Dimineaţa, februarie 1907 (Anul 4, nr. 1069-1095)

1907-02-25 / nr. 1092

’Duminici 25 Februarie ISO? ASTA­ZI: 24(9 Martie) Februarie 1907 CALENDAR Ortenos: Aflarea capului Sf. Ion.—­ Catolic : Francisca. Răsăritul soarelui 6.57 m.—Apusul soarelui 5­59 m. Același timp, frumos liniștit și cu prea puțin desgheț peste zi, iar noaptea cu îngheț bine simțit se menține în toată țara. Temperatura cu a‘n*»î râdifată,în cursul zilei—7 gr. la l.­Jin gr. la Botoșani și Roman. Acum mai pretutin­,fi cea mai coborît* de peste noapte —a. .« »- --------r­------ ț_ ticni frig, cețțî și chiciură groasă. .Barometriul apsosipo staționar,­re unele locuri, ln cursul zilei An erî, foarte puțini fulgi de zăpada. ^ ■­­ .... ......... ^nOP fanul B Berăria Imperial (str. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru familii. UbihIi [UNK] QilliN­S i De­butul trupei de negri americani, a d-lui S Bernardo comic roman _și altor artiști. Intrarea liberă. Teatrul Boulevard.—Cinematograf „Pathé Freres . La sfîrșit: Scene picante. .. . . Circul Sîdomî: In toate serile Cinematograf.—Teatrul Medlich (Jignita) . Se va juca în beneficiul doamnei Reghina (K­unberg : „Benegalul“, piesă de actualitate in 4­ stele și 12 tablouri de Lateiner. _____________ ferm­e Toate autoritățile sunt deschise — Judiciare. _•— Instan­țele judecătorești deschise. — E­xpoziții. —Ia sala de depeșî a ziarului „A­­devărul” expoziția de pictură a d-nei Raicoviceannu-Fulmeri — Ba Atenou_ expoziția­ de pictură a pictorului Pătrașcu.—Sala Edison . In fiecare seară, afară de Sîmbăta palun mascate foarte frecventate. Triandafil /Președintele Cameraî s’a stins elî inima unei scurte boale. Cu acest rost politic partidul conservator, atît de zbuciumat și fără de noroc, a mai perdute unul din elementele sale de seamă» i Grigore Triandafil fi’a fost un impetuos în politică, căcî avea un temperament moderat, ce și-l for­mpase de­sigur în lunga sa carieră de magistrat în care s’a înălțat de­­ gradul de procuror pînă la acela de prim-președinte al Curței de apel. Deși n’a fost întotdeauna printre ceî dintîî în partidul conservator, al că­rui membru devotat și statornic a fost,’ S ocupat totuși demnități în care s’a distins prin tactul sau de om fin, delicat și priceput a rezolva Situațiile cele mai delicate. A strălucit în special ca preșe­­dinte al Camera". Cei cari i-au ur­mărit de aproape activitatea sa în această calitate, au putut observa și aprecia în­deajuns cum Grigore Triandafil a știut să evite conflic­tele ce de atîtea ori erau să izbuc­nească între cele două curente din finul majorităței. De asemenea, o­­r­atorii liberali din actuala Cameră își pot aminti de clte ori și în ce mod delicat, dar totuși impunător, defunctul președinte l-a determinat să-șî modereze limbagiul. Dar activitatea lui Grigore Trian­dafil nu s’a mărginit la cariera de magistrat și la politică. Dînsul a fost o figură foarte cunoscută și mult apreciată în lumea financiară. Poate că nici un alt personaj poli­tic sau financiar n’a fost atît de bine apreciat și căutat în lumea financiară ca Grigore Triandafil. Și acolo, ca și în politică sînt numeroase conflicte, care dacă nu se evită duc la mari dezordine și chiar la dezastru pentru instituții. Ei bine, Grigore Triandafil era căutat pen­tru abilitatea cu care știa să eluci­deze neînțelegerile și sä evite con­flictele. Mi-l amintesc prezidînd una din­tre cele mai furtunoase adunări ge­nerale ale Creditului Urban din București. Numeroși proprietari de case veniseră revoltați și cu proteste în contra consiliului de administra­ție al Creditului. D. Grigore Trian­dafil prezida adunarea. Grația felu­lui cum a prezidat, adunarea s’a ținut în ordine și deci nici un con­flict n’a intervenit. Președintele Camerei ’și-a agravat boala ținînd discursul la înmormîn­tarea generalului Lahovary. A voit omul să’șî facă datoria de cap al corpului legiuitor și de amic al de­functului—și da pe urma împlinirea acestei datorii a ajuns la tragicul sfîrșit cu mult înainte de vreme. O, Dem. O nouă casă de pensiuni Înființarea unei case de pensiuni pentru oamenii