Dimineaţa, februarie 1907 (Anul 4, nr. 1069-1095)
1907-02-25 / nr. 1092
’Duminici 25 Februarie ISO? ASTAZI: 24(9 Martie) Februarie 1907 CALENDAR Ortenos: Aflarea capului Sf. Ion.— Catolic : Francisca. Răsăritul soarelui 6.57 m.—Apusul soarelui 559 m. Același timp, frumos liniștit și cu prea puțin desgheț peste zi, iar noaptea cu îngheț bine simțit se menține în toată țara. Temperatura cu a‘n*»î râdifată,în cursul zilei—7 gr. la l.Jin gr. la Botoșani și Roman. Acum mai pretutin,fi cea mai coborît* de peste noapte —a. .« »- --------r------ ț_ ticni frig, cețțî și chiciură groasă. .Barometriul apsosipo staționar,re unele locuri, ln cursul zilei An erî, foarte puțini fulgi de zăpada. ^ ■ .... ......... ^nOP fanul B Berăria Imperial (str. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru familii. UbihIi [UNK] QilliNS i Debutul trupei de negri americani, a d-lui S Bernardo comic roman _și altor artiști. Intrarea liberă. Teatrul Boulevard.—Cinematograf „Pathé Freres . La sfîrșit: Scene picante. .. . . Circul Sîdomî: In toate serile Cinematograf.—Teatrul Medlich (Jignita) . Se va juca în beneficiul doamnei Reghina (Kunberg : „Benegalul“, piesă de actualitate in 4 stele și 12 tablouri de Lateiner. _____________ ferme Toate autoritățile sunt deschise — Judiciare. _•— Instanțele judecătorești deschise. — Expoziții. —Ia sala de depeșî a ziarului „Adevărul” expoziția de pictură a d-nei Raicoviceannu-Fulmeri — Ba Atenou_ expoziția de pictură a pictorului Pătrașcu.—Sala Edison . In fiecare seară, afară de Sîmbăta palun mascate foarte frecventate. Triandafil /Președintele Cameraî s’a stins elî inima unei scurte boale. Cu acest rost politic partidul conservator, atît de zbuciumat și fără de noroc, a mai perdute unul din elementele sale de seamă» i Grigore Triandafil fi’a fost un impetuos în politică, căcî avea un temperament moderat, ce și-l formpase desigur în lunga sa carieră de magistrat în care s’a înălțat de gradul de procuror pînă la acela de prim-președinte al Curței de apel. Deși n’a fost întotdeauna printre ceî dintîî în partidul conservator, al cărui membru devotat și statornic a fost,’ S ocupat totuși demnități în care s’a distins prin tactul sau de om fin, delicat și priceput a rezolva Situațiile cele mai delicate. A strălucit în special ca președinte al Camera". Cei cari i-au urmărit de aproape activitatea sa în această calitate, au putut observa și aprecia îndeajuns cum Grigore Triandafil a știut să evite conflictele ce de atîtea ori erau să izbucnească între cele două curente din finul majorităței. De asemenea, oratorii liberali din actuala Cameră își pot aminti de clte ori și în ce mod delicat, dar totuși impunător, defunctul președinte l-a determinat să-șî modereze limbagiul. Dar activitatea lui Grigore Triandafil nu s’a mărginit la cariera de magistrat și la politică. Dînsul a fost o figură foarte cunoscută și mult apreciată în lumea financiară. Poate că nici un alt personaj politic sau financiar n’a fost atît de bine apreciat și căutat în lumea financiară ca Grigore Triandafil. Și acolo, ca și în politică sînt numeroase conflicte, care dacă nu se evită duc la mari dezordine și chiar la dezastru pentru instituții. Ei bine, Grigore Triandafil era căutat pentru abilitatea cu care știa să elucideze neînțelegerile și sä evite conflictele. Mi-l amintesc prezidînd una dintre cele mai furtunoase adunări generale ale Creditului Urban din București. Numeroși proprietari de case veniseră revoltați și cu proteste în contra consiliului de administrație al Creditului. D. Grigore Triandafil prezida adunarea. Grația felului cum a prezidat, adunarea s’a ținut în ordine și deci nici un conflict n’a intervenit. Președintele Camerei ’și-a agravat boala ținînd discursul la înmormîntarea generalului Lahovary. A voit omul să’șî facă datoria de cap al corpului legiuitor și de amic al defunctului—și da pe urma împlinirea acestei datorii a ajuns la tragicul sfîrșit cu mult înainte de vreme. O, Dem. O nouă casă de pensiuni Înființarea unei case de pensiuni