Dimineaţa, februarie 1907 (Anul 4, nr. 1069-1095)
1907-02-25 / nr. 1092
. ?țuiin.zorffbruchrsa LA SENAT Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 minute sub președinția d-lui N. Economii. Răspund la apelul nominal 92 domni senatori. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri C. Disspacu și general Gh. Manu. D. vicepreședinte N. Economii anunță Senatului moartea d-lui Grigorie Triandafil, președintele Camerei, fruntaș între fruntașii partidului conservator. D-l G. Anon în numele partidului conservator din opoziție, se asociază la doliul provocat de moartea lui Grigorie Triandafil. D-l gorieral Manu în numele guvernului se unește la doliul adunărei. In semn de doliu se ridică ședința anunțindu-se cea viitoare pentru Luni 2n Februarie. Moartea lui Gr iSIBÖl^ %H £ A^WJSL V Triannntafil ü H Erl dim., la orele 8 și un sfert și-a dat sfîrșitul președintele Camerei Gr. Triandafil, încă de săptămina trecută, a fost ușor bolnav, dar după ce a azilat la îmoruintarea generalului Lahovary, starea lui s’a agravat, declarand- se o pneumonie. In cursul acestei săptămîni s’a tinut regulat în fiecare zi, la locuința bolnavului, cite un consiliu medical, la care au luat parte d-mi d-rn G. Stoicescu, N. Măldărescu și Buicliu. . Jot chiar, s'a constatat o ușoara ameliorare in starea sănătăței președintelui Camerei și noaptea a petrecut o relativ bine. D. dr. Măldărescu a stat toată noaptea lingă patul bolnavului. Deoarece pulsul îi batea slab si sau făcut injecțiuni cu ser și canfer. Dimineața însă a murit de o sincopă. ■ La casa mortuara Corpul Diosufluțit al celui ce a ÎoSI Grigore Trivndaru este expus, după ultima, dorința in dormitorul la care a zăcut și și- petrecut ultimele zile. Camera mortuară este cernită, iar pereții sunt împodobiți cu cite o ramură de ferigă și flori Cadavrul este așezat pe un pat de lemn iar corpul îmbrăcat in haine negre. Intr’o parte și alta a patului mortuar sunt așezate șase sfeșnice cu luminări aprinse, iar la picioare licărește o candelă. Citeva femei bătrine veghează la capul defunctului. Tot în camera mortuară se mai află o coroană de fiori artificiale, din partea dlui Dim. A. Mavrodin, vărul decedatului. Celelalte coroane au fost depuse la biserica Albă. Pelerinagiul de ori Fulgerătoarea veste a morții lui Twandard sa întins cu iuțeală. Rude, amici, cunoscuți, colegionari și adversari politici, au mers la locuința defunctului spre a se încredința de durereaa veste. Cei ce nu puteau prezenta condoleanțe membrilor familiei, se mprgineau a semna într’un registru depus în bhiurcul defunctului,—registrul care a fost acoperit de mii de semnături, căci nu puținî erau aceia cari cunoșteau și apreciau calitățile sufletești ale lui Gr. Triandafil. Toți d-niî miniștrii, precum și vicepreședinții Camerei și Senatului îndată ce au aflat trista veste, au venit rînd pe rînd la casa defunctului și au prezentat condoleanțe d nei Triandafil, inconsolabila soție a decedatului. Eri Înaintea prînzului, d. colonel Grașoski, aghiotant regal și d. mail* Rîmniceanu, aghiotant princiar au trangraia dodoleanțe d-nei Eliza Triandadl in numele familiei regale și prindă... * In urma tioriei lui Grigore Triandafil au arborat steagul, în semn de doliu: Camera și Senatul, clubul conservator, Credituul urban. Bănca generală Dan Romînia, clubul regal, precum și mai multe cluburi sociale, unde defunctul era membru.* Grigore Triandafil. avea mai multe ordine străine și naționale in grada superioare. Era decorat cu marele cordon al ordinului „Coroana Romînia*1 și avea gradul de ofițer al ordinului „Carol I“. la camera * Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la ora 2.50 sub președinția d-lui Dim. S. Nenițescu. Prezenți 125 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află toți d-ni miniștri afară de d. general Manu. D. Take Ionescu depune proectul de lege pentru repartizarea excedentului din exercițiul 1905-906. D. prim-ministru aduce la cunoștința Camerei întristătoare o veste despre moartea președintelui ei, Gr. Triandafil. Face panegiricul defunctului arătînd că moartea lui lasă în doliul întreaga familie conservatoare. Discursul d-lui vicepreședinte