Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)
1907-07-01 / nr. 1214
Anul IV. — No. 121* PUBLICITATEA cqncedatA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & C; BUCUREȘTI 1ő, Strada Karageorgevic), 18 BANI Telefon 3/4 Cine CTOR Duminicău Iulie Obor CONST.MILLE abonamente cu premii Un an „ • . . . « LeT 20 6 luni . • « * « La 113 luni # * w fr * 66 BANI Pentru Caraitala Mo. 14/1 ® Profuncie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața în ultimele știri ale nopței x JMn.ron ® ziarului Str. Sărindar | Weder din Macedonia Biserica romînească din Crușova nmmwi^SalAW^aij] o MAMI la í Wa*M ASTAZI: 30 (13) Iunie 1907 HAUBSDAR ortodox : Consiliul celor 13 Apostol? Catolic : Margareta ■_____Răsăritul soarelui 4.33 m.—Apusul soarelui 803 p.m. Mampulin dutorități.—Toate autoritățile sînt deschise —Judiciare.—Instanțele Jubliloii judecătorești deschisa.— Expoziții. —La Ateneu, expoziția de pictură sculptată și gravură a soc. „Cercul artistic“. La Carpați orchestra Strauss.—La Oppler muzică militară.—La Lutter idem Sărindar orchestra Dinicu-Pitești.________________________________________________ ■s Htlsasis Farcul Otetelejana.— Compania lirică romină sub conducerea d-lui ■ Îl SStilLUI IS Const. Grigoriu va juca „Văduva veselă“, operetă în 3 acte. — Grădina Rașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca „Madan. Ordonanță“, vodevil cu cîntece în 3 acte.—Grădina Asabasaderi. — Trupa de stil ■nducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu-Buzău va juca „Zozo“, comedie cu cîntece realizată de d. G. Ranetti. Grădina Lieblich.—Se va juca, cu d. Goldenberg în ■ral titular, „Eroul Armatei“, operetă în 4 acte și 9 tablouri de Feinmann.—Grădina ■ineia—Artiștii asociați sub conducerea veteranului artist Theodor Popescu va juca lotarul“ sau „Zavera lui Tudor Vladimirescu“ episod național cu cîntece, în 4 acte de IM. Pascali. — Moștenirea lui Evloghie Gheorghiev ~1 l~ —I Părerea profesorilor Plausel, Weis și Fadenheict, dreptul legal juridic și moral al guvernului bulgar de a se o pune in posesiunea moștenirea lui Gheorghiev . Hotărîrea tribunalelor romînești . Se împlinesc 10 ani, la 1 iulie, de cînd a murit In București milionarul bulgar Evloghie Gheorghiev. Chestiunea moștenirei lui, a fost adusă și rezolvată în fața instanțelor noastre judecătorești, conform legelor țărei și în persoana moștenitorilor. După tribunalele noastre, afacerea se consideră ca și terminată, dosarul ei fiind închis. Testamentul a fost scris de decedat în București, în limba română și e datat: 18 iulie 1882. Fiecare pagină e datată și semnată. Testatorul a lăsat o avere care trece de cîteva milioane, precum și mai multe instrucțiuni pentru a determina fiecărui moștenitor partea ce i se cuvine din moștenire. Executor testamentar a fost constituit de I. E. Gheșov, șeful partidului nationalist din Bulgaria, care continuă și astăzi firma lui Evloghie Gheorghiev. Ca la orice moștenire de felul acesta, moștenitorii sunt In număr mare, încă de la deschiderea succesiunei, tribunalele noastre au avut de clarificat. Intre celelalte, și calitatea moștenitorilor cari veneau să ceară anularea testamentului. Acești moștenitori s’au găsit cu persoana unei familii Goranov, care a cerut tribunalelor noastre anularea testamentului și deschiderea succesiunei au intestat și aceasta pe următoarele două motive: 1) că I. E. Gheșov, nu este adevăratul moștenitor, ci are numai calitatea de fidel commnei și, 2) că adevăratul testament a fost ascuns, și s’a dat la iveală un altul, testamentul din 1882. In calitate de fidel commnei, I. E. Gheșov, nu putea să facă altceva decit să execute testamentul în conformitate cu ultima dorință a defunctului. Tribunalele noastre au respins cererea