de serviciu din ad­ministrația centrală și exterioară a finanțelor statului. Oamenii de serviciu din administra­­țiunea centrală și exterioară a finanțe­lor statului, plătiți cu diurnă, nu au nici un drept la pensiune cînd ajung la o virstă înaintată, sau cînd dobin­­desc în exercițiul și din cauza servi­ciului infirmități de natură a-l pune în neputință de a munci. De aceea, se găsesc astăzi oameni trecuți de 60 de ani, avînd peste 30 ani de serviciu, pe cari însă nu-l putem depărta, deși nu mai sunt în stare să dea o muncă mulțumitoare. In adevăr, cu lipsa a oricăror altor mijloace per­sonale de existență și a oricărui drept la pensiune depărtarea lor din servi­ciu, tocmai la bătrînețe, cînd nu mai pot munci, ar însemna osîndirea lor la o desăvîrșită sărăcie. Această stare de lucrări este ne­dreaptă și foarte regretabilă pentru un personal supus la o muncă grea, și astfel înființarea unei case de pensiuni, care să asigure existența bătrînețelor acestor modești, dar utili servitori ai statului, se impune ca o măsură de prevedere și de dreptate. In afară de acest temei și general care lămurește foloasele proectului de lege depus în acest scop trebue să adăugăm de la început că aplicarea ei nu va a­­tra­ge de­cit un foarte mic sacrificiu din partea statului și acela vremelnic. Spo­rul de cheltueli în budgetul ministeru­lui finanțelor se mărginește la suma de lei 3000 în decurs de 5 ani. După a­­cest termen, subvențiunea acordată ec poate reduce și chiar desființa, după cum mijloacele de cari va dispună a­­tunci vor fi îndestulătoare pentru ca a­­ceastă Casă de pensiuni să se poată susține numai prin mijloacele ei proprii. * Celelalte venituri cari vor alimenta fondurile acestei Case sunt: a) Deținerile la care do 5 la sută a­­supra salariilor; b) Cste o pătrime din salarii în­colo de inițiü două luni da la cei numiți în serviciu sau reintrați după o întreru­pere în serviciu ; c) Sporul salariului pe o lună a acelor înaintați în clasă; ă) Economiile realizate prin vacanțe da la alocațiunile prevăzute în budge­tul ministerului finanțelor, cum și în deosebitele budgete speciale ale celor­ alte instituțiuni ce depind de ministe­rul finanțelor; e) Amenzile ce se­­ vor aplica oame­nilor de serviciu pentru abateri sau in­­gligență în serviciu ; j) Legaturi și donațiuni eventuale ; g) Veniturile produse prin fructificarea tuturor capitalurilor fondurilor de pen­siuni. Toata aceste venituri, la cari se a­­daugă subvențiunea statului în decurs de 5 ani, vor fi îndestulătoare pentru acoperirea sarcinelor anuale Casei pen­siunilor și pentru a asigura bunul ei mort. Astăzi sunt în funcțiune 296 oa­meni, cari compun personalul de ser­viciu al întregei administrațiune a fi­nanțelor statului și a căror alocațiuni budgetare sunt de lei 232.548. Astfel, numai prin reținerea de 5 la sută Casa pensiunilor va putea înscri dela început ca venituri în budget suma de lei 11.627, bani 40, la care, adăugind și subvențiunea statului de lei 3.000, ajungem la un total de lei 14.627 bani 40, sumă îndestulătoare pentru a asi­gura plata regulată a pensiunilor, care, potrivit art. 22 din lege, nu va începe decît după un an de la aplicarea ei. In ceea ce privește dobîndirea drep­turilor la pensiune, proiectul de lege, cu mici modificări, ține seamă de prin­cipiile cuprinse deja în statutele Casei de pensiuni și ajutor pentru impiegații inferiori ai căilor ferate, în legea Casei de pensiuni a cantonierilor și alți im­piegați inferiori ai ministerului lucrărilor publice și în legea Casei de pensiuni a personalului inferior dependințe de mi­nisterul agriculturei, industriei, comer­­ciului și domeniilor. Administrațiunea casei pensiunilor este încredințată unui consiliu, care este com­pus din trei membri și care este pus sub autoritatea ministrului finanțelor. Repartizarea excedentului D. Take Ionescu a depus era, la Ca­meră, proectul de lege relativ la în­trebuințarea excedentului disponibil al exercițiului 1905—1906. Excedentul e de 36.129.402 lei 63 bani. Asupra acestui excedent s’au des­chis o seria de credite între cari cele mai principale sunt: 5.291.664 pentru acoperirea creanțe­lor din trecut, 17.731.251 pentru complecta achitare a tunurilor. 