Nenițescu D. D. Nenițescu, vicepreședinte, rostește următoarea cuvîntare : 1 Se duci din viață, d-lor deputați, unul cîte unul din bărbații pe cari i-am iubit și stimat. Gr. Triandafil s-a născut în anul 1840. Și-a făcut studiile de drept la Paris. După terminarea studiilor a intrat în magistratură, carieră în care s'a ridicat până la gradul de prim-președinte al Curții de apel din București. înainte de a fi fost înaintat la Curtea de apel a fost secretar general la ministerul de justiție. La 1890 a fost ministru al justiției, apoi a fost primar al Capitalei, în care calitate a oficiat la căsătoria A. S. S., prințul Ferdinand și principesa Maria. In două rînduri a fost vicepreședinte al Camerei, iar în această din urma legislatură, președintele ei. După cum vedem, în cariera sa politică el a mers, a crescut încet, încet, cum citește de altmintrele a tot ce este temeinic. Acest bărbat a fost totdeauna în viața sa privată și publică om al datoriei Deși bolnav și deși familia și amicii l’au sfătuit de a renunța de a lua cuvîntul și de ’ a însoți la locuința cea de veci pe amicul său și pe neuitatul nostru general Lahovary, totuși el a crezut că este de datoria sa de a reprezenta el Camera deputaților la înmormântarea câmpului nostru fost fruntaș. Gr. Triandafil a fost constant și credincios membru al partidului conservator. El a fost un suflet liniștit, om blind, bun, iertător, totdeauna împăciuitor. Deși conștient de valoarea sa a fost totdeauna modest. Din momentul cînd părăsi magistratura i s'a oferit înalta demnitate de ministru de justiție- El însă a refuzat, indicînd pe o altă persoană dispărută și ea dintre noi și care a fost, a rămas și va rămîne unul din mîndriile partidului conservator. Gr Thandafil a fost cinstit, înțelept și patriot Lungă vreme vom simți lipsa sa. In semn al mâhnirei noastre, vă propun a ridica ședința pînă Luni, anunțîndu-ve, că înmormintarea va avea loc Duminică, la orele 2 p. m. Alte discursuri popă d. Nenițescu a luat cuvîntul d. Mihail Cantacuzino și în numele majorităței Camerei a exprimat regretele •p pentru pierderea suferită, D. Barbu Paltineanu a relevat faptu că B pentru prima oară Andi un președinte de Cameră moare in exercițiul funcțiunei sale și tocmai din cauza exercițiului acestei funcțiuni. El a muvit ca un general în timpul luptei și din cauza luptei. Propune ca să se așez bustul său în incinta Camerei. D. Ionel Brătianu din partea opoziției liberale se asociază cu regretele exprimata de oratorii precedenți și laudă calitățile împăciuitoare și blinde ale defunctului. Camera aprobă în unanimitate propunerea d-lui Păltineanu de a se așeza bustul defunctului in incinta Camerei. Ședința ■•• ridică la orele 3 p. m. înmormântarea Consecventă ultimelor dorinți ale regretatului Triandafil, familia a hotărit ca, corpul decedatului să fie expus Duminică dimineața la orele 11 a. m , in Biserica A bă, din calea „Victoriei, înmormintarea se va face Duminică la orele 2 p. m., cind carul mortuar va pleca dala biserică parcurgind : calea Victoriei, stradele Carol și 11 Iunie, pînă la cimitirul Bellu, unde se vor depune rămășițele pămintești in cavoul familiei. o caracteristică a omului Prezidentul Camerei și săracii Capitalei —Interesul pe care 1 purta pentru „Pâinea zilnică“.—O propunere a sa. Gr. Triandafil, in afară de meritele sale în viața publică, era în intimitate un bărbat cu multă distincțiune sufletească și un om de inimă. Cred nimerit să povestesc în aceste momente o convorbire caracteristică, pe care am avut-o cu prezidentul Camerei cu puține zile înainte de a se îmbolnăvi. Urmărind o anchetă a mea, cu privire la mizeria Capitalei, avut onoarea de a face o vizită d-nei Eliza Triandafil, prezidenta societăței „Plinea zilnica“. D. Gr.