Golanilor, ordonînd deschiderea succesiunei in conformitate cu testamentul lăsat. Odată chestiunea astfel rezolvată, I. E. Gheșov este pus in posesiunea averei rămase după urma lui Gheorghiev, îndeplinește toate regatele, iar asupra restului devine proprietar, continuînd a stăpini averea și astăzi. Acțiunea tribunalelor bulgărești Dacă pentru tribunalele noastre, chestiunea nu mai prezintă nici o controversă, cu totul contrariu stau lucrurile în Bulgaria. Moștenitorii lui Evloghie, prin avocatul lor Filipov, au cerut Sobrăniei să dea putere guvernului bulgar, dea ministrul de finanțe să deschidă acțiune publică contra lui I. E. Gheșov, pentru ca să restitue statului bulgar 1Ș milioane, avere rămasă după umia lui Gheorghiev și aceasta conform ultimelor dorințe ale testatorului, care spune că in toată viața lui atît dînsul cit și fratele său, au muncit și făcut economii numai ca să poată procura beneficii țarei lor. Pe aceste considerațiuni Sobrania votează guvernului dreptul de a deschide acțiune publică înpotriva lui Gheșov, și ministrul Lazăr Ghenadiev, în numele guvernului, la 7 Martie 1906, cere deschiderea acțiune la tribunalele bulgare. Urmează apoi depozițiile martorilor, care au fost citați în istanță spre a se stabili care este devărata situație a lui I. E. Gheșov, și dacă el nu a falsificat ultima dorință a defunctului. Cererea statului bulgar se bazează pe următoarele considerațiuni: 1) că Gheșov, ca și ceilalți executori testamentari substituții lui, nu sunt decît niște moștenitori universali aparenți, nu instituit cu dreptul de a devni moștenitori pe averea rămasă după executarea regatelor, ci cu obligațiunea de a se preda această avere, țarei decedatului Evloghie Gheorghiev; 2) că sub numele de patrie, trebuesc să se înțeleagă și provinciile cari astăzi se găsesc sub suveranitatea Turciei adică Macedonia și Adrianopole. Dreptul de acțiune, statul bulgar, prin ministrul de finanțe, îl motivează astfel: ,,că statul bulgar e purtătorul și apărătorul intereselor morale și materiale ale întregului popor bulgar“ și ca atare îi incumbă datoria de a lua măsuri legale, ca să forțeze pe I. E. Gheșov, printr’o hotărîre judecătorească, să-și îndeplinească sarcina lăsată de Ev. Gheorghiev, adică să predea guvernului bulgar restul din moștenire, care să fie întrebuințat în scopuri naționale în părțile neindependente ale patriei. Părerea profesorului Planici D. I. E. Gheșov, in urma acestei atitudini a guvernului bulgar, a căutat să consulte mai multe celebrități europene asupra cazului sau. Astfel, s-a adresat profesorilor de la universitatea de drept din Paris, profesorii de dret civil Planicl și A. Weis, iar din Bulgaria, a fost consultat profesorul universitar I. Fadcuhel. Profesorul M. Planiol, pentru a răspunde la chestiune, formulează următoarele întrebări: Tribunalele din Sofia, sunt competente să judece cererea guvernului bulgar, cînd moștenirea a fost deschisă în străinătate? 2) Dacă tribunalele sînt competente, guvernul bulgar are el calitatea de a lucra în numele și locul moștenitorilor? 3) Dacă Guvernul are această calitate, pe ce argumente se bazează el și ce trebue să probeze pentru ca să cîștige procesul? și executorul testamentului, care ar fi uor angajamente secrete între testatorii executorii testamentului, care ar fi puterea lor față de lege? 5) In sfîrșit, de ar fi existente aceste angajamente, ar fi putut ele să dea drept moștenitorilor de a cere partea din moștenire ? ta Iniîia întrebare, profesorul Planici răspunde că tribunalele bulgare nu sunt Competinte să judece o moștenire deschisă în străinătate, această în conformitate cu legea care dispune că tribunalul unde s'a cerut deschiderea succesiunei, este singurul competinte să judece toate