Dimineaţa, februarie 1907 (Anul 4, nr. 1069-1095)

1907-02-25 / nr. 1092

. ?țuiin.zo­rffbruchrsa LA SENAT Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 minute sub președinția d-lui N. Eco­nomii. Răspund la apelul nominal 92 domni senatori. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri C. Disspacu și general Gh. Manu. D. vicepreședinte N. Economii anunță Senatului moartea d-lui Grigorie Trian­dafil, președintele Camerei, fruntaș în­tre­ fruntașii partidului conservator. D-l G. Anon în numele partidului conservator din opoziție, se asociază la doliul provocat de moartea lui Grigorie Triandafil. D-l gorieral Manu în numele guver­nului se unește la doliul adunărei. In semn de doliu se ridică ședința anunțindu-se cea viitoare pentru Luni 2n Februarie. Moartea lui Gr iSIBÖl^ %H £ A^WJSL V Triannn­tafil ü H Erl dim., la orele 8 și un sfert și-a dat sfîrșitul președintele Camerei Gr. Triandafil, încă de săptămina trecută, a fost ușor bolnav, dar după ce a azil­at la îmoruintarea generalului Lahovary, starea lui s’a agravat, declarand- se o pneumonie. In cursul acestei săptămîni s’a ti­nut regulat în fiecare zi, la locuința bolnavului, cite un consiliu medical, la care au luat parte d-mi d-rn G. Stoicescu, N. Măldărescu și Bui­­cliu. . Jot chiar, s'a­ constatat o ușoara ameliorare in starea sănătăței preșe­dintelui Camerei și noaptea a­­ petrecut o­ relativ bine. D. dr. Măl­­dărescu a stat toată noaptea lingă patul bolnavului. Deoarece pulsul îi batea slab­ si sau făcut injecțiuni cu ser și canfer. Dimineața însă a murit de o sin­copă.­­ ■ La casa mortuara Corpul D­­iosufluțit al celui ce a ÎoSI Grigore Trivndaru­ este expus, după ul­tima­, dorința in dormitorul la care a zăcut și și- petrecut ultimele­­ zile. Camera mortuară este cernită, iar pereții sunt împodobiți cu cite o ra­mură de ferigă și flori Cadavrul este așezat pe un pat de lemn iar corpul îmbrăcat in haine negre.­­ Intr’o parte și alta a patului mor­tuar sunt așezate șase sfeșnice cu lumi­nări aprinse, iar la picioare licărește o candelă. Citeva femei bătrine veghează la ca­pul defunctului. Tot în camera mortuară se mai află o coroană de fiori artificiale, din par­tea d­lui Dim. A. Mavrodin, vărul de­cedatului. Celelalte coroane au fost de­puse la biserica Albă. Pelerinagiul de ori Fulgerătoarea veste a morții lui Tw­­andard sa întins cu iuțeală. Rude, a­­mici, cunoscuți, colegionari și adver­sari politici, au­ mers la locuința de­functului spre a se încredința de dure­­r­eaa veste. Cei ce nu puteau prezenta condoleanțe membrilor familiei, se mprgineau a semna într’un registru depus în bhiurcul defunctului,—registrul care a fost aco­perit de mii de semnături, căci nu pu­ținî erau­ aceia cari cunoșteau­ și apre­­ciau calitățile sufletești al­e lui Gr. Triandafil. Toți d-niî miniștrii, precum și vice­președinții Camerei și Senatului îndată ce au aflat trista veste, au venit rînd pe rînd la casa defunctului și au pre­zentat condoleanțe d nei Triandafil, in­consolabila soție a decedatului. Eri Înaintea prînzului, d. colonel Grașoski, aghiotant regal și d. mail* Rîmniceanu, aghiotant princiar au trang­­raia d­odoleanțe d-nei Eliza Trian­dadl in numele familiei regale și prindă... * In urma tioriei lui Grigore Trianda­­fil au arborat steagul, în semn de d­oliu: Cam­era și Senatul, clubul conservator, Credituul urban. Bănca generală Da­n­ Romînia, clubul regal, precum și mai multe cluburi sociale, unde defunctul era membru.* Grigore Triandafil. avea mai multe ordine străine și naționale in grada su­perioare. Era decorat cu marele cordon al or­dinului „Coroana Romînia*1 și avea gradul de ofițer al ordinului „Carol I“. la camera * Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la ora 2.50 sub președinția d-lui Dim. S. Nenițescu. Prezenți 125 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află toți d-ni­ miniștri afară de d. general Manu. D. Take Ionescu depune proectul de lege pentru repartizarea excedentului din exercițiul 1905-906. D. prim-ministru aduce la cunoștința Camerei întristătoare o veste despre moartea președintelui ei, Gr. Triandafil. Face panegiricul defunctului arăt­înd că moartea lui lasă în doliul întreaga familie conservatoare. Discursul d-lui vicepreședinte Nenițescu D. D. Nenițescu, vicepreședinte, ros­tește următoarea cuvîntare : 1 Se duci din viață, d-lor deputați, u­­nul cîte unul din bărbații pe cari­­ i-am iubit și stimat. Gr. Triandafil s-a născut în anul 1840. Și-a făcut studiile de drept la Paris. După terminarea studiilor a intrat în magistratură, carieră în care s'a ridicat până la gradul de prim-președinte al Curții de apel din București.