214; împr. rus 78.80; ren. ung. aur 95.50; idem cor. 95.25;. schimb Viena 85.05. Viena, 25 februarie. — Alpine 543; renta ung. cor. 95.05; loturi turcești 151.25; mărci imediat 117.53; mărci pro ultime —.—. Napoleon —.—. Cereale (închidere) Budapesta, 25 februarie.—Griîi Aprilie 16.66; idem Oct. 16.54; secară Aprilia 13.64; idem Oct. 13.40;porumb Ma­ 13.74; Porumb Iulie 13.90; Ovăz Aprilie 15.5S;­dem Oct. 12.52; ranița August 27.90. I! ȚARA Dispariția inginerului Serghievicî, n­a’ Iile false de peste 100.000 de lei R.­SABAT, 27 Februarie. — D. Ges­tică Filipescu mare proprietar, a dovedit că nepotul său, Sierghievicî, inginer, de aproape patru ani falsifică polițe pe nu­mele său. Fiind avizat parchetul, d. pro­curor Mironescu a plecat era la Focșani unde a găsit polițe falsificate la banche­rul Gellbeutel pentru suma de 15.500 lei, •In Kremnitzer leî 26.500 și la Ta­dlas Moș din Rîmnic 1500 lei. Se crede că atît în Buzău cît și în București se găsesc pe piață polițe falsi­­ficate în valoare de 100.000 lei. In vedere că autorul acestor excroche­­ri­ a dispărut din oraș, luînd drumul pre America sau Constantinopol, d. pre­­cut­or Mironescu a intervenit prin par­­chetul general la ministerul de externe pentru urmărirea lui. Inginerul Serghievici fiind bine commo­cut în Rîmnic, dispariția sa face mari senzație în oraș. Harpag Siliți mtine liereml I Martie e., ABEf SBBL fS pagini, I bani exemplara^ Anarchia äela eile ferate Interpelarea îa estess©, după „Monitorul Oficial“ a d-foik deputat LÄSCÄH AlfȚONHT

Next