contestațiunile relative la moștenire. Acest principiu e aproape universal admis de toate legislațiunele. Apoi, hotărirea dată de un tribunal, unde o succesiune a fost deschisă, nu trebue să fie numai o regulă de lege internă, ci și un principiu în știința dreptului internațional, pentru cazul cînd se nasc conflicte între tribunalele unei țări cu altă țară. După părere contrară e Wahl, care spune într’un articol publicat în ,Journal du droit international“, că trebuesc unite competinia judecătorească cu cea legislativă, cu alte cuvinte că aceeași legislație trebue să conducă și legea după care să se reguleze deschiderea succesiunei și statul ale cărui tribunale sunt competente să hotărască asupra succesiunei. Această idee însă, nu are nici o importanță și nici o aplicare. In Franța, ce e drept, există un articol (14) c. civil), care dă drept francezilor de a chema în judecată pe un străin, chiar cînd acesta nu are domiciliu în țară. Acest articol de favoare pentru francezi, este însă foarte mult criticat, astăzi, acest articol e cel mai puțin aplicat. In acest sens, Planiol, citează cazul unei franceze, Parrain, care, moare la Roma și lasă o avere numai mobiliară, instituind pe un danez Murphy ca moștenitor universal. Fratele decedatei, cheamă în judecată pe soțul surorei sale și pe executorul testamentar, în fața instanțelor judecătorești din Paris. (Tribunalul Sernei). Tribunalul se declară competent să judece procesul, însă Murley, făcînd apel, curtea a rezolvat procesul în favoarea executorului testamentar, statuînd că tribunalele franceze nu sunt competente să judice procesul de succesiune în cazul de față, întrucit decedata a avut în ora morței domiciliul la Roma, unde a fost deschisă succesiunea. In cursul acestui proces, art. 14 c. c., deși invocat, n’a fost luat în considerație, întru cît el privește aligațiunile contractate, iar în cazul de față chestiunea era relativă la anularea unui testament. Planul trage următoarea concluzie: cu privire la prima întrebare, tribunalele din Bulgaria trebuia să se declare incompetente în judecarea acestui proces, deoarece succesiunea a fost deschisă în București, unde a fost și domiciliul decedatului. O pretenție curioasă Pentru a trece la a doua întrebare, Planios face o mică derogare. Evloghie Gheorghiev, lasă nu direct Bulgariei restul ce va prisosi din succesiune, ci acelor părți ai patriei sale, cari sunt sub puterea Turciei, Macedonia și Andrianopolul. Planios, înainte de toate spune, „în acest proces totul e ciudat. Statul bulgar intentează acțiune de interes pur privat în fața tribunalelor sale, și formulează cereri care cad în sarcina unor persoane supuși străini. Acest fapt constitue un paradox, greu de înțeles. Planul respinge acest punct. Intrebîndu-se pe ce bază apără statul bulgar interesele unor supuși străini. Cum poate guvernul bulgar să formuleze în numele acestor străini cereri, fapt care nu intră decît în dreptul personal al celor vizați, iar nu al guvernului bulgar. Pe ce suveranitate guvernul bulgar își bazează cererea? Statul n’are dreptul să intenteze acțiuni de drept, aparținînd particularilor. In fața judecătorilor funcționarii speciali ai statului apără numai interesele publice sau averile statului Pentru ca totuși cererea guvernului bulgar să fie primită, el trebue să se pezinte ca persoană morală, după dreptul public, numit ru lăsindui-se prin testament o parte oarecare din averea ce ea pretinde. Lucrul acesta nu se spune în cererea guvernului bulgar și nici prin testament nu s’a lăsat nimic statului bulgar. Pe de altă parte, faptul însuși că s’a făcut legat Macedoniei, nu dă drept guvernului bulgar să deschidă acțiune, și aceasta ori și cine înțelege de ce. La a treia întrebare, Planici