„Triandafil, care de multe ori a fost văzut însoțind pe caritabila sa soție prin cartierele sărace, a ținut să asiste la convorbirea noastră și să-și dea citeva păreri cu privire la modul cum s’ar putea ușura mizeria de a cărei propoziție a căutat să-și dea personal seamă, fâcîndu-șî cercetările Sale. Mi-aduc aminte cu emoție de această scenă, petrecută abia acum cîteva zile, și-l văd parcă înaintea ochilor pe valorosul bărbat, stînd pe un fotoliu lîngă mine, și discutînd cu seninătate și liniște, împreună cu soția sa, despre îndrumarea mai rațională a carității. Gr. Triandafil vorbea încet, cu blindeță și convingere... In primul rând prezidentul Camerei era pentru un sistem de unificare a diferitelor societăți de, bint?facere, ceea ce bineînțeles nu s’ar fi putut face decit printr’o lege. Scopul acestei unificări ar fi fost ca să existe o acțiune coordonată și un control mai riguros, care departe de a înlesni cerșetoria de profesie — care se practică azi pe o scară destul de întinsă — să scoată la iveală pe cei ce merită int'adevăr să fie ajutați. Astăzi se distribue in fiecare iarnă cantități colosale de lemne, bani, și alte ajutoare și totuși în iarna asta au murit cițiva oameni de frig, pe cînd e foarte probabil, că alții, și-au făcut provizii. Pe de altă parte, prezidentul Camerei susținea ca societatea „Prinea zilnică“ să-șî modifice sistemul de a distribui hrana. Astăzi societatea disttribue hrană, numai la pensionari anume recomandați și a căror paupertate e dovedită. D. Gr. Triandafil susținea, ca să se ridice în cîteva centre sărace ale Capitalei chioșcuri unde, de pildă între orele 12—2, oricine are nevoe de mîncare să vie și să mănînce. „Să nu fie întrebat—zicea d. Triandafil—nici cine este, nici de unde vine... E destul că vine să ceară de mîncare. Și să i se dea chiar în ziua în care are nevoe. Ajutorul cît de mic, dacă e dat la timp, e neprețuit“. Această din urmă propunere a regretatului bărbat e studiată actualmente de comitetul societăței „Pâinea zilnică“. Desigur, că săracii Capitalei vor plînge în mod sincer pe d. Gr. Triandafil, care e în înalta și absorbitoarea’î situație politică și socială, găsea timpul să se ocupe cu atîta căldură de cei umili și oropsiți de soartă, al căror trai prezintă pentru mulți atît de puțin interes... S’a stins un om bun—Mihail DE LA TEATRU weniilili iwii —I" lin —iin.--ap»»r, I 11 iiinMi iiwp;nWu Teatral Lyric: D. de Férandy îu Les affaires sont les affaires de Mirbeau Unul din societarii de frunte ai Comediei franceze, d. de Férandy, a apărut aseară pentru întîia oară înaintea publicului nostru. D-sa este un artist de un remarcabil talent și rolul lui Isidor Lechat pe care l-a jucat aseară este unul din cele mai bune ale sale, poate cel mai puternic. A. de Férandy concentrează în acest rol tot ridiculul și ferocitatea burgheziei capitaliste din Franța, așa cum o zugrăvește, cu ironia-i sîngeroasă și desenul său masiv robustul talent al lui Hirchean. Cu excepția unor anumite manierați, arta d-lui Ferancfy intră în inima lucrurilor și dă o bună bucată de realitate. Artistul a fost viu aplaudat și rech '-mr.t. D-rago Deren s’a distins prin jocul său inteligent in rolul fiicei rezultate și d-na Marie Lane în acela M mărginite mame. D. Banei Vassin n’a fost rău ca figură în marchizul de Porcellet, predeclamator însă, ceea ce răpea din seriozitatea și sinceritatea personagiului D. Severin conștiincios în logodnicul Ilier. De la galerie Telegrame din țară CRAIOVA, 23 Februarie. — In urma unei certe, din pricina mejcinei, Dincă Florea a rănit cu cuțitul pe Dim. Trandafir din com. Bucovăț. — O bandă de locuitori, în frunte cu Gr. Anghelescu, toți din com. Giormane, au ținut calea femeei Ioana Ștefanescu, maltratînd-o într’un mod grav. — Parchetul va da judecăți» pe Mina Udrea și Dum. Hera, din Segarcea, surprinși în flagrant deiet de adulter. — A fost internat în spitalul rural din Filiași, Nic. Firul, din comuna Fiorești, crunt bătut de săteanul Gh.Iancu Bădica. — Tinărul Gh. Milorez, elev al școalei de meserii din Calafat, venind în satul său natal, Ciupercenii-Vechi a fost victima unei pățaniî nenorocite, petrecută în următoarele împrejurări : Venind să vadă hora din sat, fetele au fost unanime de părere că tânărul Milorez e un „băiat frumos“. Faptul acesta a făcut gelos vre-o 40 de băețenî, care au tăbărît asupra lui Milorez, maltratindu 1 într’un chip barbar. Parchetul de Dolj a ordonat o anchetă contra lui Stan Mihai, din Goicea- Mare, împotriva căruia mama sa Ioana s’a plîns că o maltratează zilnic, pentru că refuză a-i mai da bani, pe