Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)

1907-07-01 / nr. 1214

Anul IV. — No. 121* PUBLICITATEA cqncedatA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & C; BUCUREȘTI 1ő, Strada Karageorgevic), 18 BANI Telefon 3/4 Cine CTOR Duminicău I­ulie Obor CONST.­MILLE a­bonamente cu premii Un an „ • . . . « LeT 20 6 luni­­ . • « * « L­a 11­3 luni # * w fr * 66 BANI Pentru Caraitala Mo. 14/1 ® Profuncie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața în ultimele știri ale nopței x JMn.ron­ ® ziarului Str. Sărindar | Weder­ din Macedonia Biserica romînească din Crușova nmmwi^SalAW^aij] o MAMI la í Wa*M­ AST­AZI: 30 (13) Iunie 1907 HAUBSDAR ortodox : Consiliul celor 13 Apostol?­ Catolic : Margareta ■_____Răsăritul soarelui 4.33 m.—Apusul soarelui 8­03 p.m. Mampulin dutorități.—Toate autoritățile sînt deschise —Judiciare.—Instanțele Ju­­bliloii ju­decătorești deschisa.— Expoziții. —La Ateneu, expoziția de pictură sculp­­tată și gravură a soc. „Cercul artistic“. La Carpați orchestra Strauss.—La Oppler muzică militară.—La Lutter idem Sărindar orchestra Dinicu-Pitești.________________________________________________ ■s Htlsasis Farcul Otetelejana.— Compania lirică romină sub conducerea d-lui ■ Îl SStilLUI IS Const. Grigoriu va juca „Văduva veselă“, operetă în 3 acte. — Grădina Rașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca „Madan. Ordonanță“, vodevil cu cîntece în 3 acte.—Grădina Asabasaderi. — Trupa de stil­ ■nducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu-Buzău va juca „Zozo“, comedie cu cîntece realizată de d. G. Ranetti. Grădina­ Lieblich.—Se va juca, cu d. Goldenberg în ■ral titular, „Eroul Armatei“, operetă în 4 acte și 9 tablouri de Feinmann.—Grădina ■ineia—Artiștii asociați sub conducerea veteranului artist Theodor Popescu va juca l­otarul“ sau­ „Zavera lui Tudor Vladimirescu“ episod național cu cîntece, în 4 acte de IM. Pascali. — Moștenirea lui Evloghie Gheorghiev ~1­­ l~ —I Părerea profesorilor Plausel, Weis și Fadenheict, dreptul legal juridic și moral al guvernului bulgar de a se o pune in posesiunea moștenirea lui Gheorghiev . Hotărîrea tribunalelor rom­înești­ ­ . Se împlinesc 10 ani, la 1 iulie, de cînd a murit In București milionarul bulgar Evloghie Gheorghiev. Chestiunea moștenirei lui, a fost adu­să și rezolvată în fața instanțelor noas­tre judecătorești, conform legelor țărei și în persoana moștenitorilor. După tribunalele noastre, afacerea se consideră ca și terminată, dosarul ei fiind închis. Testamentul a fost scris de decedat în București, în limba rom­ână și e datat: 18 iulie 1882. Fiecare pagină e datată și semnată. Testatorul a lăsat o avere care trece de cîteva milioane, precum și mai multe instrucțiuni pentru a deter­mina fiecărui moștenitor partea ce­ i se cuvine din moștenire. Executor testa­mentar a fost constituit de I. E. Gheșov, șeful partidului nationalist din Bul­garia, care continuă și astăzi firma lui Evloghie Gheorghiev. Ca la orice moștenire de felul acesta, moștenitorii sunt In număr mare, încă de la deschiderea succesiunei, tri­bunalele noastre au avut de clarificat. Intre celelalte, și calitatea moștenitori­lor cari veneau­ să ceară anularea testa­mentului. Acești moștenitori s’au găsit cu persoana unei familii Goranov, care a cerut tribunalelor noastre anularea testamentului și deschiderea succesiunei au intestat și aceasta pe următoarele două motive: 1) că I. E. Gheșov, nu este adevăratul moștenitor, ci are numai calitatea de fidel commnei și, 2) că ade­văratul testament