1.000.000 pentru palatul Camerei. 1.260.000 pentru construin de vamî, pichete, reparațiuni la ministerul finan­țelor și cumpărarea casei Vernescu pentru regie. 1.300.000 pentru diferite cumpărări de terenuri etc., necesare regiei. 300.000 pentru un deposit de fer­mentare al tutunului la Drăgășani etc. 280.000 pentru construcțiuni, posturi de pompieri la manufacturile de tutun. * ieeim­ul socialist de Omimecă Cercul „Domînia Muncitoare" și co­­misiunea generală a sindicatelor a răs­­pîndit în Capitală un manifest, care cheamă pe toți muncitorii Capitala­ la marea întrunire publică ce organizează pentru Duminecă dimineață, orele 8 și jum. în marea sală a băilor Eforiei. Manifestul acesta spune între altele: „Sălbătăciile săvîrșite la Constanța de către huliganii corporațiilor au arătat pînă unde pot merge dușmanii noștri în contra mișcare­ de deșteptare a cla­sei lucrătoare. Neputincioși de a opri această mișcare, care e condamnarea și ruina lor definitivă, huliganii au în­drăznit să atace pe tovarășii noștrii 2 D. Oscar Chiriacescu, noul direc­tor general al regiei monopolurilor statului. E unul dintre cei mai distinși funcționari ai ministerului de fi­nanțe. A ajuns foarte curînd la acest înalt post, grație meritelor sale ne­contestate. Erau, în întrunire publică, să devasteze localul de lumină al sindicatelor,­­ spe­­rînd că vor izbuti să înfringă dreapta și puternica mișcare sindicală. „Această barbarie nu mai pomenită nu trebue lăsată să­ treacă nepedepsită. Dar pedeapsa noastră, stă la înălțimea con­vingerilor și mișcarei noastre. Noi nu vom pedepsi cu băta, cu revolverul sau ea devastarea, ei prin denunțarea ne­trebniciilor in fața întregei lumi, prin arătarea putreziciune­ ce se ascunde în corporație, prin înfierarea energică a jefuitorilor banului lucrătorului sărac, prin demonstrarea mândră în contr­a nevredniciilor și rușinelor corporatiste. „Toți muncitorii conștienți cari își simt sufletul clocotind de indignarea celor petrecuta la Constanța, cari vor să scape odată de jugul corporațiilor au datoria să ia parte la această mare întrunire publică a muncitorimei argo­­nisite“* ECOURI Denumita șampanie­­ Bittel, din Dsims, băutura aristocrației universale, se vinde și la Ion Țetzu, furnizorul Curței re­gale și al Curței princiare, strada Lip­scani No. 1. O serie de alte credite pentru regie, 2.778.488 lei ministerului instrucți­une­. 350.000 lei reparațiuni la școli, 100.000 lei pentru construcția unui local pentru conservarea cadavrelor la facultatea de medicină, 500.000 lei pentru construirea facul­­tăței de drept, 205.000 lei pentru reparațiuni și con­structioni de biserici. 60.000 lei pentru cumpărarea a 1500 exemplare din albumul cu isvoade de țesături romînești editată de librăria Socec. 80.000 lei pentru dotarea bibliotecei facultățea de medicină cu mobilierul. 696 000 lei ministerului de interne. 640.000 lei pentru cele 32 spitale necesare instalațiunei. 56.000 lei pentru terminarea spita­­telor județene din Mehedinți. 400.000 lei pentru palatul de justi­ție din Iași. 3.518.302 lei ministerului de domenii. 500.000 lei pentru fondul terenurilor bălten­e. 400.000 lei pentru stațiunile balneare. 500.000 lei pentru împroprietărirea veteranilor.* 2 Destul pentru pepiniere, tamaslîcuri de vaci, tauri, ctc. 50.000 lei pentru studii petrolifere. 1 153.697 lei pentru ministerul de ex­terne. 858.697 lei pentru cumpărarea pala­tului Sturdza pentru minister, afară de datoria de la Creditul Urban, 295.000 pentru cumpărarea imobilului negațiunea din Constantinopole. Ultime in­fom­ațiuni «Societatea studenților în litere și fi­lozofie, va ține Duminică 25 Februarie a. c., în sala No. 18, ședința sa obiș­nuită cu următoarea ordine de fii: a) „Frământările societăței moderne“, conferință de d. C. Popescu, b) „Cîntece în amurg“ de „Alex. Gherghel“, dare de seamă de d. V. Haneș. 