cari ii cheltuește imbătîndu-se. — Răufăcători, nedescoperiți încă, au spart ușa circiumei lui Ioniță Oprescu, din strada Madona-Dudu și prin chel falsa au furat din tejghea suma de 400 lei. — Săteanul Iancu Dobrea, din com. Giugiova, trăgînd la hanul „Dolj“ a fost jefut peste noapte de un chimir cu suma de 240 de lei. Bănuelile cad asupra lui Ionică Pitica și Ioniță Neculaî din com. Cunoșteni, cari au tras peste noapte în același han. — Periculosul pungaș Nae Ionescu, un vechili client al pușcăriilor a fost surprins în tirgul de săptămînă, pe cînd își exercita meseria. Nae Ionescu, este originar din Pitești, unde s'a telegrafiat spre a-i se afla antecedentele. — Serviciul siguranței publice a aarestat pe Ana Floras Beleț, din strada Neptun, unde trăia sub un nume fals, în urma unei serii de furturi și escrocherii, comise in Craiova. — Rafael Dogaru din Fratoșița a maltratat într’un mod neomenos pe tatăl sau Marin. Bătrinul Dogaru a fost găsit în nesimțire, cu capul spart, in tinda locuinței sale. — S’a terminat instrucția și se va trimete înaintea judecăței precocele asasin Ion Rotaru, în etate de 12 ani, care a înjunghiat pe conșcelarul său Nae Burdușel din Calafat. — Rău-făcători, din răzbunare au pus foc casei d-lui Drosopol, din Cetate. S’a deschis o anchetă. — Terminalu ?e instrucția falimertului Victor Sabetai, afacerea a fost înaintată tribunalului respectiv. — O telegramă anunță parchetul că Hormez Zidaria, cafegiu din Calafat a rănit grav pe Ienache Ilievici, care a refuzat să plătească o consumațiune. Se BRAILA, 23 Februarie. — D. Nae Găetan, secretarul Camerei de comerț, va demisiona din această calitate, pe ziua de 1 Martie. Pentru acest post sînt pînă acuma doi candidați : d-mi Victor Joja și Alexandru Ignat, inspectorul corporațiilor din Brăila. —Partidul liberal în consfătuirea sa de omi a luat hotărirea de a forma comitete de acțiune pe color. D. Const. Alessiu care a emis această ideie a arătat și nevoia de a se începe o acțiune energică contra oamenilor guvernului din localitate. —Au fost înaintați parchetului indivizii Christliche Cărșu și Stancu Radu din cătunul Galușei-Noui, comuna Viziru, fiindcă au săvîrșit un furt prin efracție la locuitorul Nic. Cioblanu. — Sunt informat că un număr de vătafi din port sunt hotărâți de a veni în corpore la cercul „Romînia Muncitoare“ pentru a împiedica întrunirea muncitorilor care urmează a se ține Duminecă la orele 10 dimineața. E necesar să amintesc că vătafii sunt cei mai mari exploatatori ai muncitorilor din port, astfel că e natural ca organizarea acestora în sindicate să nu le convină și să nu privească cu ochi buni mișcarea întreprinsă în această direcțiune de cercul socialist. E vorba de a se repeta excesele petrecute la Constanța. S’a cerut urmărirea lui Simeon Timofteiu, care ar fi săvîrșit mai multe escrocherii în județul Tulcea. — Balul Presei, care ne va da mîine scară in saloanele teatrului și clubului regal va întrece prin splendoarea sa toate celelalte baluri cari au fost date în Brăila.—Rom. IAȘI, 23 Februarie. — Direcția generală a poștelor a hotărât înființarea liniei telefonice dintre Iași și Timișești. Linia va costa suma de 40.000 lei. — D. Podi, preșidintele clubului liberal, a fost chemat telegrafic la București. E vorba ca întrunirea publică să aibă loc aci la 4 Martie.— Știrea despre moartea lui Gr. Triandafil a produs aci o vie impresie. S’a arborat drapelul negru la clubul conservator, prefectură, primărie, și la ziarele Opinia și Evenimentul. — Vasile Atanasiu din str. Eternității s'a prins că aseară îi s’a furat o pungă cu cîteva sute de lei. — Astă seară are loc o întrunire a societăței studențești „Uniunea“, in care urmează a se face o dare de seamă cu privire la telegrama pe care a trimis-o d-lui ministru Dissescu și prin care dezaprobă proiectar d-sale de lege. — Mine are loc alegerea noului comitet al societăței studențești „Solidaritatea“. Sunt doi candidați la președinția. — D. N. Iorga sosește Duminică în Iași și la orele 2 d.a. va ține o conferință la Teatrul Național, în folosul societăței „Reuniunea femeilor române“. — Aseară a debutat la teatrul Sidoli o trupă de operă italiană cu „Aida“. Succesul trupei a fost mare. Astă seară se va da „Ebroea“, GALAȚI, 23 Februarie.