Dimineaţa, iulie 1906 (Anul 3, nr. 861-891)

1906-07-01 / nr. 861

TELEFOH In­ No. 80,1 -II.-.X.. BÁNI­­>• PU­BLICITAXIA : Concedata exclusiv / AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. Bacunești, Str. Karageorgevici 18 Telefon 3­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa­ d-lor M. Dukas n»chf. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wies concesiune exclusivă ■4\. I'entru Capitală So. 14/10 Provincie și Străinătate So. 13/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața co ultim el e știri ale Ultima oră telegrafică ""M Prin FIR SPECIAL dela corespondenții noștri din: Lóidra, Paris, Berlin, Viena și Sentința in procesai Breyfus Căpitanul Dreyfus Paris, 29 Iunie.—Curtea de casație a pronunțat axa sen­tința in procesul Dreyfus. El a fost achitat, fără tri­­metere în fața unui nou­, tri­bunal. Sentința aceasta, care de altfel­ era așteptată de toată lumea, a produs o unanimă satisfacțiune. Amănunte aspra sentinței fie achitare­a lui Dreyfus Paris, 29 iunie. — Afacerea Dreyfus. — Audiența se deschide la ora 12.5. Sala este plină de pu­blic. Asistă la dezbateri familiile Dreyfus, Picquart, Joseph Reinach, văduva Zola, etc. Primul președinte al curței Ballet Beaugre, dă citire cu glas tare și în mijlocul unei mari tăceri de vi­­ziune. Curtea îndelung motivată și reținînd ca fapte noul întîî­ actul 371 relativ la substituirea unei scri­sori și care se consideră ca o pre­­sumpțiune a nevinovăției lui Drey­fus; al doilea, actul No. 26 relativ la organizarea căilor ferate, act da­tat de colonel Henry posterior procesului Zola. Curtea crede că aceste fapte sunt de natură a stabili nevinovăția con­damnatului. Curtea a mai declarat apoi: este dovedit că borderoul a fost scris de Esterhazy; acuzațiunea privi­toare la borderou nu se razămă decit pe ipoteze; în plus înainte de arestarea lui Dreyfus se comi­­seze mai multe acte de spionagiu și trădare unde s-a dovedit că Dreyfus nu avea nici un amestec. Hotărîrea disculpă pe Dreyfus de toate acuzările ce i se adusese pe baza borderoului,­­deoarce, spune hotărîrea, acuzarea nu poate rămîne în picioare nici dacă se examinează scrisul nici dacă se cercetează textul și în zadar s’ar putea cineva întreba in ce scop Dreyfus, om bogat, ar fi comis o crimă atît de mare. Dat fiind că din actul de acuzare contra lui Dreyfus nimic nu stă în picioare nici o trimitere nu poate fi pronun­țată și, în consecință, Curtea anu­lează actul de condamnare, declarând că din greșeală și pe nedrept a fost pronunțată condamnarea. Hotărîrea va fi înserată în Moni­torul Oficial și în 50 de ziare, după alegerea lui Drey­fus. Citirea hotărîrea a ținut exact o oră. Ridicarea ședinței s-a făcut la ora 1:10 fără incident. Matei Dreyfus, fratele căpitanului, a fost obiectul unor vii dovezi de simpatie. Guvernul și achitarea lui Dreyfus Avansarea lui Dreyfus la gradul de maior Paris, 29 iunie.—In urma hotă­­­­rîrea Curtei de casație, d. de Pres­­sense a consimțit la cererea minis­trului justiției, să amîne pe mîine întrebarea ce voia să facă cu pri­vire la urmările de luat în chestiu­nea Dreyfus. D. Sarrien, președintele consiliului a anunțat hotărîrea guvernului de a prezintă parlamentului de urgență un proect de lege pentru reintegrarea lui Jaicquart și promoțiunea sa la gra­dul de general de brigadă, precum și relativ la înaintarea la gradul de maior a căpitanului Dreyfus, re­inte­grat cu toate drepturile dr­ armată prin reabilitarea sa. D. Pressen­ se cere guvernului o declarare că va numi pe Dreyfus cavaler al legațimei de onoare. P. Pressen se va cere mîine gu­vernului, la Cameră, să excludă din armată pe ofițerii autori și complici ai falsurilor cerînd în plus să se de­fere judecăței unui consilii­ de or­dine, pentru nedemnitate, acei din­tre ofițeri cari ar fi decorați