Dimineaţa, martie 1906 (Anul 3, nr. 742-772)
1906-03-01 / nr. 742
5 Kasai în to a. si țara ^Kismtaamr^iaemmf emm&mmss Anul III No. 742 TEI CEHII f Peutr® Capitala Mo* 1 1 fiber un I sî s MercuvT 1 Martie 1906 l4/SW Apare zilnic la ora 4 dimineața en ultimele știri ale Kopței Bimoniile ziaru unui str. Sdrindar 11 Provincie și Străinătate Vo. 13 40 ‘ r îeribla catastrofă în í^nla Grozăvii de neînchipuit Paris, 27 Februarie.— Catastrofa din Courrieres se poate considera ca o catastrofă națională. E sigur că piia in prezent peste 1.000 persoane au pierit. Acei cari au putut fi salvați au suferit niște chinuri îngrozitoare. Miniștrii de interne și lucrări publice a plecat la locul catastrofei. El a fost primit de către prefect și mai mulți generali Ministrul de lucrări publice a avut o lungă convorbire cu inginerul șef al exploatațiunei miniere. Intre altele, ministrul a întrebat pe inginer : „Mijloacele de salvare nu vi se pare și dacă au fost insuficiente? Să fie oare posibil ca din mai bine de 1o00 muncitori, cii se aflau în mină în momentul catastrofei, numai 80 să se poată salva? Inginerul a răspuns: „Împotriva unui incendiu minier atît de violent, orice sforțări de localizare rămîn neputincioase. In orice caz, versiunea că numai 80 de muncitori ar fi scăpat cu viața e inexactă. Numărul acestora se ridică la cifra de 600. — Cițî oameni se aflau, în număr exact, scoborîți prin puțuri, cînd s’a declarat incendiul? mai întrebă ministrul. Feste 1800 salvații au fost 600, precum am mai spus. Pînă Simbătă seara 30 de cadavre au fost scoase. restul de 1200 oameni au pierit probabil. „ La observația ministrului s’ar fi procedat cu ușurință, neluîndu-se măsurile de salvare imediat, inginerul a răspuns că sunt mine, unde incendii durează de sute de ani și nu pot fi localizate. — Atunci pereții cari respart camerele unele de altele, trebuesc să fie foarte solizi—a zis ministrul. La aceasta inginerul șef a răspuns: — Pereții despărțitori de camiere, sînt în mina noastră foarte solizi. Bacă catastrofa a amit urmările acestea, de vină e numai jocul soartei, împotriva căruia orice opunere e de prisos. Numărul exact al victimelor Lens, 27 Februarie. —* Numărul victimelor catastrofei, depășește cifra de 1200 oameni. In momentul catastrofei, a fost in mină exact 1795 lucrători, din cari numai 71 au putut fi salvați, 1224 au perit deci. Fină Simbătă seara au fost scoase peste 80 cadavre. Numai în camiera, cu No. 4 s’au găsit 680 cadavre. Toate aceste cadavre sunt victimele incendiului, care a provocat moartea cea mai îngrozitoare. Exploziunile au ucis mai puțini lucrători. Incendiul a început în puțul cu No. 3 și din 443 nimicitori cîți se aflau, aci, numai 13 au fost salvați Inginerii cari după exploziune au descins în mină, dau cele mai teribile detalii despre catastrofă. Unul din acești ingineri, zice că în fundul carierei cu No. 11 ar fi auzit niște glasuri dar că n’a putut distinge din ce parte anume. Atunci, o echipă dintre oamenii chemați în ajutor, s'au scoborît în carieră, după indicațiile inginerului care a dat știre de existența lucrătorilor încă în viață ,și după o câutare de mai bine de o oră, au scos în adevăr din mină zece persoane, din cari însă numai patru au rămas in viață. Oribile detalii — amănunte complecte — orfani rămași pe drumuri, plîng și-șî smulg părul de durere. Acele femei a căror bărbați s’a stabilit că au murit sunt invidiate de celelalte care îșî au tovarășii scumpe de căsnicie înmormîntați de vi! la o adîncime de 280 metri. O singură mină a rămas intactă. Celelalte au fost toate