9 In ziua de 22 Februarie a. c., ora 9 jum. seara, societatea studenților în farmacie a ținut ședință extraordinară cu următoarea ordine de zi: Alegerea noului comitet care s’a con­stituit astfel : Președinte Adolf Căpațină , vicepreșe­dinți G. Constantinescu și G. Marino ; casier A. Cheali; secretari C. Ionescu Berechet și I. Armășescu; bibliotecar N. Mihail.­­Consiliul teh­nic superior a luat în examinare proectul aprovizionărei pie­trișului necesar pe șoselele C.-Lung- Tîrgoviște, , C.-Lung - Curtea-de-Arg­ș, Piscoiu-Mucșoni, Sbogluțeștî-Bahna, Du­­saliü și Dragoslavele Lăicăî, — în va­loare totală de 15425 lei. • Epitropia bisericei parohiale Sf. A­­lexandru din Alexandria a fost autori­zată a primi averea lăsată acelei biserici de către defunctul G. Petrașcu, prin testament. 9 .I­nvățămîntul industrial în Romînia1­, de la 1864—1901, este titlul unei bro­șuri apărută de curînd și datorită pe­nei d-lui G. Hazu, inspector general al școalelor de meserii din țară. Vom reveni asupra acestui studiu in­teresant. ® D. dr. Cinelnic a fost trimis, de direcțiunea sanitară, ca medic auxiliar pentru combaterea scarlatinei care bîn­­tuit actualmente în județul Teleorman.­­Proectul relativ la aprovizionarea pietrișului necesar șoselelor vicinale din județul Domanați, în valoare de 87.605 lei, a fost supus aprovizionărei consiliului teh­nic superior.­­Astă seară are loc, în sala Liedertafel din Capitală, o serată dansată data de cereai profesorilor secundari din Capi­tală și care va fi onorată de prezența d-lor G. G. Dissescu, ministrul instruc­țiunei, și dr. Hurmuzescu, secretar ge­neral cu doamnele. "E­i s’au împărțit la Cameră proectele de legi pentru recunoașterea calității de cetățean român d-lor Dim. Anastasiu și Simion Băzoșanu. "Eric s"a impărțit la Cameră următorul proect de lege, depus de d. Take Io­­nescu­ : Art. I.—Aliniatul II de sub art. 51 din legea pentru organizarea adminis­­trațianeîn finanțelor statului se modifică precum urmează : „Funcționarul care are vîrsta de 60 de ani împliniți va putea fi pus din o­­ficiu la retragere spre a -și regula drep­turile la pensie. Acela ea ve a fost pus sub un consiliu judiciar va fi de drept pus în disponibilitate.“ ® D. profesor dr. M. Minovîci, medic li­gist a fost concentrat ca ofițer sanitar de rezervă la divizionul de jandarmi călări, iar d i. dr. N. Stoenescu, medic expert la închisoarea militară.­­Atît în Capitală cît și în provincie se găsesc mulți tineri cari n’au satis­făcut legea recrutării, adică n’au făcut armata la timp și sunt de ei fie nesupuși, fie chiar dezertori." Toți aceștia se pot bucura de amnistia regală și să fie er­­tațî dacă va declara cel maî tîrziu­ pînă la 31 Martie 1907 în ce situațiune se găsesc. După această dată nu vor mai putea face nimic și vor cădea sub pe­­depsele prevăzute de lege. Este clar în interesul tuturor cari se găsesc în categoria da mai sus să'șî reguleze situația cît mai curînd, lucru ce pot face foarte bine venind în per­soană sau scriind Biroului nostru da Contencios care se însărcinează cu în­deplinirea tuturor formalităților legale în ace­st scop, în schimbul unui onorar moderat. A sa alătura o marcă pentru răspuns. Se garantează celor interesați cea mai complectă discrețiune. Adresa . D-lui L. Voinea, directorul biroului da Contencios și in­formațiuni al ziarului „Adevarul“ București 11, str. Sărindar. Oreîa de birou , 9 —11. dim. și 5 — 7 p. m.­­Ministerul de domenii va înființa o pepinieră viticolă și de pomi roditori pe moșia comunei Tirgoviște, la­ o de­părtare de două ore de această comună. Pepiniera va ocupa o suprafață de 70 de hectare. La vor planta vița timpurii, varietăți romane ca și străine. De asemenea vor fi plantați în pepi­nieră un mara număr de pomi, peri și meri varietăți de rasă. © Erî s’a întrunit la ministerul de do­­menii, comisia compusă din d­oii ge­nerali Culcer, Crăiniceanu, și lt. col. Georgescu, delegați ai ministerului de războiu, inginer Paianu, șeful serviciu­lui industriei și brevetelor din ministe­rul de domenii, și inginer Emilian, și a discutat chestia brevetelor de invenție, relative la apărarea națională. Comisia a hotărât ca pe viitor toate aceste brevete să fie trimise ministeru­lui de războiul, care le va trimite spre studiere, consiliilor consultative ale ar­matei. Acestea se vor pronunța dacă breve­tele relative la apărarea națională, tre­­buesc ținute secrete sau ba. In cazul afirmativ, ministerul va ex­­propia invențiile.