cu le­giunea de onoare, cerînd să se anu­­----— — - - . _ ----­­­leze deciziunile aceluiași consiliu care îl ștersese din lista ofițerilor legiunea de onoare altă dată pentru că luase apărarea lui Dreyfus. Guvernul, răspunzînd cererea mai multor deputați, a declarat că va a­­fișa în toate comunele Franței ho­tărîrea Curtei de casație. Proectul de lege pentru reinte­grarea colonelului Picquart și căpi­tanului Dreyfus, va fi supus în con­siliul de miniștrii ce se va ține astă­­seară la Eliseu, semnăturei preșe­dintelui Falberes. Proectul va fi depus mîine la Ca­meră și discuțiunea va începe ime­diat și dacă, precum este sigur, pro­ectul va fi votat, guvernul va cere în aceeași zi Senatului să voteze proectul de urgență spre a tranșa fără întîrziere această chestiune. Interview cu Dreyfus Paris, 29 iunie. — Un redactor al ziarului „Times“ a avut, după pronunțarea sentinței, o convorbire cu Dreyfus: întrebat fiind ce impresie a fă­cut asupra lui sentința, Dreyfus răspunde : — încercarea lungă la care am fost supus și care pare a nu se mai sfîrși, frica și nedumerirea mea sînt acum înlăturate. Mi-am atins sco­pul sforțărilor mele ; onoarea mea este reparată. Redactorul.—Reabilitarea d-voas­­tră aduce cu sine și reluarea gra­dului de ofițer în armată. Ce grad credeți că veți avea ‘l Dreyfus. — Cred că vom­ primi gradu­l ce aveam înainte de 1894. Redact.—Eu cred că ar trebui să aveți gradul colegilor d-voastră, cari ați avut norocul de a putea înainta neîmpiedicați în cariera lor. Dreyfus.—Nu pot să știți; aceasta va decide guvernul. “ Redact.—Eu cred că vi se va da acest grad­ cu siguranță. Dreyfus.—Eu nu pot să știu ni­mic. Gint ofițer și in această cali­tate trebuie să respect hotărîrea ce­lor competenți. „ Eu di­n parte-mî aduc mulțumi­rile mele tuturor acelora, cari ați apărut un nevinovat“. Votarea amnistiei. — Senatul francez și apărătorii lui Dreyfus Paris, 29 iunie. — Senatul a adoptat cu majoritate de 265 voturi contra 2 totalul proiectului de amnistiție. Sena­tul a mai adoptat cu 184 voturi contra 29 proiectul pentru ridicarea în galeria Senatului a bustu­rilor lui Scheurer ICestner și al lui Trarieux. Faeind dez­voltarea proiectului, vicepreședintele Senatului, d. MonÎ3, observă că este firesc a se glorifica pionerii primului stadiu al afacerii Dreyfus, acum cînd adevărul este proclamat. Felicitări lui Dreyfus ,Paris, 29 iunie.—Se asigură prin culoarele palatului de justiție că concluziunile hotărîtea Curtea de Ca­­sațiune au fost primite cu 31 voturi contra a 18. Numeroși prieteni, și între cei dintîiu advocații Mornard și Demange, era arătat azi după prânz lui Dreyfus semnele celei mai vii simpatii, vor să tragă asupră-i, dar revolve­rul nu luă foc. Atentatorul, în timpul fugei, a tras și el mai multe focuri, fără a ni­meri pe nimeni. Ciuknin a fost împărtășit azi după amiază. Viața lui a putut fi prelungită numai cu cîteva ore prin inhalații cu oxigen ce-­ s-au făcut la spitalul marinei, apoi el își pierdu cunoști­­ința și nu o mai recapătă pînă ce închise ochii pe veci. Moartea amiralului Ciukrin Petersburg, 29 iunie. —Amira­lul Ciukrin, care după cum am a­­nunțat, a fost ori victima unui a­­tentat, a încetat azi din viață. Vizita împărătesei Eugenia Ischl, 29 iunie. — împărăteasa Eugenia a vizitat pe împărat în vila sa. Apoi la orele unu și jumă­tate, amîndoi au făcut o plimbare cu trăsura la Goiseau, de unde s-au întors la ora șoapte pentru a lua masa împreună. Țarul și partidul cadeților Magdeburg, 29 iunie. — „Magde­burger Zeitung“ anunță din Peters­burg. Țarul a conferit era cu partidul cadeților asupra formării noului cabinet. Țarul cere a se renunța la amnis­tie și la împărțirea de pământ. Partidul nu aprobă aceasta și tra­tativele continuă. Retragerea marelui duce Nicolae Petersburg, 29 iunie.