răspunde, chiar dacă s’ar admite proba cu martori, pentru a se demonstra care a fost ultima dorință a testatorului, chiar dacă, în fine, s'ar găsi documentele care obligă pe Gherov să restitue averea guvernului bulgar, ele n’ar avea nici o însemnătate legală. Dacă proba cu martori este admisă, ea trebue să fie pe o bază sigură și precisă, să nu lase nici o urmă de neîncredere în conștiința judecătorului. Asupra celei de-a patra chestiune, Planicl spune că ea nu prezintă nici un interes, căci orice legate lăsate în numele comunităților din Macedonia sau Adrianopole au viituri de formă, după legile românești, și deci sunt nule; apoi ele sunt referite unor instituțiuni cari să găsesc in Turcia și cari, ca atare nu au putința materială să primească o moștenire sau legat lăsat în interesul lor. In fine, la a cincea întrebare Planul răspunde că chiar de ar fi considerate ca legate existente, ele nu dau loc decît la o simplă obligațiune morală din partea executorului testamentar de a le executa sau nu. Concluzie Profesorii André Weis și I. Fadenheht, se exprimă in același sens ca și Planici. Fadenheht citează în sprijinul opiniunelor sale atît legislația țarei sale, cît mai ales legile romîneștî și, în special pe d. Alexandrescu, profesorul nostru de la facultatea de drept din Iași. Ca concluziune generală, toate opiniunele exprimate, arată că guvernul bulgar nu are dreptul să intenteze o astfel de cerere și că tribunalele bulgare nu sunt competente să judece această afacere. „ .......... ’ -A ijsHT S. Donev. Telegrame Viena, 29 iunie.—Semi-oficiosul ,,Pol.Cor.“ află următoarele din Constantinople: Relațiunile între inspectorul general al Macedoniei Hilmi-Pașa, și Valiul Salonicului Reus-Pașa, sunt foarte încordate. Ministrul s’a pronunțat pentru înlocuirea lui Reus-Pașa prin altă persoană. Măsuri contra bandelor Sofia. 29 Iunie.—In mod oficial se anunță că Hilmi-Pașa într’o convorbire pe care a avut-o la Monastir cu un fruntaș politic al Bulgariei a declarat că a dispus ca trupe întărite să pornească înspre satele amenințate de bande și să le apere. Brotalitățile militare în Rusia Petersburg, 29 iunie.—Brutalitatea militarizmului rus dă mare loc la fapte care nemulțumește publicul conștient. Astfel la Liban 2 corăbii de pescărie care se aflau în port, au fost cu tot dinadinsul ciocnite de o escadră rusă compusă de 8 torpedobote. Torpedobotul Burup a ciocnit acele corăbii făcîndu-le să se scufunde. Unii dintre pescari s’au înecat. Camarila din juniiarului Berlin, 29 iunie.—„Berliner Tageblatt“ publică o telegramă din Petersburg în care se dau știri asupra influenței pe care o are o Camarila asupra țarului. Astfel călătoria țarului a fost anunțată grație unui pretins atentat pe care l-ar fi descoperit Camarila ca fost pe punctul de a se executa contra țarului. Acest plan al Camarilei tinde a mii slăbi pe țar, pe care îl are de mult timp prizonier. Din cauza influenței acestei Camarile misticismul țarului face mereu progres. Astfel el de cîtva timp nu mai trăește decit în societatea ghicitorilor, a spiritiștilor și a pretinșilor oameni sfinți. Cu privire la această Camarilă ziaxiîl , T*. v ."A următoarele amănunte interesante: Țarina văduvă și întreaga curte de la Gatșchina nu mai au de mult legături cu curtea de la Peterhof. Relațiile dintre țarina văduvă și țarul Nicolaie sînt foarte încordate. Se asigură că din această pricină ea va pleca în curînd în Danemarca.De asemenea s'a înstrăinat mult de curtea de la Peterhof și marele duce Constantin, despre care se afirmă că nu admite reacționarismul pe care i l-a insuflat țarului Camarila care l-a înconjurat. In ce îl privește pe Stolipyn, el se bucură pe lângă țar de foarte multă încredere, ceia ce însamnă că el este