­­ înainte de a fi­ fost înaintat la Curtea de apel a fost secretar general la mi­nisterul de justiție. La 1890 a fost ministru al justiției, apoi a fost primar al Capitalei, în care calitate a oficiat la căsătoria A. S. S­., prințul Ferdinand și principesa Maria. In două rînduri a fost vicepreședinte al Camerei, iar în această din urma legis­latură, președintele ei. După cum vedem, în cariera sa politică el a mers, a crescut încet, încet, cum citește de altmintrele a tot ce este temei­­nic. Acest bărbat a fost totdeauna în viața sa privată și publică om al datoriei Deși bolnav și deși familia și ami­cii l’au sfătuit de a renunța de a lua cuvîntul și de ’ a însoți la locuința cea de veci pe amicul său și pe neuitatul nostru general Lahovary, totuși el a crezut că este de datoria sa de a re­prezenta el Camera deputaților la în­­mormântarea­­ câmpului nostru fost fruntaș. Gr. Triandafil a fost constant și cre­dincios membru al partidului conservator. El a fost un suflet liniștit, om blind, bun, iertător, totdeauna împăciuitor. Deși conștient de valoarea sa a fost totdeauna modest. Din momentul cînd părăsi magis­tratura i s'a oferit înalta demnitate de ministru de justiție- El însă a refuzat, indicînd pe o altă persoană dispărută și ea dintre noi și care a fost, a rămas și va rămîne unul din mîndriile partidului conservator. Gr Th­andafil a fost cinstit, înțelept și patriot Lungă vreme vom simți lipsa sa. In semn al mâhnirei noastre, vă pro­pun a ridica ședința pînă Luni, anun­țîn­du-ve, că înmormintarea va avea loc Duminică, la orele 2 p. m. Alte discursuri popă d. Nenițescu a luat cuvîntul d. Mihail Cantacuzino și în numele m­a­­jorităței Camerei a exprimat regretele •p pentru pierderea suferită, D. Barbu Paltineanu a relevat faptu că B pentru prima oară Andi un preșe­dinte de Cameră moare in exercițiul funcțiunei sale și tocmai din cauza exercițiului acestei funcțiuni. El a muvit ca un general în ti­mp­ul luptei și din cauza luptei. Propune ca să se așez bustul său în incinta Camerei. D. Ionel Brătianu din partea opozi­ției liberale se asociază cu regretele ex­primata de oratorii precedenți și laudă calitățile împăciuitoare și blinde ale de­functului. Camera aprobă în unanimitate pro­punerea d-lui Păltineanu de a se așeza bustul defunctului in incinta Camerei. Ședința ■•• ridică la orele 3 p. m. înmormântarea Consecventă ultimelor dorinți ale re­gretatului Triandafil, familia a hotărit ca, corpul decedatului să fie expus Du­minică dimineața la orele 11 a. m­ , in Biseric­a A bă, din calea „Victoriei, înmormintarea se va face Duminică la orele 2 p. m., cind carul mortuar va pleca dala biserică parcurgind : ca­lea Victoriei, stradele Carol și 11 Iu­nie, pînă la cimitirul Bellu, unde se vor depune rămășițele pămintești in ca­voul familiei. o caracteristică a omului Prezidentul Camerei și săracii Ca­pitalei —Interesul pe care 1 purta pentru „Pâinea zilnică“.—O pro­punere a sa. Gr. Triandafil, in afară de meritele sale în viața publică, era în intimitate un bărbat cu multă distincțiune sufle­tească și un om de inimă. Cred nimerit să povestesc în aceste momente o convorbire caracteristică, pe care am avut-o cu prezidentul Camerei cu puține zile înainte de a se îmbol­năvi. Urmărind o anchetă a mea, cu pri­vire la mizeria Capitalei, avut onoarea de a face o vizită d-nei Eliza Triandafil, prezidenta societăței „Plinea zilnica“. D. Gr.