Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)

1906-10-14 / nr. 966

Sâmbătă 14 Octombre 1906 ASTAZI: 13 (26) Octombrie 1906 CALENDAR Ortodox: Mart. Carp și Papii. Catolic : Evarista și Amandus. Răsăritul soarelui 6 și 44 m. Apusul soarelui 5.14. Timpul rece care Mercuri dimineață se manifestase în nordul Moldovei, după amiază și peste noapte s’a resimțit și în restul țarei, mai ales în urma Crivățului, care aseară a bătut tare de scurtă durată. Termometru s’a coborît în cursul nop­­ței, pînă aproape de punctul de îngheț. Peste noapte a plouat cita puțin în cîteva localități izolate din­­ Muntenia. Acum cerul posomorit în toată țara, afară de unele localități de pe malul mărei, unde el este senin. Vîntul s’a liniștit. Temperatura a fost cuprinsă între plus 19 gr. ziua a Calafat și 1 gr. noaptea în mai multe localități. Barometrul a crescut cu 2 la 3 milimetri. A plouat la : Roșiori 2 mm, Cîmpulung 1, Baia-de-Aramă 2, Giurgiu 2, T.­Mă­­gurele 3, Alexandria 3, Corabia 1 și Tg.-Jiu 1 mm. de apă. Onaotapalid ExPozit­a istorică din strada Ion C. Brătianu: Vederi din războiri. BPcGlnGOl­ Teatru de varietăți „Casino“: In fiecare seară teatru pentru familii, pn trupa nouă angajată. — Circul Sidon­: Reprezentațiuni date de cinematograful vorbitor cu „fenomenele naturii“—bala Edison: Reprezentație a teatrului parizian Lea Capucines—Sala Frascatti: In fiecare zi cste 4 reprezentații date de Cinemato­ Biograf.—Teatrul Boulevard: Reprezentații date de teatrul Bio. ME1ESTO Autorități. —• Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. De Palatul Ateneului. — Expozițiunea de pictură a domnișoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Culturale.— La Academia Romînă, ora 2 d. a., d. A. D. Xenopol vorbește despre : Congresul de sociologie de la Londra. Serbaril«» d­le iași Monumentul lui Vasile Alecsandri.­­ 1 ® anr la Iași statuia marelui nostru poet Vasile­­ Duminică se înaugu­ Alecsandri. DREPTURILE DOBROGENILOR ” Iarăși apare știrea, de astă dată hotărîtă, că în apropiata seziune parlamentară se va vota proiectul de lege prin care Dobrogea va fi scoasă de sub starea excepțională în care se găsește astăzi, iar locui­torii ei vor căpăta toate drepturile politice. Se afirmă că în viitorul mesagiu de deschidere al Camerelor se va anunța și proiectul de lege prin care se acordă drepturile politice dobro­genilor. Aceasta mai ales că regele, care se știe că a ezitat foarte mult, a dat în sfîrșit consimțimîntul său­ la această mare reformă. Dacă toate aceste știri, venite din sursă bună, s’ar adeveri,—n’am­ putea decît să ne­ bucurăm. De cînd ziarul a­­cesta apare, el s’a exprimat în fa­voarea egalizarea în drepturi a do­brogenilor cu romînii din regat și a invocat pentru a motiva această reformă argumente numeroase, cari printre altele arătau că scoaterea Dobrogei de sub actualul regim ex­­­cepțional nu e numai în interesul numitei provincii, dar chiar în in­teresul unei politice romînești bine înțelese. Mai sunt și alte state în Europa care au anexat provincii cucerite. Germania a anexat de exemplu Alsacia-Lorena și această anexare, cel puțin după convingerea germa­nilor, are multă asemănare cu a­nexarea Dobrogei, pentru că în am­bele cazuri e vorba de provincii cari au aparținut altă dată statelor la cari au fost anexate. Și în Alsacia-Lorena a fost multă vreme după anexare un regim ex­cepțional, dar la urmă germanii au trebuit să se convingă că a­­ceasta e cu totul în dezavantagiul lor. Și în cele din urmă provin­ciile anexate au fost egalizate în totul în drepturi cu celelalte state ale federațiunei, acordindu-li-se chiar dreptul de a discuta legile im­pe­­­riului. Organizația noastră de stat e alta decît aceea a imperiului german. Deci la noî nu poate fi vorba decît de acordarea de drepturi politice la dobrogeni. Dar nu putem să le re­fuzăm aceste drepturi, fără de cale menținem pe locuitorii provinciei anexate la noî, într’o permanentă stare de înstrăinare. Noi manifestăm prin refuzul de a le discorda drepturile politice, o neîncredere într'înșiș prin nimic justificată. Ba manifestăm în genere un fel de slăbiciune, deoa­rece arătăm că după 30 de ani de­la anexare