­­ Din inițiativa mai multor studenți s'a convocat la societ, „Trib­ studențesc“ pentru Duminică 25 Februarie ora 9 și juni. o întrunire a studenților în drept. Se va discuta înființarea doctoratului și autonomia universităților. © Comitetul societăței voiajorilor co­merciali din Romînia cu unanimitatea voturilor a luat în considerație propu­nerea fondărei anei bănci de credit și economie, din care vor putea face parte numai societarii. Această instituții­ne menită a veni în primul rînd în ajutorul membrilor so­­cietăței, cari în schimbul unei dobînzi mici, își vor putea procura numerarul necesar intereselor comerciale, va fi primită cu multă bucurie de către toți și fiecare se va g­răbi a contribui la în­­jghi­barea rapidă a acestor bănci. Capitalul social este fixat la : Lei 50000 (cinci­ zece mii) repartizat în 500 acțiuni a lei 100 fiecare acțiune, p’otibil 20 la sută la subscriere, iar restul vărsămintelor se vor percepe în 8 rate egale pînă la finele anului co­rint. In prima zi s’a subscris numai in Ca­pitală peste 10.000 lei. • Duminică, 25 Februarie 1907, socie­­tatea studenților in litere­­ a ține în sala No. XVIII din palatul Universi­tate! ședință publică, avînd următoarea ordine de zi: D-l Const. Popescu : Frăm­întările so­­cietețe, moderne (conferință). D-l V. Haneș : Asupra poesiilor lui Gherghel (Dare de seamă). Ședința se va deschide la orele 21,4 p. m. Intrarea liberă.­­ Mercu­rî se întrunește la ministe­rul de răsboiu consiliul inspectori­lor generali ai armatei, spre a în­cepe să se ocupe cu formarea ta­bloului de ofițerii ce urmează să fie propuși pentru înaintare.­­ Astăzi Sîmbâtă, Societatea centrală a arh­itecților inaugurează seria de excursi­­uni de studii ce­ a hotărît să facă, vizitind interesantele inst­alațiuni de industriali­­zarea lemnului ale cunoscutelor fabrici din Capitală Lessel, și Bucher et Dürrer de pe șoseaua Basarab. Plecarea grupului a fost hotărîtă pen­tru orele 2 p. m. de la cafeneaua High- Life din calea Victoriei. Vom comunica la timp rezultatul a­cestei interesante inițiative a arhitecților noștri!. ”Societatea „Dacia-Romînîa“ a trimis pri­măriei Capitalei suma de cinei sute de le! ca să se împartă la săraci în memo­ria decedatului Gr. Triandafil, fost vice­președinte al consiliului de administrație al acelei societăți. © Duminică 25 Februarie, orele 3 p. m. d. doctor Ș. Simesen, medic la sanato­riul de tuberculoși de la Filaret, va ține în Iocalul școalei Vasile Alecsandri din str. Viitorului o conferință­ însoțită de proecțiune­­ asupra tuberculozei și Vinde­­cărel­e­. Intrarea­ liberă.­­Curtea de apel, secția,II, a respins apelul lui Stelian Mihîu­lescu condamnat de tribunalul­­ llfov la 3 ani Închisoare fiindcă a falsificat o poliță de­­ 200 lei. "Din județul Bacäți, s’a dat în consu­­mațiune, în cursul lunei trecut", 3715 kgr, benzină, 279.673 petrol, 8.689 kgr. u­leiu mineral, 1120 kgr. parafină, 4100 kgr. cocs și 28/103 kgr. rămășiți; iar in județul Buză­i: 719 kgr. benzină, 25.­172 kgr. petrol, 305 kgr. uleiu și 28.460 kgr. rămășiți.­­Curtea de apel, secția I, a condam­­nat la 45 zile închisoare pe femeia Maria Costache Stoica care ajuta pe bărbatul sau Costache Stoica să escrocheza iu­­pta cu sistemul : dintr’un leu, doi.­­Comitetul partidului național din Bu­covina, întrunindu-se alaltă erî la Cernă­uți a hotărît să intre în lupta electorală. Partidul național va pune candidați in toate districtele romînești. In ziua de 25 Martie st. n. va avea anu! loc o mare întrunire la Cernăuți a tuturor careurilor electorale romînești. Conferința de la poliție D. Gh. Ștefan : O mică paralelă între drept și morală.—Seducția. Aseară la orele 9 a avut loc la poli­ție în sala școalei de antropometrie o­­bișnuita conferință săpt­ămînală. A vorbit d. Gh. V. Ștefan licențiat în drept, șef de birou la pol­ția Capi­talei, tratînd: O mică paralelă între drept și morală.