Dimineaţa, iunie 1907 (Anul 4, nr. 1184-1213)
1907-06-04 / nr. 1187
Luni 4 Iunie 1907a ASTAZI: 3(16) Iunie 1907 CALENDAR ortodox : Mart. Justin Filosof. —Catolic Răsăritul soarelui 4.43 m.—Apușul soarelui 7.Bö p. m. Basiliu cel mare. Ipi 1 K tpy. ți se menține califmos in toata țara, dar mai cu seamă în Muntenia, II /VIII unde cele mai muUa localități termometrul a trecut de 30 gr. IL 11 ill 1—/ ^ mai plouat cite puțin ori după amiază și peste noapte numai pe alocuri în Muntenia. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei 32 gr. la Alexandria, Calafat, Strehaia și T.-Severin și cegi mal ț plugît^ de peste noapte 9 gr. la Sinaia Acum pretutindeni timpul este liniștit și cerui mai mut noros. Barometrul a crescut in ultimele 24 de ore cu 3 la 4 milimetri. Itasnfa PnlD • <*rft*lina bașca:Trupa de operei,Lilipu*iana“ va ciuta „Crispino e de u Paul Quaiu • Comore" operă în 3 acte «»rfidim Ambasadori : Trupa de sub conducerea d-lor Const I. Nottara și Niculescu-Buzau, va juca: „Coralia“ comedie în 3 acte tradusă de C. Penel. Parcul Ototeleșanm.—compania lirică romînă de conducerea d-lui Const. Grigoriu va cînta „Stafia Dîmboviței“, operetă in a acte sub tradusă de d. Gusti. Grădina lAobficii —Cu concursul artistului A. Rosenstein se va juca, în beneficiul sec. „Viitorul“ : „Țara de aur", dramă comedie in 4 acte și 14 tablouri de Saikevici. Grizdina Italiidu.iel. — Trupa artiștilor asociați de la Teatrul Național va juca „Coralie et Comp.“ comedie in 3 acte tradusă de d. Alexandrescu. Autorități — Toate autoritățile sunt închise — Judiciare. — Instanțele judecătorești înschise. — Expoziții — La Ateneu, expoziția de pictură sculptură și gravură a soc. „Cercul artistic“. Grădini: La Carpați orchestra Strauss.—La Oppler muzică militară.—La Lutter idem La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. ___________ Alexandru Vlahnța Născut la 5 Septembrie 1859 In satul și putem spune, cariera literară a poeticești din județul Tutova, poetul Alexandru Vlahuță a devenit repede popular într’o epocă de frămîntare literară, cînd odată cu stingerea lui Eminescu, părea că poezia romînească va rămîne pentru mult timp în doliu. Versurile Sale armonioase, pline de o melancolie care pătrunde, uneori de o nopie amară, ciștigată pe toți cititorii, titlul Vlahuță numără numai triumfuri. Admirabil prozator, d-sa a avut succese și în nuvelă și în roman și în articole de critică literară precum și în „Romînia pitorească“. Ultima lui manifestare sînt frumoasele versuri intitulate 1907 publicate în Viața romînească și reproduse în Adevĕrul. Scumpirea alimentelor zilnic primim plângeri contra faptului că alimentele se scumpesc necontenit. Ni se cere de către public, de către cititori, să protestăm contra scumpire! alimentelor și să cerem administrației comunale să ia măsuri contra vînzătorilor, pe care publicul îl numește speculatori ordinari. In adevăr s-au scumpit considerabil alimentele,—această povară o simțim și noi, ziariștii, căci din nefericire nu ne putem hrăni numai cu cuvîntul lui D-zeu, ci ne trebuesc și alimentele ce se vînd pe piață. ■ Și pentru că răul e simțit de mulți, am scris adesea in acest loc și am cerut să se puc o stavilă scumpire a obiectelor de prima necesitate. Fără îndoială că am fost auziți și de cei de sus și de cel de jos, dar, nicî o îndreptare , nu s’a făcut. La obiecția marelui public consumator care plătește scump ceea ce consumă, se răspunde cu oarecare succes de către toate categoriile de vînzători. Cei care vînd zarzavaturile spun că au cerere mare și marfă puțină, pentru că la începutul primăverei nu s’au semănat decît întinderi mici și pentru că numărul grădinarilor bulgari au scăzut considerabil, iar țăranii romîni nu s’au ocupat cu grădinăria, pentru că erau ocupați cu revoluția. Brutarii, cari au scumpit pîinea, spun că morarii au scumpit făina pentru că găsesc foarte puțin greu pe piață și cum au să găsească și shau puțin în viitor, pîinea are să se scumpească și mai mult. Vînzătorii de pește se plîng că statul a monopolizat bălțile și peștele se procură acum cu prețuri mari,iar , administrația pescăriilor statului dă vina pe speculanți cari profită din lipsa unei organizațiunî a comerțului. Mărfurile de băcănie s-au scumpit deasemenea și vînzătorii lor se plîng că tariful vamal al d-l.u. Costinescu a sporit taxele vamale pe toate mărfurile ce ei le desfac. Indreptîndu-ne privirile spre administrația comunală și întrebînd de ce nu ia măsuri ca pîinea, carnea, zarzavaturile și celelalte alimente să se vînda cu prețuri mai convenabile, ni s’a răspuns că e liber comerțul și că prețurile se formează după concurența ce există între vînzători și după cantitatea de marfă ce există pe piață. Am observat că între vânzători