încă credem că nu am putut convinge pe locuitorii Dobro­gei, că sub guvernare romînească ei sînt mult mai fericiți, decît au fost în trecut sau ar putea fi în viitor sub guvernarea vreunui alt stat vecin. Dealtfel sentimentele romînești a­­le dobrogenilor s’a și manifestat la diferite ocaziuni, așa că, desființarea actualei stări excepționale a devenit o necesitate asupărată. Ea nu mai este un dar pe care-l dăm dobroge­nilor, ci este o schimbare care de­curge în mod organic din evoluțiu­nea naturală a Dobrogei în cei 30 de ani de cînd a fost realipită la trupul N­omîniei. Funcționarii comerciali din pro­vincie — Dar cei din provincie? In ce privește provincia stăm mai räu. Funcționarii comerciali din pro­vincie, cu toai« circularii« ce s’au dat de către autorități, n’au ajuns încă să se bucure pe deplin de avantajele pe cari ui se acordă legea. In­tr'unele orașe, comercianții închid magazinele la ora 2 d. a., pentru a le redeschide la 4—5 ore în aceeași zi. Scrisorile și plîngerile ce se primesc din provincie sînt foarte numeroase. Hăul este că administrațiile locale nu dau funcționarilor comerciali tot concur­sul lor. Chestiunea funcționarilor comerciali din provincie va fi una dintre cele mai importante chestiuni ce se vor discuta în congresul nostru dela 26 Octombrie“. In cuiând vom publica întregul pro­gram al acestui interesant congres. Anestin VIAȚA POLITICA cum se va face remaniarea Știrea ca s’a dat că o remaniare mi­nisterială se va face în curînd, perziată. Dar cei cari se preocupă de mișcările din lumea politică, au­ fost cam dezo­rientați de cînd se vorbește—și se vor­bește serios—despre o împăcare a ele­mentelor carpiste cu conservatorii gu­vernamentali. Ne credem în măsură a da uneia lă­muriri, ce vor folosi desigur acelora cari voesc să știe ce pare a se fi hotă­­rît în cercurile guvernamentale, în pri­vința remanierei ministeriale. Se afirmă cu multă probabilitate că înainte de deschiderea corpurilor le­giuitoare se va face o mică modificare a ministerului, care ar consta în retra­gerea d-lui M. Vlădescu și intrarea d-lui C. Dissescu. Această remaniare s’ar face în scop de a se da o satisfacție d-lui Dissescu, c a desfășurat multă activitate pen­tr­u partidul său­, mai ales de cînd acel partid se află la putere. Și s’ar da d-lui Dissescu un loc în minister, pentru a nu mai candida la preșidenția Senatu­lui, care demnitate guvernul o rezervă d-lui dr. C. Istrati, ca un omagiu pen­tru munca depusă la organizarea Expo­ziției. • Dar se va zice : cum se­­ poate o re­maniare ministerială cu d. Dissescu în jocul d-lui Vlădescu, dacă amicii d-lui Carp se împacă cu conservatorii guver­namentali ? Observația e foarte dreaptă, dar în cercurile guvernamentale înalte pare a se fi hotărit astfel : Carpiștii, după ce vor obține de la d. Carp libertatea de acțiune, se vor în­scrie în mod individual în partidul con­servator, recunoscînd șef­a d-lui Canta­­cuzino. După un scurt timp de viețuire împreună, 3-4 luni, se va face o nouă remaniare, mai largă, cînd ar intra în minister trei foști carpiști și anume d-nii Marghiloman, C. Arion și P. Missir. Acea remaniare nu s’ar face peste capul d-lui Take Ionescu, ci cu consim­­țimîntul d-sale, căci dintre foștii cor­­piști cari ar intra în guvern, nici unul nu’i e dușman personal.—G. Dem, lisps! füiiíisMíif «Mi După cum s’a anunțat, în ziua de 26 Octombrie a. c. va avea loc în palatul băilor Eforiei un congres al funcționa­rilor comerciali din Capitală, cît și din întreaga țară. Mișcarea funcționarilor comerciali, în­cepută acum vreo zece ani de zile, a făcut mari progrese. Progresele acestei mișcări se datoresc, ce e drept, legei d-lui Aurelian, dar mai presus de orice, Stăruințelor depuse de către diferitele comitete ale societăței funcționarilor co­merciali, pentru a face să se respecte acea lege, care era amenințată să ră­­mînă neaplicată. Convorbire cu un funcționar comercial Am avut ocaziunea să vorbesc cu un funcționar comercial, care a luat o parte activă la mișcarea în chestiune și care a făcut parte din comitet. — Ce scop va avea congresul d­v.? l’am întrebat eu. — Voim să ne cunoaștem mai bine cu toții, atît cei