a fost ascuns, și s’a dat la iveală un altul, testamentul din 1882. In calitate de fidel commnei,­ I. E. Gheșov, nu putea să facă alt­ceva decit să execute testamentul în conformitate cu ultima dorință a defunctului. Tribunalele noastre au respins cere­rea Golanilor, ordonînd deschiderea succesiunei in conformitate cu testa­mentul lăsat. Odată chestiunea astfel rezolvată, I. E. Gheșov este pus in posesiunea averei rămase după urma lui Gheorghiev, în­deplinește toate regatele, iar asupra res­tului devine proprietar, continuînd a stăpini averea și astăzi. Acțiunea tribunalelor bulgărești Dacă pentru tribunalele noastre, ches­tiunea nu mai prezintă nici o contro­versă, cu totul contrariu stau lucruri­le în Bulgaria. Moștenitorii lui Evloghie, prin avoca­tul lor Filipov, au cerut Sobrăniei să dea putere guvernului bulgar, dea mi­nistrul de finanțe să deschidă acțiune publică contra lui I. E. Gheșov, pentru ca să restitue statului bulgar 1Ș mili­oane, avere rămasă după umia lui Gheorghiev și aceasta conform ultime­lor dorințe ale testatorului, care spune că in toată viața lui atît dînsul cit și fratele său, au muncit și făcut econo­mii numai ca să poată procura benefi­cii țarei lor. Pe aceste considerațiuni Sobrania vo­tează guvernului dreptul de a deschide acțiune publică în­potriva lui Gheșov, și ministrul Lazăr Ghenadiev, în nu­mele guvernului, la 7 Martie 1906, cere deschiderea acțiune­ la tribunalele bul­gare. Urmează apoi depozițiile martorilor, care au fost citați în istanță spre a se stabili care este devărata situație a lui I. E. Gheșov, și dacă el nu a falsificat ul­tima dorință a defunctului. Cererea statului bulgar se bazează pe următoarele considerațiuni: 1) că Ghe­șov, ca și ceilalți executori testamentari substituții lui, nu sunt decît niște moș­tenitori universali aparenți, nu insti­tuit­ cu dreptul de a devni moștenitori pe averea rămasă după executarea rega­telor, ci cu obligațiunea de a se preda această avere, țarei decedatului Evloghie Gheorghiev; 2) că sub numele de pa­trie, trebuesc să se înțeleagă și provin­ciile cari astăzi se găsesc sub suverani­tatea Turciei adică Macedonia și Adri­­anopole. Dreptul de acțiune, statul bulgar, prin ministrul de finanțe, îl motivează astfel: ,,că statul bulgar e purtătorul și apără­torul intereselor morale și materiale ale întregului popor bulgar“ și ca atare îi incumbă datoria de a lua măsuri le­gale, ca să forțeze pe I. E. Gheșov, prin­­tr’o hotărîre judecătorească, să-și înde­plinească sarcina lăsată de Ev. Gheor­­ghiev, adică să predea guvernului bul­gar restul din moștenire, care să fie în­trebuințat în scopuri naționale în părțile neindependente ale patriei. Părerea profesorului Planici D. I. E. Gheșov, in urma acestei ati­tudini a guvernului bulgar, a căutat să consulte mai multe celebrități europene asupra cazului sau. Astfel, s-a adresat profesorilor de la universitatea de drept din Paris, pro­fesorii de dret civil Planicl și A. Weis, iar din Bulgaria, a fost consultat profe­sorul universitar I. Fadcuhel. Profesorul M. Planiol, pentru a răspun­de la chestiune, formulează următoarele întrebări: Tribunalele din Sofia, sunt competente să judece cererea guvernului bulgar, cînd moștenirea a fost deschisă în stră­inătate? 2) Dacă tribunalele sînt competente, gu­vernul bulgar are el calitatea de a lu­cra în numele și locul moștenitorilor? 