s’au format carteluri și deci s’a convenit ca prețurile să fie uniforme și prin urmare concurență nu mai poate fi,—și ni s’a răspuns prin ridicare din umeri. In rezumat: numeroase plîngeri din partea publicului consumator împotriva scumpire! alimentelor; fel fel de explicații din partea vînzătorilor ; aruncarea vinei pe tariful vamal; nepăsare din partea administrației comunale,—Ii. P. Conferința de la Haga s’a deschis — Ce va faoe Franța ? In vreme ce toate parlamentele europene au hotărît atitudinea pe care o vor avea delegații lor la conferința de la Haga, în Franța, nu se știe încă ce instrucțiuni s’au dat reprezentanților republicei franceze. Programul conferinței La prima conferință de pace din 1899 numai 25 de puteri au fost reprezentate. De data aceasta, vor participa delegați a 47 de țări, printre care se află și Japonia și țările mici ca Grecia, Persia, republica Argentina. După toate probabilitățile, chestiunile cele mai importante cari vor fi desbătute vor fi: Inviolabilitatea proprietăței private,1 pe mare, regulamentarea pacifică a conflictelor internaționale, crearea unui parlament universal permanent, etc. Dar chestiunea cea mai arzătoare, care va fi discutată neîndours, chiar dacă nu figurează în program—e acea a limitării înarmărilor. mam. ..... 65* ,•■ [UNK]'.••• ■ : . .. ■• ;1 Limitarea înarmărilor Negreșit, că ar fi copilăresc lucru să-șî facă cineva iluziuni asupra rezultatelor reale și rodnice ale conferinței internaționale. Nu trebue să ne hrănim cu iluzii. Alăturea de diplomați cari vor întrebuința toată istețimea lor ca să traducă rezoluțiunile redactate în termeni vagi și echivoci, vor mai lua parte și o sumă de militari delegați pentru a veghea ca să nu se lovească in privilegiile sacrosante ale războiului. Cu toate astea, se va pune in discuție chestiunea limitării înarmărilor ; reprezentanții puterilor, vor face procesul păcei armate și vor pune in relief furia de nescuzat a națiunilor civilizate de a pregăti cite un război și. Să nu se obiecteze că chestiunea nu e încă indeajuns de coaptă pentru a putea fi tratată la congresul internațional. E însăși viața națiunelor în joc. Aminarea unei astfel de discuțiuni de către conferința de la Haga, va fi o adevărată mărturie a neputinței. Ce va face Franța? Un bărbat politic reacționar care a înfierat atitudinea lui sir Campbell-Bannerman, care voește să pue in discuție chestia dezarmărei înaintea diplomaților întruniți la Haga, iată cum a răspuns la tribuna Camerei comunelor, primul ministru englez : „Am convingerea că departe de a pricinui urmări rele, faptul că voim să discutăm chestiunea reducerei înarmărilor la conferința dela Haga, noi avem să o facem. Părerea mea e că există în toate statele Europei, un puternic curent intelectual, favorabil tribunalelor de arbitraj, tinzind să reducă considerabilele cheltueli pentru starea de lucruri actuală. Socotesc că atitudinea ostilă a puterilor, unele față de altele, cum ele se manifestă printr-o continuă creștere a înarmărilor—este o mare dicțiune. Vine vremea cînd nimeni nu va putea răpi ideea popoarelor, că ele sînt victimele războiului și ale militarismului, că războiul cu insipidele sale triumfuri, distruge fructele mancei lor și transformă în forța distrugătoare ardoarea și energiile unei generații. Iată clar că atitudinea Angliei față de marea chestiune a dezarmărilor apare luminoasă din remarcabila alocuțiune a primului ministru englez: Dacă Franța n’a găsit cu cale să ia inițiativa unei asemenea propuneri, se va asocia cel puțin de Anglia și de celelalte națiuni cari voesc în mod sincer pacea ? Palatul Camerei de comerț Răspuns articolului din ziarul „33- popa“ No. 114 din 19 Mari cor., semnat de d. I. Mincu De mai bine de o lună, cîțiva elevi ai școalei de arhitectură și un începător în arhitectură, au publicat prin ziare și broșuri o sumă de calomnii relative la concursul palatului Bursei și al Camerei de comerț la care am reușit fiu. N’am răspuns acestor nevrisnici, știind că la spatele lor era ascuns un altul care trăgea sforile și a cărui eșire pe scenă o așteptam, ceea ce s’a și întimplat, căci el apare printr’un articol publicat în „Epoca din 19 Maiü a. c. In acest articol, d. Mincu păstrează aceleași acuzațiuni ca și ciracii săi, tovarăși demni de asemenea activitate, pe cari îl laudă și le împărțește distincțiuni, mai cu deosebire unuia dintre dînșii care este și desemnatorul său, d. Spiridon Popescu. De 24 de ani de cînd d. Mincu profesează arhitectură n a avut niciodată o acțiune publică și pozitivă prin care să arate defectele programelor de concursuri, sau să protesteze contra juriilor, a concurenților sau în contra atîtor alte chestiuni privitoare la arhitecți. 