pentru oamenii de serviciu din administrația centrală și exterioară a finanțelor statului. Oamenii de serviciu din administrațiunea centrală și exterioară a finanțelor statului, plătiți cu diurnă, nu au nici un drept la pensiune cînd ajung la o virstă înaintată, sau cînd dobindesc în exercițiul și din cauza serviciului infirmități de natură a-l pune în neputință de a munci. De aceea, se găsesc astăzi oameni trecuți de 60 de ani, avînd peste 30 ani de serviciu, pe cari însă nu-l putem depărta, deși nu mai sunt în stare să dea o muncă mulțumitoare. In adevăr, cu lipsa a oricăror altor mijloace personale de existență și a oricărui drept la pensiune depărtarea lor din serviciu, tocmai la bătrînețe, cînd nu mai pot munci, ar însemna osîndirea lor la o desăvîrșită sărăcie. Această stare de lucrări este nedreaptă și foarte regretabilă pentru un personal supus la o muncă grea, și astfel înființarea unei case de pensiuni, care să asigure existența bătrînețelor acestor modești, dar utili servitori ai statului, se impune ca o măsură de prevedere și de dreptate. In afară de acest temei și general care lămurește foloasele proectului de lege depus în acest scop trebue să adăugăm de la început că aplicarea ei nu va atrage decit un foarte mic sacrificiu din partea statului și acela vremelnic. Sporul de cheltueli în budgetul ministerului finanțelor se mărginește la suma de lei 3000 în decurs de 5 ani. După acest termen, subvențiunea acordată ec poate reduce și chiar desființa, după cum mijloacele de cari va dispună atunci vor fi îndestulătoare pentru ca această Casă de pensiuni să se poată susține numai prin mijloacele ei proprii. * Celelalte venituri cari vor alimenta fondurile acestei Case sunt: a) Deținerile la care do 5 la sută asupra salariilor; b) Cste o pătrime din salarii încolo de inițiü două luni da la cei numiți în serviciu sau reintrați după o întrerupere în serviciu ; c) Sporul salariului pe o lună a acelor înaintați în clasă; ă) Economiile realizate prin vacanțe da la alocațiunile prevăzute în budgetul ministerului finanțelor, cum și în deosebitele budgete speciale ale celor alte instituțiuni ce depind de ministerul finanțelor; e) Amenzile ce se vor aplica oamenilor de serviciu pentru abateri sau ingligență în serviciu ; j) Legaturi și donațiuni eventuale ; g) Veniturile produse prin fructificarea tuturor capitalurilor fondurilor de pensiuni. Toata aceste venituri, la cari se adaugă subvențiunea statului în decurs de 5 ani, vor fi îndestulătoare pentru acoperirea sarcinelor anuale Casei pensiunilor și pentru a asigura bunul ei mort. Astăzi sunt în funcțiune 296 oameni, cari compun personalul de serviciu al întregei administrațiune a finanțelor statului și a căror alocațiuni budgetare sunt de lei 232.548. Astfel, numai prin reținerea de 5 la sută Casa pensiunilor va putea înscri dela început ca venituri în budget suma de lei 11.627, bani 40, la care, adăugind și subvențiunea statului de lei 3.000, ajungem la un total de lei 14.627 bani 40, sumă îndestulătoare pentru a asigura plata regulată a pensiunilor, care, potrivit art. 22 din lege, nu va începe decît după un an de la aplicarea ei. In ceea ce privește dobîndirea drepturilor la pensiune, proiectul de lege, cu mici modificări, ține seamă de principiile cuprinse deja în statutele Casei de pensiuni și ajutor pentru impiegații inferiori ai căilor ferate, în legea Casei de pensiuni a cantonierilor și alți impiegați inferiori ai ministerului lucrărilor publice și în legea Casei de pensiuni a personalului inferior dependințe de ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor. Administrațiunea casei pensiunilor este încredințată unui consiliu, care este compus din trei membri și care este pus sub autoritatea ministrului finanțelor. Repartizarea excedentului D. Take Ionescu a depus era, la Cameră, proectul de lege relativ la întrebuințarea excedentului disponibil al exercițiului 1905—1906. Excedentul e de 36.129.402 lei 63 bani. Asupra acestui excedent s’au deschis o seria de credite între cari cele mai principale sunt: 5.291.664 pentru acoperirea creanțelor din trecut, 17.731.251 pentru complecta achitare a tunurilor. 