în perfectă înțelegere cu cei care îl inspiră pe Neculaie II. Contele Voronzov rămîne la postul sau, cu toate demersurile făcute, încercările ca Europatkin să fie numit guvernator al Caucazului au rămas zădarnice. La propunerea aceasta țarul a răspuns în modul următor: Acesta e candidatul vostru, iar nu al meu. Steaua contelui Vite este cu desăvîrșire opusă pentru că el este considerat ca promotor al tuturor tulburărilor. Răceala dintre Rusia și Franța nu mai e secretă pentru nimeni Ministrul de finanțe a declarat că nu mai este nici o speranță de a putea obține un împrumut din partea Franței. Se crede însă că imediat după epoca secerișului se va face un împrumut în Germania. In vederea aceasta s'a făcut tratative cu un reprezentant al unei case de bancă din Berlin. Birgeîul provzeriu al Ausifleî Viena, 29 Iunie.Camera deputaților după o discuțiune de trei zile a trimis în cercetarea comisiunei speciale duetul provizoriu. Budapesta, 29 iunie—Greva generală a lucrătorilor a izbucnit azi pe vasele după râul Sava. Impiegații comerciali sau asociate cu greviștii. Toate magazinele sunt închise din cauza grevei. Această grevă a fost provocată de faptul că vastă iarnă au fost arestați 17 instigatori care au făcut agitațiuni contra ordinei publice. Două escadroane de cavalerie au fost trimise la Brod, unde a izbucnit greva. Municipalitatea din Brod unde a izbucnit greva. Municipalitatea din Brod a decis să adreseze vice șefului comitatului un memoriu cerînd punerea a capilor lucrătorilor, ceea ce ar presupune sfîrșitul grevei. Top consilierii comunali au demisionat. Vice șeful comitatului a raportat cazul telegrafic guvernului, așteptînd ordine în consecință. . * Esseg, 29 iunie. — In urma cerereîi grafice un batalion din reg. din Esseg pleacă la Brod astăsearii, dragoniî din Mitcovici și Ruina au plecat spre Brod, unde greva ia proporții mari. Toate magazinele sunt închise. Greviștii stau pe piața principală. In proclamațiunea adresată da primar populațiuneî o îndeamnă să fie liniștită. Reprezentantul guvernului a sosit la Brod. Lucrătorii sunt foarte îndirjiți și o mare agitație domnește in populațiune. Afacerea fostului ministrului italian Masosoma, 12 Iulie.Senatul s’a întrunit după amiazi sub președinția d-lui Canonico și a aprobat o disposițiune după care Senatul se constitue în înaltă Curte pentru a cerceta acuzarea formulată contra fostului ministru Nași și a secretarului sau Lombardo. După ridicarea ședinței președintele a comunicat că va începe în curînd interogatoriul acuzatului precum și cercetarea actelor preliminare. Se crede că procesul se va judeca în luna Octombrie. Țarul a amînat călătoria Paris, 29 Iunie.Ziarul „Le Galois“ află din Petersburg că țarul ar fi amînat călătoria proectată de cîteva zile pentru a putea primi pe generalul Brun, șeful statului major francez care va sosi în curînd la Petersburg. Petersburg, 29 Iunie.—Se comunică din Slavians, guvernămîntul Karkov, că un tren de mărfuri a deraiat lîngă oraș. Sunt cîțiva răniți. Executări Petersburg, 29 Iunie.—Trei din indivizi care au atacat la 12 Iunie Muntele de Pietate din cartierul principal, au fost spânzurați. Executarea celui de al patrulea a fost amânată în urma intervenirei mamei sale care vrea să dovedească un alibi încetarea unei greve Hamburg, 29 iunie.Adunarea oamenilor de mare a decis să reia munca fără condițiune și de îndată. Intre Rusia și Franța Petersburg, 29 iunie.—„Novoje Vremja“ continuă a face reproșuri Francie și califică conduita ambasadorului ei de Bompart, ca lipsită de tact. Ea zice că ambasadorul a simpatisat cu Duma și cu câțiva revoluționari și și-a arogat dreptul de control. Ziarul rusesc se bucură de articolul publicat de „Le Temps“ asupra relațiunilor franco-rusești. Celelalte ziare rusești sunt surprinse de faptul că ziarul oficios Rossia nu respunde la aceste atacuri. Expiîting ir poHiinsrs Bergen, 29 iunie.