„Triandafil, care de multe ori a fost văzut însoțind pe caritabila sa so­ție prin cartierele sărace, a ținut să a­­siste la convorbirea noastră și să-și dea citeva păreri cu privire la modul cum s’ar putea ușura mizeria de a cărei pro­­poziție a căutat să-și dea personal seamă, fâcîndu-șî cercetările Sale. Mi-aduc aminte cu emoție de această scenă, petrecută abia acum cîteva zile, și-l văd par­că înaintea ochilor pe valoro­sul bărbat, stînd pe un fotoliu lîngă mine, și discutînd cu seninătate și li­niște, împreună cu soția sa, despre în­drumarea mai rațională a carității­. Gr. Triandafil vorbea încet, cu blindeță și convingere... In primul rând prezidentul Camerei era pentru un sistem de unificare a di­feritelor societăți de, bint?facere, ceea ce bineînțeles nu s’ar fi putut face decit printr’o lege. Scopul acestei unificări ar fi fost ca să existe o acțiune coor­donată și un control mai riguros, care departe de a înlesni cerșetoria de pro­fesie — care se practică azi pe o scară destul de întinsă — să scoată la iveală pe cei ce merită int'adevăr să fie a­­jutați. Astăzi se distribue in fiecare iarnă cantități colosale de lemne, bani, și alte ajutoare și totuși în iarna asta au murit cițiva oameni d­e frig, pe cînd e foarte probabil, că alții, și-au făcut provizii. Pe de altă parte, prezidentul Came­rei susținea ca societatea „Prinea zil­nică“ să-șî modifice sistemul de a di­stribui hrana. Astăzi societatea disttribue hrană, numai la pensionari anume reco­mandați și a căror paupertate e do­vedită. D. Gr. Triandafil susținea, ca să se ridice în cîteva centre­­ sărace ale Ca­pitalei chioșcuri unde, de pildă între orele 12—2, oricine are nevoe de mîn­­care să vie și să m­ănînce. „Să nu fie întrebat—zicea d. Trian­dafil—nici cine este, nici de unde vine... E destul că vine să ceară de mîncare. Și să i se dea chiar în ziua în care are nevoe. Ajutorul cît de mic, dacă e dat la timp, e neprețuit“. Această din urmă propunere a re­gretatului bărbat e studiată actual­mente de comitetul societăței „Pâinea zilnică“. De­sigur, că săracii Capitalei vor plînge în mod sincer pe d. Gr. Trian­dafil, care e în înalta și absorbitoarea’î si­tuație politică și socială, găsea timpul să se ocupe cu atîta căldură de cei umili și oropsiți de soartă, al căror trai pre­zintă pentru mulți atît de puțin interes... S’a stins un om bun­­—Mihail DE LA TEATRU weniilili iwii —I" lin —iin.--ap»»r, I 11 iiinMi iiwp;nWu Teatral Lyric: D. de Férandy îu Les affaires sont les affaires de Mirbeau Unul din societarii de frunte ai Co­mediei franceze, d. de Férandy, a apă­rut aseară pentru întîia oară înaintea publicului nostru. D-sa este un artist de un remarcabil talent și rolul lui Isi­dor Lechat pe care l-a jucat aseară este unul din cele mai bune ale sale, poate cel mai puternic. A. de Férandy concentrează în acest rol tot ridiculul și ferocitatea burghe­ziei capitaliste din Franța, așa cum o zugrăvește, cu ironia-i sîngeroasă și de­senul său masiv robustul talent al lui Hirchean. Cu excepția unor anumite manierați, arta d-lui Ferancfy intră în inima lu­crurilor și dă o bună bucată de reali­tate. Artistul a fost viu aplaudat și re­ch '-mr.t. D-ra­go Deren s’a distins prin jo­cul său inteligent in rolul fiicei re­zultate și d-na Marie Lan­e în acela M mărginite­ mame. D. Banei Vassin n’a fost rău ca fi­gură în marchizul­ de Porcellet, pre­declamator însă, ceea ce răpea din se­riozitatea și sinceritatea personagiului D. Severin conștiincios în logodnicul Ilier. De la galerie Telegrame di­n țară CRAIOVA, 23 Februarie. — In urma unei certe, din pricina mejcinei, Dincă Florea a rănit cu cuțitul pe Dim. Tran­dafir din com. Bucovăț. — O bandă de locuitori, în frunte cu Gr. Anghelescu, toți din com­. Giorm­ane, au ținut calea fem­eei Ioana Ștefanescu, maltratînd-o într’un mod grav. — Parchetul va da judecăți»­ pe Mina Udrea și Dum. Hera, din Segarcea, sur­prinși în flagrant dei­et de adulter. — A fost internat în spitalul rural din Filiași, Nic. Firul, din comuna Fio­­rești, crunt bătut de săteanul Gh.Iancu Bădica. — Tinărul Gh. Milorez, elev al școalei de meserii din Calafat, venind în satul său natal, Ciupercenii-Vechi a fost vic­tima unei pățaniî nenorocite, petrecută în următoarele împrejurări : Venind să vadă hora din sat, fetele au fost una­­nime de părere că tânărul Milorez e un „băiat frumos“. Faptul acesta a făcut gelos vre-o 40 de băețenî, care au tă­­bărît asupra lui Milorez, maltratindu 1 într’un chip barbar.