1.000.000 pentru palatul Camerei. 1.260.000 pentru construin de vamî, pichete, reparațiuni la ministerul finanțelor și cumpărarea casei Vernescu pentru regie. 1.300.000 pentru diferite cumpărări de terenuri etc., necesare regiei. 300.000 pentru un deposit de fermentare al tutunului la Drăgășani etc. 280.000 pentru construcțiuni, posturi de pompieri la manufacturile de tutun. * ieeimul socialist de Omimecă Cercul „Domînia Muncitoare" și comisiunea generală a sindicatelor a răspîndit în Capitală un manifest, care cheamă pe toți muncitorii Capitala la marea întrunire publică ce organizează pentru Duminecă dimineață, orele 8 și jum. în marea sală a băilor Eforiei. Manifestul acesta spune între altele: „Sălbătăciile săvîrșite la Constanța de către huliganii corporațiilor au arătat pînă unde pot merge dușmanii noștri în contra mișcare de deșteptare a clasei lucrătoare. Neputincioși de a opri această mișcare, care e condamnarea și ruina lor definitivă, huliganii au îndrăznit să atace pe tovarășii noștrii 2 D. Oscar Chiriacescu, noul director general al regiei monopolurilor statului. E unul dintre cei mai distinși funcționari ai ministerului de finanțe. A ajuns foarte curînd la acest înalt post, grație meritelor sale necontestate. Erau, în întrunire publică, să devasteze localul de lumină al sindicatelor, sperînd că vor izbuti să înfringă dreapta și puternica mișcare sindicală. „Această barbarie nu mai pomenită nu trebue lăsată să treacă nepedepsită. Dar pedeapsa noastră, stă la înălțimea convingerilor și mișcarei noastre. Noi nu vom pedepsi cu băta, cu revolverul sau ea devastarea, ei prin denunțarea netrebniciilor in fața întregei lumi, prin arătarea putreziciune ce se ascunde în corporație, prin înfierarea energică a jefuitorilor banului lucrătorului sărac, prin demonstrarea mândră în contra nevredniciilor și rușinelor corporatiste. „Toți muncitorii conștienți cari își simt sufletul clocotind de indignarea celor petrecuta la Constanța, cari vor să scape odată de jugul corporațiilor au datoria să ia parte la această mare întrunire publică a muncitorimei argonisite“* ECOURI Denumita șampanie Bittel, din Dsims, băutura aristocrației universale, se vinde și la Ion Țetzu, furnizorul Curței regale și al Curței princiare, strada Lipscani No. 1. O serie de alte credite pentru regie, 2.778.488 lei ministerului instrucțiune. 350.000 lei reparațiuni la școli, 100.000 lei pentru construcția unui local pentru conservarea cadavrelor la facultatea de medicină, 500.000 lei pentru construirea facultăței de drept, 205.000 lei pentru reparațiuni și constructioni de biserici. 60.000 lei pentru cumpărarea a 1500 exemplare din albumul cu isvoade de țesături romînești editată de librăria Socec. 80.000 lei pentru dotarea bibliotecei facultățea de medicină cu mobilierul. 696 000 lei ministerului de interne. 640.000 lei pentru cele 32 spitale necesare instalațiunei. 56.000 lei pentru terminarea spitatelor județene din Mehedinți. 400.000 lei pentru palatul de justiție din Iași. 3.518.302 lei ministerului de domenii. 500.000 lei pentru fondul terenurilor băltene. 400.000 lei pentru stațiunile balneare. 500.000 lei pentru împroprietărirea veteranilor.* 2 Destul pentru pepiniere, tamaslîcuri de vaci, tauri, ctc. 50.000 lei pentru studii petrolifere. 1 153.697 lei pentru ministerul de externe. 858.697 lei pentru cumpărarea palatului Sturdza pentru minister, afară de datoria de la Creditul Urban, 295.000 pentru cumpărarea imobilului negațiunea din Constantinopole. Ultime infomațiuni «Societatea studenților în litere și filozofie, va ține Duminică 25 Februarie a. c., în sala No. 18, ședința sa obișnuită cu următoarea ordine de fii: a) „Frământările societăței moderne“, conferință de d. C. Popescu, b) „Cîntece în amurg“ de „Alex. Gherghel“, dare de seamă de d. V. Haneș. 9 In ziua de 22 Februarie a. c., ora 9 jum. seara, societatea studenților în farmacie a ținut ședință extraordinară cu următoarea ordine de zi: Alegerea noului comitet care s’a constituit astfel : Președinte Adolf Căpațină , vicepreședinți G. Constantinescu și G. Marino ; casier A. Cheali; secretari C. Ionescu Berechet și I. Armășescu; bibliotecar N. Mihail.Consiliul tehnic superior a luat în examinare proectul aprovizionărei pietrișului necesar pe șoselele C.-Lung- Tîrgoviște, , C.-Lung - Curtea-de-Argș, Piscoiu-Mucșoni, Sbogluțeștî-Bahna, Dusaliü și Dragoslavele Lăicăî, — în valoare totală de 15425 lei. • Epitropia bisericei parohiale Sf. Alexandru din Alexandria a fost autorizată a primi averea lăsată acelei biserici de către defunctul G. Petrașcu, prin testament. 9 .Invățămîntul industrial în Romînia1, de la 1864—1901, este titlul unei broșuri apărută de curînd și datorită penei d-lui G. Hazu, inspector general al școalelor de meserii din țară. Vom reveni asupra acestui studiu interesant. ® D. dr. Cinelnic a fost trimis, de direcțiunea sanitară, ca medic auxiliar pentru combaterea scarlatinei care bîntuit actualmente în județul Teleorman.Proectul relativ la aprovizionarea pietrișului necesar șoselelor vicinale din județul Domanați, în valoare de 87.605 lei, a fost supus aprovizionărei consiliului tehnic superior.Astă seară are loc, în sala Liedertafel din Capitală, o serată dansată data de cereai profesorilor secundari din Capitală și care va fi onorată de prezența d-lor G. G. Dissescu, ministrul instrucțiunei, și dr. Hurmuzescu, secretar general cu doamnele. "Ei s’au împărțit la Cameră proectele de legi pentru recunoașterea calității de cetățean român d-lor Dim. Anastasiu și Simion Băzoșanu. "Eric s"a impărțit la Cameră următorul proect de lege, depus de d. Take Ionescu : Art. I.—Aliniatul II de sub art. 51 din legea pentru organizarea administrațianeîn finanțelor statului se modifică precum urmează : „Funcționarul care are vîrsta de 60 de ani împliniți va putea fi pus din oficiu la retragere spre a -și regula drepturile la pensie. Acela ea ve a fost pus sub un consiliu judiciar va fi de drept pus în disponibilitate.“ ® D. profesor dr. M. Minovîci, medic ligist a fost concentrat ca ofițer sanitar de rezervă la divizionul de jandarmi călări, iar d i. dr. N. Stoenescu, medic expert la închisoarea militară.Atît în Capitală cît și în provincie se găsesc mulți tineri cari n’au satisfăcut legea recrutării, adică n’au făcut armata la timp și sunt de ei fie nesupuși, fie chiar dezertori." Toți aceștia se pot bucura de amnistia regală și să fie ertațî dacă va declara cel maî tîrziu pînă la 31 Martie 1907 în ce situațiune se găsesc. După această dată nu vor mai putea face nimic și vor cădea sub pedepsele prevăzute de lege. Este clar în interesul tuturor cari se găsesc în categoria da mai sus să'șî reguleze situația cît mai curînd, lucru ce pot face foarte bine venind în persoană sau scriind Biroului nostru da Contencios care se însărcinează cu îndeplinirea tuturor formalităților legale în acest scop, în schimbul unui onorar moderat. A sa alătura o marcă pentru răspuns. Se garantează celor interesați cea mai complectă discrețiune. Adresa . D-lui L. Voinea, directorul biroului da Contencios și informațiuni al ziarului „Adevarul“ București 11, str. Sărindar. Oreîa de birou , 9 —11. dim. și 5 — 7 p. m.Ministerul de domenii va înființa o pepinieră viticolă și de pomi roditori pe moșia comunei Tirgoviște, la o depărtare de două ore de această comună. Pepiniera va ocupa o suprafață de 70 de hectare. La vor planta vița timpurii, varietăți romane ca și străine. De asemenea vor fi plantați în pepinieră un mara număr de pomi, peri și meri varietăți de rasă. © Erî s’a întrunit la ministerul de domenii, comisia compusă din doii generali Culcer, Crăiniceanu, și lt. col. Georgescu, delegați ai ministerului de războiu, inginer Paianu, șeful serviciului industriei și brevetelor din ministerul de domenii, și inginer Emilian, și a discutat chestia brevetelor de invenție, relative la apărarea națională. Comisia a hotărât ca pe viitor toate aceste