­Se anunță că marele duce Nicolae are intenția­­nea de a renunța la comanda supe­rioară a armatei. In garnizoanele din Moscova, Vil­­na și Oranienburg există o serioasă agitație. Trepoff părtaș la măcel Petersburg, 29 iunie.­­ O­­ oaie volantă a prințului Uru­­so­f anunță între altele că Tre­­poff a luat parte la măcelu­rile d­in 17 Iunie. Familia regală spaniolă la St. Sebastian St. Sebastian, 29 Iunie.­­ Fa­milia regală spaniolă este așteptată aci pe lista de 18 Iulie. S-au luat mari precauțiuni la frontieră. Doi indivizi suspecți au fost ares­tați Mercuri. Ei au fost recunoscuți ca anarhiști militanți. Serbarea zilei onomastice a regelui Petru Belgrad, 29 Iunie.­­­­ Cu ocaziu­­nea zilei onomastice a regelui, un tedeum a fost oficiat la catedrală la care a asistat regele, principii, miniștrii, corpul diplomatic și auto­­­­ritățile. „Monitorul Oficial“ publică nu­meroase promoțiuni și decorațiuni de ofițeri și civili, cu această oca­­ziune precum și amnistia persoane­lor condamnate pentru ultragiu și delicte de presă. In Oficialul publică încă akazurî re­lative la înaintări în corpul diplo­matic, între cari numirea d-lui Ba­­laghiel, fost secretar al regelui, ca secretar al legațiunei sîrbești din Constantinopol. Fiul generálni Aadré provoeal la duel Paris, 29 iunie.­­ In urma unor publicațiunî făcute de către fostul ministru de razboi, generalul An­­dré, prin cari ataca pe Paul de Cas­­sagnac și pe generalul Pellieux, fiul lui Paul de Cassagnac și fiul generalului Pellieux au provocat pe fiul generalului André în dueluri cari vor avea loc mîine dimineață. Botezul noului prinț german Roma, 29 iunie.­­ Ca reprezen­tant al regelui Italiei la botezul noului prinț german cele de Aosta, va figura du­Varșovia, 29 Iunie.—Orașul a re­intrat în liniște. Populația a plecat din oraș în masse. De erî au plecat 30 mii de evrei. Groaznic accident fie automobil Londra, 29 Iunie.—In apropiere de localitatea Hanscross, aproape de orașul Crawley (comitatul Sussex) un automobil omnibuz a căzut pre­­cipitîndu-se pe o pantă. 6 persoane au fost ucise, 20 au fost rănite, și Bombele unui anarh­ist Roma, 29 Iunie.­­ Poliția a fă­cut o descindere într-o casă al că­rei proprietar, un anume Foresti, a fost de mai multe ori pedepsit. Po­liția a observat că el a aruncat în closet mai multe obiecte, între cari erau și trei bombe. Foresti pretinde că avea aceste bombe un scop de a se distra cu ele . Bombele au fost aduse spre exa­minare în laboratorul artileriei. Din Camera franceză Paris, 29 iunie. — Camera discută proectul celor patru contribuțiun B­­ udapesta ll D. Poincare, ministru de finanțe, ex­pune proiectul guvernului relativ la im­­­positul asupra venitului și spune că dacă Camera nu va adopta acest pro­iect va părăsi puterea. D. Pressense interpelează guvernul asupra măsurilor ce crede că trebuesc luate în urma ho­­tăririi Curții de Castiție. Ministrul de resboiu, d. Etienne fiind absent, data discuțiunei se va fixa în urmă. Ședința a fost apoi ridicată. Cicnire de trenuri Amiens, 29 iunie.­Trenul Calais- Bile a tamponat la Aisy-sur-Somm­e ■un tren de mărfuri. Mecanicul, cinci călători din trenul ce a dat în celult, ce staționa în gară, au fost răniți. Locomotiva, vagoanele și fur­goanele de mărfuri au fost sfărîmate în bucăți. O parte din gară și din imobilul vecin au­ fost distruse. Nouă măceluri așteptate Varșovia, 29 iunie. —■ „Agenția Wolff“ din Berlin află că numeroase familii evreești au părăsit astăzi Varșovia în urma zvonului de erî, ca la S­f. Petru și Pavel, nouă măceluri de evrei se vor face. Trenurile sunt extra­încărcatee. Ne­liniștea este mare. Autoritățile de­clară a fi neputincioase a opri e­­ventual un nou program din cauza dezorganizarea poliției în urma nu­meroaselor atentate comise contra polițiștilor. Rebeli denuind