1 D-sa s’a mărginit numai de a-șî îngrădi persoana sa, cu orice fel de avantagii, și cu deosebire de a lua parte în mai toate comisiunile, unde, pe deoparte incasa diurne frumoase, iar pe de alta ocazia îi permitea să nesocotească camarazii săi, cum a fost în special la concursul palatului administrativ din Craiova, pentru a căruia știrbită judecată a obținut prin încheerea jurnalului No. 85 din 1906 al consiliului tehnic superior un certificat de incapacitate în materie de judecare a lucrărilor altora, plus că a pus în sarcina prefecturei de Dolj, un proces pentru despăgubire. La concursul ținut de Camera de comerț au luat parte 11 concurenți, număr îmbucurător față de precedentele concursuri, și dacă d. Mincu n’a concurat cauzele n’au fost condițiunile programului ci frica de a nu cădea, unită cu ținta ce necontenit o urmărește de a abține fără multă trudă diferite lucrări. Ocaziuni de a șî arăta capacitatea în concursuri publice n’a lipsit dlui Mincu, căci au fost destule: al gărei centrale, cercului militar, funcționarilor publici, catedrala Galați, palatului administrativ din Craiova și unde au fost condițiuni destul de frumoase. Dacă programul concursului Camerei de comerț n’a fost pe placul d-lui Mincu, pentru ce d-ria ca om corect, n’a protestat la timp și vine tocmai acum cu fel de fel de injurii nedemne și mai mult cu scop de a’și calomnia confrații ? Un lucru care ne luminează mult și care trebue reținut este că d. Mincu a luat parte la concursul Camerei deputaților, că la acel concurs au fost aduși judecători de la Paris și Berlin cu toate acestea d. Mincu a căzut. Prin întrebări și răspunsuri meșteșugite d. Mincu vrea să demonstreze că reușita mea la concursul Camerei de de comerț nu se datorește meritului, ci faptului că ași avea legături de prietenie și colegialitate cu unul din cei 7 membri cari au judecat lucrările, făcind deducția că la mijloc ar fi o prealabilă înțelegere de reușită. La acestea răspund că d. Mincu comite nici mai mult nici mai puțin decît o infamie, căci prin asemenea presupuneri și acuzațiuni voește pe de o parte să arunce discredit asupra a șapte din cele mai distinse personalități, cari au judecat, iar pe de alta caută prin neomenoasa sa faptă să lovească pentru a nu știu cite oară un coleg mai fericit decît d-sa în concursuri. Dar dacă d. Mincu acuză și pune întrebări tot acuzatoare, fie mî permis și mie a pune o întrebare cam de aceeași nuanță . Oare faptul că d-sa a reușit pe cînd era consilier comunal în Capitală să obție un contract pentru proectul ospelului comunal,în valoare de 3 milioane, atunci cînd primăria n’avea nici terenul, nici banii necesari și din care a decurs pînă acum pentru d-sa un prim beneficiu de cîteva zeci de mii de lei, numai pentru ante-proectul prezintat și acela incomplect și ca val de el și că d. Mincu a avut în consiliul comunal cel puțin un prieten care să’l susție și să’l recomande celorlalți membri, nu s’ar putea spune că în dosul acestei afaceri pripite se ascunde acelaș gen de procedare pe care d. Mincu vrea să’l pue în sarcina altora cu ocazia concursului de față ? Dar să trecem la o altă ordine de idei, d. Mincu după ce a încercat și a reușit să distrugă spiritul de solidaritate in corpul arhitecților romîni, car se găseau reuniți într’o societate de ajutor comun, împărțind astfel acest corp în două tabere, ca culme a infamiei aruncă în public și asupra tuturor arhitecților un discredit Împărțindu-I in trei clase : aceea a arhitecților ziși(?) a arhitecților fabricați (?) și a arhitecților născuți și făcuți, bătindu-și joc de primele două clase și ridicind în slavă pe cel din a treia, din care desigur înțelege să se claseze și d-sa. Acum somez pe d. Mincu să prezinte în public o listă complectă a arhitecților împărțiți pe clase astfel ca autoritățile și publicul să poată ști cu cine va avea de a face în viitor și ca să vedem dacă a urmărit făcînd această catalogare să pună publicul în gardă sau să se diferențieze d-sa de cel cari-l jenează? Din toate acestea nu se vede decît o stare sufletească anormală și este de plins că un astfel de personagiu pretențios se coboară la asemenea argumentări pentru a da curs bolnăvicioasei sale uri și gelozii. Fiind vorba de clasarea arhitecților și fiindcă din cele scrise d. Mincu reese că din clasa cea mai superioară face parte cel puțin pe lângă d-sa și tovarășul său de luptă „distinsul domn“ Spiridon Popescu, fie ml permis a reaminti d-lui Mincu că d-sa este autorul casei Vernescu, al casei Monteoru, Robescu, Vitzu etc., etc. cari desigur nu pot să-i aducă decit o jenă continuă, cînd i se reamintește paternitatea. Dar cum se face că după 24 de ani de profesie publică talentul și inteligența sa n’au putut născoci decit clădiri de talia palatului administrativ din Galați care este de o remarcabilă naivitate în arhitectură și grosolană nesinceritate în tehhnica planului. Asupra architecților de acest gen cari se cred geniali, voind să dea lecții altora, s’ar putea spune multe, dar aci nu este locul. Din articolul d-lui Mincu mai reese furia sa contra d-lor membri ai Camerei de comerț, pe motiv că de ce mi s’a încredințat direcția lucrărilor cînd aceasta nu reese din condițiuni. Am de spus că , d-sa cu rea intenție denaturează programul și că de ar cunoaște principiile tehnice de legislație și cele uzitate în alte țări relative la concursuri, desigur că n’ar fi debifct atîtea acuzațiuni mincinoase. ” Cu privește consiliile și aprecierile ce d. Mincu dă ca exemplu de cum ar trebui să fie o Cameră de comerț și o Bursă ele, sînt bune numai pentru visători și n’au nici o legătură cu practica lucrurilor, era deci mai nimerit să le fi păstrat pentru sine. Acelaș lucru am de spus asupra criticei ce o face arhitecturei palatului Camerei de comerț, cu adăugirea că ii dați consilii să-și vază mai bine de nesăbuitele sale născociri în ale architecture!. Dar ca să închei, vom adăuga că întreaga acțiune a d-lui Mincu este îndreptată în contra mea, fiind călăuzită de o veche ură personală, cunoscută de mulți, căci, eu sunt aceia care în 1900 la Bristol i-am spus primele adevăruri crude, at tunci cînd voia să producă dezbinări printre architecți. Iar in urmă într’una din ședințele sec. architecților, al cărei președinte era (acum Luna două) ne mai puțind suporta surugieșiile sale apucături, am preferat să mă retrag din societate, împreună cu alți 30 de camarazi, dîndu-i astfel o lecție pe care n’a fost încă în stare de a o simți. Cu atît mai mult cu cu tot ea în societatea architecților l’am denunțat și acuzat cu ocazia ținerei concursului public de arhitectură din Craiova, unde d-Sa a căutat să'șî bată joc de mine, iar în urmă aducind chestiunea înaintea consiliului tehnic superior, a obținut prin indicerea jurnalului acelui consiliu, un certificat de incapacitate, față de misiunea avută, adică în materie de a judeca lucrările altora. Tot pe mine m’a urmărit mai mult d. Mincu cînd am fost arhitect șef al Expoziției, căci in furia sa nu numai că m’a calomniat dar m’a și biruit d-lul ministru al domeniilor și d-lui comisar general, însă fără urmări, căci a trebuit să scoboare scările după cum le urcase, și să-și verse veninul în societate în contra celor două autorități. Pe lîngă toate aceste uneltiri și calomnii, pe cari le trec cu vederea, și cari în total fac suma răutăților, unui suflet negru, răutăcios și răzbunător căruia nu-î pot acorda decât ceea ce merită, disprețul. St. Burcuș architect Alergările de cai din București ZIUA IV-a Duminică 3(16) Iunie 1907 La 3 orc. — Premiul Express, distanta 800 metri (Unic dreapta). Premiul I.—2000 lei. Premiul II.—200 lei. G. Bildescu, Madone, Lt. G. Morusi, Harlemimi. G. Negropontes, Choky. G. Negropontes, Miss Mimic. Al. S. Zissu, Beauty II. Lt. Anghelescu, Dimiana. ,La 3 juni ore.— Premiul Le Baratero, distanța 1000 metri. Premiul I.—2000 lei. Premiul II.—200 lei. Lt. R. Miclescu, Spor. Lt. G. Moruzi, Harlemithi, Lt. G. Moruzi, Aslan. Al. Marghiloman, Opaița. Lt. Gr. Soutzo, Iconoclaste. G. Negropontes, Flordona. Al. S. Zisso, Topana. La 4 ore.—Premiul Cobzar, distanța 2400 metri. Premiul I.—4000 lei. Premiul II.—400 lei. Premiul III.— 250 lei. Al. Marghiloman, Horez, Al. Marguiloman, Le Verseau. Al. S. Zisso, Marama, G. Bădescu, Bătălie. Retrași: Alice, Opancz, Fluer, Val Victej, Cozia, Tina, Fanny și Hara Kiri. La 4 jum. ore.—Premiul Biscuit, distanța 2300 metri. Premiul I.—3500 leî. Premiul II.—350 leî. Premiul III.—150 lei. Al. S. Zisso, Galloping Grey. G. G. Plessea, Ever Ready. Al. Marghiloman, Iedo. Al. Marghiloman, Opaița. G. Negropontes, Best Light. La 5 ore.—Premiul ClaretrCup, distanta 1600 metri. Premiul I.—2000 lei. Premiul II.—200 lei. G. Negropontes, Fanny. Al. G. Florescu, Opancz. G. G. Plessea, Alezi, Lt. Predeleanu, Sir Georges, Al. Zănescu, La Vallaire, Grui Singer nu mai este calificat. La 5 juni. ore.—Premiul Vicfu Cimpului, distanța 2200 metri. Premiul I.—1200 lei. Premiul II.—200 lei. Major Pâianu, Craidon. C.Sp. G. Manu,La Briante, Major Mir. Costin, Save Meo. Al. Z.- Negropontes. Bridichi. Al. S. Ziso, Miseno. La 6 ore.—Premiul Cotrocenî, distanța 2600 metri. Premiul I—800 lei. Premiul II.—300 lei. Premiul III.—200 lei. Premiul IV.