—Cu privire la expediția lui Welman la polul nord sosisc mmătoarele știri : Welman face pregătiri pentru o nouă încercare pe ziua de 1 August în cazul cînd timpul va fi favorabil. Prinderea unui spion japonez Londra, 29 Iunie.—Din New York se telegrafiază. In statul Santiago din America de Sud a fost prins un spion japonez, în momentul cînd lua schița unor fortărețe. El a fost arestat și numai cu multă greutate poliția l-a putut salva de furia poporului care voia să'l linșeze. Hepantul duminical Lisabona, 29 Iunie.—Guvernul are intențiunea să decreteze repaosul săptămânal obligînd pe toții patronii să acorde lucrătorilor un repaos de 24 ore consecutive. Au fost consultare în fața justiției Constantinopol, 29 iunie.—Curtea de apel invită pe Raii Bey, fost consul la Belgrad care a fugit la Atena unde dezvoltă o agitație subversivă, să compară în fața justiției în termen de zece zile. Onomastica suveranului Serbiei Azi, ziua onomastică a regelui Petru, unde Deum a avut loc la catedrală la care au asistat toți membrii corpului diplomatic. Regele Petru a fost călduros aclamat. La amiazi,a avut loc recepțiune la Palat. După amiazi sau dat serbări populare. Seara orașul a fost iluminat. Din Senatul francez Paris, 29 iunie.—Senatul a votat proectul de lege pentru regularea situațiunei înscrișilor maritimi de origină străină și dreptul lor la pensie. Senatul a votat apoi fără discuțiune proectul de lege pentru pedepsirea fraudelor vinului, proect deja votat de Cameră. Sesiunea corpurilor legiuitoare a fost apoi închisă. Pentru refugiații greci din Bulgaria Atena, 29 iunie.Guvernul a cumpărat o mare proprietate în Tesalia pentru a instala acolo pe grecii refugiați din Bulgaria, cu deosebire pe cel care locuiaui in orașul incendiat Anchialos. Proprietatea cumpărată dispune de forme și tot ce trebue pentru mâna timpului. Această fundațiune va primi numele de Noua Anehialos. Rezistența pasivă din Bohemia Viena, 29 Iunie. — Azi s’a prezentat ministrului de justiția o delegație a practicanților juriști din Praga, însoțită de o delegație din Viena. Delegația din Praga a promis că va înceta rezistența pasivă și că așteaptă în liniște nouile numiri. Congresul revoluționarilor ruși Londra, 29 iunie.— Congresul revoluționarilor ruși, care se va ține aci in cursul lunei viitoare, plănuește relntionarea terorismului in Rusia. Vor lua parte peste 700 de delegați din guvernămintele rusești. Nu vor fi admiși ca delegați la congres decît persoane cari au făcut cel puțin doui ani de închisoare. Socialiștii pioni și Duma Varșovia, 29 iunie.— Partidul socialist polonez a decis a boicota a treia alegere pentru Duma. El va lupta în toată Polonia pentru abținerea de la alegeri. Sukievs dorea între țar și Wilhelm Berlin, 29 iunie.—„National Zeitung“ publică următoarele știri pe care oficialitatea le confirmă : Ziarul francez „Gaulois“ a arătat ca împăratul Wilhelm și-a exprimat dorința da a se îTntîlni cu țarul și i-ar fi trimes in acest sens o scrisoare. E știut însă că demersul a provenit de la țar și nu de la împăratul Germaniei. Țarul a ținut să întoarcă acestuia vizita pe care Wilhelm l-a făcut la Björke. Este definitiv hotărîtă această întîlnire, a celor doui suverani, în apele Germaniei. Ucigașul ziaristului Volios Petersburg, 29 iunie. Ziarele din Voskova anunță acum în mod hotărîtor că ucigașul ziaristului și fostului deputat d-rul Voilos este Kasancev. Lucrătorul cumpărat de dînsul pentru executarea atentatului nu știa pe cine a ucis și a aflat abea seara din ziare. La citeva saptămîni el a asasinat pe Kasancev din răzbunare. Tinărul lucrător trece sub numele de Bedorov. Lemberg, 29 iunie.