armele Tambon, 29 Iunie. — „Agenția Westnik“ află că doua escadroane din al șaptelea regiment de cava­lerie de rezervă, și cari se răsvră­­tiseră, au depus armele regretînd fapta lor. Paris, 29 Iunie. — D. Trittom, mi­nistrul afacerilor streine al Italia­, a sosit la orele 5 după prânz întorcin­­du-se din­ Locdr­a: a vizitat, apoi pe pre­­ședintele Palieres și a plecat spre I­­talia la 8 ore seara. Duma și masacrele din Bialistok Petersburg, 29 Iunnie. —• Duma continuînd dezbaterile asupra scur­­burărilor de la Bialistok, deputatul Svakoșin propune o ordine de zi prin care se acuză guvernul de a fi aranjat masacrele și cere demi­­siunea sa imediată. Dezbaterile con­tinuă. Manifest contra evreilor Petersburg, 29 iunie. — Se depe­­șează din Yalta că partidul monar­hist a lansat la Kertsch un apel contra evreilor. Poliția nu l-a confiscat. Grav acciden­t fie automobil: 8 morți și 23 răniți Londra, 29 Iunie.—36 de excur­sioniști au închiriat un automobil­ spre a pleca la Bristoll. Pe cînd urcau o pantă, frâna re­fuză de a mai funcționa și auto­mobilul se ciocni de un pom s­rîrîndu-se în bucăți. 8 eseursioniști au murit, 28 sînt grav răniți, din cari 2 pe moarte. Demisiile a patru miniștrii Petersburg, 29 iunie.­­ Primul ministru Goremh­yn a sosit era la Peterh­of unde a înmânat țarului de­misiile miniștrilor de interne, justi­ție, finanțe și cât de comunicație. Amenințare cu mare masacru contra evreilor Moscova, 29 iunie. — Din sursă sigură se anunță că în cazul cind țarul va chema un minister parlamentar, Ca­marila va organiza u­n îngro­zitor St. Bartheemy în contra evreilor. Mare manifestație socialistă Budapesta, 29 iunie.­­ In urma discursului ținut de ministrul de justiție Géza Polonyi și asupra că­ruia ziarul Budapesti Hírlap a făcut oarecare comentarii, partidul socia­list a organizat o mare demonstrație înaintea Cazinului Național și a re­dacției ziarului sus numit. In fața cazinului s’au întrunit 6. 700 persoane strigînd : „trăiască li­bertatea presei!“. In același timp atrigau: „pereat Gesa Polonyi l” fiindcă cu cîteva zile înainte a con­fiscat ziarul socialist „Világ Sza­badság“.] Poliția a urmărit pe manifestanți, cari plecară în corpore la redacția sus numitului ziar unde se rostiră m­ai multe discursuri înflăcărate. Mulțimea trecu apoi în strigăte ne­întrerupte la redacția ziarului Buda­pesti Hírlap, în fața căruia fiind o piață foarte mare și manifestanții înmulțindu-se au dat mult de lucru poliției. Constantinopole, 29 Iunie. — Svonul după care pozițiunea marelui vizir ar fi sdruncinată, este fals. Ziua de e zi la Varșovia Varșovia, 29 Iunie.— Pînă la amiază, liniștea n’a fost turburată. Aproape toate magazinele sînt închise. Neliniștea a ținut pină tîrziu noaptea. Mii de evrei au părăsit Varșovia în a­­junul zilei de SE Petru și Pavel, ... Yffy. Ziarele evreești au scos în­­ careul nopței edițiuni speciale reproduced de­­clarațiunile șefului poliției că tulburări nu vor avea loc, și aceasta a mai lini­știt popu­lațiunea evreiască. Declarațiunile partidului muncitorilor Petersburg, 29 iunie.— Deputații partidului muncitorilor declară că au la mînă dovezi că șeful poliției din Saratov a primit ordin de a tra­ge foc asupra tuturor întrunirilor la care vor lua parte deputați. S’a dat de asemenea ordin de a se împușca în special pe deputați și de a se protesta pe urmă că a­ceasta i-a făcut din greșeală Cartea galbenă franceză Paris, 29 iulie.­Guvernul a îm­părțit astăzi în parlament Cartea galbenă conținînd procese-verbale ale conferinței de la Algeciras. Revizuirea constituției insulei Samos Constantinopole 29 Iunie.— Toți primarii din insula Samos au remis ambasadelor marelor puteri, hotă­­rîrea generală a tuturor consiliilor municipale cerînd revizuirea consti­tuției hotărîtă de Adunarea generală a insulei Tulburări la Basarab Constantinopole 29 Iunie.