—100 lei, oferiți de Ministerul de Rezbel. Lt. Gr. Soutzo, Tabarin. Lt. Romano, Amaradia. Lt. M. G. Motiș, Fragment. Major Portocală, Audessous-de-Tour. Lt. Rujinschi, Cozmești. Lt. Anghelescu, Tambergar, Lt. Anghelescu, Little Lenne, Istru nu mai este calificat. PNONOSTICUHI Premiul Expres, Harlemimi, Mis. Mi- Mic. Premiul le Baratero, Opaița, Flordona , Cobzar, grajdul Marghiloman . „ Biscuit, Best Licht, Ever Ready, Premiul Claret Cup, Opanez, La 7«. Here, Premiul Virful cimpului, Gr. Negropontes, Misene; Premiul Cotroceni, Tabarin, Amaradia. Din Monitorul „Oficial“ „Monitorul Oficial“ de azi publică: — Decretul pentru înființarea unui al doilea ajutor de primar în com. Giurgiu. — Confirmarea d-lui Anton M. Alaci ca primar al com. Panciu. — Dizolvarea consiliilor comunale rurale : Plopi (Mehedinți), Slănicu (Muscel), Comani și Frăgețelul (Olt), Horezu-Poenari (Dolj), Roseți-Volnași (Ialomița), Paltinu (Putna), Orbească de sus și Frumoasa (Teleorman) — O enciclică a sf. sinod cu privire la posturi și o alta cu privire la sărbătorile păgîne ca Rusaliile Drăgaica etc. D. N. Gheorghiu numit ajutor gref. sec. I trib. Dolj. D. Al. Cioceanu, numit ajutor gref. sec. I trib. Prahova. D. I. Nicolau, înaintat ajutor gref. sec. I trib. Iași. D. T. Marnescu. Înaintat ajutor grefier la s. I trib. Brăila. D. G. Bontaș, înaintat ajutor gref. la trib. Bacău, în locul d-lui V. Dragoș, demisionat. D. Gh. Runceanu, înaintat ajutor gref. la trib. Vîlces, in locul d-lui Al. Popescu, trecut In alt post. Știri artistice — Trupa artiștilor Teatrului Național care face stagiune de vară la Bașca va juca astă seară la Grădina Blanduziei comedia Coralie et Comp. și va continua a juca la Blanduzia pînă trupa de liliputani va termina seria reprezentațiunilor la Bașca. Balotagiile dela col. I Cameră Br! au avut loc alegerile de balotaj pentru colegiul I de Cameră. Iată rezultatele Romanați înscriși 670, votant! 660, anulate 23 Teodor Popescu lib. 292 !votur! ales Take Ionescu cons. 244 „ Dîmbovița înscriși 508, votant! 268. Anulate 5. I. St. Brătianu 263 ales Vlașca înscriși 371, votanti 158, anulate 2. 1. Lahovary „ 156 alestori înscriși 386, votanti 232, anulate 3 Cezar Părăianu liberal 229 ales Ialomița înscriși, 523, votanți 378 anul. 5 M. Cantacuzino corn. 209 ales C. Leca liberal 164 Mișcarea în magistratură Pe ziua de azi s’a făcut următoarea mișcare in magistratură: I. G. Georgescu-Vîlcea fost magistrat, judo de instrucție la trib. Ilfov, în locul d-lui Gr. Lahovari demisionat. D. D. V. Adam fost magistrat, judecător la ocolul Mihaileni, in locul d-lui Mihali. D. C. Ghioca, cap de portărel la trib. Argeș, în locul d-lui Lazăr Păunescu. D. Șt. Ghețu, a fost înaintat ajutor de grefier la trib. Ilfov sec. I, D. I. Mateescu Capețianu, ajutor de grefier la trib. Ilfov sec. comercială, a fost transferat la secția II a aceluiași trib. D. I. Dumitrescu a fost înaintat ajutor de grefier la grefa trib. Ilfov, sec. comercială. D. N. Sarandy, a fost înaintat ajutor de grefier la trib. Ilfov sec. III. BIMINBAȚA Ultime informațiumi . Convențiunea comercială și consulară cu Turcia expiră la 1 iulie că Guvernul român ne maifiind dispus să prelungească acea convențiune, va numi zilele acestea o comisiune care se va duce la Constantinopol să trateze noua convențiune. E probabil că acea convențiune va fi satificată de noul parlament în sesiunea extraordinară din această lună. • Meetingul ce trebuia să aibă loc astăzi la orele 3. p. m., în sala Dacia, în chestia deputatului român Vaida, s’a amîriat pentru o dată posterioară. Asociația generală a studenților se simte mai mult decât datoare a aduce mulțumiri iubiților și adevăraților romîni, cari au ținut să vorbească la acest meeting și au aderat pentru ținerea lui. De asemenea mulțumește societățile cetățenilor romîni, cari invitate fiind un răspuns la apelul Asociației, de a însoți mettingul pe străzi cu drapelele lor. • Asociația generală a studenților, aduce la cunoștința celor cari au contribuit material la ținerea meetingului, că sumele ce le au dat în vederea întrunirei, li se vor înapoia integral cu începere de Ltnul 4 cr., de către d. Răsvănescu, președintele Asociației. • D. Const. M. Lipsom, șeful serviciului contencios al primăriei Capitalei a demisionat. In locul d-sale se zice că va fi numit d. Em. M. Dan. • D. C. Duma, fiind numit director al poliției Capitalei, a devenit vacant un joc de inspector polițienesc, in cari va fi adus d. Mișu Cantuniari, actual șef al poliției din Brăila. • In urma demisiunei d-lui Alexis Catargi din funcțiunea de secretar al legațiunei romina din Londra, se va face o mica mișcare in personalul diplomatic. • Marți, 5 Iunie c„ împlinindu-se doul ani de la înființarea sindicatului lucrătorilor tîmplari, pentru comemorarea acestei zile, se va ține un banchet liber in sala „Amiciția’* cind se va face și darea de seamă despre activitatea sindicatului în acești două ani. Cu această ocazie sindicatul ne face să apară un buletin. • Joi 7 Iunie 1907 va veni Înaintea Curții de apel din București secția