3) Dacă Guvernul are această calitate, pe ce argumente se bazează el și ce trebue să probeze pentru ca să cîștige procesul? și executorul testamentului, care ar fi u­­or angajamente secrete între testator­ii executorii testamentului, care ar fi puterea lor față de lege? 5) In sfîrșit, de ar fi existente aceste angajamente, ar fi putut ele să dea drept moștenitorilor de a cere partea din moș­tenire ? ta Iniîia întrebare, profesorul Planici răspunde că tribunalele bulgare nu sunt Competinte să judece o moștenire des­­­chisă în străinătate, această în confor­mitate cu legea care dispune că tribuna­lul unde s'a cerut deschiderea succesiu­nei, este singurul competinte să judece toate contestați­unile relative la moșteni­re. Acest principiu e aproape universal admis de toate legislațiunele. Apoi, ho­­tărirea dată de un tribunal, unde o suc­cesiune a fost deschisă, nu trebue să fie numai o regulă de lege internă, ci și un principiu în știința dreptului internațio­nal, pentru cazul cînd se nasc conflicte între tribunalele unei țări cu altă țară. După părere contrară e Wahl, care spune într’un articol publicat în ,­Jour­nal du dro­it international“, că tre­­buesc unite competinia judecătorească cu cea legislativă, cu alte cuvinte că a­­ceeași legislație trebue să conducă și legea după care să se reguleze deschi­derea succesiunei și statul ale cărui tribunale sunt competente să hotărască asupra succesiunei. Această idee însă, nu are nici o im­portanță și nici o aplicare. In F­ranța, ce e drept, există un arti­col (14) c. civil), care dă drept france­zilor de a chema în judecată pe un stră­in, chiar cînd acesta nu are domiciliu în țară. Acest articol de favoare pentru fran­cezi, este însă foarte mult criticat, as­tăzi, acest articol e cel mai puțin apli­cat. In acest sens, Planiol, citează cazul unei franceze, Parrain, care, moare la Roma și lasă o avere numai mobiliară, instituind pe un danez Murphy ca moș­tenitor universal. Fratele decedatei, cheamă în jude­cată pe soțul surorei sale și pe execu­torul testamentar, în fața instanțelor judecătorești din Paris. (Tribunalul Se­rnei). Tribunalul se declară competent să ju­dece procesul, însă Murley, făcînd apel, curtea a rezolvat procesul în fav­oarea executorului testamentar, statuînd că tribunalele franceze nu sunt competente să judice procesul de succesiune în ca­zul de față, întru­cit decedata a avut în ora morței domiciliul la Roma, unde a fost deschisă succesiunea. In cursul acestui proces, art. 14 c. c., deși invo­cat, n’a fost luat în considerație, întru cît el privește aligațiunile contractate, iar în cazul de față chestiunea era re­lativă la anularea unui testament. Planu­l trage următoarea concluzie: cu privire la prima întrebare, tribunalele din Bulgaria trebuia să se declare in­competente în judecarea acestui proces, de­oarece succesiunea a fost deschisă în București, unde a fost și domiciliul de­cedatului. O pretenție curioasă Pentru a trece la­ a doua întrebare, Planios face o mică derogare. Evloghie Gheorghiev, lasă nu direct Bulgariei restul ce va prisosi din succe­siune, ci acelor părți ai patriei sale, cari sunt sub puterea Turciei, Macedo­nia și Andrianopolul. Planios, înainte de toate spune, „în acest proces totul e ciudat. Statul bulgar intentează acțiune de interes pur privat în fața tribunale­lor sale, și formulează cereri care cad în sarcina unor persoane supuși străini. Aces­t fapt constitue un paradox, greu de înțeles. Planu­l respinge acest punct. Intre­­bîndu-se pe ce bază apără statul bulgar interesele unor supuși străini. Cum poate guvernul bulgar să formuleze în numele acestor străini cereri, fapt care nu intră decît în dreptul