— Trai arestați și anume Ioachim Schwartzer, condamnat la trei ani pentru că a încercat să fure dela o casă de bancă două sute de mii coroane și deținuții Vasinski și Spirto au reușit să evadeze prin geamul de la celula lor. Ileala, contra generalului Irikov Petersburg1, 20 iunie —Prin ferestrele de la locuința șefului cazacilor din Stavropol s-au tras eri 20 de focuri asupra generalului Krilov care ocupă actualmente acest port. Generalul a fost grav rănit. Se asigură că atentatul a fost comis chiar de către cazaci, fiind ti Iat» Și la Londra, 29 iunie.— Reprezentantul Japoniei Aochi a declarat eri la Nitu-York că între Japonia și America nu există nici un fel de neînțelegere. Tot ce s'a scris despre diferendul (între cele două state și despre greutatea de a se putea cădea de acord, nu este decît produsul fanteziei acelor cari, la adăpost de orice responsabilitate, nu se sfiesc a induce în eroare publicul făcîndu-l să se aștepte la evenimente grave. In același timp departamentul marinei americane dezminte versiunea despre niște mari cumpărături de cărbuni, pentru flota din Filipine. decident de automobil iena. 29 iunie.Astăzi s-a făcut experiență cu un automobil de pompieri la Kalenberg. Pe drum automobilul a suferit un accident. Pe la orele 9 jum., automobilul avînă să facă o curbă, chefeurul nu putu să stringă frîna și vehiculul scobori panta cu atîta putere, încît șofeurul și inspectorul Chitli fură zvîrlil la distanța de cîțiva metri și răniți. Vehiculul nu mai poate fi utilizat deoarece i s’a stricat axa. S’a expediat o telegramă d-lui P* Aurelian. După banchet escursioniștii au făcut o plimbare cu vaporul pe Marea Neagră iar la orele 7 s’au reîntors la București Dan. _ Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOKUS* A, PARIS, iEiSI, traEii și BUDAPESTA ——■ ■ I —HWifffIIMII.I [UNK] kStinatia în Macedonia Greva din Ungaria Deraiere Trei evadați peesia / Crima din Calea Dorobanților In calea Dorobanților No. 133, s’a săvîrșit ori înaintea prînzului o crimă. Lazăr Avram, tapițer da’ trăsuri, a tras un glonte de revolver asupra tatălui său, bătrînul Avram Lazăr, în etate de 80 de ani, de meserie tapițer. Rănitul a fost internat la spitalul Filantropia. Starea lui nu e gravă. Criminalul a fost arestat și peste noapte deținut la poliție. In Adeverițl de astăzi vom reveni cu amănunte complecte.—d. i ziia Funționarilor comerciali din București Constanta, 29 Iunie.Azi dimineață la orele 7 au sosit în localitate cu tren special 250 membrii ai societate! generala a funcționarilor comerciali din București pentru a vizita pe colegii lor de aci și a asistat la sfințirea drapelului societateî, naș fiind d. prefect Vîrnav. Din gară escursioniștii au plecat direct la Mamaia de unde reîntorcîndu-se la orele jumătate, au fost primiți de comitetul societăței, autorități în frunte cu primarul Georgescu și un public numeros. După sfințirea drapelului a avut loc un banchet la care au toastat d-nii Vîrnav, prefectul județului, Christodorescu, secretarul camerei de comerț, Nedoviceanu, directorul băncei neuronale, Georgescu, primarul orașului, Drăgulănescu, președintele societăței funcționarilor comerciali din București și Salomon Tunis, secretarul societăței funcționarilor comerciali din localitate. Presa în Rusia . Măsurile de rigoare luate contra ei și efectele lor neașteptate . După dizolvarea Dumei, d. Stolypin, primul ministru al Rusiei, face să dispară și urma oara a mai rămas despre libertatea presei în Rusia, care, pe hîrtie, e garantată în țara cazacilor și pogromurilor. Numai în zece zile, șaisprezece ziare au fost oprite de a mai apare, patru primi redactori au fost aruncați în închisoare, iar altora