—Seducția. Conferențiarul incepe prin a spune că spre a fi un bun polițist se cere a avea o mare doză de bun simț, o practică necesară și mai ales cultură întinsă, căcî or­cu­ știe mai multe ca atît che­marea lui, este mai bine îndeplinită. Vorbind despre legi spune că avem între altele bune, legi vechi cari nu mai ce­respund timpului cum este codul penal Arată că moravurile noastre sunt foarte decăzute și că o mulțime de fapte imo­rale nu sunt pedepsite de lege. Arată cum nu se pedepsește penal, fiul care lasă pe tatăl său să moară de foame, se pedepsește o tinără fată sedusă, care ne­avînd cu ce să trăiescă își omoară copilul și nu se pedepsește siducătorul ei etc. Spune că între drept și morală este un conflict ce nu se va termina de­cit cînd morala va învinge.­­ Trecînd la seducție arată ce spune codul nostru penal relativ la atentatul la bunele moravuri și demonstrează ce trebue să facă ofițerii de poliție. Vor­bește despre tinerile fete mai mari de 14 ani, cari cînd consimt să-și piardă onoarea, față de o promisiune de căsă­torie — sunt lăsate la bunul plac al celui din urmă individ. Din cauza seducției se înmulțește pro­stituția, incestul și numărul celibatari­lor. In alte țări se pedepsește seducția, cum este in Prusia in Norvegia, Rusia și că ar trebui și la noi să se clasifice printre delicte. Spune că dacă legiuitorii nu vor lua măsuri, societatea va fi in pericol. Conferențiarul a tratat cu multă competință subiectul ce și-a propus a des­volta și a fost sincer și călduros a­­plaudat de către asistență. Au ținut să asiste la această intere­santă conferință d-nnî. D. P. Moruzzi, prefectul poliției capitalei, Al. Sachela­­rie, directorul personalului din minis­­terul de interne, I. Panaitescu, șef de serviciu la ministerul de interne, Al. Sc. Orăscu, directorul poliției, Domulus Voi­­nescu, inspectorul șef al siguranței, procura și un mare număr de ofițeri de poliț­e și de la siguranță, comisari șefi și subcomisari de pe la circumscrip­­țiile polițienești. Conferința s-a terminat la orele 11 noaptea.—ă.— Din Tîrgoviște Fort cu spargere In noaptea de 21—22 Februarie cor, pe la ora 2 dimineața necunoscuți fă­cători de iele, tăind o bucată din per­vazul ușor in dreptul foraibărului, de la tutungeria din strada libertăței din fața primării, forțînd ușa, au intrat în năuntru. Au furat 250 lei argint, o monedă de aur de 50 lei și de vreo 2000 lei tu­tun. Polițaiul Ciornei anchetează: Nenorocire Iarien Brănescu lucrător la mina Măr­­gîneam­a din comuna Șotînga pe cînd căra niște cărbuni de pămînt, s’a por­nit din vîrful unei coaste un bolovan de cărbune căzindu-I pe picior.. Adus la spital s’a constatat o plagă confuză, cu fractura osului gambei drepte. Teatru Compania lirică romînă din Bucu­rești,, cu concursul d-lui N­culescu Bu­zău și N. Leonard, va da 3 reprezent* Ul HU­NLĂȚĂ Abonați-vă! jULOMti-Vă! filionați-vl! la ziarul „BIMINEAȚA“ Norocul poate sa vă favorizeze să cîștigiați: 1) Casa din Popa Nan No. 33 com­plect mobilată și liberă de orz și ce sarcină. 2) O călătorie la Paris dar și întors, plus i zilnic 2­5 lei întreținere pe 10 zile. 3) Un trason de damă în valoare de 800 lei. 4) Un ceas de aur, de bărbat, în va­loare de 350 lei. 5) O mașină de scris „Yost“ in va­loare de 700 lec­­tații în sola „Vulturul“­ în zilele de 27 și 28 Februarie și 1 Martie cor. cu pie­sele : „Cvartirul d-lui maior“, „Caciuc Cainargi" și „D-na X“. Biletele se găsesc la băcănia I. Du­­mitriu. Bică Ședința consiliului județean PLOEȘTI, 23 Februarie. —­ Consi­liul județean a ținut­­ o ședință azi la orele 2 d. a. sub preșide­nția d-lui se­nator Theodor Văcărescu. Din partea guvernului a asistat d. prefect Luca Elefteres­cu. Consiliul județean a decis prin votul său ca linia Ploești-Văleni să fie dată in exploatare ministerului lucrărilor pu­blice cînd acesta ar restitui­­.județului suma de 700.000 lei pe care l-a obli­gat să o plătească peste suma ficșală înainte de începerea lucrărilor. In cazul cînd ministerul ar refuza să accepte această deciziune a