­­ Parchetul de Dolj a ordonat o an­chetă contra lui Stan Mih­ai, din Goicea- Mare, împotriva căruia mama sa Ioana s’a plîns că o maltratează zilnic, pentru că refuză a-i mai da bani, pe cari ii cheltueșt­e imbătîndu-se. — Răufăcători, nedescoperiți încă, au spart ușa circiumei lui Ioniță Oprescu, din strada Madona-Dudu și prin chel falsa au furat din tejghea suma de 400 lei. — Săteanul Iancu Dobrea, din com. Giugiova, trăgînd la hanul „Dolj“ a fost jefut peste noapte de un chimir cu suma de 240 de lei. Bănuelile cad asupra lui Ionică Pitica și Ioniță Neculaî din com. Cunoșteni, cari au tras peste noapte în același han. — Periculosul pungaș Nae Ionescu, un vechili client al pușcăriilor a fost surprins în tirgul de săptămînă, pe cînd își exercita meseria. Nae Ionescu, este originar din Pitești, unde s'a telegrafiat spre a-i­ se afla antecedentele. — Serviciul siguranței publice a a­­arestat pe Ana Floras Beleț, din strada Neptun, unde trăia sub un nume fals, în urma unei serii de furturi și escro­cherii, comise in Craiova. — Rafael Dogaru din Fratoșița a maltratat într’un mod neomenos pe tatăl sau Marin. Bătrinul Dogaru a fost gă­sit în nesimțire, cu capul spart, in tinda locuinței sale. — S’a terminat instrucția și se va trimete înaintea judecăței precocele a­­sasin Ion Rotaru­, în etate de 12 ani, care a înjunghiat pe conșcelarul său Nae Burdușel din Calafat. — Rău-făcători, din răzbunare au pus foc casei d-lui Drosopol, din Cetate. S’a deschis o anchetă. — Termin­a­lu ?e instrucția falimer­­tului Victor Sabetai, afacerea a fost înaintată tribunalului respectiv. — O telegramă anunță parchetul că Hormez Zidaria, cafegiu din Calafat a rănit grav pe Ienache Ilievici, care a refuzat să plătească o consumațiune. Se­ BRAILA, 23 Februarie. — D. Nae Găetan, secretarul Camerei de comerț, va demisiona din această calitate, pe ziua de 1 Martie. Pentru acest post sînt pînă acuma doi candidați : d-mi Victor Joja și A­­lexandru Ignat, inspectorul corporațiilor din Brăila. —Partidul liberal în consfătuirea sa de omi a luat hotărirea de a forma comi­tete de acțiune pe color­. D. Const. Alessiu care a emis această ideie a a­­rătat și nevoia de a se începe o acțiune energică contra oamenilor guvernului din localitate. —Au fost înaintați parchetului indivizii Christliche Cărșu și Stancu Radu din cătunul Galușei-Noui, comuna Viziru, fiindcă au săvîrșit un furt prin efracție la locuitorul Nic. Cioblanu. — Sunt informat că un număr de vă­tafi din port sunt hotărâți de a veni în corpore la cercul „Romînia Muncitoare“ pentru a împiedica întrunirea muncito­rilor care urmează a se ține Duminecă la orele 10 dimineața. E necesar să amintesc că vătafii sunt cei mai mari exploatatori ai muncito­­rilor din port, astfel că e natural ca organizarea acestora în sindicate să nu le convină și să nu privească cu ochi buni mișcarea întreprinsă în această direcțiune de cercul socialist. E vorba de a se repeta excesele pe­trecute la Constanța.­­ S’a cerut urmărirea lui Simeon Timofteiu, care ar fi săvîrșit mai multe escrocherii în județul Tulcea. — Balul Presei, care ne va da mîine scară in saloanele teatrului și clubului regal va întrece prin splendoarea sa toate celelalte baluri cari au fost date în Brăila.—Rom­. IAȘI, 23 Februarie. — Direcția gene­rală a poștelor a hotărât înființarea li­niei telefonice dintre Iași și Timișești. Linia va costa suma de 40.000 lei. — D. Podi, preși­dintele clubului li­beral, a fost chemat telegrafic la Bu­curești. E vorba ca întrunirea publică să aibă loc aci la 4 Martie.­­— Știrea despre moartea lui Gr. Tri­andafil a produs aci o vie impresie. S’a arborat drapelul negru la­­ clubul con­servator, prefectură, primărie, și la zia­rele Opinia și Evenimentul. — Vasile Atanasiu din str. Eternită­­ții s'a prins că aseară îi s’a furat o pungă cu cîteva sute de lei. — Astă seară are loc o întrunire a societăței studențești „Uniunea“, in care urmează a se face o dare de seamă cu privire la telegrama pe care a trimis-o d-lui ministru Dissescu și prin care dezaprobă proiectar d-sale de lege. — M­ine are loc alegerea noului co­mitet al societăței studențești „Solida­ritatea“. Sunt doi candidați la președinția. — D. N. Iorga sosește­­ Duminică în Iași și la ore­le 2 d.a. va ține o conferință la Teatrul Național, în folosul societăței „Reuniunea femeilor române“. — Aseară a debutat la teatrul Sidoli o trupă de operă italiană cu „Aida“. Succesul trupei a fost mare. Astă seară se va da „Ebroea“, GALAȚI, 23 Februarie.