II judecarea apelului făcut de Eforia bisericei Krețulescu din București, contra sentinței tribunalului Ilfov secția III, in proces cu descendenții fondatorilor bisericei Krețulescu. • A apărut No. 2 din interesanta revistă săptămânală ilustrată „Vilegiatura“, cu următorul sumar : Stațiunile noastre balneare, interview cu d. dr. A. Șaabner Tuduri (cu un portret); Medalioane : Ella ; Felul și foloasele băilor; Romanță (versuri); Trotuarul Bucureștilor(trotuarul Bristol); Govora, convorbire cu d. dr. Țăranu (cu două ilustrațiuni); Scrisoare din Tecuci (o seară în grădina publică) ; îmbunătățiri la băile Statului (interview cu d. inginer Pușcariu); Excursiunea la Constanța a funcționarilor comerciali (cu numele excursioniștilor); Corespondențe din Govora Lacul Sărat, Mînăstirea Neamțu și Tekir-Ghiol, cu listele vizitatorilor ; Tramvaiul Brăila — Lacul Sărat; Comunicări; Deplasările abonaților noștri, etc. Exemplarul 15 bani. De vinzare la toți chioșcarii și depozitarii de ziare. Redacția și administrația: bulevardul Carol No. 5. • Cam iubește o fată. Noul volum al d-lui Vasile Pop a eșit de supt tipar și se află de vinzare la toate librăriile. Prețul unui volum 1.50. Editura „Minerval“. • Camera de meserii din Capitală nucunoștințează pe meseriașii din circumscripția sa că pe viitor cotele lunare, cuvenite corporațiunilor, vor trebui plătite secretarilor,—controlori al corporațiunilor, iar nu agenților de percepție ca pină acum. Se știe că a fost reziliat contractul dintre perceptorul șef și Camera de meserii din Capitală. • In zilele de 26 și 27 Mai a. c., s’a ținut un mare tîrg anual de vite în comuna Segarcea din județul Dolj. La acest tîrg au fost aduse spre vinzare: 243 boi, 140 vaci, 45 fuei; 38 mînzați, 13 viței, 3 armăsari, 82 cai și ape. 42 cîrlani și mînză, adică 478 cornute și 207 cabaline. • Cu începere de la 15 ale curentei, orele de cancelarie la Camera de meserii din Capitală și la corporațiuni vor fi de la 7 jum. a. m.— 12 strm. d. a. La tîrgul ținut, în ziua de 30 Mai a. e, la Focșani, s’au vindut peste 150 animale cornute și cabaline. ³ La ministerul de externe a avut loc aseară o recepțiune diplomatică în onoarea d-lui Bourgarel, ministrul Franței in București, care părăsește in curând țara fiind transferat la legațiunea franceză din München. • Mai mulți cititori ne roagă să atragem atențiunea celor in drept asupra numeroaselor accidente și incidente pe cari le provoacă accesul vehiculelor chiar în interiorul tirgului Moșilor. Ar trebui ca accesul vehiculelor să nu fie permis decit pină la intrarea in Moși, evitindu-se cu chipul acesta, scene regretabile cari au loc mai in fiecare zi, între publicul pieton și conducătorii de vehicule. • Ministerul de finanțe a înaintat celui de domenii o petițiune a locuitorilor din comuna Balaci (Ialomița). Prin această petițiune locuitorii cer de a fi scutiți de plata cotelor către corporațiuni, intrucît ei sunt simpli plugari, iarna meseriași. Ministerul de domenii a trimis petiția Camerei de meserii din Capitală spre a o rezolva. • D. M. Navrea, impiegat cl. I, a fost inaintat ajutor de șef de birou cl. II in direcția creditului viticol în locul d-lui M. Apostolescu, demisionat. D. Ștefan Ignat a fost numit impiegat cl. I, în locul d-lui Navrea. • Sesiunea extraordinară a curtei cu jurați de Vlașca a fost convocată pentru ziua de 20 Iunie. Ea va putea dura 10 zile și va putea fi prelungită cu incă 5 zile. In această sesiune se vor judeca procesele țăranilor dovediți ca instigatori și devastatori în răscoalele țărănești. • D. Gr. Cerchez, directorul general al poștelor și telegrafelor, va continua să funcționeze incă in acest post. D-sa era hotărit ca să se retragă din această demnitate, dar Viasil, d. I. Brătianu, ministru de interne, aprobindu-i numeroase lucrări ce a prezentat, d. Cerchez a fost sfătuit să stea la postul sau. • Colegiile comunelor Pitești și Birlad vor fi convocate pentru a alege nouii consilieri comunali. E probabil că alegerile comunale se vor face la sfirșitul lunei. • Vi se recomandă că or decite ori aveți afaceri la ministerele și autoritățile civile și militare din București snfi vă trebuesc lămuriri și informațiuni să acriți dea dreptul Biroului de informațiuni administrative al ziarului nostru, care vă va răspunde fără întirziere și vă arată ce aveți de plătit pentru ca un timp scurt și numai pe cale legală să fiți satisfăcuți. Onorariile biroului sunt moderate și în proporție cu osteneala ce trebuește depusă. A se trimite scrisori insoțite de porto pentru răspuns d-lui L. Voinea, directorul Biroului de informațiuni administrative al ziarului „Adevărul“, București, 11 str. Sărindar (Palatul „Adevărului“). • Transilvănenii din Vilcea &u trimis d-lui Alexandru