— Aseară s’a ținut la cercul „Romînia Muncitoare“ o întrunire de protestare împotriva bar stn bariilor din Constanța. Sala a fost tixită de molitori în fața carora, iar mulți orato au vestejit sălbăticiile di sala „Epis“. Dadvoc Soor a arătat cum sau petrecut la, ele atribuindu-se corporațiilor. Apoi citit o adresă, a clubului muncitorilo din Constanța însoțită de o scrisoare a cercului socialist din București prin ,re. se cere trimșterea unei delegațiun Gălățenești să asiste marea întrunire de protestare ce va vea loc Duminică 25 c. la Constanța. Vor pleca din loialitate de advocat Sonor și muncitorul, Andrei Ionescu. De asemenea vor participa delegați din partea sindicatelor din Brăila și București. — Din ancheta la gura Prutului întreprinsă de d. prefect Ciuntur, însoțit de d. maior Antonescu, comandantul pieței, s’a constatat că cele 40 de coloane plătite de baronul Strick dezertor din armata rusă—despre care am vorbit la timp—spre a trece frontiera— n’au fost date sergentului de grăniceri MarihesflU, ei unui barbagiu care a speculat pe numitul baron. Fiind nevoita sta la Reni timp de 15 zile pentru a-și procura un pașaport, baronul a primit propunerea contrabandistului de a trece frontiera. Ministrul de răsboiu a dispus facerea uniei anchete în scop de a se stabili dacă sergentul Marinescu care a fost permutat după propria sa cerere la Predeal împreună cu alți grăniceri, are vr'o vină în această afacere și dacă a fost într'adevăr mituit. — In primele zile ala săptâmînei viitoare va avea loc o consfătuire a comitetului partidului conservator din localitate în scop de a se fisca candidatura pentru mandatul senatorial din Covurlu;. — Cartea de apel secția II a a fixat pentru 9 Martie judecarea apelului inginerului Macri și al casierului Dimitriu. — Prefectura de Putna a cerut telegrafic prefecturei locale urmărirea criminalului Dim. Paraschiv care în seara de 18 eureșit a asasinat cu lovituri de cuțit pe Ion Moise din comuna Patești (jud. Putna). — Curtea de apel secția II-a a respins aedul condmnatului Niculae Coca zis Vifor Buruiană și Vasile Poia contra sentinței tribunalului Putna prin cari numiții sunt condamnați la 5 ani închisoare pentru falsificarea de monede. Camera de acuzare a respins apelul lui Ghiță Vasiliu contra sentinței tribunalului local, reconfirmind mandatul de arestare, fiind implicat în furtul de mașini de la firma Pecenig. Un incendu s’a declarat astănoapte la locuința d-lui Morii Grof din str. Tecuci No. 62. Nem. s’a stabilit n numitul pungaș este autorul furtului cu spargere din strad Rovine. Pungaș de buzunare — Cunoscutul pungaș Tudor Gheorghe zis doctorul, aflîndu-se într’o circiumă pe șoseaua Filantropiei, a furat din buzunarul unui consumator din zisa circiumă un ceasornic de argint și un lanț. Clientul păgubaș, văzindu-se prădat s’a plîns poliției. Serviciul siguranței nu a întîrziat a prinde și aresta pe autorul furtului. Jefuirea din calea Dorobanților.— Individul Alexandru Simionescu, a atacat noaptea trecută, pe calea Dorobanților aproape de barieră pe săteanul Alexandru Oancea, de la care a furat o legătură cu mai multe lucruri. Păgubașul dlnd alarma la timp, jefuitorul a fost prins. El se află arestat la poliția Capitalei. Dezertor prins. Agenții serviciului de siguranță au prins și arestat pe soldatul Christea Christache, care era dezertor din regimentul 7 de artilerie. Dezertorul a fost înaintat era Comenduirei pieței. Nenorocirea din stația Ursea ¥otiă Joi dimineață, in urma revizuirei liniei Constanța, de către un cantonist, în apropiere de stația Mircea Vodă a găsit cadavrul unui bătrîn, tăiat de un tren : capul și mîinile au fost de o parte a liniei, iar corpul de cealaltă parte. Fiind cadavrul foarte mutilat, nu s’a putut stabili la moment identitatea. Sa presupune in tot cazul că ar fi un veteran dintr’o comună apropiată. S’au anunțat imediat autoritățile locale și parchetul din Constanța, fiind mai multe bănueli la mijloc. Baluri și serbări cunoscutei sec. de gimeas-Serata mascată a soc. „Aurora“ Joi, 15 Februarie a avut loc în eleganta