— Aseară s’a ținut la cercul „Romînia Muncitoare“ o întrunire de protestare împotriva bar­ s­tn bariilor din Constanța. Sala a fost tix­­ită de­­ mo­litori în fața carora, iar mulți orato au vestejit sălbăticiile di sala „E­pis“. D­­advoc So­or a arătat cum s­au petrecut la, ele atribuindu-se corpora­țiilor. Apoi citit o adresă, a clubului muncitorilo din Constanța însoțită de o scrisoare a cercului socialist din Bucu­rești prin ,re. se cere trim­șterea unei delegațiun Gălățene­ști să asiste marea întrunire de protestare ce va vea loc Duminică 25 c. la Constanța. Vor pleca din loialitate de advocat So­nor și muncitorul, Andrei Ionescu. De asemenea vor participa­­ delegați din partea sindicatelor din Brăila și Bu­curești. — Din ancheta la gura Prutului în­treprinsă de d. prefect Ciuntur, însoțit de d. maior Antonescu, comandantul pieței, s’a constatat că cele 40 de co­loane plătite de baronul Strick dezer­tor din armata rusă—despre care am vorbit la timp—spre a trece frontiera— n’au fost date sergentului de grăniceri MarihesflU, ei unui barbagiu care a spe­culat pe numitul baron. Fiind nevoit­­a sta la Reni timp de 15 zile pentru a-și procura un pașaport, baronul a primit propunerea contrabandistului de a trece frontiera. Ministrul de răsboiu a dispus facerea uniei anchete în scop de a se stabili dacă sergentul Marinescu care a fost permutat după propria sa cerere la Predeal împreună cu alți grăniceri, are vr'o vină în această afacere și dacă a fost într'adevăr mituit. — In primele zile ala săptâmînei viitoare va avea loc o consfătuire a comitetului partidului conservator din localitate în scop de a se fisca candida­tura pentru mandatul senatorial din Co­­vurlu;. — Cartea de apel secția II a a fixat pentru 9 Martie judecarea apelului ingi­nerului Macri și al casierului Dimitriu. — Prefectura de Putna a cerut tele­grafic prefecturei locale urmărirea cri­minalului Dim. Paraschiv care în seara de 18 eureșit a asasinat cu lovituri de cuțit pe Ion Moise din comuna Patești (jud. Putna). — Curtea de apel secția II-a a res­pins ae­dul cond­m­natului Niculae Coca zis Vifor Buruiană și Vasile Poia contra sentinței­ tribunalulu­i Putna prin cari numiții sunt condamnați la 5 ani închisoare pentru falsificarea de mo­nede.­­ Camera de acuzare a respins a­­pelul lui Ghiță Vasiliu contra sentinței tribunalului local, reconfirmind manda­tul de arestare, fiind implicat în furtul de mașini de la firma Pecenig.­­ Un incend­u s’a declarat astă­­noapte la locuința d-lui Morii Grof din str. Tecuci No. 62. Nem. s’a stabilit n numitul pungaș este au­­­torul furtulu­i cu spargere din strad Rovine. Pungaș de buzunare — Cunoscu­tul pungaș Tudor Gheorghe zis docto­rul, aflîndu-se într’o circiumă pe șo­seaua Filantropiei, a furat din buzuna­rul unui consumator din zisa circiumă un ceasornic de argint și un lanț. Clientul păgubaș, văzindu-se prădat s’a plîns poliției. Serviciul siguranței nu a întîrziat a prinde și aresta pe autorul furtului. Jefuirea din calea Dorobanților.— Individul Alexandru Simionescu, a ata­cat noaptea trecută, pe calea Doroban­ților aproape de barieră pe săteanul Alexandru Oancea, de la care a furat o legătură cu mai multe lucruri. Păgubașul dlnd alarma la timp, je­fuitorul a fost prins. El se află arestat la­ poliția Capitalei. Dezertor prins.­­ Agenții servi­ciului de siguranță au prins și arestat pe soldatul Christea Christache, care era dezertor din regimentul 7 de ar­tilerie. Dezertorul a fost înaintat era Comen­­duirei pieței. Nenorocirea din stația Ursea ¥otiă Joi dimineață, in urma revizuirei li­niei Constanța, de către un cantonist, în apropiere de stația Mircea Vodă a găsit cadavrul unui bătrîn, tăiat de un tren : capul și mîinile au fost de o parte a liniei, iar corpul de cealaltă parte. Fiind cadavrul foarte mutilat, nu s’a putut stabili la moment identitatea. Sa presupune in tot cazul că ar fi un veteran dintr’o comună apropiată. S’au anunțat imediat autoritățile lo­cale și parchetul din Constanța, fiind mai multe bănueli la mijloc. Baluri și serbări cunoscutei sec. de gimeas-Serata mascată a soc. „Aurora“ Joi, 15 Februarie a avut