consumate de incendiu. Lucrările de saline periculoase Lens, 27 Februarie.Lucăriie de salvare au fost oprite, din cauză că emanațiunile cadavrelor și gazului mefitic ce se degajează, constinue un constant pericol și inginerii se tem de o nouă explozie. Pe de altă parte e temere ca o aerisire activă a minei să nu activeze incendiul izbucnit și a cărui întindere și pozițiune nu se poate stabili. Lucrările de salvare nu se vor relua decît Mercur, ziua de Marți este consacrată la îngroparea victimelor scoase. Pînă în prezent nu au putut fi aduse decit 90 cadavre. Frisseldia continuă Lens, 27 februarie.—Primejdia e departe de a fi încetat. Ea devine tot mai amenințătoare. Trei mine sunt încă în flăcări. Indignarea opiniei publice Lens, 27 Februarie.—Populația de aci face responsabil! pe inginerii minelor de această catastrofă. Ei sunt acuzați că deși în ajunul catastrofei se declarase un incendi în mină, totuși au permis lucrătorilor să se coboare a doua zi. Parchetul a constatat că încă acum o lună un început de incendiu se produse și in uzină. ’ In tot cazul, e fapt cert că de mai mult timp inginerii au atras atenția companiei minelor din Courrieres asupra primejdiei. Atunci s’a ordonat o examinare amănunțită a minelor și rezultatul fu că nu s’a descoperit nimic deosebit. Opinia publică face responsabilă pe societatea exploatatoare și pe ingineri de această catastrofă. Indignarea generală ia proporții îngrijitoare. Plîngerea agricultorilor Bruxelles, 27 Februarie.— Depeșe din Courrieres : De mai multe luni de zile proprietarii de pămînt din Courrieres au protestat printr'o petițiune contra subminării terenului, vrătind că din cauza întinderea sondajelor întreaga parte a locului este grav amenințată. O deputațiune de proprietari s'a prezentat chiar guvernului cu această plîngere, arătînd primejdia atît pentru proprietățile lor cît și pentru populațiune. Lucrările de salvare . 100 kg de oameni la Lens Lens, 27 Februarie. — Astăzi toată ziua s’au lucrat la dezgroparea cadavrelor și la salvarea celor înmormîntați de vii. La o adîncime de 300 de metri s a găsit o mare mulțime de cadavre, iar la o adîncime mai mare s’a dat da un morman de morți. Dintre cei salvați mulți și-au pierdut graiul, mulți au fost scoși în stare de leșin. Trei lucrători caii s’au scoborît în mină pentru a da ajutoare au fost scoși asfixiați. Cadavrele victimelor sunt de nerecunoscut. Ele au fost transformate in fer’un morfnam de membre, capete și grămezi de carne stîlcită, sfrșiată, îmbunătățită. Soțiile, copiii și rudele celor pieriți s’au adunat intr’o mulțime enormă în jurul minelor și scene de nedescris se petrec la recunoașterea cadavrelor. Toate trenurile cari sosesc aici sînt pline de pasageri. Pînă acum se cifrează la 100.000 de oameni numărul celor aflați aci. S’a stabilit că din cei 823 de oameni aflați în momentul catastrofei în mina No. 4 nici unul n’a scăpat cu viață. Catastrofa în C&msra b&ac © să. 50 ©.00ö „lei votați pentru victime * Paris, 27 Februarie.—Camera deputaților. — Președintele Camerei, d. Doumer, dă citire unei declarațiuni deplerînd catastrofa din Courrieres și adresînd familiilor victimelor condoleanțele Camerei. D. Bassy propune de a se vota o sumă de 500.000 lei spre a se veni în ajutorul famiiior victimelor. D. Dömper spună că față de o așa catastrofă, crede că se poate deroga de procedura obicinuită și pune deci imediat la vot moțiunea, care se adoptă unanimitate de 534 voturi. Ședința este apoi ridicată anualîndu sa cea viitoare pe Mercur. &Colest ® pentru a se veni tutorul victimelor Berlin, 27 Februarie. — „Berliner Tageblatt” a apelat călduros la toți se strînge sume de bani pentru a se veni în ajutorul victimelor catastrofei. Greva lucrătorilor mineri Paris, 27 Februarie.