brevete să fie trimise ministerului de războiul, care le va trimite spre studiere, consiliilor consultative ale armatei. Acestea se vor pronunța dacă brevetele relative la apărarea națională, trebuesc ținute secrete sau ba. In cazul afirmativ, ministerul va expropia invențiile. Din inițiativa mai multor studenți s'a convocat la societ, „Trib studențesc“ pentru Duminică 25 Februarie ora 9 și juni. o întrunire a studenților în drept. Se va discuta înființarea doctoratului și autonomia universităților. © Comitetul societăței voiajorilor comerciali din Romînia cu unanimitatea voturilor a luat în considerație propunerea fondărei anei bănci de credit și economie, din care vor putea face parte numai societarii. Această instituțiine menită a veni în primul rînd în ajutorul membrilor societăței, cari în schimbul unei dobînzi mici, își vor putea procura numerarul necesar intereselor comerciale, va fi primită cu multă bucurie de către toți și fiecare se va grăbi a contribui la înjghibarea rapidă a acestor bănci. Capitalul social este fixat la : Lei 50000 (cinci zece mii) repartizat în 500 acțiuni a lei 100 fiecare acțiune, p’otibil 20 la sută la subscriere, iar restul vărsămintelor se vor percepe în 8 rate egale pînă la finele anului corint. In prima zi s’a subscris numai in Capitală peste 10.000 lei. • Duminică, 25 Februarie 1907, societatea studenților in litere a ține în sala No. XVIII din palatul Universitate! ședință publică, avînd următoarea ordine de zi: D-l Const. Popescu : Frămîntările societețe, moderne (conferință). D-l V. Haneș : Asupra poesiilor lui Gherghel (Dare de seamă). Ședința se va deschide la orele 21,4 p. m. Intrarea liberă. Mercurî se întrunește la ministerul de răsboiu consiliul inspectorilor generali ai armatei, spre a începe să se ocupe cu formarea tabloului de ofițerii ce urmează să fie propuși pentru înaintare. Astăzi Sîmbâtă, Societatea centrală a arhitecților inaugurează seria de excursiuni de studii ce a hotărît să facă, vizitind interesantele instalațiuni de industrializarea lemnului ale cunoscutelor fabrici din Capitală Lessel, și Bucher et Dürrer de pe șoseaua Basarab. Plecarea grupului a fost hotărîtă pentru orele 2 p. m. de la cafeneaua High- Life din calea Victoriei. Vom comunica la timp rezultatul acestei interesante inițiative a arhitecților noștri!. ”Societatea „Dacia-Romînîa“ a trimis primăriei Capitalei suma de cinei sute de le! ca să se împartă la săraci în memoria decedatului Gr. Triandafil, fost vicepreședinte al consiliului de administrație al acelei societăți. © Duminică 25 Februarie, orele 3 p. m. d. doctor Ș. Simesen, medic la sanatoriul de tuberculoși de la Filaret, va ține în Iocalul școalei Vasile Alecsandri din str. Viitorului o conferință însoțită de proecțiune asupra tuberculozei și Vindecărele. Intrarea liberă.Curtea de apel, secția,II, a respins apelul lui Stelian Mihîulescu condamnat de tribunalul llfov la 3 ani Închisoare fiindcă a falsificat o poliță de 200 lei. "Din județul Bacäți, s’a dat în consumațiune, în cursul lunei trecut", 3715 kgr, benzină, 279.673 petrol, 8.689 kgr. uleiu mineral, 1120 kgr. parafină, 4100 kgr. cocs și 28/103 kgr. rămășiți; iar in județul Buzăi: 719 kgr. benzină, 25.172 kgr. petrol, 305 kgr. uleiu și 28.460 kgr. rămășiți.Curtea de apel, secția I, a condamnat la 45 zile închisoare pe femeia Maria Costache Stoica care ajuta pe bărbatul sau Costache Stoica să escrocheza iupta cu sistemul : dintr’un leu, doi.Comitetul partidului național din Bucovina, întrunindu-se alaltă erî la Cernăuți a hotărît să intre în lupta electorală. Partidul național va pune candidați in toate districtele romînești. In ziua de 25 Martie st. n. va avea anu! loc o mare întrunire la Cernăuți a tuturor careurilor electorale romînești. Conferința de la poliție D. Gh. Ștefan : O mică paralelă între drept și morală.—Seducția. Aseară la orele 9 a avut loc la poliție în sala școalei de antropometrie obișnuita conferință săptămînală. A vorbit d. Gh. V. Ștefan licențiat în drept, șef de birou la polția Capitalei, tratînd: O mică paralelă între drept și morală.