—Valiul din Bagdat a fost trimis să inspec­teze vilaetul Basarab­ unde a isbuc­­nit tulburări. Situația la Varșovia D. fIttom­ la Paris Dezmințire Atentatul contra lui Ciuknin Ciuknin pe moarte Sebastopol, 29 iunie.­­ „ Agenția Westnik­“ află că star­ea amiralului Ciuknin, comandantul flotei Mării Negre, contra căruia s'a comis era im atentat, este gravă. Glonțul a pătruns în plăsmînî făcînd respira­rea foarte anevoioasă. Amănunte asupra atentatului contra amiralului Ciuknin Petersburg, 29 iunie.­ Atentatul contra­amiralului Ciuknin a fost comis în următoarele împrejurări. Atentatorul a stat ascuns mai multe ore într-un tufiș, aproape de casa amiralului. Cînd amiralul eși spre a face plimbarea obicinuită, atentatorul a tras asupra lui trei focuri. Ciuknin a fost rănit mor­tal.­ Se crede că atentatorul nu a fost un marinar, ci un membru al aso­ciației de luptă, care și-a procurat o uniformă de marinar. Acum 14 zile Ciuknin a primit o scrisoare anonimă prin care era a­­nunțat că partidul revoluționar a pus la cale uu atentat contra lui Alte amănunte Petersburg, 29 iunie.­ Amiralul Ciuknin se reîntoarse la vila sa îm­preună cu soția și cu adjutantul său locat. Sergejev și intrînd în parcul vilei făcu o plimbare. După ce se plimbă astfel 40 de minute, se duse la debarcaderul parcului, care e situat pe malul mărei, spre a se reîntoarce cu va­porul la Sebastopol. De­odată două focuri fură trase dintr'un tufiș și Ciuknin căzu ră­nit de moarte. Sergejev urmări pe atentator, care purta uniforma de marinar, și S Ä Mäai &u iar a. .... Zam. f SAMb&PA 1 JULIEy^Oe T CKI­R­E­C­T­O­R S1ILM * A;* O 3f A­at.E-3S­T E ^Simple (Dimineața) Strí^: SW.«.. & " ‘IS STRA.I­SATATE »1­ 011 Combinate (Adevérul On an ... . tel SS 4 ’ 8 Mn#................IG 1 i . ..a US STItjAIKATJ^^^KJÚÓI® .1/. BANI Birsa üli străinătate Budapesta, 29 Iunie.—Grîfl Octombre 15.84; seceră Oct. 15.24; porumb Iunie 12.92; porumb August 12.16; Porumb Main 1907 10.90; ovăz Oct. 5.50 rapița August 6.56; Viena, 29 Iunie.— Act. cred. austr. 669.26; Act.cred. aug. 808.—­ C­f. austro. ung. 656.—­ Alpine 575.25 ; Renta comp­­cor. 95.—­­ Lozuri turc. 164.25; Mărci a vista 117.46; mărci nr­. 117.41; Napoleon 19.12; Noua roată rusă 85.45; Berlin, 29 iunie — Renta austr. aur 100.60; Acț. cred austr. —.— ; bancn. duse 214.10; nou împr. rus 71.80; renta ung. aur 95.75; renta ung. cor. —.—; c. f. austro-ung. 144.50; Schimb Viena 85.10; Tendința calmă: Frankfurt, 29 Iun.—Renta austr. ung 100.40; renta Ung. aur 95.80; Acț. cred. austr. 210.40 ; c. f. austr. ung. 144.80; Schimb Londra 204.62; renta austr. cor. 100.20; renta ung.cn­ 95 20­ Schimb: Viena 805.16; Sch­imb Paris 803.33; Al­­pine 288.— Tendința calmă. Paris, 29 iun. — Renta austr­­eor 99.70; renta franc. 96.92 ; renta ita­liană 102.47;împr.rom.95.85;Banqueok,m. 16.50 ; schimb.Viena 103.50 ; piețe ger­mane 121.66 ; cel Londra 251.50; renta ung. aur 95.80; renta span. externă 95.6; renta turcă nnîf. 96.05 ; oblig. burg. ■I-------loturi turce 440.—; c. f. austr.718.—­ schimb. Amsterdam 205.68 schimb Elveția 332. Tendința susținută. DOROHOI,­­29 Iunie.­*—Meseriașii de­zbinați s’au întrunit astăzi în sala Ma­nale Ghelber, in vederea viitoarei ale­gare sub președenția d-lui Constantin, Aman. S'a discutat reformarea vechilor sta­­­tute și s’a propus un comitet precum și înființarea unei case de ajutor și­ construirea unui local propriu. Ioaniui. LACUL-SARAT, 29 Iunie, — Era la ora 5 a căzut asupra stațiunei o ploaie torențială însoțită de manifesta­tion­ electrice care a ținut vre-o două ore, incit circulația era aproape im­posibilă. Mai mulți copaci au fost trăs­niți în pădurea din apropierea parcu­lui. In satele din vecinătatea lacului, ploaia aceasta a făcut adevărate ra­vagii. — Duminecă