—Intre lucrătorii mineri din sens și Courrieres se semnalează o vie agitațiune. Ei vor să proclame greva generală. Exploziile continuă Paris, 21 Februarie. Se tetegrafiază din Courrieres. Noaptea trecută au fost auzite strigăte disperate de ajutor; nimeni însă nu s'a putut apropia de mină, din cauza cutremurelor de pămînt pricinuite de explozii, așa că cei ce se aflau în mină trebua să fi pierit. Inmormîntarea cadavrelor Paris, 27 Februarie.— Se anunță din Courrieres că toate cadavrele a căror identitate a fost stabilită, vor fi înmormintate in liniște. Toate aceste cadavre au fost predate familiilor respective. Catastrofa în consiliul municipal . Paris 27 Februarie.Consiliul municipal al Parisului a ales de președinte pe d. Chantard radical, cu 42 voturi din 76 votanți. Consiliul municipal a votat o sumă de 20 000 franci pentru familiile victimelor din Courbbres. Asociațiunea doamnelor franceze a deschis o subscripțiune în favoarea familiilor victimelor. Condoleanțele împăratului Wilhelm. — Ajutor pentru victime Paris, 27 Februarie.— Principele tip I Barllin, ambasadorul Germanie!, a făcut o vizită d-lui Rouvier spre a exprima guvernului francez condoleanțele împăratului Wilhelm și a guvernului german cu ocaziunea catastrofei din Courrieres. Principele a remis în același timp d-lui Rouvier, în numele societăței germane de ajutor, 2000 franci pentru victimele catastrofei. Mineri germani la locul sinistrului Lille, 27 Februarie.—17 lucrători mineri au pierit voind să salveze victimele catastrofei din Courrieres. Se crede că totalul victemilor este de 1300 sau 1400. 23 mineri westfalieni, au trecut prin Lille mergînd spre Courrieres cu material de salvare. Povestirea a doi salvați Paris, 27 Februarie. — Depeșe din Courrières . O mare emoțiune a produs scoaterea a doi băeți cari au fost duși pe o targa la spital. Acești băeți s’au salvat după ce o noapte întreagă au rătăcit prin mină căutînd o eșire. Ei au răni la extremitățile corpului și pe față și au fost cu mare greutate readuși la viață. Cînd fură în stare să vorbească, ei povestiră că în întunericul din adîncime și-au făcut drum călcînd peste sute de cadavre. Scena transportare la spital a acestor băeți a contribuit atît de mult la creșterea Indignarei generale, încît mulțimea luă o atitudine amenințătoare contra autorităților și a inginerului companiei miniere. A fost nevoi de aducerea jandarmeriei pentru ca ordinea să nu fie turburată, s’a umplat caíssSrsía și mm s’au dat ajutoarele Paris. 27 Februarie. — Catastrofa de la Courrieres întrece în ce privește numarul victimelor toate nenorocirile similare petrecute pînă astăzi. Numărul morților e de peste 1200 Din 1975 de lucrători minieri scoborîți dimineața în adîncime, numai 571 au putut eși la suprafață. Restul de 1224 de oameni treime considerați ca perduți. Catastrofa s’a produs la orele 6 și jumătate dimineața și s’a trădat la suprafață prin aruncarea în aer a luminișurilor, în urma exploziei. Trei lucrători din mina No. 3 unde s’a produs explozia, au putut eși la suprafață pe jumătate asfixiați, suindu-se pe scară. Ei au spus că au trecut, peste mormane de cadavre omenești precum și peste cadavrele cailor de la vagondeli cari fáceau serviciul de transport în adincime. Cu mare greutate au putut ajunge la scări. Acești trei lucrători au dat primele știri despre sinistra catastrofă. Imediat s’a dat alarma