consiliului atunci exploatarea se va face în regia de către județ. Pentru construirea liniei ferate Plo­ești Tîrgovișt­e s’a­ aprobat ca ea să fie dată în antrepriza un­ei societăți­ române reprezentată prin casa Marin­arosch Black din București în condițiile ur­mătoare: societatea va face lucrările sub controlul serviciului teh­nic al mi­nisterului lucrărilor publice. In tot timpul duratei lucrărilor (cari vor ține vre-o 3 ani) societatea nu pre­tinde nici un procent la capitalul de­pus in lucrări. . După recențiunea lucrărilor județul va plăti in 50 ani o anuitate de 5 lumi la sută în care intra și amortizarea ca­pitalului întrebuințat. Consiliul a votat apoi budgetul drumurilor, etc. și a ri­dicat ședința la 5,20 seara.­­ La barieriera cantonului 19 de lîngă gara Băicoi, trenul de marfă No. (662) a lovit o gabr­oist care trecea pesta­linei, condusă de Pavel Nicoreanu din comuna Nedelea. Calul a fost ucis de tren gabrioleta sfărâmată, iar P. Ni­col­escu ,a fost aruncat la o distanță m­ea, fiind grav rănit la cap, la piept și la brațe. —• Ajutorul de primar din comuna Dijmănești, Gh­eo­rghe Comănescu, lu­­crînd într’un puț, a fost lovit la cap de o grindă care a căzut peste el. Scos afară din puț, rănitul a încetat din viață după două ore. — Cursurile liceului Sf. Petre și Pa­vel din Ploești, au­ fost suspendate pe timp de zece zile din cauza scarlatinei care bîntue printre elevi. — Vestea morții lui Grigore, Trian­dafil președintele Camerei, a produs o adîncă consternare printre amicii săi po­litici din localitate; clubul conservator a arborat steagul negru. Poștă, telefon și telegraf , mica satistică De la serviciul telefonic central Bucu­rești, aflăm următoarele cifre, ca instar­lări de telefoane și plusuri de încasări provenite numai în cîteva luni din cur­sul anului 1906—*1907 : La 1 Octombrie 1906 au fost în Ca­pitală 1479 posturi telefonice­­ principale, iar la 1 Martie 1907, găsim 1632 pos­turi telefonice, — deci un plus de 153 posturi nou- înființate, în mai puțin de 6 luni de zile.* In luna Aprilie 1966 s’au­ încasat, din convorbiri telefonice cu provincia, let 9217, iar în luna Februarie, același an,let 12035. Deci un plus de 2818 leî. In luna Aprilie 1906 s’au încasat din abonamente, numai in Capitală, lei 54013, iar în luna Octombrie,­ același an, lei 60.752. Deci un plus de 6939 leî. * In luna Februarie anul c„ s’au înca­sat, din convorbiri cu Ungaria, leî 2852. După cum vedem veniturile acestei administrațiunî cresc văzînd cu ochii...­B. ileiirafe in­ ii­ MM — MALE BORȘAN mFULAR — CAP. X. Hanul regelul — Mă vei servi atîta timp cît sînt aci, "drăguțo, începu ea. în ori­ce caz rămîn pînă mîina aci, elfi mă simt prea obosită să plec încă azî. Ca să nu’m­î pară seara prea lungă, am pus la cale o glumă, la a cărei execuția trebue su­’mî dai. ajutor Vrei? Cum te chiamă? — Mă numesc Inesilla! răspunse fata iute, oh, cît sînt de fericită că vreți să spă onorați cu încrederea d-voastra, nobilă Dona. — înainte de toate trebue să fii tăcută, apoi te voiu răsplăti cu mărinimie pentru mica ta obosea­­l­ă„ Poți să păstrezi un secret? — Daca’mî porunciți să tac, no­bilă Dona, nici o putere de pe pă­mânt nu va fi în stare să mi-l zmul­­gă Jur . pe Sfînta Fecioară! esclamă Inesin­a zeloasă. — Bine, voi să cred în cuvîntul tau... Văzut-aî pe tînărul cavaler cu care a t­ sosit aci? E soțul me a. — ■ Știu. — Știi?... Cine ți-a spus? — Cina mi-a spus?... repetă Ine­sinla încurcată, privind în pământ. —- Ei? întrebă Dona Maria. Ah... văd c’am înțeles singură! adaogă ca zîmbind, amintin­du-șî de dezmier­dările cu cari copleșise pe Juan la intrarea lor în casă.’ Se bucura că vicleșugul­ el reuși­se și era departe să bănuiască că ea era cea înșelată. — Da, Dona, e așa cum­ ziceți... presupun că domnul e soțul d-voa­stră... Dar și Lorenzo mi-a zis'o! — Suntem­ căsătoriți da puțin timp, și facem o călătorie de plă­cere, urmă Dona Maria. In ce pri­vește gluma da care am vorbit, m’am­ gîndit să mă prezint soțului meu­ astă seară în portul țărănesc. Mi-aî­mmpprumuta hainele tale? —Hainele? mele întrebă Inesin­a mi­rată. — Da... și de’î posibil, acele ce la porți, acum tu zise Maria zîmbind, scoțînd o pungă. Iată deocamdată cinci moneda di argint. Dacă f»'­eî totul întocmai, primești și mîine o sumă egală. Inesilla se codea să primiască ba­nii, ce i se părea prea mare, și Dona Marii, stărui: — Nu vrei să mă ajuți, nu vrei să primești b .n î? — Oh, voi și vă ajut bucuroasă dar o sumă așa de mare, pentru o muncă așa de mică... nu pot primi, Dona!