sală a clubului german serata costumată și mascată albă din Capitală, „Aurora“. Un public numeros și select, s-a grăbit să ia parte la această serată; mulți mascați au tachinat pe cunoscuții lor, petrecînd pînă în zorii zilei. Am recunoscut în sală pe d-na și d. B. Lichtenthal, ing. Marcus, Dattelbaum, A. Berlescu, I. Hart, Margulies, W. I. Kimbaum, Cippek, Hertzenberg, Breslișka. Ramele, — D-rele : Dattelbaum, surorile Hart, Lily Grümberg. surorile Lang, Austerlitz, Margulies Feldmann, Cippek, Rosenfeld, surorile Rosenberg, Dinorah lacobrohn, surorile Canetti. Cappon, Margulies, Kaufmann. Weiuberg, Iawitz, Suchar, Schukl, d-na Feldmann, etc. D-niî: dr. Movilian, frații Levinsohn, Fainman, Regenstreif, H. Iacobsohn, ing. I M. Marcus-Pianola, O. Schachman, M. Faust Mohr, E. Feldman n; frații Berlescu, Greitzer, L. Guttmann, Rosenberg, dr. Rosenfeld, dr. Winder, dr. B. Marcus, Moscuna, A. Weiser, frații Kinbaum. frații Weich, Iawitz, Halazs, 'Grümberg, Mișu Cohen, Margnlius, M. Mayer, Feldmann, Weiss, etc. — Astă seară are loc în sala Edison serata umoristică dată în folosul societăței Besith Daath Programa este foarte bogată și variată; se va rîde și se va petrece admirabil. Se înțelege că totul se va termina cu dansuri cari vor dura pînă în ziuă. Fapte film © F ® © Spargerea din calea Victoriei. — Eri dimineață între orele 4 -6, un furt cu spargere s’a săvîrșit la berăria „Atheneu“ (fost Tomsk) din calea Victoriei, al căreia natron este d. Christian Curcă. Autori necunoscuți s’au introdus în localul berăriei prin tăerea unui geam de la bucătărie, și au furat suma de,40 lei din tejghea, precum și șaisprezece lei dintr’un saltar unde îșî ținea banii proveniți din bacșiș, un chelner. Se bănuește, ca autor al furtului doi foști chelneri, cari cunoșteau pozițiunea și situația localului. Circumscripția 18 a anchetează cazul. Nenorocirea din șoseaua Mihai Bravu — Săteanul Dumitru Marin din corn. Popești Bălătești vroind să încerce erl un cal al lui Niță Dragoia din șoseaua Mihai Bravu 25, pe care vroia să-l cumpere, fu trîntit jos Și lovit de cal cu copita în abdomen. Intr’o stare foarte gravă el fu transportat la spitalul Colentina. Moarte subită . Cerșetorul Radu, în vîrstă de vreo 60 ani, care se adăpostea într’o casă nelocuită de pe calea Grivița 272, a încetat orn subit din viață. S’a anunța parchetului care a disputat ca cadavrul lui să fia transportat la morga. Arestarea unui vagabond — Agenții serviciuli de siguranță »a prins și arestat pe cunoscutul pungaș Mitică Ni'Iliescu z'Suganu, care a fost găsit vagabondind pe străzile Capitalei. S’a găsit asupra pungașului o legatură în care se afarai multă lingerie care se crede a fi de furat. La percheziția corporală ce i s’a făcut s’a mai găsit și citeva chei „passepartout“. din anchetă ce s’a făcut în siguranță, Oborul Ie Capitală 23 Februarie 1907 Pe ziua de erî au fost următoarele prețuri la oborul din Capitală: Lemne Lemne de cer 29—30 lei mia de kgr. „ de cer cojite 30—32 lei mia de kgr. Lemne de șleau 20—24 lei mia de kgr Finețuri Fin călit. I-a 60—65 lei mia de kgr. Fin călit. II-a 58-----lei mia de kgr. Fin călțt. IlI-a 45—52 lei mia de kg. Pae de grin 15—20 lei mia de kgr. Pae de orz și ovăz 30 35 f. m. de kgr. Pae de melci păsăr. 50—60 lei mia de kgr. Cereale Ovăz calitatea I-a 48—52 lei kila. „ „ Il-a 42-45 lei kila. „ „ IlI-a 36-40 lei kila. Grin calitatea I-a 62—66 lei kila. „ „ Il-a 58—60 lei kila. „ „ III-a---------lei kila. Orz calitatea I-a 48—52 lei kila. Sămînță de merit păsăresc 75—90 lei Secară 56—58 lei kila. Porumb 40—44 lei kila. Tirgul de vite a fost închis din cauza de boală febră aftoasă. Cunoscuta casă L. F..FS din Paris, are onoare a informa pe cumpărătorii renumitelor sale produse, că în dorința de a reduce prețurile acestor produse, a stabilit un depozit general în București. Cu începere de la 1 Ianuarie 1907, se vînd în toate farmaciile și drogueriile din Romînia, următoarele produse cu prețurile mai jos notate . Veritabilul Goudron Cruydt flaconul Lei 2.30 Capsulele Guyot . „ Cărbunele Belloc, — praf, flaconul Pastile de Cărbune Belloc cutia Vinul de Quinium Labarraque .... sticla Vinul de Quinium Labar raq.ua .... 