din Capitală cît și cei din provincie. Vom expune apoi toate progresele pe cari le-am realizat și tot ceea ce mai dorim încă să fac ema. Situația în Capitala —■ In Capitală se aplică strict legea repauzului duminical, nu e așa ? — Aproape majoritatea comercianți­lor din Capitală se conformă acestei legi și sunt unii, cari ani de zile au re­zistat. In prezent, nu avem să ne plîngem decît de acei domni comercianți, cari au magazinele­­ sau prăvăliile mai de­parte de centru. Capitala fiind foarte întinsă, ne este mai greu să exercităm prin comisiunile noastre un control mai serios. Cu timpul însă sperăm că toți vor înțelege utilitatea aplicăr­ei legei re­pauzului duminical. Era și azi — In orice caz, urmă interlocutorul meu, lupta cea mare am cîștigat o. Aduceți-vă, vă rog, arainte de situa­ția noastră a tuturor, fără excepțiune, de acum opt sau­ zece ani Era o vreme cînd noi nu aveam zi de repauz decît la Paști sau la Crăciun. Munca aceea ne abrutiza, ne omora. Astăzi însă lu­crurile s’au schimbat cu totul și înțe­­­legem și noi că trăim. r»4 <&3 iilcareaf de poliția țărei Următoarea mișcare s’a făcut în poli­ția țarei . D. C. I. Liteanu, student în drept, a fost numit copist la biroul de servitor­ de pe lîngă prefectura poliției Galați, în locul d-­ui Const. Fotache, a revocat. D. Gh. P. Constantinescu, bacalau­reat, numit copist în cancelaria prefec­ture­i poliției Capitalei, în locul d-lui Tr. V. Ghica înaintați. D. V. Petrescu, absolvent de liceu, actual sub dominar cl. III, a fost numit registrator-arhivar al poliției Focșani, în locul d-lui A. Virgalici, revocat. D. I. Garajdei a fost numit coman­dant al sergenților din orașul Babadag­in local d-ru. E. Dimitriu, revocat. D. V. Gherasim, comandant al ser­genților din orașul Fălticeni, a fost re­vocat. D. Oct. Nem­țeanu, ofițer cl. 111, co­mandant a­l sergenților din orașul Tg.­­Neamțu, a fost revocat. A mai fost revocat și d. Gh. I. Pau­­lescu, ofițer comandant al sorg. din o­­rașul Tulcea. D. M. Georges­cu, cap de divizie pe lingă prefectura poliției Capitalei, a fost pus în retragere, pe ziua de 1 Octom­­brie­­. c. D. G. Ghițulescu a fost numit comi­sar cl. III în poliția orașului Tecuciu, în locul d-lui Tr. Corodeanu, demisio­nat. D. D. Popovici a fost numit subco­misar cl. III în poliția orașului Roman, în locul vacant. D. D. G. Vasiliu a fost numit subco­misar cl. III în poliția orașului Tecuciu, in locul d-lui St. Scroescu, demisionat. D-ni. V. Meleca, subcomisar cl. III în poliția orașului Brăila și N. Draco­pol, subcomisar cl. III în poliția orașu­lui Hîrșova, au fost mutați unul în lo­­cul celuilalt. D. G. Constantinescu subofițer în re­zervă, numit subcomisar cl. III în poli­ția orașului Fălticeni, în locul d-lui L. Draculescu, revocat. D. G. Rădulescu, șef de birou cl. II, a fost înaintat cl. I în cancelaria poli­ției Brăila, în locul vacant. D. R. Gheorghiu a fost numit șef de birou cl. I în cancelaria poliției Iași, în locul vacant. D. C. Scu îi a fost numit șef de bi­rou clasa 3-gr în cancelaria poliției din Brăila în locul vacant. D. I. Popovici a fost numit șef de birou clasa 2-a în cancelaria poliției Roman La locul decedatului .G. Cro­țeanu. D. I. Davidescu numit șef al birou­lui de servitor de pe lingă poliția din Focșani în locul d-lui V. Cristian de­misionat. D. I. N. Popescu a fost numit ofițer în compania specială de sergenți de pe lîngă poliția Capitalei în locul d-lui C­hisescu, neprezentate la post. D. C. Săndulescu actual subcom- nu­mit ofițer clasa 1 în serv. de pază al orașului Brăila în­ locul d-lui D. Nico­­lau­, revocat. D. I. Niculescu, ofițer clasa 2-a, com­. serg. din orașul Roșiori, a fost numit la Tg.­Jiu, iar d T. Olaru, com. serg. din Zimnicea, mutat la Roșiori la locul d-lui I. Niculescu. „Loteria Presei“ La 30 Septembrie a. c„ amînîndu-se tragerea a doua a Loteriei Presei, fixată pentru acea zi, Sindicatul ziariștilor face cunoscut, că a intervenit pentru a se fixa o nouă dată cînd se va efectua ne­greșit tragerea a II-a. Ziua ce se va fixa se va aduce la cu­noștința publicului prin toata ziarele din țară. Biletele acestei Loterii se găsesc de vînzare la toți depozitarii de ziare și și toate debitele din întreaga țară pe pre­țul original de un leu­ bucata, cum și la depozitarii generali ai Loteriei d-ni­ N. D.