loc în eleganta sală a clubului german serata costumată și mascată a­lb­ă din Capitală, „Aurora“. Un public numeros și select, s-a gră­bit să ia parte la această serată; mulți mascați au tachinat pe cunoscuții lor, petrecînd pînă în zorii zilei. Am recunoscut în sală pe d-na și d. B. Lichtenthal, ing. Marcus, Dattelbaum, A. Berlescu, I. Hart, Margulies, W. I. Kimbaum, Cippek, Hertzenberg, Bres­lișka. Ramele, — D-rele : Dattelbaum, surorile Hart, Lily Grümberg. surorile Lang, Austerlitz, Margulies Feldmann, Cippek, Rosenfeld, surorile Rosenberg, Dinorah lacobrohn, surorile Canetti. Cappon, Margulies, Kauf­mann. Weiuberg, Iawitz, Suchar, Schukl, d-na Feldmann, etc. D-niî: dr. Movilian, frații Levinsohn, Fainman, Regenstreif, H. Iacobsohn, ing. I M. Marcus-Pianola, O. Schachman, M. Faust Mohr, E. Feldman n; frații Berlescu, Greitzer, L. Guttmann, Rosenberg, dr. Rosenfeld, dr. Winder, dr. B. Marcus, Moscuna, A. Weiser, frații Kinbaum. frații Weich, Iawitz, Halazs, 'Grümberg, Mișu Cohen, Margnlius, M. Mayer, Feldmann, Weiss, etc. — Astă seară are loc în sala Edison serata umoristică dată în folosul societă­ței Besith Daath Programa este foarte bogată și variată; se va rîde și se va petrece admirabil. Se înțelege că totul se va termina cu dansuri cari vor dura pînă în ziuă. Fapte film © F ® © Spargerea din calea Victoriei. — Eri dimineață între orele 4 -6, un furt cu spargere s’a săvîrșit la berăria „A­­theneu“ (fost Tomsk) din calea Victo­riei, al căreia natron este d. Christian Curcă. Autori ne­cunoscuți s’au introdus în localul berăriei prin tăerea unui geam de la bucătărie, și au furat suma de,40 lei din tejghea, precum și șaisprezece lei dintr’un saltar unde îșî ținea banii proveniți din bacșiș, un chelner. Se bănuește, ca autor­ al furtului doi foști chelneri, cari cunoșteau pozițiunea și situația localului. Circumscripția 18 a anchetează cazul. Nenorocirea din șoseaua Mihai­ Bravu — Săteanul Dumitru Marin din corn. Popești Bălătești vroind să în­­cerce erl un cal al lui Niță Dragoi­a din șoseaua Mihai Bravu­ 25, pe care vroia să-l cumpere, fu trîntit jos Și lo­vit de cal cu copita în abdomen. Intr’o stare foarte gravă el fu trans­portat la spitalul Colentina. Moarte subită . Cerșetorul Radu, în vîrstă de vreo 60 ani, care se adă­postea într’o casă nelocuită de pe calea Griviț­a 272, a încetat orn subit din viață. S’a anunț­a parchetului care a dis­putat ca cadavrul lui să fia transportat la morga. Arestarea unui vagabond — A­genții serviciul­­i de siguranță »a prins și arestat pe cunoscutul pungaș Mitică Ni'Iliescu z'S­u­ganu, care a fost găsit vaga­bondind pe­ străzile Capitalei. S’a găsit asupra pungașului o lega­tură în care se af­a­ra­i multă lingerie care se crede a­ fi de furat. La percheziția corporală ce i s’a fă­cut s’a mai găsit și citeva chei „passe­partout“. din anchetă ce s’a făcut în siguranță, Oborul Ie Capitală 23 Februarie 1907 Pe ziua de erî au fost următoarele pre­țuri la oborul din Capitală: Lemne Lemne de cer 29—30 lei mia de kgr. „ de cer cojite 30—32 lei mia de kgr. Lemne de șleau 20—24 lei mia de kgr Finețuri Fin călit. I-a 60—65 lei mia de kgr. Fin călit. II-a 58-----lei mia de kgr. Fin călțt. IlI-a 45—52 lei mia de kg. Pae de grin 15—20 lei mia de kgr. Pae de orz și ovăz 30 35 f. m. de kgr. Pae de melci păsăr. 50—60 lei mia­ de kgr. Cereale Ovăz calitatea I-a 48—52 lei kila. „ „ Il-a 42-45 lei kila. „ „ IlI-a 36-40 lei kila. Grin calitatea I-a 62—66 lei kila. „ „ Il-a 58—60 lei kila. „ „ III-a---------lei kila. Orz calitatea I-a 48—52 lei kila. Sămînță de merit păsăresc 75—90 lei Secară 56—58 lei kila. Porumb 40—44 lei kila. Tirgul de vite a fost închis din cauza de boală febră aftoasă. Cunoscuta casă L. F..FS din Paris, are onoare a informa pe cum­părătorii renumitelor sale produse, că în dorința de a reduce prețurile acestor produse, a stabilit un depo­zit general în București. Cu începere de la 1 Ianuarie 1907, se vînd în toate farmaciile și dro­­gueriile din Romînia, următoarele produse cu prețurile mai jos notate . Veritabilul Goud­ron Cruydt flaconul Lei 2.30 Capsulele Guyot . „ Cărbunele Belloc, — praf, flaconul Pastile de Cărbune Belloc cutia Vinul de Quinium Labar­­raque .... sticla Vinul de Quinium Labar­ raq.ua .... 