personal al celor vizați, iar nu al guvernului bul­gar. Pe ce suveranitate guvernul bulgar își bazează cererea? Statul n’are dreptul să intenteze acțiuni de drept, aparținînd particularilor. In fața judecătorilor fun­cționarii speciali ai statului apără nu­mai interesele publice sau averile sta­tului Pentru ca totuși cererea guvernului bulgar să fie primită, el trebue să se pezinte ca persoană morală, după drep­tul public, numit ru lăsindui-se prin tes­tament o parte oarecare din averea ce ea pretinde. Lucrul acesta nu se spune în cererea guvernului bulgar și nici prin testament nu s’a lăsat nimic statului bulgar. Pe de altă parte, faptul însuși că s’a făcut legat Macedoniei, nu dă drept guver­nului bulgar să deschidă acțiune, și a­­ceasta ori și cine înțelege de ce. La a treia întrebare, Planici răspun­de, chiar dacă s’ar admite proba cu mar­tori, pentru a se demonstra care a fost ultima dorință a testatorului, chiar dacă, în fine, s'ar găsi documentele care obligă pe Gherov să restitue averea guvernului bulgar, ele n’ar avea nici o însemnătate legală. Dacă proba cu mar­tori este admisă, ea trebue să fie pe o bază sigură și precisă, să nu lase nici o urmă de neîncredere în conștiința ju­decătorului. Asupra celei de-a patra chestiune, Pla­nicl spune că ea nu prezintă nici un in­teres, căci orice legate lăsate în numele comunităților din Macedonia sau Adri­­anopole au viituri de formă, după legile românești, și deci sunt nule; apoi ele sunt referite unor instituțiuni cari să găsesc in Turcia și cari, ca atare nu au putința materială să primească o moș­tenire sau legat lăsat în interesul lor. In fine, la a cincea întrebare Planu­l răspunde că chiar de ar fi considerate ca legate existente, ele nu dau loc decît la o simplă obligațiune morală din par­tea executorului testamentar de a le executa sau nu. Concluzie Profesorii André Weis și I. Fadenheht, se exprimă in același sens ca și Pla­nici. Fadenheht citează în sprijinul o­­piniunelor sale atît legislația țarei sale, cît mai ales legile romîneștî și, în spe­cial pe d. Alexandrescu, profesorul nos­tru de la facultatea de drept din Iași. Ca concluziune generală, toate opini­­unele exprimate, arată că guvernul bul­gar nu are dreptul să intenteze o astfel de cerere și că tribunalele bulgare nu sunt competente să judece această a­facere. „ .......... ’ -A ijs­HT S. Donev. Telegrame Viena, 29 iunie.—Semi-oficiosul ,,Pol.­Cor.“ află următoarele din Constantinople: Relațiunile între inspectorul gene­ral al Macedoniei Hilmi-Pașa, și Va­liul Salonicului Reus-Pașa, sunt foar­­te încordate. Ministrul s’a pronunțat pentru în­locuirea lui Reus-Pașa prin altă persoană. Măsuri contra bandelor Sofia. 29 Iunie.—In mod oficial se anunță că Hilmi-Pașa într’o con­vorbire pe care a avut-o la Monastir cu un fruntaș politic al Bulgariei a declarat că a dispus ca trupe întărite să pornească în­spre satele amenin­țate de bande și să le apere. Brotalitățile m­ilitare în Rusia Petersburg, 29 iunie.—Brutalita­tea militarizmului rus dă mare loc la fapte care nemulțumește publicul conștient. Astfel la Liban 2 corăbii de pescărie care se aflau în port, au fost cu tot­ dinadinsul ciocnite de o escadră rusă compusă de 8 torpedo­­bote. Torpedobotul Burup a ciocnit acele corăbii făcîndu-le să se scufun­de. Unii dintre pescari s’au înecat. Camarila din junii­­arului Berlin, 29 iunie.