1{2 sticla Perlele de Ether Clertan flaconul Perle de Esență de Terebentină Clertan . . flaconul Elixirul dentifriciu Dentol PgM...................flaconul Pasta de dinți Dentol PjBS cutia Fasta de dinți Dentol în tub ..... tubul Praful de dinți Dentol cutia 3.50 2.75 2.75 8.— 4.50 3.25 2.50 1.00 1.65 1.20 1.75 ROSICA WEISSELBERG Wily Fränkel LOGODIȚI Galați Todireni In locul oricărei alte înștiințări AVIS La 26 Februarie 1907, va avea loc, în sala specială de trageri din Ministerul de Finanțe, la orele 10 a. m., amestecul buletinelor cîștigurilor destinate clasei a 3-a, a Loteriei privilegiate pe clase a Regatului Român. La 27 și 28 Februarie 1907, va avea loc in sala specială de trageri din Ministerul de Finance, la orele 9 a.m., tragerea clasei a 3 a. Amestecul și tragerile vor fi publice și sub controlul unei comisiuni a statului. Atragem atențiunea publicului că numai acele liste de tragere sunt oficiale și hotărîtoare în ceea ce privește plata cîștigurilor, care portă semnătura unui domn controlor al Guvernului și a Directorului Loteriei. Direcțiunea Generală a loteriei privilegiate pe clasei Regatului Romun Circul Sidoli — sîmbată S-4 Februarie !»QÎ — Prima !§«*rația a — cu Fenomenele Nature! — Sub conducerea distinsului Electrician Program imens. — Repertor absolut Noa Mîine Duminică St Art Itic 1. — la ora 3 p.m., cu prețuri jumătate — Scara Serată Spisninîi Prețul locurilor: Loje 10 Lei; Parquet 2 lei; Stal I 1.50 ; Stal II 1 ieț. Galeria 50 bani. a. c. eaiEZ Or SÎEBJEH.GIURCU «ST S’AMD TAT rÜJI Vîena Vik. ÎSocîsgass © Si ©. 93 Consultation cu celebritățile medicale și specialiștii dela facultatea de medicină din Viena.— Telephon 17065 rp * s « U muT nyyiiyr ömöl biälii rup loiafii Evitați paguba colosale INTRESMȚftTI .PHI MURIUM, ȘOARECI 1-4$ singurul remediu de stîrpire șoarecii de cîmp și casă. Un singur tub este suficient pentru o jumătate hectar, magazie sau șopron și costă L ©S 2.50. Fiecare tub este prevăzut cu instrucțiuni despre modul de întrebuințare. tst.' ... •. Depozitul gitigral la 15 aministrațiunea ziarului Reverul = amz StftMrciiäH'. Banca Agricola. —București Adunarea generală ordinară pentru 1006 și Extra-Ordinară convincare Ia temeiul Art. 38 și 40 din Statute D-niî Acționari aî Banco Agricole sunt convocați în Adunare Generală Ordinară și Extra-ordinară în ziua de Duminică 1 2â Martie 1907 orele 2 p.m. în salonul Băilor Eforiei. Pentru a lua parte la aceste adunări d-niî Acționari trebue să depună acțiunile lor, pînă la 6/19 Martie 1907 orele 6 p. m. la Banstarești: La Sediul Băncei Agricole, Palatul Dacia-Romînia, Str. Lipscani No. 1. la jsiliere : La Sucursalele și agențiile Băncei Agricole. Persoanele care au acțiunile lor în depozit liber sau în garanție la Casa de Depuneri și consemnațiuni, sau la altă Autoritate sau Casă Publică vor putea depune în locul acțiunilor recipise la sau adeverințele Caselor respective. Vor fi de asemenea admiși a lua parte la adunări din acționari cari vor avea depuse în păstrare sau în gagia acțiunile lor la Banca Națională sau la altă Casă de Bancă, particulară din țară sau străinătate, pe baza adeverințelor ziselor Case de Bancă, întrucît în acele adeverințe, se va indica numerele acțiunelor. După 1î 19 Martie 1907 nu se mai primește nici o depunere. 10 acțiuni dau dreptul la un vot. Numărul voturilor este nelimitat. ORDINEA DE ZI : A) Adunarea Generală Ordinară pentru 1906 1. Aprobarea bilanțului anului 1906, după ce se va asculta raportul Consiliului de Administrație și acela al d-lor Censori: 2. Descărcarea Consiliului de Administrație de gestiunea sa; 3. întrebuințarea beneficiului și fixarea dividendului; 4. Aprobarea cooptărilor făcute de consiliul de Administrație în persoana d-lor N. G. Cantacuzino, L. L. Catargi, P. Brătășanu și Gr. Golescu, directorul general al societății; 5. Alegerea a 3 censori și a 3 supleanți pentru anul 1907. Censorii și supleanții pot fi realeși, (art. Î6 din statute). B) Adunarea Generală Extraordinară 1. Sporirea capitalului social prin emiterea a 6345 acțiuni noulU 2. îndreptarea greșelii strecurate în aliniatul final al art. 23 din statute, unde cuvintele „a treia“ trebuesc înlocuite prin cuvintele „a seasa“. Adunarea Generală Ordinară se va considera constituită și va putea valabil decide asupra ordinei de zi cînd vor fi de față un număr de acționari reprezentînd o treime a capitalului social. Dacă în ziua fixată nu se va fi prezentat capitalul cerut Adunarea se va amîna, fără altă încunoștiințare, pentru ziua de Joi 15 28 Martie 1907, la aceeași oră, și în această zi ea va decide oricare ar fi capitalul reprezentat. Pentru a decide valabil asupra punctelor înscrise în ordinea de zi a Adunărei Generale Extraordinare se cere, conform Art. 49 din Statute, prezența a jumătate din capitalul social. Dacă nu se va întruni capitalul cerut, se va convoca o Adunare Generală Extraordinară peste șase săptămîni și atunci ea va delibera și hotărî valabil, chiar dacă capitalul social reprezentat va fi mai mic de jumătate, întru cît propunerile vor întruni voturile a 31 din capitalul reprezentat. Aceasta conform ultimului aliniat de sub zisul Art. 49. II.LWHWE Specialist Issale € ienio-Uriuale Sifilitice și de Iuiele. Fost asistent în policlinica dlui Prof. Posner din Berlin și după o practică îndelungată în serviciul D-lui Prof. Gaucher din Paris și Prof. Finger din Trena Consult, de la 9—11 a. m și 1—3 p. mn. Str. Academiei 45 — Vis-a-vis de Ministerul de Interne — CASA DE SCHIMB M. FIIKEL8 București, Strada LIPSCANI, No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 14 Feb. 1907 Cump. Vînd Moi Irata'aino Morimb. 9a25 9375 4% „ „ 1905 a. b. 93 »L 84 — 4 ° 0| Rentă internă 92 3|a 93 t|4 4 °/01 Dig. Com. IBS. 1903 89 25 89,5 4% , , „ 1906 L9 25 89 75 5% „ , jud. 101|2 102 _ 4ily 07 __ 07 5«Ü Ser. Func. rural 101 i|i 102 - 4° o „ „92 1 It 92 3/4 5o „ „ „ urb. Bu. 99 — 99 50 5°j, „ . „ Iași 96 — 96*]2 Ac. B. Națională 3750 — 3760 — „ „ Agricolă 630 — 640 — „ „ Sc Buc. — — — — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 — 124 — Banc. franceze 100 *4 100 3 â „ italiene 100 — 101 — „ rubl. hîrtii 264 — 268 — Lesei» Sasipurina SP & L A și alesese rufele ailml’ rutang issop și in scurt timp. Face econo* iîne de lemne* clăcrn și săpun. Nu conține chior, potasă sau sodăf geranta! că nu tau rufele. Cereți la soare brosjozeriile și S»ă«femiie Reprezentanți Generali: A. BLAU & Co. lifC&mESTI Calea Rahovelto 5 (Telefon 3/2) Se caută O 1$ 89 si SI vînzatoare, prezentabilă pentru Salonul de mode MÁu bon Marché“, Bir. Lipscani, € 0. M T Ou 5 Lei unui Artistic lucrați, precum coroane de aur, plombe în email, aur și platină. ‹gsa ©i&. lit&te fie dinți artificiali, — la Osotistul ALEI. MESGU Strada Carol, 34 HMefapierdenii Doctoratul Erdraich — Strada Italiană No. 4 — colț cu Bulevardul Carol Vindschî: Neuraotenia gre-snerală și stomacală în tóte gradele, rheumatismele, artritismul și afecțiuni sexuale speciale. Consultații medicale de 9—11 a. m. și 5—7 p. m. Se primesc cîțiva bolnavi interni Gradina HIGH-LIFE - Sim — Cea mai frumoasă grădină. In centrul orașului. — Frumos aranjată, având o scenă mare și decorațiuni pentru reprezentații teatrale. §el lă ia arenda pentru SEZONUL de VARA — Condițiuni avantagioase —> Doritorii se vor adresa proprietarei D-nei SOPHIE C. BERCIEST, Hotel Continental, Galațî, Consiliul De Administrație București, TO d Martie 1907 a Toți Podgorenii știi că Hi fpflîSflB mai feține ca acele furnizate de toți pepinieristiî “b § SIII I Ui a fii străini și din țară, se găsesc la it[epinierele ©-lui FEROUAN dina Algeria cm ün’cínl de : 175 Lei mia de iacăți Pentru comenzi și orice deslușiri, a se adresa «EPREZENTANTEI GENERATE PIBURU ROMANIA Administrația moșiei Corcova, — Proprietatea Principilor BIBIESI 11 — prin gara Strehiaia —— în Deposit se găsește Sa Oaâofeesti Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU * IAȘI Autorizata de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894 Recomandată cu preferința de Dinî Medici. Efect prompt si sigur, closa mică, gust plăcut. Cereți dar numai APA 8 MINERALA DE BREAZII Care se găseste in toti vanzatori de ape minerale din țară, Tropr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general. Fații Kóny a fast. -1" * * asm*» f t smin «s»»î t-am ÎMEE^î fiost »ramvas» s