chemîndu-se din Lens jandarmerie precum și medici numeroși spre a da ajutoare. Au sosit de asemenea inginerul-șef Bar, inginerul-inspector Do»eson, inginerul Bousquet și un mare număr de soldați. Pe cînd primele persoane se coborau pe scări pentru a-și da seama de situațiune, femeile și rudele lucrătorilor, cari aflaseră trista veste, înconjurau mina, cerînd știri. Scene teribile s’au petrecut în fața minelor și pe străzile locuite numai de mineri. * ‘îndată se lău vestea că nenorocirea e foarte mare , catastrofa se întinsese la mai multe cariere și la alte galerii cari deși nu fuseseră invadate de gaze ucigătoare, erau însă în legătură cu cele dintíia. Astfel, la fiece descindere în mină a salvatorilor, erau scoși la suprafață cîte 12 inși, unii nevătămați, alții fără grani și surzi. In modul acesta au fost salvați 27 de lucrători Jandarmii cu mare greutate au reținut mulțimea care se pămădea să vadă pe cei scăpați din ghiarele morței și veniți parcă de pe altă lume. Ajutoarele soseau mereu. In numeroase trăsuri s’au adus targe și saltele pentru transportarea la spital a celor scăpați cu viață. Ventilatoarele minelor lucrară cu toată forța pentru extragerea gazelor ucigătoare. Cînd prima echipă de salvatori se coborî în mină, dădu peste un adevărat munte colosal de cadavre. Printre cei morți se aflau și mulți răniți, încă în viață, cari scoteau gemete de groază și de durere. In curînd însă echipa simți nevoi de aer și trebui să se retragă. La orele 2 după amiază abia se putură scoate la suprafață primele cadavre. Un miner a fost scos sfîșiat, alții arși, toți în pielea goală. 680 de cadavre se aflau în fundul minei No. 4. Parte din cei uciși au fost asfixiați, parte omorîți din cauza prăbușirei schelelor și a zăcămintelor carbonifere. Din mina No. 2 ‘ au fost scoase pînă acum 90, iar din mina No. 3, 95 de cadavre. 500 de lucrători se scoborîseră dimineața in mina No. 2. Din aceștia 388 au eșit la suprafață. Orice alte măsuri de salvare sunt infructuoase. Cel mai mare număr de morți s’a găsit în mina No. 3. In această mină, din 443 de oameni, numai 13 au revăzut lumina zilei. Ascenscrele încetaseră de a mai funcționa și scările se rupseră, e obaseo , •.quionro )( adîncime, devenise imposibilă. Intr’o altă mină se saoborîseră Duminică 852 de lucrători. Din aceștia 135 de mineri eșiseră, din fericire, puțin după începerea lucrului, din ordinul inginerului Barot, care constatase că în unele galerii lucrul nu nu mai putea fi continuat din cauză că intrările fusese baricadate în urma ruperea schelelor, 40 alți lucrători au fost salvați cu ajutorul scărilor și numai 10 cu ajutorul ascensorului. Unul din lucrătorii salvați, anume Pierre Casson, a declarat urmatoarele : Povestirea emoționantă a unui lucrător salvat — Eram la o adîncime de 280 metrii cînd auzii în mod înăbușit ecoul unei teribile detunături. Imediat se simți lipsă de aer și gazele începură să devină ucigătoare. Atunci alergam în spre mina No. 2. Ați găsit mai mulți tovarăși de muncă zăcînd pe jos asfixiați. Ei gemeau cetind ajutor. Casson, care e în vîrstă de 22 de ani, povestește că, văzînd aceasta, încarcă pe cei căzuți în vagonetul său și îi tîrî pînă la galeria No. 10. Aci însă fu silit să-l părăsească, deoarece nu găsise niciun mijloc de a-i salva. O descriere îngrozitoare Cu privire la cauzele catastrofei, nu se știe astăzi mai mult ca în primul moment. Din declarațiunile celor salvați și a oamenilor cari s’au scoborît pentru a veni în ajutorul victimelor, rezultă următoarea descriere groaznică a catastrofei. In mine se află actualmente 