Vaida-Voehvod, despotat român la Budapesta, următoarea telegramă : „Nimeni nu poate fi mai fericit ca acel ce’și varsă singele pentru apărarea neamului. Ca prinos al adînceî recunoștiințe ce’ți port transilvănenii din Vilcea, pentru lupta ce încercaiți trimit urările lor calde, alături de acele ale tuturor românilor iubitori de neam, pentru a-țî întări sufletul față de loviturile ce ți se pregătesc. • Membrii sindicatului funcționarilor comerciali din București sunt rugați a fi prezenți la adunarea generala care va avea loc Duminică 3 Iunie a. c. în localul cercului Romînia Muncitoare din str. Blănari. La ordinea zilei alegerea noului comitet și alte chestiuni importante. • „Ajutorul“ societate filantropică pentru ajutorarea văduvelor și familiilor lipsite de mijloace, aduce la cunoștință că în adunarea generală avută loc Duminică 27 Maiü a. c. fiind la ordinea zilei votarea statutului cu cele 66 de articole, la votat în unanimitate. • Se asigură că desconcentrarea soldaților și gradaților din trupa cu Schimbul se va face pe ziua de 9 Iunie. Dela 10 Iunie se va acorda concedîui de cîte 30 și 40 de zile soldaților din corpurile de trupă permanentă. • La 8 Iunie tribunalul de Vlașca va judeca pentru a doua oară reconfirmarea mandatelor de arestare emise contra d-lor V. Kogilniceanu și Al. Valescu. • Consiliul tehnic superior a aprobat aprovizionarea următoarelor cantități de petriș : Pentru șoseaua județeană Călărași- Oltenița, în valoare de 19.633 lei. Pentru remontarea șoselei județene Călărași-Fetești, in valoare de 25.000 lei. Pentru șoseaua Huși-Drînceni, in valoare de 31.000, lotul 2 pentru aceeași șosea, în valoare de 11.700 lei. Lotul 5 pentru șoselele Caracal-Dă iSLpai de Am* A]KDBO^l], GHEBE! & C-una MARE ROMAN de LUDOVIC DAUȘ Socoteala a ajuns baza tuturor acțiunilor noastre, căci în greutatea traiului de astăzi, unde ar ajunge fără socoteală. S'au dus vremurile înflăcărărilor romantice cind tinerii cântau sub balcoane și apoi rapeau pe alesele lor fugind pe cai cu aripii Vremile acestea s’au dus, și poate"bine că s’au dus, căci în loiul calculului de astăzi, aveau tirania egoismului feroce, căci oamenii pentru a-șî satisface pasiunile nu țineau seamă de nimic atunci și mergeau pînă la crimă,—și cînd își împlineau dorul zburau la alte conchiste, puțin păsîndu-le Ide lacrimile ce curgeau în urma lor. Prima punere In scenă era pentru Gherey și Andronic,—dupa cum am zis, —să aibă aerul de oameni cu sare. Dar pentru o aparență de belșug trebuiai atît de multe ! Gherey avea puțin,—prea puțini bani, —pentru a acoperi măcar pe sfert cheltuilile, și dela Andronic nu era, nici o nădejde. Iorgu Slăniceanu deschisese puțin punga, dar cînd, noul cereri se adăugară la cele d’întîi el deschise, ochii mari, înspăimîntat că i s’a întins suî o cursă înainte de a întinde el altora. Gherey îi zise în una din zile : — Ascultă, ne trebue o casă sau cel puțin , un apartament mobilat pentru Andronic. ‘ — Da ?, întrebă Slăniceanu făcîndu-se că nu înțelege. — Da! re luă Gherey, și încă un apartament frumos, izolat, sau mai bine nu,— o casă îî trebue singură în curte pentru ca nimeni să nu-și poată vîrî nasul în trebile noastre. —De ce faci pe prostul, Slănicene.Da menea casă ? — De ce faci pe prostul Slanicene. Da unde vrei să primească clienții?... Unde te ascunzi tu, îmbrăcat în comisar ca să vii la țanc și să-mi prinzi vinatul în oală ? — Toate bune, dar de unde parale? zise Slăniceanu. — Dela cine altul decît dela tine?! Pe noi, ne știi ,că suntem leftem. Tufă ’n pungă și vînt în buzunare. — Dela mine ! . — Ei da ! v ■ .rr .%. — N’am ! — Trebue să aî, căci altfel nu merge negustoria. — Dacă n’am. — Ei asta! Cui spui tu brașoave? — N’am, pe cinste că n’am. — Dar Elenca ta are ? — Ți-ai găsit să dezlege punga. Pînă acum am făcut-o să înțeleagă și a dat. Dăunăz! insă, mi-a spus că nu mai dă, și cînd a zis odată, apoi s’a sfîrșit ! — Convinge-o, de ! — E degeaba ori ce-ași face ! zise Slăniceanu. Și convorbirea aceasta era reluată sub toate formele, și în toate zilele fără să aducă vr’un rezultat mai bun. CAP. IV La Elena Georgescu. — Foștii amanți.