vor sosi în localitate, absolvenții școalei normale din Bârlad cărora d. Patriciu le va oferi un ban­chet la restaurantul Untaru. Funcționarii comerciali din Capitală la Ploești — prin­ fir telegrafic — Ploești, 29 Iunie. — Azi dimineață au sosit în orașul nostru vre­o sută de funcționari comerciali din București. Ei au fost primiți la gară de către cole­gii lor ploeșteni și în frunte cu muzica militară ei au parcurs străzile princi­pale. La berăria Moldavia s’a dat un banchet la cinstea lor. La ora trei p. m. a avut loc o întrunire la liceu, vechia, care a fost prezidată de dl Goroneanu. D. Drăgulinescu, Văleanu, Costescu, Tache Georgescu și Mihă­­escu, au vorbit in favoarea repausului duminical. Cu trenul de 8 seara func­ționarii comerciali s’au întors în Capi­tală. Stavăr Incendiul din Roșiori de Vede — prin fir telegrafic — Turnu-Măgurele, 29 Iunie.­­ Azi noapte, un violent incendiu a distrus fabrica de făină a d-lui Anghel Arizan din Roșiori de Vede. Magaziile înve­cinate au fost salvate. Se crede că fo­cul a fost pus. D. substitut de pro­curor Giurea și d. judecător de ins­­trucție au plecat cu trenul de 11.45 a. m. pentru a face anchetă. Amănunte prin poștă. Moarte subită Violetta Craiova, 29 iunie. — D. Gelemac Caravia, negustor de cereale, pl­ecând de la birou, s’a simțit rău și pe cînd a fost dus la spitalul Preda, a murit.­­El era în virstă de 60 ani. Nevasta sa susține că decedatul ar fi avut asupra-a 15.000 lei cari au dispărut. ^Caravia e de origine din Corabia, unde a fost directorul Băncei agricole. A jucat un mare rol în Corabia. Zam j — -----—­ Telegrame din fără GALAȚI 29 Iunie.—SO lucrători din docuri dela încărcatul manufacture­ s’iai pus în grevă, cerînd sporirea salariilor. — Aseară s’au întrunit membrii Soc. „Lumina“ a lucrătorilor tipografi. Ei au votat statutul și au ales pe timp de un an următorul comitet: Zaharia Petrovici președinte, Vasila Păon vice-președinte, Lu­pu Baris se­cretar, Chiru Stoenesou controlor, Mor­genstern casier, Wolfman și Worther consilieri. — Dispărutul comerciant Nicolae­ Spatis, a fost declarat în stare de fali­ment, In urma cererei d-lui Gheorghe­­vici. — Un vagon de marfă felin gara No. 8 a fost distrus de un incendiu. — Azi dimineață a avut loc la „Tem­plul Meseriașilor“ un requiem pentru Th. Herzl. Serviciul divin a fost oficii­t de can­torul Eimann. Au vorbit d-nni Pineles Goldenthal și Sohet. Au urmat apoi un meeting de pro­­tare în contra masacrelor din Bialistock la cari au luat cuvîntul d-nii Hornstein și Goldenthal. — In ce privește inundația de aseară pompierii și pompele de la fabrica u­­zinei au pompat apele de prin pivniți. In județ n’a plouat peste tot. Așa la Berești n’a plouat de loc. — Distribuirea premiilor s’a făcut cu mare solemnitate la toate școalele israelite. Au vorbit d-nii director Rîureanu și Angenstreich, cărora le-a răspuns d. Șulter, prezidentul contelui școlar. — Cei 45 elevi ai orfelinatului „Prin­cipesa Elisabeta“ din Focșani cari au sosit aci sub conducerea d-lui profesor Bănică Stoicescu, vor da o representa­­ție în grădina „High-Life“. De aci vor pleca la Tulcea, Sulina și Brăila. CRAIOVA, 29 iunie.— Consiliul co­munal în ședința ce a ținut ori a luat în discuție și aprobat budgetul relativ la apa și plata datoriilor flotante în to­tal în sumă de 5.140.000 lei. Șeful serviciului comptabilităței lucreză actualmente la distribuirea acestei su­me pe articole și capitole, conform le­gei comptabilității generale a statului. —Erî dimineață s’a făcut cu mare so­lemnitate distribuirea premiilor școlare la elevii școalelor primare împărțiți în 4 grupe. La fie­care școală primăria orașului a trimis un delegat special. —■­ D. C. F. Rusu, șeful comptabilită­­ții primăriei orașului a terminat corup­turile de gestiune ce n’au fost făcute pe mai mulți ani anteriori. — Plecați în vilegiatură , dr. Aurel Jlețulescu, medic comunal, suplinit de d-rul practician Ehrlich. Maiorul Măi­­nescu de stat major a plecat la Karls­bad. Sfințirea drapelului sue. „Spicul“ din Constanța ,CONSTANȚA, 29 Iunie.