1200 de victime. Sute de oameni duc încă, probabil, în adîncime, o luptă disperată cu moartea. Cînd lucrătorii de noapte au părăsit ruina la orele 3 dimineața, ei n’au avut de semnalat nimic anormal. La orele 6 dimineața intrară 1800 de lucrători, echipele de zi. Deodată, puțin după începerea lucrului, cei de pe schelele superioare auziră jos o detunătură asurzitoare și în același timp un curent puternic de vînt veni făcînd virtej la deschizătura galeriilor. Vîntul fu atît de puternic încît zmuise acoperișul deschizătureiși trînt căruțele grele pentru transportul cărbunilor, aflate în apropiere. Un lucrător, anume Angelhardt, care mina un car la o depărtare de 15 metrii de la intrarea in mină, a fost lovit de o bucată de oțel dusă de vînt cu iuțeala unui meteor și ucis pe loc. Două minute mai tirziu ieșiră din galeriile 1 și 4 vreo șase lucrători cari se agățaseră pe scară. Ei erai! pare că năuci. Unul dintr’inșiî, care reuși sa se stăpînească, zise : E teribil ! Sînt camarazii d tale răniți ? fu întrebat. Am văzut trei răniți. Lingă mine era unul cu brațul rupt. — Dar ceilalți doi ? — Sînt morți ! Toți sînt morți! Acest dialog, care avu loc în cîteva secunde, produse o enormă panică. Un moment mai tîrziu, se auzi din toate părțile strigăte sălbatece . — Foc ! Săriți! Soțiile și familiile lucrătorilor aflați in mine, alergați în toate părțile. Imediat se începu opera de salvare. Din capul locului se constată că pătrunderea în minele No. 2 și 4 e imposibilă Mina No .3 forma în timp normal un conduct pentru introducerea curentului de aer bun. Aerul carat de afară intră cu o putere extraordinară și grație efectului ventilatoarelor se răspîndi în toată galeria, spre a se reîntoarce la suprafață prin intrările minelor o și patru. Numai astfel, grație gazelor rele, s’a produs explozia. Nici în galeria No. 3, care forma conductul de aer, nu se putea pătrunde, deoarece era astupată de schelele și pămîntul prăbușit. Din toate colțurile orășelului, lunca, alerga într’ajutor. Era un infern de strigăte și plînsete. Pînă la prînz însă, toate sforțările nu dădură nici un rezultat. Se hotărî ca să nu sa pătrundă în minele 2 și 3, ci în mina 4. Prima echipă de salvare pătrunse daci, în mina 4, iasă ea fu silită să dea semnalul de alarmă, pentru a fi scoasă, deoarece inginerii Lafitte și Dinoir leșinaseră. Ei fură aduși la viață. Dinoir se însănătoși, Lafitte din cauza asfixiei puternice va trebui să zacă o lună. Locuitorii au veghiat toată noaptea sperind din moment în moment în vreo minune, grație căreia cei rămași în adincime să fie salvați. Speranța aceasta fu încă mărită de faptul că două persoane fuseseră salvate. Doi dintre cei cari se scoboriseră într’ajutor, au murit. Pentru a nu se produce panică și a sa întreține speranțele locuitorilor, li se ascunse acest fapt. Lucrările continuară fără nici un moment de întrerupere. Pînă seara au fost scoși 21 de morți și 2 răniți. Un lucrător anume Cert a povestit ministrului de lucrări publice împrejurările in care a fost salvat. — In momentul exploziei, maestrul nostru ne zise: „Face-ți ca mine. Urmați-mă !“ Făcurăm așa și ajunserăm luîndu-ne după dînsțil, intr’un colț, peste un morman de cadavre și dărîmături. Limbile de foc ale gazelor arzinde trecură aproape de noi fără a ne cauza vreun râu dar râmaserăm prizonieri în colțul acela. Petrecurăm astfel opt ore într’o disperare de nedescris. După amiază, maestrul ne spune: „Simt că mor. Gazele mă îneacă !