­ Moroianu și M. Finkels, bancheri din București, str. Lipscani No. 8. A apărat No. 51 din , senzaționalul roman FAttCAȘ lOE — <5 hani fascicola 3 hani — A două tragere a lotăriei Expoziției ziua ni Azi dimineață la ora 9 lum, a conti­nuat tragerea II-a a lotăriei Expoziției. Au eșit umătoarele numere : A 50150 lei No. 19505. A 1000 lei No. 4914, 4124. A 500 lei No. 34635, 48711 21026 13343 27537. A 200 lei No. 39983, 10099. 18450 3799 22078 8666 A 100 lei No. 6747 35710 6280 59596 567S9 43579 19809 9435 34786 1188 45322 30481 14767 32950. A S0lei: No. 52239 25259 44344 57849 54783 12740 8069 27227 4132 22604 51204 27176 16065 7625 41210 47661*56656 5703 24092 48393 3340 26797­ 852 11333 50866 32914 9888 34231 18320 9861 26069 39981 10264 33235 3432 8953 44473 25306 40830 30882 47920 35419 4322 19985 5757 16854 31865 56844 6547 11278 31886 51362 181 41419 44264 11421 47996 604 22827 47865 13028 20353. Următoarele numere au câștigat câte 20 lai: 4761 38107 14161 42496 37145 41592 27480 39279 31137 7334 7387 168 39498 39370 4615 58353 47285 52904 18824 2030 39379 3138S 33206­ 42820 45443 42435 3803635219 40969 3391 4403 49348 42297 38457 35863 5850 8540 52­­­03 50564 32961 40203 4087 32811 24161 29749 17590 22669 55399 23288 46551 42313 43676 8455 57901 23553 36777 51274 37454 15910 925, 48241 22137 25977 24497 39576 50899 41187 59601 26281 44561 42440 10366 27604 27992 35416 4214 54049 28847 42749 14328 57833 26981 18929 10748 52869 33091 26161 25Q02 47669 58832 18493 1139 54728 37499 18998 59175 29187 23613 58279 55808 39250 24260 38428 58502 31110 59435 4630 18777 47754 34977 4350­ 17962 53060 43912 33040 9612 35009 3516 152 29573 28961 17310 46953 56316 20399 34322 10665 15925 48754 31918 15060 ,0549 29610 44038 52783 38118 47753 10059 10242 12875 16336 17917 44227 15931 14454 44843 29724 39507 38097 48968 15157 11346 50794 25381 47856 569 25022 39442 20103 42390 49123 32759 31028 57260 5835 54321 47777 20362 2418 41388 30653 57553 1994 31830 41715 36447 25172 2924 47127 23081 47559 24374 11384 14112 5494 9123 3844 38711 2623 42669 55018 29150 53649 52902 13468 27363 21798 248­3 23249 12703 53940 47046 10928 16719 19128 39113 22220 1088 458149 57673 53950 26306 18703 40108 53770 59772 43791 34937 18381 49533 37827 35921 13429 1659 56040 19046 11026 41&S 37109 36870 53919 25105 1070 31210 58263 48567 52059 55107 22115 26453 22426 54306 41980 34499 4281 5S561 10808 6255 1442 57844 44557 48398 43565 25479 45470 46992 6676 54163. 21577. 327. 32052, 16751 1369 5287­, 27786, 21191. 14­459, 11.553. 29.243. 14.491, 15­463. 25.415, 17 220, 22072 36734 56708 40587 26652 14947 26196 38798 3222 10649 17430 40619 41004 57839 9827 17841 59312 13848 50064 14422 55303 23557 22813 47695 8470 29292 31786 24758 50608 23672 6346 52267 36634 4897 49077 35995 59125 455S7 27647 1887 27972 48986 21870 10250 50421 8711 4985 450384 27352 27388 23514 3227 4485 5245 6874 28350 23765 20920 20042 12148 51172 36701 17657 48614 25761.36244 23503 13318 27105 32660 37613 20513 6838 19265 57338 38593 39288 795 15676 58511 3456 50896 25587 23539 3485 54824 34950 44558 984 50178 49073 56429 42932 8487 49433 46103 1233S 17554 15639 50386 49108 24612 51594 26588 30464 9128 30947 4941 30684 37565 14686 27892 483 3686 21250 34883 54546 59895 45614 35195 11SU 2­826 25458 33656 30894 5731035449 21139 43768 18398 15287 3802 40563 37103 9929 35001 4557 57280 4379 41629 32077 53175 28294 8362 21770 461S6 28002 52088 22351 21393 23966 936 28579 19075 41619 9633 48379 18891 57502 48793 7779 37189 23404* 12623 6783 18165 34000 59828 40555 44731 36043 53010 40946 46672 40448 23897 20784 16311 12810 32594 56048 36372 10052 11020 20806 9039 35769 53215 29018 20699 57964 15214 12238 29058 33179 10613 49419 3606 52243 40582 16451 47701 40400 56193 13317 20001 3317 15653 24676 23867 38749 26141 7008^44593 34515 46287 43948 34756 16963 9327 55506 32852 1337 32259 110 59183 59819 30633 4392 11876 12873 46444 50716 1611 43^6027733 44911 50054 54750 6622 12280 31587 37834 40927 33573 46069 45333 41642 13936 14276 1157 4.5041 29385 1644 28439 12988 17175 39647 25372 27468 39031 5265 2060 20895 54116 18115 20762 22044 18034 27929 17707 4652 35950 16134 4149 30514 8261 49081, 43.554, 27 304, 54.941, 2,532, 43.281, 22.716, 19.450, 6.718, 7.655, 37.444, 24.724, 12.608, 32 946, 2.025, 31.003 31.032, 38.209, 31.879, 25.798, 36.106 42.826, 56.715, 20.689, 51.471, 26.116­54 604, 28 821, 51.127, 5.458, 44.949, 52.186, 3.903, 15.692, 53.494. 