—Societatea Spicu­lă a mijlocitorilor de cereale și-a sfințit azi drapelul. De la biserică societarii au plecat la prefectură unde a avut loc un banchet. D. Boldur Lățescu a toastat pentru societatea „Spicul“ care a luat o îndru­mare bună. Răspunde Hagi Haral­anian, președintele societății, care bea pentru prefectul Capșa, care a dat tot concur­sul, cum și pentru presă. Mijlocitorul Cojocaru, în cuvinte bine simțite, arată cauza ce a îndemnat for­marea societății. Mironescu, cel mai vechi­ corespon­dent, bea pentru societate, urînd pros­­perare. Mai vorbește d. Silgian, apoi în corpore au plecat la sediul societăței. Dan Drama militară din Craiova Pedepsirea lt.-colonelului Nisipeanu Craiova, 29 iunie. — Se știe că lt. colonel Savopol a pedepsit cu 8 zile în­chisoare pe l­t.-colonelul Nisipeanu, sin­gurul vinovat de­­ sinuciderea sergentului major Joița. D. general Năsturel, protectorul lui i-a ridicat această pedeapsă și a dat d-lui colonel Savopol 10 zile de închi­soare. Azi văzînd că în jurul acestei nedrep­tăți se face zgomot, a dispus ca și Nisi­peanu să fie închis. Zam. Seanfiaiul din piața Griviței Eri, Sf. Petru și Pavel, tot tîrgul urma să fie închis. Măcelarii din piața Ghica, aflînd că măcelarii din piața Griviței nu vor să respecte acest repaus și că au deschis dimineața prăvăliile, s’au dus cu toții în piața Griviței pentru a’l sili să-și închidă prăvăliile. A fost nevoe de intervenția poliției și a unui număr de geandarmi pedeștri pentru a se evita o sîngeroasă încăerare. Măcelarii din piața Griviței s-au su­pus somațiunilor poliției și au închis prăvăliile. Scandalul a fost astfel aplanat. Strangularea din bulevardul Colței Niculai Dobre, odeiaș la palatul jus­tiției, căsătorit, avînd și doi copii, era îndrăgostit de servitoarea unui de ma­gistrat. Stăpinii servitoarei plecînd în viligia­­tură, el s’a dus eri la iubita lui dar dînse aflînd că e căsătorit și că are și copii, l’a gonit. Aseară îndrăgostitul a încercat să se ■áti'angstscW"(1o un pom­ din curt­ea to­­cuinț­ei sale din bulevardul Colței 76 El a fost surprins șî salvator de soția­­sa, iar acum se află internat l­a spitalul ’Filantropia. Situat ființa financiara a Rusiei Citim în ziarul Strana următoareie». De cîteva zile se observă la bursă„o oarecare depresiune. Buletinul financiar din Moscova ne anunță că bursierii se întrunesc regulat ca să delibereze. Se distrugă chestiunea luptei împotriva actie­­lor guvernului care stînjenesc activitatea constructivă a Dumei. Unii îndeamnă ca lumea să protesteze împotriva faptelor guvernului, alții însă insistă asupra nece­­sităței adresărei unei telegrame țarului, arătînd că actele administrative duc țara spre ruina financiară. Aceasta e părerea centrului financiar al Rusiei; aceasta e opinia înaltei burghezii. Și într’adevăr, industria noastră, co­merțul nostru și mersul nostru financiar trec acum ca nici­odată printr’o criză din cale afară de puternică. Renta e cotată cu 74 V4, în vreme ce în luna Ianuarie valoarea era de 81. Și era o vreme cînd renta noastră se suia la 101­—101 ®/4. Situația rentelor indus­triale și comerciale e tot atît de rea. In­ ultimul timp prețul tuturor titlurilor in­dustriale a scăzut in chip simțitor. Titlu­rile industriale din Briansk au scăzu­­t 23 puncte, cele din Sormon cu cele din uzina Putiloff cu 7 nele băncilor rusești au scăzu eele ale Băncei comerciale și u din Volga-Kama, ale Băncei de v etc. înaintea băncei Volga-KomaV nile războiului erau cotate cu 1.021 . zile; astăzi ele se reduc la 730. Acțiunile. Băncei