“ Atunci părăsim colțul voind să istamflma »și la suprafață. Maestrul ne precedă și-l urmarăm în monom. El ne duse la dreapta și la stiigă cercetind mereu terenul și căutînd să-și dea seama de puterea gazelor. Deodată întorcîndu-se, ne strigă: „E pericol! Am mers în sens contrariu“. Cinci minute mai tîrziu nu-1 mai văzurăm. La orele 4 după amiază eșustm la suprafață. Din nefericire, continuă lucrătorul, un copil al meu în vîrstă de 10 ani mi-a rămas acolo, în infernul acela. Pe nepotul meu am reușit să-l scap ducîndu-I în spinare. In momentul cînd Cerf rosti ultimele cuvinte, un ascensor S031 la suprafață, aducînd cadavrul fiului său, împreună cu acela al unui lucrător ce aduse ajutoare. In zadar au fost speranțele ce s’au infiltrat populațiunei. Ea este profund desnădiîjduită. Starea spiritelor e atît de surescitată, încit sînt de așteptat cele mai neprevăzute consecințe. ajutoare pentru familiile vieții meter Paris, 27 Februarie.—Companiile hutiere, întrunite azi la Paris, au hotürît trimiterea unei prime sume de 200 lei spre a fi împărțită imediat familiilor victimelor catastrofei din Commeres. Tratative pentru vânzarea Poloniei Lemberg, 21 Februarie.—Ziarul „Slowo Polskie” publică un articol, în care se afirmă că guvernul rus tratează cu guvernul german vinderea Poloniei. Cînd s’a întors Witte din America, ar fi avut o audiență la împăratul Wilhelm căruia i-a propus cumpărarea Poloniei. Ziarul în chestiune susține că bancherul german Mendelsohn ar fi plecat în acest scop la Petersburg. Popa Gapon la Viena Viena, 27 Februarie. — Popa Gapon va sosi aci peste cîteva zile. La poșta locală s’au și primit pentru el mai multe scrisori și telegrame, înapsersa trupelor dela Fort- Arthur Petersburg. 27 Februarie.—Comisiunea care a fost însărcinată să salute înapoerea trupelor de la Port- Arthur, a decis să se prezinte generalului Stoessel. Suspendarea conferinței marocane , Berlin, 27 Februarie.— Corespondentul Agenției Wolff, la Algesiras, telegrafiază că neizbutindu-se în ședințele de cri și astăzi ale comitetului a se ajunge la o înțelegere cu privire la cestiunea Băncei și,a politici, ședința plenară a conferinței, care trebuia să se țină mîine, a fost aminată spre a permite un schimb de vederi. Sinuciderea unui general grec Athena, 27 Februarie.— Generalul-maior în rezervă, Demosthenes Bairos, s-a sinucis. Bairos fusese între anii 1890—1893 prefect de poliție la Athena și Pireu. Apoi pe rînd deputat de Missolongi și comandant al jandarmeriei. La 1897 a luat parte la expediția pentru Creta. El e unul din acei ce au tratat pacea războiului 1870. Cauza sinucidere! lui Demosthenes Bairos e necunoscută. Noul cabinet francez Paris, 27 Februarie.—Nu s’a dat pînă acum încă lista definitivă a membrilor noului cabinet. Se crede că spre seară sau mîine dimineață se va ști exact cum d. Sarrien va complecta cabinetul. Următoarea listă trece drept cea mai probabilă : D. Clemenceau la depart, internelor „ Sarrien la departament, justiției „ Bourgeois la depart, externelor „ Poincaré la depărtăm, financelor „ Etienne la depărtăm rezbelulului „ Tomson la departament, marine! „ Briand la dep. cultelor și inst. p. ; Barthout la depart, comercialui „ Bueau la depărtăm, agriculture! „ Aubert la departament, coloniilor Catastrofa pa Dunăre Budapesta, 27 Februarie. — Pe Dunăre, în apropiere tip Budapesta, s’a întâmplat o catastrofă. O luntre voind să treacă de la un țînn la celalt, s’a scufundat în dreptul insulei Schoettel. In luntre se aflai 15 persoane, din cari 10 s’au înecat. (Cele mai multe din victime sunt fete tinere. Râscoală în insulele Filipine Londra, 27 Februarie.