1{2 sticla Perlele de Ether Clertan flaconul Perle de Esență de Tereben­tină Clertan . . flaconul Elixirul dentifriciu Dentol PgM...................flaconul Pasta de dinți Dentol PjBS cutia Fasta de dinți Dentol în tub ..... tubul Praful de dinți Dentol cutia 3.50 2.75 2.75 8.— 4.50 3.25 2.50 1.00 1.65 1.20 1.75 ROSICA WEISSELBERG Wily Fränkel LOGODIȚI Galați Todireni In locul oricărei alte înștiințări A­VIS La 26 Februarie 1907, va avea loc, în sala specială de trageri din Ministerul de Finanțe, la orele 10 a. m., amestecul buletinelor cîști­gurilor destinate clasei a 3-a, a Lo­teriei privilegiate pe clase a Rega­tului Român. La 27 și 28 Februarie 1907, va avea loc in sala specială de tra­geri din Ministerul de Finance, la orele 9 a.m., tragerea clasei a 3 a. Amestecul și tragerile vor fi pu­blice și sub controlul unei comi­­siuni a statului. Atragem atențiunea publicului că numai acele liste de tragere sunt oficiale și h­otărîtoare în ceea­ ce privește plata cîștigurilor, care portă semnătura unui domn controlor al Guvernului și a Directorului Lo­teriei. Direcțiunea Generală a loteriei privilegiate pe clase­i Reg­atulu­i Romun Circul Sidoli — sîmbată S-4 Februarie !»QÎ — Prima !§«*rația a — cu Fenomenele Nature! — Sub conducerea distinsului Electrician Program im­ens. — Repertor absolut Noa Mîine Duminică St A­rt I­t­ic 1. — la ora 3 p.m., cu prețuri jumătate — Scara Serată Spisnin­îi Pr­ețul locurilor: Loje 10 Lei; Parquet 2 lei; Stal I 1.50 ; Stal II 1 ieț. Galeria 50 bani. a. c. eaiEZ Or SÎEBJEH.GIURCU «ST S’A­MD TAT r­ÜJI Vîena Vik­. ÎSocîsgass © Si ©. 93 Consultation­ cu celebritățile medicale și specialiștii dela facultatea de medicină din Viena.— Telephon 17065 rp * s « U muT nyyiiyr ömöl biälii rup loiafii Evitați paguba colosale INTRESMȚftTI .PHI MURIUM, ȘOARECI 1-4$ singurul remediu de stîrpire șoarecii de cîmp și casă. Un singur tub este suficient pentru o jumătate hectar, magazie s­au șopron și costă L ©S 2.50. Fie­care tub este prevăzut cu in­­strucțiuni despre modul de întrebuințare. tst.' ... •­­. Depozitul gitigral la 15 aministrațiunea ziarului Reverul = amz StftMrciiäH­'. Banca Agricola. —București Adunarea generală ordinară pentru 1006 și Extra-Ordinară convincare Ia temeiul Art. 38 și 40 din Statute D-niî Acționari aî Banco­ Agricole sunt convocați în Adunare Generală­ Ordinară și Extra-ordinară în ziua de Duminică 1­­ 2â Martie 1907 orele 2 p.m. în salonul Băilor Eforiei. Pentru a lua parte la aceste adunări d-niî Acționari trebue să depună acțiu­nile lor, pînă la 6/19 Martie 1907 orele 6 p. m. la Banstarești: La Sediul Băncei Agricole, Palatul Dacia-Romînia, Str. Lipscani No. 1. la jsiliere : La Sucursalele și agențiile Băncei A­­gricole. Persoanele care au acțiunile lor în de­pozit liber sau­ în garanție la Casa de Depuneri și consemnațiuni, sau la altă Autoritate sau Casă Publică vor putea depune în locul acțiunilor recipise la sau adeverințele Caselor respective. Vor fi de asemenea admiși a lua parte la adunări d­in­ acționari cari vor avea depuse în păstrare sau în gagia acțiunile lor la Banca Națională sau la altă Casă de Bancă, particulară din țară sau străi­nătate, pe baza adeverințelor ziselor Case de Bancă, întru­cît în acele adeverințe, se va indica numerele acțiunelor. După 1î­ 19 Martie 1907 nu se mai pri­mește nici o depunere. 10 acțiuni dau dreptul la un vot. Numărul voturilor este nelimitat. ORDINEA DE ZI : A) Adunarea Generală Ordinară pentru 1906 1. Aprobarea bilanțului anului 1906, după ce se va asculta raportul Consiliu­lui de Administrație și acela al d-lor Censori: 2. Descărcarea Consiliului de Admi­nistrație de gestiunea sa; 3. întrebuințarea beneficiului și fixarea dividendului; 4. Aprobarea cooptărilor făcute de con­siliul de Administrație în persoana d-lor N. G. Cantacuzino, L. L. Catargi, P. Bră­­tășanu și Gr. Golescu, directorul gene­ral al societății; 5. Alegerea a 3 censori și a 3 suple­anți pentru anul 1907. Censorii și supleanții pot fi realeși, (art. Î6 din statute). B) Adunarea Generală Extra­ordinară 1. Sporirea capitalului social prin emite­­rea a 6345 acțiuni noulU 2. îndreptarea greșelii strecurate în a­­liniatul final al art. 23 din statute, unde cuvintele „a treia“ trebuesc înlocuite prin cuvintele „a seasa“. Adunarea Generală Ordinară se va con­sidera constituită și va putea valabil de­cide asupra ordinei de zi cînd vor fi de față un număr de acționari reprezentînd o treime a capitalului social. Dacă în ziua fixată nu se va fi prezen­tat capitalul cerut Adunarea se va amîna, fără altă încunoștiințare, pentru ziua de Joi 15­ 28 Martie 1907, la aceeași oră, și în această zi ea va decide oricare ar fi capitalul reprezentat. Pentru a decide valabil asupra puncte­lor înscrise în ordinea de zi a Adunărei Generale Extraordinare se cere, con­form Art. 49 din Statute, prezența a ju­mătate din capitalul social. Dacă nu se va întruni capitalul cerut, se va convoca o Adunare Generală Extra­ordinară peste ș­ase săptămîni și atunci ea va delibera și hotărî valabil, chiar dacă capitalul social reprezentat va fi mai mic de jumătate, întru cît propunerile vor întruni voturile a 3­1 din capitalul repre­zentat. Aceasta conform ultimului aliniat de sub zisul Art. 49. II.LWHWE Specialist I­ssale € ieni­o-U­riual­e Sifilitice și de Iuiele. Fost asistent în policlinica d­lui Prof. Posner din Berlin și după o prac­tică îndelungată în serviciul D-lui Prof. Gaucher din Paris și Prof. Finger din Trena Consult, de la 9—11 a. m și 1—3 p. mn. Str. Academiei 45 — Vis-a-vis de Ministerul de Interne — CASA DE SCHIMB M. FIIKEL8 București, Strada LIPSCANI, No. 8 Noul Palat Dacia­­ cursul pe ziua de 14 Feb. 1907 Cump. Vînd Moi Irata'aino Morimb. 9a25 9375 4% „ „ 1905 a. b. 93 »L 84 — 4 °­ 0| Rentă internă 92 3|a 93 t|4 4 °/01 Dig. Com. IBS. 1903 89 25 89,5 4%­ , , „ 1906 L9 25 89 75 5%­ „ , jud. 101­­|2 102 _ 4ily 07 __ 07 5«Ü Ser. Func. rural 101 i|i 102 - 4° o „ „92 1 It 92 3/4 5o „ „ „ urb. Bu. 99 — 99 50 5°j, „ . „ Iași 96 — 96*]2 Ac. B. Națională 3750 — 3760 — „ „ Agricolă 630 — 640 — „ „ Sc Buc. — — — — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 — 124 — Banc. franceze 100 *­4 100 3­ â „ italiene 100 — 101 — „ rubl. hîrtii 264 — 268 — Lesei» Sasipurina SP & L A și alesese rufele ailml­­’ rutan­g issop și in scurt timp. Face econo* iîn­e de lemne* clăcrn și săpun. Nu conține chior, potasă sau sodăf geranta! că nu tau rufele. Cereți la soare brosjozeriile și S»ă«femiie Reprezentanți Generali: A. BLAU & Co. lifC&mESTI Calea Rahovel­­to 5 (Telefon 3/2) Se caută O 1$ 89 si SI vînzatoare, pre­­zentabilă pentru Salonul de mode MÁu bon Marché“, Bir. Lipscani, € 0. M T Ou 5 Lei unui Artistic lucrați, precum coroane de aur, plombe în email, aur și platină. ‹gsa ©i&. lit&te fie dinți artificiali, — la Osotistul ALEI. MESGU Strada Carol, 34 HMefapierd­enii Doctoratul Erdraich — Strada Italiană No. 4 —­ colț cu Bulevardul Carol Vind­schî: Neuraotenia gre-s­nerală și stomacală în tóte­ gradele, rheu­matismele, artritismul și afecțiuni se­­­xuale speciale. Consultații medicale de 9—11 a.­ m. și 5—7 p. m. Se primesc cîți­va bolnavi interni Gradina HIGH-LIFE - Sim — Cea mai frumoasă grădină. In centrul orașului. — Frumos aranjată, având o scenă mare și decorațiuni pentru reprezen­­tații teatrale. §e­l lă ia arenda pentru SEZONUL de VARA — Condițiuni avantagioase —> Doritorii se vor adresa proprietarei D-nei SOPHIE C. BERCIEST, Hotel Continental, Galațî, Consiliul De Administrație București, TO­ d Martie 1907 a Toți Podgorenii știi că Hi­ fpflîSflB mai feține ca acele furnizate de toți pepinieristiî “b § SIII I Ui a fii străini și din țară, se găsesc la it[epinierel­e ©-lui FEROUAN­ dina Algeria cm ün’cínl de : 175 Lei mia de iacăți Pentru comenzi și ori­ce deslușiri, a se adresa «EPREZENTANTEI GENERATE P­IBU­RU ROMANIA Administrația moșiei Corcova, — Proprietatea Principilor BIBIESI 11 —­­ prin gara Strehiaia —— în Deposit se găsește Sa Oaâofeesti Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU * IAȘI Autorizata de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894 Recomandată cu preferința de D­inî Medici. Efect prompt si sigur, closa mică, gust plăcut. Cereți dar numai APA 8 MINERALA DE BREAZII Care se găseste in toti vanzatori de ape minerale din țară, Tropr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general. F­ații Kóny a fast. -1" * * asm*» f t smin­ «s»­»î t-am ÎMEE^î f­iost »ramv­as» s

Next