­­zise Inesilla. — Primește banii, idru­gă... suma nu mi se pare așa de mare în ra­port cu plăcerea ce sper s’o am de pe urma acestei glume. — Voiți să mî-o dați intr’adevăr? întrebă Inesilla încurcată, întinzînd timidă mina. — Desigur, Istița! zise Dona Ma­ria zîmbind și monedele grele de argint lunecară în mina țărancei, care privia cu ochi lucitori la comoara așa de ușor cîștigată. Un pact ciudat se încheiase între ambele femei. După ea Inesilla își ascunsa banii, zise noue, el stăpine, fără ea și da seama ea ușurință comitea prin aceasta: — Acum știu ca intenția aveți, nobilă Dona, puteți avea încredere în ajutorul și indiscreția mea. — Cum, îmi cunoști intenția? în­trebă Dona Maria mirată. ■— Așa cred­ gîlgăvi Inesin­a care abia acum observă că vorbise prea mult. Dar mai bine, expuneții aî mai des­ușit planul d voastră... Poate că greșesc și nu v-aș ajuta cum trebue. — Nu pricep vorbele tale. Vor­bește mai deslușit. — Cred, gîngâvi din nou Ine­sil­a, care sub privirea scrutătoare a Măriei de­venia din ce în ce mai încurcată, că gluma nu va fi com­plectă dacă va veți pune numai hainele mele.... Ca să fie complec­tă ar trebui să dispar asta seară. Trebue să fiți unica țărancă în toată casa. —• Ai dreptate, luesillo, zise Do­na Maria, și primesc propunerea ta. Sfătuește-mă numai cum să în­cep ca să mă pot deghiza fără a fi văzută de soțul meu. . — Asta e foarte simplu, nobilă Dona, dacă voiți numai să vă obo­siți pînă în cămăruța mea. Scara care e tocmai în fața casei duce în cămăruța mea; veți intra întrînsa ca o aristocrată spre a o părăsi ca o țărancă cochetă. — Totul merge de minune!­eseia­­mă Dona Maria veselă. Nu-am­ în­țeles­ așa­dar,­ imediat ce se va în­tunseca,­ mă aștepți in odăița ta. Nu uita însă că am pus con­diția să pu­u aceleași haine ce la porți tu acum. — Fiți fără grijă, nobilă Dona* Dar priviți, zis« Inesilla arătînd cu mina spre livadă. Soțul, d-voastră se întoarce de la vînat cu o pradă — Va fi imedi­t aci... Da-te acum și nu-ți uită promisiunile. Inesilla se înclină, sărută poala rochiei aristocratei și părăsi grăbită odaia. Ajunsă la coridor se mai pre­făcu că își caută acolo de lucru și nu coborî scara decit cînd auzi că Juan urcă primele trepte. In mijlocul scărei se întîlni cu el. Juan apucă pa Inesilla de talie și depuse o sărutare pe buzele ei pline, zicind: — Vei veni? — Firește! răspunse Inesilla. — Și hainele? — Le vei găsi la timpul hotărît in locul hotărît. Dar lasă-mă acum să plec. Soția d-tale te așteaptă. — Doar nu i-aî zis nimic? — D’apoi cum­ întrebă Inesilla cicălitoare. — Drăcoaica! îî șopti Juan și se departă­­ grăbit, pe cînd Inesilla cobori scara. Vesel, intră Juan In­odae. N’avea nevoe să’șî ascunza dispoziția ve­­s­lă, căci iubita lui putea crede că bucuria revedere­ îl făcea așa de dispus. Doica Măria, din potrivă, nu tre­buia să arate că și ea, din pricina glumei’plănuite, se afla într’o dis­poziție veselă. Trebuia, spre a convinge pe Juan ca să petreacă noaptea în han, să pretexteze o ușoară indispoziție. — Te-am și sculat, nobilă Dona? zise Juan glumind, apropiindu-se de Maria care o mai ședea pe balcon, și depunând o sărutare ceremonioasă pe fruntea ei. „Acum o­ jumătate de oră, cînd am fost aci, dormeai așa de dulce, că nu mî-am­ putut călca pe inimă să te trezesc nici măcar printr’o dezmierdare. Spre a’mî goni timpul, îmi luai un arc ce’l găsit în antreu, și plecai la vînat. Nu ești supărată pe mine că am zăbovit prea mult? Maria își alipi , duioasă capul de umărul iubitului și șopti.­­—Nu, nu sîne supărată pe tine. Și apoi, după o mică pauză, adău­­gă: — Cu toate că am dormit mult, nu mă simt odihnită. (Va urma)

Next