comerciale private valorau, pe vremuri 245, în momentul de față însă ele valorează numai 165. Buletinul financiar care s-a ocupa­t cu stabilirea dividendelor a diferitelor între­prinderi ne prezintă un tablou deplora­bil care indică că deficitul anual se­ re­petă fără îucetare. De trei ani, întreprinderele­ metalurgice aduc numai perderi. Industria manuifac­­turieră — cea mai avantagioasă diîntre toate—a scăzut de la anul 1904. In 1905 rezultatele comerciale sînt și mai mize­rabile. Perderile în întreprinderile uleiului­ mi­neral s’au mărit acum în urmă din spri­­cina turburărilor. Capitalurile rusești sînt insuficien­te. Străinătatea alimentează tezaurul nosfiru; băncile private, căile ferate, în­trepri pute­­rile industriale și comerciale s-au Inchis, capitalurile acestora au fost retrase. Și astea toate sunt rezultatele pzolitice­ exterioare și interioară a guvernuluui nostru. Cruzimels din provinciile baltice Biroul socialist internațional a lansat „un apel cătire lumea civilizată“, semna­­lînd o parte din crimele comisei­ de tru­pele țarului în provinciile Baltice. Vre­ o 3000 de Letoni și Etonieni au­ fost spân­­zurațî și împușcați fără a fi judecați. Sute de persoane au fost lovite cu cnu­tul de către dragonii și cazaci. N’au fost cruțați nici copiii nici bătrînii. Femei« după ce au fost desbrăcate au fo­st­­ de asemenea biciuite. Multe din ele au fost chiar violate de către bestiile de­ c­­nd­u­­cători ai cazacilor. Zeci de învățători­­ au fost bătuți, împușcații și spânzurați în fa­ța elevilor lor. Sute de case țărănești au fost prădate și incendiate apoi. Populaținea nenoro­cită a acestor provincii­ își leagă ultima ei speranță de marele națiuni ale Eu­ropei. Lumea civilizată s’a străduit să opreas­că masacrele din Macedonia, s’a străduit apoi să zădărnicească măcelurile evreilor din Rusia, care nu va­ face ea nimic împo­triva actelor barbare ce se comit în pro­vinciile Baltice? Din Balcani Războiul vamal înte Serbia și Austria Ziarele din Sofia se ocupă­ de rupe­­rea tratativelor comerciale cu Austria, lăudând purtarea gu­vernului'Pașici’ care a procedat cu toată energia, ’ față de umilitoarele condițiunî impuse de împă­răție. De data asta­ guvernul sîxh apro­­bat că numai prin luptă și mari sacri­ficii poate scăpa de sub influența eco­nomică a Austriei.­­Atitudinea opoziției este de asem­enea lăudată, fiindcă Stoianovici a declarat lui Pașici, că grupul său var susțin gu­vernul întru­cît privește chestiunile ce se ating de interesele națiunei. * Interview cu un ministru român Ziarul „Den“ reproduce după „Peter­burgeaia Viedomosti„interviewhr acordat, de d-l Take Ionescu, ministru de­­ fi­nanțe al Romîniei, corespondentului zia­­rului rus. Cu privire la chestiunea ma­cedoneană, d-l Take Ionescu, laudă a­­titudinea Rusiei, căci atît Zenoviev cît și Giers au apărat interesele Romînieî în Macedonia. Grecii și statul bulgar Populațiunea comercială din Sofia este alarmată contra grecilor cari au început să se stabilească in orașele dunărene ale principatului, fiind expulzați din Ro­­mînia. Presa spune, că statul bulgar drept recompensă pentru omorârea bul­garilor în Macedonia, va preda comer­­cial în mîinile grecilor. Excursiuni școlare FOCȘANI. — Elevii liceului, „Unirea“ au plecat, cu trenul de 5­111111106843 în ex­­cur­siune spre Predeal. Vor vizita Bra­șo­­vul, Sibiul și împrejurimile. Se vor înapoia în țară prin pasul Tur­­nu-Roș, vizitînd R.­Vîlcea, Bucureștii își expoziția națională, apoi vor reveni­ la Focșani. Elevii vor fi conduși de d. D. Leonescu, profesor de istorie și însoțiși de profesorii A. Vraciu, Mironescu, Cole’ș și Ardeleanu. Astăzi 30 Iunie, citiți în „DMIMEAȚA“ începutul părței a IlI-a din MEM­ORIILe d-lui Puiu Alexandrescu, cuprinzîni­ Comerțul «ie­cărui» Ție Casele «le rendez-vous etc.

Next