li s-a impus o amendă globală de cincizeci de mii de lei. Un ziar liberal din Moscova, „Paruis”, a trebuit să-și înceteze apariția, deoarece modesta lui rezervă de capital a fost în întregime absorbită de amende. In felul acesta, presa constituțională , liberală e complect paralizată și înăbușită. Partea curioasă e că această distrazgere a presei libere e în favoarea literaturei celei mai revoluționare, celeia care propovăduește terorismul cel mai sîngeros. Aceasta circulă pe ascuns și nu poate fi în nici un chip atinsă, și cu cît ziarele libere sunt oprite de a apare cu atît literatura clandestină e căutată, cerută în urma dizolvarei Da* unei. Rezultatul e că rigorile ministeriale, contra presei regulate servesc numai ca să înmulțească propagarea foilor incendiare, cari predică răsturnarea țarului și a autocrației și aducerea republicii. ! A apărut „Belgia orientul“ Ho. 177 cu următorul sumar: I Flamin! sau automobil ? Maxim, Cronica Bucureșteană I). Taieor, Dijmuiala Obor, Idilio în ploaie (poezea) Const . Nutzescu, Cronica săptămîne, Crucișu, Voiaj de nuntă (poezea) Crucișu, Prezentările Const. Nutzescu, Viața stradei (poezea) Roelet, Pascal scrie (poezea) Ghiță Bismark, Pentru o piesă (poezea) j Ghită Bismark. iwiyriiw iinjijp 1 Modestia eruisarilor Cine n’a auzit de Neculcea Crâsnicarul ? Toată lumea. Modestia cu care el prezintă opera lui e vrednică d’a fi adusă la cunoștința tuturor ,mai ales în ziua de azî cînd așa ceva a ajuns un diamant rar. ( Iată ce spune Neculcea că cuprins de cartea : ’ „O samă de cuvinte ce nu sînfie scrise în Letopisăț, ce numai din om în om s’au auzit care s’au scris înaintea Domniei Dabiji! Vodă. Deci cine se va crede bine va fi, iar cine nu le va crede—iarăși va fi bine; cine precum îi va fi voia așa i va face“. Cronicarul Nicolae Costin are la sfîrșitul letopisețului sau însemnarea : I „1804 Februarie 6 am început al scrie, Săpt. 14 am sfîrșit acest Laitopiseț de scris“. „Și s’au scris de mini iubitoriuî de ostenele prin osteneala dreptei mele mini, în zilele prea luminatul lui și prea înălțatului Domnului nostru Alexandru Moruz Voevoda a toată Moldo-Vlahia la leat 1804 Săpt. 14 Antohi Sion“. „Să se știe că întru acest Letopfrseț sînt cinci mini, ce dinții este a me, ce de al doilea iaste a fratrilor I meu, a lui Ioaniță, ce de al treilea iaste a logofătului Ion dela moș Ia« i* nachi Dan bir Jicnicer, ce de al patrulea iaste vâtav Costachi Bogzan, iar ce de al cincilea iaste a bădițăi lui Vasili Tiz dela Balș. 1804J ! Săpt. 14“ „Antohi Sion“, i! Tot la aceste Letopisițî ai lui Cosmin, se mai găsește însemnarea: " „Dacă te-ai osîrdnicit întru acea stă multă osteneală cu scrierea a u»ineî cărți atîta de mare, și pentru că-i folositoare și Patrii, numele crede că-țî va sta nemuritoriu. Ă, Scîrlat Sardar“. * Pe o altă fonemare: „Rogu-vă pe toți cu umilință Ca să citiți cu fierbinte silință m v Pe această numită carte . A Că-I de folos mare foarte. Letopiseț fiindu-I numele, Spune zidirile și Domniile. Sfințiele voastre cuvioși părinți, D-voastră boieri creștini, frați blagovi (sloviț!. ‘]! Ca cetind a vi se lumina minte, ți Și vorovind să știți ce veți răspunde... Să vă rugați și pentru mine, Ca să dobîndesc ertăciune, Mult greșitul și mai micul 1 Antonie sin Iordachi Sion Poroșnicu. Și de va fi greș sau lipsă de cuvinte, îndreptați D-c. ca cel cu minte Eu pre cât scris l’am găsit, Atîta l’am și izvodit“ E de admirat cinstea copiștilor cronicarilor. Ei, toți, spun că au, scris din porunca cuiva, a vr’u*nui Domn, sau nu, lucruri scrisa mai de mult de cutare (Costin, Ureche, Neculcea, etc.),j O. Teleop , CiTiți în „DIMINEAȚA“ de mîiîie DumINiCă 1 Iulie UMBRA ȚARULUI RUSIEI 18 IM. —— MARE ROMAN DE ACTUALITATE — 1 - - — I ...— *!