—Din Nemorkc se anunță: In insulele Filipine, s'a produs o răscoală a lucrătorilor indigeni, contra guvernului american. Răscoala a durat 4 zile. Femeile și copiii luptau alăturea de bărbații și părinții lor. Trupele americane s'aű dedat la teribile masacre. Au fost uciși 300 de locuitori. întîlnirea lui Eduard cu Alfonso Madrid, 27 Februarie.—Eri, suverani! Eduard și Alfons s au întîlnit în St.Sebastien. Ei au conferit împreună toată dimineața. Regele Alfons pleacă seara la Biaritz spre a-șî vizita mireasa. Companii de petrol fuzionate Viena, 27 Februarie»—Ziarul Tageblatt din Lemberg, dă știrea despre fuziunea companiilor de petrol galițiene cu cea ain Sehofenitza. Aceasta este—zice ziarul în chestiune—opera finanței germane, ale care interese depind de această fuziune. Beess Viena, 27 Februarie. — Contesa Francisca Gerstenberga, o foarte bine cunoscută și apreciata femee în cercurile elitei vieneze, a sucombat în urma unui atac de apoplexie. Contesa Gerstenberg era în vîrstă de 60 ani. Zilele trecute ü murise unicul fiu. Căsătoria prințului Bulgariei Sofia, 27 Februarie.—Prințul Ferdinand va pleca cu copiii săi în Menton și de aci la Biaritz, spre a se întîlni acolo cu regele Eduard. Ora lei însărcinat cu formarea cabinetului Belgrad, 27 Februárié.— Regele a însărcinat pe generalul Gruici, președintele consiliului de stat cu formarea cabinetului. Este probabil că cea mai mare parte din miniștrii ce au făcut parte din cabinetul Stoianovicî să rămîe în cabinetul Gruici. imn despre demisia lui Milie? Berlin, 27 februarie.—Azi s'a răsphrăit la Bursă știrea că contele Bulov ar fi demisionat. Din această cauză cursurile au scăzut în mod simțitor. Revoluție în Macedonia Belgrad, 27 Februarie.—Cercurile diplomatice de aci, primesc din Macedonia știri foarte grave. Se zice că la începutul primăverei vor avea loc în Macedonia evenimente foarte sîngeroase. O mișcare revoluționarii are deja proporții foarte mari, deoarece multe bande vin din Bulgaria și Grecia. In orașul Mohila 2 bande bulgare s’iui ciocnit. Trupele turcești le-au nimicit pe amîndouă. In orașul lenitza a avut loc o ciocnire între greci și bulgari, care s-a terminat cu moartea a 7 persoane și grava rănire a altor 10. Grecii au incendiat satul bulgăresc Ilsihma, ucibând pe popos judecător și mai mulți țărani. BiSarrioni conferind cu colaboratorii săi probabili D. Sarrien a avut azi la amiază o conferință cu d-ni Clemenceau, Bourgeois, Etinno, Thomson, Briand, Leygues, Barthon, Anlau, Poincaré și Douraergue, colaboratorii său probabil în viitorul minister. O nouă întrunire a fost hotărîtă pentru ora 3 jura. după arai azi cînd se va examina programul viitorului cabinet. Repartițiunea portofoliilor nu a fost încă definitiv hotărîtă. Se vor discuta azi după amiazî chestiunea libertăților sindicale, a inventarului bisericilor, a aplicațiunei legea separațiunei, a urmărirea antimilitariștilor. O înțelegere asupra acestor puncte este posibilă, dar nu e încă sigură. Bruxelles, 27 Februarie.—Depeșă din Courrieres La lumina lugubră a torțelor, sub acoperișul de lemn al unui mare șopron, s’au putut face primele încercări de recunoaștere a cadavrelor. Lucrul a fost foarte greu din cauză că mai toate victimele au fost oribil mutilate, la foarte multe lipsindu-le capul. Ruclele celor uciși nu se pot apropia de massa de cadavre, deoarece, cu toată dezinfecțiunea ce s’a făcut, duhoarea emanată de cadavre și de gaze este insuportabilă. In fața șopronului sub care s’au depus mormanele de corpuri ciopîrțiitorii săi, ca să subscrie colectele fite, nenorocitele văduve și bieții ce li se vor prezenta, în scopul