— Ana. Oferta violului. Pe masa tentațiilor. Intr’o zi Andronic, ca să forțeze lucrurile, plecă la Ploești ca să viziteze pe Elena Georgescu, țiitoarea lui Iorgu Slăniceanu. Pe aceasta o cunoștea din vremea cînd se avlntau pe toate liniile ferate din țară, pentru a săvîrși isprăvile cari, după cum se știe l-au virat pentru cîtăva vreme în închisoare. Cititorii trebue să-și amintească pe lîngă aceasta că în convorbirea din circiumă dintre Slăniceanu și Andronic amîndoi au vorbit de tovărășia de pe vremuri și că Slăniceanu zicea că s-a temut ca să nu fie arătat de Andronic ca complicele lui. Așadar ei fuseseră tovarăși la furturile prin adormire cu narcotice, săvirșite în trenuri. Bineînțeles Elenca, iubita lui Slăniceanu, zis și Stănescu, fusese și ea în complot. Rolul ei nu se mărginise numai la o complicitate fictivă, ci luase parte activă la multe întreprinderi, fiind o demnă tovarășă a lui Slăniceanu și a lui Andronic, și tovărășia aceasta mersese așa de departe încît ea înșelase cu acesta pe amantul ei Slăniceanu. Toate aceste întîmplări trecute îl întoreau pe Andronic în convingerea că poate va avea un ascedent asupra femeei, care nu putuse să uite complicitatea lor trecută și nici strîngerile la brațe de odinioară. Și într’adevăr, el nu se înșelă. Fii primit foarte bine de Elenca Georgescu. Ea se îngrășase mult, ca o femiee căreia îi mergea bine și care era mulțumită de a încasa de pe urma trupurilor unor nenorocite, cari pentru o bucată de pîine și o rochie de stambă, formau marfa vie a stabilimentului ei de perdiție. Și comerțul mergea bine, căci fiind întrebată de Andronic: . — Cum merg afacerile? Ea îi răspunse cu îngîmfare femeea care a izbîndit: — Mulțumesc, merg slăvă Domnului destul de bine afacerile! Slăniceanu, care nu era ibovnicul Elencăi decît pentru foloasele materiale pe cari le trăgea, și avea destul simt practic nicit să nu facă pe gelosul,deși știa că Andronic fusese și amantul ibovnicei sale, făcu ce făcu și dispăru din odae. I si zicea omul, că la urma urmei nu-i privesc gusturile ce ar putea sa aibă amanta. Tot ce urmărea el, era să nu piardă foloasele unei situațiuni de pește, și pentru acest sfîrșit își zicea că cea mai bună politică de urmat, era sa facă orice pentru ca Elenca lui să fie veselă și mulțumită, căci nicin o asemenea dispoziție sufletească se va gîndi ea să se lepede de dinsul. Gîndindu-se la îmbrățișările ce puteau să se schimbe la spatele lui, el începu să zîmbească. Dar era departe, foarte departe de adevăr. Andronic ce-i drept se apropie de Elenca Georgescu și, ca să reintre în intimitatea î, întinse brațul sting voind să o prindă de talie, iar cu mina dreaptă o apucă de bărbie. Georgeasca însă îl respinse văzînd cu poftă: — M’am îngroșat, dragul meu, și m’am făcut greoaie la îmbrățișări. — Ești femee In toată puterea și... — Și... nu-mi mai arde de dragoste... asta-!! Țin o herghelie de fete cari n'au altă grije... Mie mi s’a făcut scîrbă de toate nimicurile acestea, și dacă vrei să-mi faci plăcere, să vorbim de altele. Ușa se deschise și o fetiță, să fi avut treisprezece, cel mult paisprezece ani, destul de durdulie la trup, se ivi în prag. — Tu ești. AnoT — Da, mamă. — Uite-o, zise ea arătînd-o lui Andronic. Ți-aduci aminte cind te jucai cu dînsa? Acum a crescut mare, mititica. E fată răsărită... Nu-i așa, Ana? —Da, mamă. — Dumnealui e Costache Andronic, zise Georgeasca. — Dumnealui?... — Ei, da! Fata privi tvită cu ochii obraznici la Andronic, zîmbi, și apropiindu-se de el îi Întinse mina și zise: — Inii pare bine de cunoștința. — Și mie nu mai puțin, de a fi relnoit cunoștința veche. Se așezară unul lângă altul și vorbiră lucruri fără importanță, apoi Georgeasca plecă să facă niște cafele negre. Fata privi țvită cu ochi obraznici la cari veneau În casă, n’avea nici o sfială de bărbați și era la curent Cu tot vițtul care îl vindea mama ei, zise, aruncind o privire îndrăzneață lui Andronic. — Ce faci de cind a ieștt din închisoare? Andronic se tulbură și după un moment de reculegere. •—"Unii pregătesc o carieră! zise el. — Am auzit vorbind despre aceasta pe mama cu Slăniceanu. CäUtau el să se ascundă de mine, dar am tras eu cu urechia. — Și ce ziceau ? — Par’că tu nu știi! zise Ana tutuindu-1 cu nerușinare. Eu totuși n’am înțeles destul de bine ce-i apa aia de aur? — Să nu vorbești la nimeni de asta. — N’aibă grijă; par’că eu nu știui că „carierile“ sunt lucruri secrete. Dar să nu faci pasurdul... Răspunde, ce-i apa de avur — De! — Fabrici bani cu dânsa? — Da., tot ce se poate... înglină Andronic. — Și poți să faci mulți, mulți bani?... Așa spunea mamei „ibovnicul“ că tu zici că veți face mulți bani împreună. — Desigur. — Și am luat arvună ca să începi? Da? Căci Slăniceanu a luat parale de la mama, ca să ai cu ce începe tu. — Da, tot ce se poate... Ingrimă Androdestul. Ana, ca o copilă precoce ce era, se vîrî aproape in el și zise. — Stai In București, în capitala Romîniei?... — Da... — Adevărat e că-s tare frumos In București?... — E frumos... E mișcare multă, prăvălii frumoase, case mari și o mulțime de atracții de tot felul. Bani să aî, că petreci destul. — Așa mi-a spus și mie o prietenă. Și după o clipă de gândire, apucînduse cu amindouă mîinile de girul lui Andronic. ■ — Fericită trebue să fie femeea ta. Că stă cu tine in București. Andronic zise: — N’am femee, căci nu sunt însurat. (Va urme)