466, 39.999, 3.481,24­442,30.606, 49.612­47.970, 32.612, 54.474, 21.501, 49­849­3.375, 46.344, 13.134, 17.827, 53.000, 10­333, 53.888, 57.555, 56.226, 32­2,36, 58.3485. 4355, 5125, 23257, 27810, 8338,­ 58786, 3^301, 58941, 47761 43899, 33815, 1410, 137 M, 33823 39972, 26546, 13231, 30259, 52878 16346 14417 45915 22807 5969 25710 15497 52561 834,54294 29681 59624 47853 13354 4473 19393 36099 15367 52998 15432 45729 45373 44689 21026 20583 1820 44880 175 2979 8146 35314 53676 58242 28510 14184 58336 54674 17710 662 56103 41549 45990 36999 4223 15536 7611 40984 56114 28264 43910 59186 50136 31330 13911 19928 33889 39202 53716 26004 32403 5261 23496 12557 41879 32014 52541 25544 26548 10906 43165 36054 33598 27226 10381 23079 19707 55606 13349 17346 46108 57279 52961 5160 48385 14311 56279 6405 12590 56687 13949 35030 13272 22863 6175 15338 12463 8­110 14348 8333 36536 21598 26326 16659 45828 54844 14635 30056 32131 35317 50886 30961 11934 28697 38081 2793 5876 15282 27527 30672 7944 27409 7806 24430 20168 54875 20751 17796 43725 906? 7136 2682 2224 58080 16237 15454 10638 48232 34S87 43817 5773 43697 35723 43129 48730 35643 10184 21406 44197 19569 17339 2918 35984 3964 11810 42358 51795 55804 53768 24524 247 4­3+194­29.007 56548 26965 48587 16132 599 33904 11821 44782 37641 420 53068 16427 36213 27952 38150 13363 15430 32831 26791 52561 26978 17099 5658 59581 34486 45835 4795 3057 59578 29873 7619 23913 59971 9222 4455 924 26058 38975 14772 24212 29279 41644 40813 34156 24332 49312 40414 27414 37709 7431 12001 29975 10001 33985 23163 31854 39114 16606 18889 48876 28194 45364 21020 8748 59333 31491 41099 51910 3229 31625 43977 7615 19567 16465 37896 40145 9449 43750 35530 26533 50847 45461 28409 26237 31422 54052 8972 21392 30846. Tragerea va continua astăzi dimi­neață la orele 9 30. Ultime Informații .D. Mihail Lungeanu a fost numit im­piegat auxiliar cl. II în biroul cupoane­lor din direcția datoriei publice a statu­lui, în locul d-lui G. Georgescu, înaintat.­­Comitetul „Uniunea industriașilor din R­omînia“ se va întruni astăzi la orele 5 d. a. pentru a rezolva mai multe ches­tiuni la ordinea zilei. La această ședință au fost invitați toți membrii activi ai Uniunei.­­ D. M. Dimitriu, secretarul-inspector al Camerei de meserii din Capitală, a ins­pectat tot mai multe corporațiuni din lo­calitate.­­Ministerul instrucțiunei a adus vii mul­țumiri d-lui dr. N. Gheorghiu pentru că a dat consultațiuni medicale gratuite ce­lor 4001 instructori militari școlari ur­bani și rurali, pe tot timpul concentrării în tabăra de la Cotroceni, și d-lui C. Fili­pescu, mare proprietar din R.-Sărat, pen­tru că a dat haine pentru 10 școlari să­teni din comuna Obrejița țU -Sărat). ( D. Mihail Roșeanu a fost numit con­trolor cl. II la sucursala Creditului agri­col din județul Putna.­­ D. Mihail Bădescu a fost numit impie­gat cl. II în direcțiunea generală a Cre­ditului agricol.­­ D. dr Obregia, directorul general al serviciului sanitar, însoțit de d. inspec­tor Jecu a suspectat masurile luate in Capitală pentru combaterea epizootiei de febră aftoasă. 9 D. Furtună, inspector general șef al serviciului, sanitar veterinar, a plecat în inspecțiunea comunelor infectata din ju­dețul Ilfov, în care există febra aftoasă. © Situația epizootiei de febră aftoasă, este următoarea: 16 curți la Capitală; 3 comune în Ilfov; 5 Ialomița și 3 Con­stanța. © D. ministru Dimitriu Greceanu a ple­cat aseară la Iași, de unde se va în­toarce tocmai Mercur­ dimineață. © In ziua de 5 Noembrie a. c. se vor f­ine alegeri comunale la Tulcea, Sulina, Macin, Mahmudia, Chilia-Veche, Isac­­cea și Babadag.­­In comuna Sâbăoani, din jud. Roman, s’a înființat un magazin de consum „U­­nirea“, din inițiativa locuitorilor din a­­cel sat.