de a ■twir>wBwiMrviwiic»MtMiia«iBamBawMBB^Biwwiiwii iw iir»—>*a>Miriw—w ||j| I j| I íj f|p |j^ ^ |J |jj|^ p I ^ ^^SSiwSSSS Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOMBER, PARIS, BEELIM, V1 £ M Ä ȘÎ ■'B tfja APESTA turco-grec din Evenimente din Sisia Locotenentul Schmidt cerînd grațierea Otsakov, 27 Februarie. —Locotenentul Schmidt și alți ațiva condamnați în același proces au adresat țarului o petițiune, prin care cer să fie grațiați. Intre altele, Schmidt se plînge zn această petiție că e foarte rău, tratat și că în ultimile 5 zile nu i s'a dat nici hrana necesară celei mai slabe nutrițiuni. 7 Arestarea preotului G&pim Petersburg, 27 Februarie.— Ziarele de aci afirmă că preotul Gapon a fost arestat în ziua de 10 Martie. Alegerile prealabile din Moscova :1.Moscova, 27 Februarie.—Ele s’au făcut de către lucrători, alegerile prealabile ale orașului și provinciei Moscovei. Tipografii și lucrătorii de la gaz și tramvae nu au participat la alegeri. Din 176 stabilimente industriale care se află la Moscova, lucrătorii din 38 stabilimente industriale au refuzat să participe la alegeri. Descoperirea unei tipografii secrete * Riga, 27 Februarie.—Poliția a arestat pe directorul secțiunei tehnice a comitetului revoluționar, la domiciliul căruia s’a descoperit o mare tipografie secretă, material de tipărit, și proclamațiuni și documente revoluționare, în mii de exemplare, destinate a fi trimise în diferite localități ale provinciei Riga. Gravă generală iminentă la Petersburg Petersburg, 27 Februarie.— Se afirmă că revoluționarii pregătesc o grevă generală la toate fabricile și la căile ferate. Greva va isbucni chiar în cursul acestei luni. BasK»și«iH!HjBHs»!SKBaeia Bursa din străinătate Efecte (închidere) Paris, 25 februarie.—Renta austraur 100.15; renta romina 93.50; Banca otomană 645.— schimb Viena 103.37; idem piețele germane 121.74; schimb Amsterdam 204.93; schimb Elveția 732; cel Londra 251.50; renta ung. aur 95.05; loturi turcești 143.75; privat disc.23 4 Berlin, 25 Februarie. —Renta austr. aur 100.75 ; bauen, ruse 214; împr. rus 78.80; ren. ung. aur 95.50; idem cor. 95.25;. schimb Viena 85.05. Viena, 25 februarie. — Alpine 543; renta ung. cor. 95.05; loturi turcești 151.25; mărci imediat 117.53; mărci pro ultime —.—. Napoleon —.—. Cereale (închidere) Budapesta, 25 februarie.—Griîi Aprilie 16.66; idem Oct. 16.54; secară Aprilia 13.64; idem Oct. 13.40;porumb Ma 13.74; Porumb Iulie 13.90; Ovăz Aprilie 15.5S;dem Oct. 12.52; ranița August 27.90. I! ȚARA Dispariția inginerului Serghievicî, na’ Iile false de peste 100.000 de lei R.SABAT, 27 Februarie. — D. Gestică Filipescu mare proprietar, a dovedit că nepotul său, Sierghievicî, inginer, de aproape patru ani falsifică polițe pe numele său. Fiind avizat parchetul, d. procuror Mironescu a plecat era la Focșani unde a găsit polițe falsificate la bancherul Gellbeutel pentru suma de 15.500 lei, •In Kremnitzer leî 26.500 și la Tadlas Moș din Rîmnic 1500 lei. Se crede că atît în Buzău cît și în București se găsesc pe piață polițe falsificate în valoare de 100.000 lei. In vedere că autorul acestor excrocheri a dispărut din oraș, luînd drumul pre America sau Constantinopol, d. precutor Mironescu a intervenit prin parchetul general la ministerul de externe pentru urmărirea lui. Inginerul Serghievici fiind bine commocut în Rîmnic, dispariția sa face mari senzație în oraș. Harpag Siliți mtine liereml I Martie e., ABEf SBBL fS pagini, I bani exemplara^ Anarchia äela eile ferate Interpelarea îa estess©, după „Monitorul Oficial“ a d-foik deputat LÄSCÄH AlfȚONHT