—Seducția. Conferențiarul incepe prin a spune că spre a fi un bun polițist se cere a avea o mare doză de bun simț, o practică necesară și mai ales cultură întinsă, căcî orcu știe mai multe ca atît chemarea lui, este mai bine îndeplinită. Vorbind despre legi spune că avem între altele bune, legi vechi cari nu mai cerespund timpului cum este codul penal Arată că moravurile noastre sunt foarte decăzute și că o mulțime de fapte imorale nu sunt pedepsite de lege. Arată cum nu se pedepsește penal, fiul care lasă pe tatăl său să moară de foame, se pedepsește o tinără fată sedusă, care neavînd cu ce să trăiescă își omoară copilul și nu se pedepsește siducătorul ei etc. Spune că între drept și morală este un conflict ce nu se va termina decit cînd morala va învinge. Trecînd la seducție arată ce spune codul nostru penal relativ la atentatul la bunele moravuri și demonstrează ce trebue să facă ofițerii de poliție. Vorbește despre tinerile fete mai mari de 14 ani, cari cînd consimt să-și piardă onoarea, față de o promisiune de căsătorie — sunt lăsate la bunul plac al celui din urmă individ. Din cauza seducției se înmulțește prostituția, incestul și numărul celibatarilor. In alte țări se pedepsește seducția, cum este in Prusia in Norvegia, Rusia și că ar trebui și la noi să se clasifice printre delicte. Spune că dacă legiuitorii nu vor lua măsuri, societatea va fi in pericol. Conferențiarul a tratat cu multă competință subiectul ce și-a propus a desvolta și a fost sincer și călduros aplaudat de către asistență. Au ținut să asiste la această interesantă conferință d-nnî. D. P. Moruzzi, prefectul poliției capitalei, Al. Sachelarie, directorul personalului din ministerul de interne, I. Panaitescu, șef de serviciu la ministerul de interne, Al. Sc. Orăscu, directorul poliției, Domulus Voinescu, inspectorul șef al siguranței, procura și un mare număr de ofițeri de polițe și de la siguranță, comisari șefi și subcomisari de pe la circumscripțiile polițienești. Conferința s-a terminat la orele 11 noaptea.—ă.— Din Tîrgoviște Fort cu spargere In noaptea de 21—22 Februarie cor, pe la ora 2 dimineața necunoscuți făcători de iele, tăind o bucată din pervazul ușor in dreptul foraibărului, de la tutungeria din strada libertăței din fața primării, forțînd ușa, au intrat în năuntru. Au furat 250 lei argint, o monedă de aur de 50 lei și de vreo 2000 lei tutun. Polițaiul Ciornei anchetează: Nenorocire Iarien Brănescu lucrător la mina Mărgîneama din comuna Șotînga pe cînd căra niște cărbuni de pămînt, s’a pornit din vîrful unei coaste un bolovan de cărbune căzindu-I pe picior.. Adus la spital s’a constatat o plagă confuză, cu fractura osului gambei drepte. Teatru Compania lirică romînă din București,, cu concursul d-lui Nculescu Buzău și N. Leonard, va da 3 reprezent* Ul HUNLĂȚĂ Abonați-vă! jULOMti-Vă! filionați-vl! la ziarul „BIMINEAȚA“ Norocul poate sa vă favorizeze să cîștigiați: 1) Casa din Popa Nan No. 33 complect mobilată și liberă de orz și ce sarcină. 2) O călătorie la Paris dar și întors, plus i zilnic 25 lei întreținere pe 10 zile. 3) Un trason de damă în valoare de 800 lei. 4) Un ceas de aur, de bărbat, în valoare de 350 lei. 5) O mașină de scris „Yost“ in valoare de 700 lectații în sola „Vulturul“ în zilele de 27 și 28 Februarie și 1 Martie cor. cu piesele : „Cvartirul d-lui maior“, „Caciuc Cainargi" și „D-na X“. Biletele se găsesc la băcănia I. Dumitriu. Bică Ședința consiliului județean PLOEȘTI, 23 Februarie. — Consiliul județean a ținut o ședință azi la orele 2 d. a. sub preșidenția d-lui senator Theodor Văcărescu. Din partea guvernului a asistat d. prefect Luca Elefterescu. Consiliul județean a decis prin votul său ca linia Ploești-Văleni să fie dată in exploatare ministerului lucrărilor publice cînd acesta ar restitui.județului suma de 700.000 lei pe care l-a obligat să o plătească peste suma ficșală înainte de începerea lucrărilor. In cazul cînd ministerul ar refuza să accepte această deciziune a