­­Mișcarea populațiune a orașului Birlad, la prima decadă a lunei curente, a fost de 1a născuți, din cari 8 creștini și 3 evrei, morți 12 din cari 7 bărba­ți și 5 femei, sui 11 creștini și 2 evreii. Declarații pentru căsătorii au fost 8. © Vineți, 27 Octombrie crt., la orele 9 seara, va avea loc un concert în sal­a Ateneului, dat da d. George Sigiliu, profesor de flaut, cu: concursul d-nor . Petre Liciu, artist societar al Teatrului Național, N. Corfeson, bariton dramatic, I. Sibianu, pianist, K­. Hoerath, profe­sor la conservator, și Hugo Schwartz, violonist. Programul foarte bogat și variat cu­prinde, între altele: Badi sonata III, No. 1, pentru flaut și piano, d-nii G. Sigala și I. Sibianu, Beethoven, se­renadă op. 25, pentru flaut, violină și violă, d-nii G. Sigala, H. Schwartz și H. Hoerth, Verdi, Ballo în Mad­­era, En­­tu de N Gorfescu, etc. © Mim­e fiind sărbătoare, to­ate autori­tățile vor lua vucanță astăzi pînă Luni. ¤ D. A. D. Xenopol, profesor univer­sitar, va face astăzi, orele 2 p. m., o comunicare Academiei Române cu pn­ vire la congresul internațional de so­ciologie din Londra.­­ Comu­riunea pensiunilor din ministerul de finanța se va intróni, zilei­ acesti­a, din nou pentru a stabili drept cursia la noul pensionari. © Anton C.­­ Gheorghiu, subimpector la circ, in­ telegrafia poștală, a încetat tui din viață.Inmormîntarea are loc Sm­­­bătă ora 3 lu­­na. la cimitirul Sf Vineri, unde sînt depuse rămășițele pămîntești. «Din cauza aboi­­dinței de materie suntem­ nevoiți a suspend», pentru artăzi, «ublicarea foiletonului Amor Tatat. © D. docent dr. P. Ho­scu,­ chirurg primar al serviciului căilor urinare dela spitalul Colțea, va începe cursul liber de căi urinare, la spitalul Colțea, în ziua de Duminică 22 Octombrie c. ota 10 a. m. cu secțiuni de policlinică gi’l va­­­«minus regulat în zilele de­­ Duminică 10—12­­; Poliedrică la con­­sultațiuni gratuite în serviciu. Me rcuri 10 jura. — 12 . Secțiune clinică la Am­fiteatru.­­La mai multe școli grecești din Ga­lați, s’«a constatat în timpul din urmă o­ frecarî neregularitățî didactice. Pentru aceasta, ministerul a însăr­­cinat pe inspectorul Maniu cu facerea unei anchete. © Președintele comitetului francez al expozițiunilor în străin­ăți*.«, d-1 Emile Dupont, ne adresează­ urmă­toarele : Consiliul de direcțiune al „comi­tetului francez al expozițiunilor în străinătate“, aflînd din darea de seamă făcută de d-l Leo Claretie, președintele comitetului de organi­zare al secțiunei franceze la Expozi­ția din București, despre călduroa­sa primire ce a arătat presa romînă participanților acestei Expozițiuni, își exprimă recunoștința și via ea mulțumire către toate ziarele din București.­­ In urma hotărării tuturor sindicatelor, sindicatul lucrătorilor de încălțăminte va ți­ne o mare întrunire Duminecă 15 Octombrie în spa cercului „Romînia Muncitoare“ pemtru a se protesta în contra atitudinii d-lu­ Măndrea față de lucrătorii din această fabrică, întrunirea sa va anunța printr’un afiș special. M M­nisterul lucrărilor publice a acor­dat o rn­ducere de 50 jla sută pe C. F. E. grupului de 50 elevi normalști din Craiova, cari vor veni să viziteze Exp­o­ziția zilei­ acest­a. » Repetăm, celor cari ne-au mai cerut lămuriri că la examenul de stabilitate nu sunt chemați de­cit controlorii finan­ciari cari vocsc a beneficia de acest drept și au­ un stagiu de cel puțin un an în funcțiunile lor.­­ P­­ n ipele Carol și tînărul principe de Hohenlohe trecînd er, pe în „Ci­nematograful vorbitor“ deja Expo­ziția și au anunțat visita pentru astă seară, la ora 8, pentru cînd se pregătește o representație specială. Prețurile de intrare pentru public sunt cele obicinuite.­­ As­aseai­ă cu trenul de 8.30 princii­p­­e Ferdinand, se va reîntoarce prin gara de Nord în Capit­ală, venind de la vînătoarea ce­ a făcut-o împreună cu principele Ernest de Hohe­nlohe Lan­­genburg la Bahna Ursuluțî (Muscel).­­Astăzi dimineață la orela 10 a. m., principesa Maria, însoțită fiind de prin­cipesa Ale­xandra de­­ Hohenlohe și In­gen­burg, va pleca cu automobilul la Caldărușani. Ambele principese se vor înapoia în Capitală înv­e orele 3—4 și­­ fam. p. m. ( 1). Dim. Greceanu, ministrul justiției a trecut aseară cu trenul de 9.15 la Iași. Se caută depozitari de ziare la Lespezi (Suceava) și Ostrov(Tulcea). A se adresa în administrația ziarului. Fiului s­in strada Hendemie! Eri seară d-na Ji­aneta Ovessa, din strada Academiei 4, intrînd în camera ei de culcare observă deodată că toate lucrurile d­e casă erau răscolite și că din șifonieră se scoseseră rodii, jacheta și alte obiecte. In primul rind crezu, că a fost vic­tima vreunui hoț. Dar ducîndu-se în bucătărie, observă că­­ dispăruse servi­toarea ei Maria. Bâm­evi­a păgubașei căzură atunci asupra acesteia. Poliția face cercetări, ca să stabi­le­­scă în mod cert, ce apropiere esta intre furtul acesta și dispariția servi­toarei.—­m. Deschiderea sezu­meî Slasciulul­ umi înaintea prînzuluî s’a deschis se­­sinai­a de toamnă a Sinodului sub pre­­șidenția mitropolitului primat. A­u zistat mitropolitul Moldovei și Sucevei, toți episcopii și arh­iereii din ț­ară. După ce d. Vlăd­­scu ministrul culte­lor a citit mesagiul regal de deschidere s’au ales diferitele comisiuni speciale, ren­egîndu-se aceiași membri, cari afi figurat intrinsele și în anul trecut. Viitoarea ședință va avea loc Mercuri y~ —in­ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA” Din Viața de ttpirie DEV. SCÎNTEE­ I TRECĂTORII tropțî înfiorătoare.— Cîntecul lanțurilor.— Trecătorii.— Vagromil­­limbă..—* Odaia trecătorilor.— Viața și..— Fiorosul bandit ..&» elte.__ Cruzimile criminalului Mandache Faur.— Puiu cap de hoți.— Paraliticul viețaș Stoleru.— nenorocit ș­i vinovat! Aci au trecut viețașiî cel fioroșî, trimișî să populeze fundurile ocnelor. Sînt toți cu mustățile rase și au lanțuri cu verigi duble la mîinî și la picioare. Gardienii, potriviți regulelor pres­crise, observă cele mai grele res­­tricțiuni față cu trecătorii, cărora le acordă cu multă zgîrcenie și pază, cîteva momente la aer liber, ținîn­­du-se pas cu pas după eî, spre a-î împiedeca de a spiona drumul pe care trec, spre a-șî face necesitățile omenești. Aci, în timpul deținerei mele am văzut pe vestitul Sache, din fioroa­sa bandă de h­oțî Lache-Băleanu, arpana a cinci județe din Muntenia. Lache a mult slăbit, în urma celor suferite, de cînd își face osînda, și doar cehii săi negri ca tăciunii ful­geră disprețul ce-l are pentru lan­țurile ce-i ferecă mîinile și picioa­­rile. „Hei, domnișorule, mi-a spus La­che, aflind că sînt ziarist, am citit cu multă silință și plăcere cele ce au scris gazetele de mine. Unele erau­ bine brodite, altele însă nu se potriveau de joc. Mi-a fost necaz, domnule, mai ales pe un gazetar, care „s’ir fudulit— tex­tual — că a avut o convorbire cu mine, ceea ce n’a fost adevărat“. Tot în această odaie am­ văzut pe monstruosul bandit Mano­a­ üxs Faur, care a ucis cu cruzime fără seamăn pe o nenorocită maică de la Văratic. Handache după ce a înti­nat cu bestialitate corpul maicei — o fecioară imaculată de 20 de ani — i-a ars trupul cu fiare înroșite la foc, i-a jupuit pielea, peste care a turnat sare , a tăiat în bucăți cada­vrul și a umplut cu escremente gura nenorocitei victime. Și crima aceas­ta, amestecată de furia sălbatică a torturilor, a sâvirșit-o Mandache, din dragoste. „Cînd am văzut-o moartă, m­i-a zis criminalul, mi-a părut räu că a avut o singură viață. Dacă s’ar fi putut, ași fi înviat-o spre a născoci cruzimi și mai groaznice, cu cari s’o ucid din nou, spre a’mî stinge setea arzătoare a dragostei, ce mă rochia cu patimă de trei ani de zile!“. De­ aci din această odaie a fost pornit la ocnă, periculosul cap de hoț, Puiu, care a terorizat ani în­tregi, locuitorii din nordul Moldovei și pe care poterile de jandarmi rurali îl urmăreau fără izbindă, in timp ce banditul jefuia ziua’n am­ea­­za mare și ucidea noaptea la dru­mul deschis. Atîta frică virase, Puiu, printre sateci și jandarmi, incit pînă și’n ziua de azi, prezistă credința, că ban­di­tul a fost jurat cu Necuratul. In odaia trecătorilor a fost adus și vajnicul hoț de cai Petru Stoleru condamnat de două ori la muncă silnică și care a săvîrșit 28 de pră­­dăciuni și șapte omoruri. Stoleru e paralitic de un picior și de o