consiliului atunci exploatarea se va face în regia de către județ. Pentru construirea liniei ferate Ploești Tîrgoviște s’a aprobat ca ea să fie dată în antrepriza unei societăți române reprezentată prin casa Marinarosch Black din București în condițiile următoare: societatea va face lucrările sub controlul serviciului tehnic al ministerului lucrărilor publice. In tot timpul duratei lucrărilor (cari vor ține vre-o 3 ani) societatea nu pretinde nici un procent la capitalul depus in lucrări. . După recențiunea lucrărilor județul va plăti in 50 ani o anuitate de 5 lumi la sută în care intra și amortizarea capitalului întrebuințat. Consiliul a votat apoi budgetul drumurilor, etc. și a ridicat ședința la 5,20 seara. La barieriera cantonului 19 de lîngă gara Băicoi, trenul de marfă No. (662) a lovit o gabroist care trecea pestalinei, condusă de Pavel Nicoreanu din comuna Nedelea. Calul a fost ucis de tren gabrioleta sfărâmată, iar P. Nicolescu ,a fost aruncat la o distanță mea, fiind grav rănit la cap, la piept și la brațe. —• Ajutorul de primar din comuna Dijmănești, Gheorghe Comănescu, lucrînd într’un puț, a fost lovit la cap de o grindă care a căzut peste el. Scos afară din puț, rănitul a încetat din viață după două ore. — Cursurile liceului Sf. Petre și Pavel din Ploești, au fost suspendate pe timp de zece zile din cauza scarlatinei care bîntue printre elevi. — Vestea morții lui Grigore, Triandafil președintele Camerei, a produs o adîncă consternare printre amicii săi politici din localitate; clubul conservator a arborat steagul negru. Poștă, telefon și telegraf , mica satistică De la serviciul telefonic central București, aflăm următoarele cifre, ca instarlări de telefoane și plusuri de încasări provenite numai în cîteva luni din cursul anului 1906—*1907 : La 1 Octombrie 1906 au fost în Capitală 1479 posturi telefonice principale, iar la 1 Martie 1907, găsim 1632 posturi telefonice, — deci un plus de 153 posturi nou- înființate, în mai puțin de 6 luni de zile.* In luna Aprilie 1966 s’au încasat, din convorbiri telefonice cu provincia, let 9217, iar în luna Februarie, același an,let 12035. Deci un plus de 2818 leî. In luna Aprilie 1906 s’au încasat din abonamente, numai in Capitală, lei 54013, iar în luna Octombrie, același an, lei 60.752. Deci un plus de 6939 leî. * In luna Februarie anul c„ s’au încasat, din convorbiri cu Ungaria, leî 2852. După cum vedem veniturile acestei administrațiunî cresc văzînd cu ochii...B. ileiirafe in ii MM — MALE BORȘAN mFULAR — CAP. X. Hanul regelul — Mă vei servi atîta timp cît sînt aci, "drăguțo, începu ea. în orice caz rămîn pînă mîina aci, elfi mă simt prea obosită să plec încă azî. Ca să nu’mî pară seara prea lungă, am pus la cale o glumă, la a cărei execuția trebue su’mî dai. ajutor Vrei? Cum te chiamă? — Mă numesc Inesilla! răspunse fata iute, oh, cît sînt de fericită că vreți să spă onorați cu încrederea d-voastra, nobilă Dona. — înainte de toate trebue să fii tăcută, apoi te voiu răsplăti cu mărinimie pentru mica ta oboseală„ Poți să păstrezi un secret? — Daca’mî porunciți să tac, nobilă Dona, nici o putere de pe pământ nu va fi în stare să mi-l zmulgă Jur . pe Sfînta Fecioară! esclamă Inesina zeloasă. — Bine, voi să cred în cuvîntul tau... Văzut-aî pe tînărul cavaler cu care a t sosit aci? E soțul me a. — ■ Știu. — Știi?... Cine ți-a spus? — Cina mi-a spus?... repetă Inesinla încurcată, privind în pământ. —- Ei? întrebă Dona Maria. Ah... văd c’am înțeles singură! adaogă ca zîmbind, amintindu-șî de dezmierdările cu cari copleșise pe Juan la intrarea lor în casă.’ Se bucura că vicleșugul el reușise și era departe să bănuiască că ea era cea înșelată. — Da, Dona, e așa cum ziceți... presupun că domnul e soțul d-voastră... Dar și Lorenzo mi-a zis'o! — Suntem căsătoriți da puțin timp, și facem o călătorie de plăcere, urmă Dona Maria. In ce privește gluma da care am vorbit, m’am gîndit să mă prezint soțului meu astă seară în portul țărănesc. Mi-aîmmpprumuta hainele tale? —Hainele? mele întrebă Inesina mirată. — Da... și de’î posibil, acele ce la porți, acum tu zise Maria zîmbind, scoțînd o pungă. Iată deocamdată cinci moneda di argint. Dacă f»'eî totul întocmai, primești și mîine o sumă egală. Inesilla se codea să primiască banii, ce i se părea prea mare, și Dona Marii, stărui: — Nu vrei să mă ajuți, nu vrei să primești b .n î? — Oh, voi și vă ajut bucuroasă dar o sumă așa de mare, pentru o muncă așa de mică... nu pot primi, Dona!zise Inesilla. — Primește banii, idrugă... suma nu mi se pare așa de mare în raport cu plăcerea ce sper s’o am de pe urma acestei glume. — Voiți să mî-o dați intr’adevăr? întrebă Inesilla încurcată, întinzînd timidă mina. — Desigur, Istița! zise Dona Maria zîmbind și monedele grele de argint lunecară în mina țărancei, care privia cu ochi lucitori la comoara așa de ușor cîștigată. Un pact ciudat se încheiase între ambele femei. După ea Inesilla își ascunsa banii, zise noue, el stăpine, fără ea și da seama ea ușurință comitea prin aceasta: — Acum știu ca intenția aveți, nobilă Dona, puteți avea încredere în ajutorul și indiscreția mea. — Cum, îmi cunoști intenția? întrebă Dona Maria mirată. ■— Așa cred gîlgăvi Inesina care abia acum observă că vorbise prea mult. Dar mai bine, expuneții aî mai desușit planul d voastră... Poate că greșesc și nu v-aș ajuta cum trebue. — Nu pricep vorbele tale. Vorbește mai deslușit. — Cred, gîngâvi din nou Inesila, care sub privirea scrutătoare a Măriei devenia din ce în ce mai încurcată, că gluma nu va fi complectă dacă va veți pune numai hainele mele.... Ca să fie complectă ar trebui să dispar asta seară. Trebue să fiți unica țărancă în toată casa. —• Ai dreptate, luesillo, zise Dona Maria, și primesc propunerea ta. Sfătuește-mă numai cum să încep ca să mă pot deghiza fără a fi văzută de soțul meu. . — Asta e foarte simplu, nobilă Dona, dacă voiți numai să vă obosiți pînă în cămăruța mea. Scara care e tocmai în fața casei duce în cămăruța mea; veți intra întrînsa ca o aristocrată spre a o părăsi ca o țărancă cochetă. — Totul merge de minune!eseiamă Dona Maria veselă. Nu-am înțeles așadar, imediat ce se va întunseca, mă aștepți in odăița ta. Nu uita însă că am pus condiția să puu aceleași haine ce la porți tu acum. — Fiți fără grijă, nobilă Dona* Dar priviți, zis« Inesilla arătînd cu mina spre livadă. Soțul, d-voastră se întoarce de la vînat cu o pradă — Va fi imedit aci... Da-te acum și nu-ți uită promisiunile. Inesilla se înclină, sărută poala rochiei aristocratei și părăsi grăbită odaia. Ajunsă la coridor se mai prefăcu că își caută acolo de lucru și nu coborî scara decit cînd auzi că Juan urcă primele trepte. In mijlocul scărei se întîlni cu el. Juan apucă pa Inesilla de talie și depuse o sărutare pe buzele ei pline, zicind: — Vei veni? — Firește! răspunse Inesilla. — Și hainele? — Le vei găsi la timpul hotărît in locul hotărît. Dar lasă-mă acum să plec. Soția d-tale te așteaptă. — Doar nu i-aî zis nimic? — D’apoi cum întrebă Inesilla cicălitoare. — Drăcoaica! îî șopti Juan și se departă grăbit, pe cînd Inesilla cobori scara. Vesel, intră Juan Inodae. N’avea nevoe să’șî ascunza dispoziția veslă, căci iubita lui putea crede că bucuria revedere îl făcea așa de dispus. Doica Măria, din potrivă, nu trebuia să arate că și ea, din pricina glumei’plănuite, se afla într’o dispoziție veselă. Trebuia, spre a convinge pe Juan ca să petreacă noaptea în han, să pretexteze o ușoară indispoziție. — Te-am și sculat, nobilă Dona? zise Juan glumind, apropiindu-se de Maria care o mai ședea pe balcon, și depunând o sărutare ceremonioasă pe fruntea ei. „Acum o jumătate de oră, cînd am fost aci, dormeai așa de dulce, că nu mî-am putut călca pe inimă să te trezesc nici măcar printr’o dezmierdare. Spre a’mî goni timpul, îmi luai un arc ce’l găsit în antreu, și plecai la vînat. Nu ești supărată pe mine că am zăbovit prea mult? Maria își alipi , duioasă capul de umărul iubitului și șopti.—Nu, nu sîne supărată pe tine. Și apoi, după o mică pauză, adăugă: — Cu toate că am dormit mult, nu mă simt odihnită. (Va urma)