mină, din pricina anilor pier­duți în umedele career!, iarna fără foc și vara udat de ploi torențiale. Al doilea picior poartă urmele celor trei gloanțe ca­ a primit de la prima sa evadare și din piciorul pa­ralizat, i s-a extras un glonte, căpă­tat de la a doua evadare. Deși Sto­leru n­u mai poate face nici o miș­care și e purtat pe brațe, totuși i s’au pus lanțuri grele cu verigi du­ble la mîini și la picioare, de teama unei a treia evadări. De altfel Stoleru nu e crezut și părerea tuturora e că se preface paralitic, spre a se sustrage­ da su­praveghere. — Mămuc’âî, m­i-a spus de altfel însuși Stoleru, dacă n’ași fi betegit, pue-mi lanțuri din cap pina in tălpi și to­t ași evada!. . Tot aci, in­ odaia trecătorilor am văzut pe un nenorocit care de zece ani strigă in­ van că nu e vinovat și că poartă pa nedrept osînda mun* cel silnice pe viață. E vorba de Isacu Manoliu, con­damnat cu alți doi complici, pen­tru groaznicul omor, făptuit asupra d-nei Burgheleă, din Iași. Deși in­strucția de atunci a fost aproape convinsă de nevinovăția sa , deși fostul prim-procuror al tribunalului ieșan, d. Garacaș, a invinuit cu multă șovăială sufletească pe Manoliu, to­tuși față cu arătările stăruitoare ale tovarășilor­­ săi Const. Z­draria și Neculai Scripa, jurații l-au trimis pe Manoliu să-și sfîrșească viața printre ocnași. Trebue să fie mult adevăr în spu­sele nenorocitului Manoliu, căci to­varășul său Zaharia, mustrat de con­știință, în ziua de 15 Septembrie 1901, la penitenciarul de la Dofta­­na, a declarat la o inspecție a pro­curorului general din Capitală, că din răzbunare a implicat pe nedrept pe Manoliu. Mai apoi, în anul 1902 Const. Z­aharia, transferat fiind la Ocnele- Micî, în prezența d-lui Emencu, gre­fierul închisoarei și a deținutului Mi­ncu. Balzac, azi deținut la puș­căria de la Slănic a repetat nedrep­tatea criminală, ce-a făptuit-o bietu­lui Manoliu. In fine înaintea mor­­ții sale Zaharia, covîrșit de remuș­­cări a mărturisit deținuților Niculae D. Diaconu, Ion Petrache și Tudor Dona monstruoasa nevastă, cu care a acoperit pentru toată viața pe un nevinovat. Figura lui Iancu Manoliu se dis­tingea cu o frapantă expresiune de durere, din mijlocul celor treizeci de ocnași, cu care trecuse pe la peni­tenciarul din Iași. Numai datorită acestei expresiuni, rinevindu-1, fără să-i­­ cunosc am aflat prăpastioasa dramă ce-i muncește sufletul de zece ani. Dacă rândurile aceste vor cădea sub ochii unui om, care prin influ­ența sa socială ar putea provoca o revizuire a procesului lui Iancu Ma­noliu, va face o operă de bineface­re creștinească, întinzind mîna unui nenorocit pe care’l apasă o nedrep­tate în fundul ocnei. — lîculamațiile mele au fost tri­mise în viaț ; plîngerile mele la inspecțiunî au fost nesocotite și pe­­tițiunile mele puse la dosar, mi s’a prins Manoliu. „N’am găsit nici un sui­­t de om milostiv și astăzi umi­lit, frînt de munca silnică istovitoa­re , amărât de cei zece ani de chi­nuri, strig cu disperare: sini nevi­novat, sini nevinovat !“. Mi-a vorbit cu atîta hotărâre con­vingătoare Iancu Manoliu, încît nu numai eu, dar gardienii — oameni pe cari meseria le-a împietrit inima — plângeau de nin­a și nedreptatea nevinovatului. Oare nu e în adevăr nici un su­flet de om milostiv, pe care să-l pă­trundă strigătul de desnădejde al lui Manoliu ? Justiție, fii tu zeiță miloasă, des­­leagă-țî ochii și privește la nenoro­citul care de un deceniu își striga în deșert umilitorul vaet : sunt ne­vinovat ! E de ajuns ca să fii o singură săptămînă acesta, pentru ca să cu­noști îndată un „fraer“, adică un nou sosit, care se vede pentru în­­tîia oară oaspete al „Forței Verzi“. Timiditatea, provenită de­­ legen­dele ce le auzise în libertate despre viața hoților; bruscheta cu care’l întîmpină gardianul la inspecție ; interogatul cu care’l fîcie grupurile de deținuți ; bătaia de joc și hui; daelile cu cari e primit, îndată ce-a pășit curtea castelului, zăpăcesc pa noul venit, într’atîta, încît i se pare că a intrat într’un iad, în care nu distinge decît țipete. * E infernala batjocură a peste 250 de indivizi, cari chiotesc vesel!, că au primit un nou tovarăș. ! (Va urma) !

Next