—„Berliner Ta­geblatt“ publică o telegramă din Pe­tersburg în care se dau știri asupra influenței pe care o are o Camarila a­supra țarului. Astfel călătoria țaru­lui a fost anunțată grație unui pre­tins atentat pe care l-ar fi descoperit Camarila ca fost pe punctul de a se executa contra țarului. Acest plan al Camarilei tinde a mii slăbi pe țar, pe care îl are de mult timp prizonier. Din cauza influenței acestei Cama­rile misticismul țarului face mereu progres. Astfel el de cît­va timp nu mai trăește de­cit în societatea ghici­torilor, a spiritiștilor și a pretinșilor oameni sfinți. Cu privire la această Camarilă ziaxiîl , T*.­ v ."A următoarele amănunte interesante: Țarina vădu­vă și întreaga curte de la Gatșchina nu mai au de mult le­gături cu curtea de la Peterhof. Re­lațiile dintre țarina văduvă și țarul Nicolaie sînt foarte încordate. Se asigură că din această­­ pricină ea va pleca în curînd în Danemarca.­­De asemenea s'a înstrăinat mult de curtea de la Peterhof și marele duce Constantin, despre care se afirmă că nu admite reacționarismul pe ca­re i l-a insuflat țarului Camarila care l-a înconjurat. In ce­ îl privește pe Stolipyn, el se bucură pe lângă țar de foarte mul­tă încredere, ceia ce însamnă că el este în perfectă înțelegere cu cei care îl inspiră pe Neculaie II. Contele Voronzov rămîne la pos­tul sau, cu toate demersurile făcute, încercările ca Europatkin să fie numit guvernator al Caucazului au rămas zădarnice. La propunerea a­­ceasta țarul a răspuns în modul ur­mător: Acesta e candidatul vostru, iar nu al meu. Steaua contelui Vite este cu desăvîrșire opusă pentru că el este considerat ca promotor al tu­turor tulburărilor. Răceala dintre Rusia și Franța nu mai e secretă pentru nimeni Minis­trul de finanțe a declarat că nu mai este nici o speranță de a putea obți­ne un împrumut din partea Franței. Se crede însă că imediat după e­­poca secerișului se va face un îm­prumut în Germania. In vederea a­­ceasta s'a făcut tratative cu un re­prezentant al unei case de bancă din Berlin. Birgeîul provzeriu al Au­sifleî Viena, 29 Iunie.­Camera deputaților după o discuțiune de trei zile a trimis în cercetarea comisiunei speciale du­etul provizoriu. Budapesta, 29 iunie—Greva generală a lucrătorilor a izbucnit azi pe vasele după râul Sava. Impiegații comerciali s­au asociate cu greviștii. Toate magazi­nele sunt închise din cauza grevei. A­­ceastă grevă a fost provocată de faptul că vastă iarnă au fost arestați 17 insti­gatori care au făcut agitațiuni contra ordinei publice. Două escadroane de ca­valerie au fost trimise la Brod, unde a izbucnit greva. Municipalitatea din Brod unde a izbucnit greva. Municipalitatea din Brod a decis să adreseze vice șefu­lui comitatului un memoriu cerînd pu­nerea a capilor lucrătorilor, ceea ce ar presupune sfîrșitul grevei. Top consilierii comunali au demisio­nat. Vice șeful comitatului a raportat cazul telegrafic guvernului,­­ așteptînd ordine în consecință. . * Esseg, 29 iunie. — In urma cerereî­i grafice un batalion din reg. din Es­­seg pleacă la Brod astăsearii, dragoniî din Mitcovici și Ruina au plecat spre Brod, unde greva ia proporții mari. Toate magazinele sunt închise. Greviștii stau­ pe piața principală. In proclama­țiunea adresată da primar populațiuneî o îndeamnă să fie liniștită. Reprezen­tantul guvernului a sosit la Brod. Lu­­crătorii sunt foarte îndirjiți și o mare agitație domnește in populațiune. Afacerea fostului ministrului italian Maso­soma, 12 Iulie.­Senatul s’a întrunit după amiazi sub președinția d-lui Ca­­nonico și a aprobat o disposițiune după care Senatul se constitue în înaltă Curte pentru a cerceta acuzarea formulată contra fostului ministru Nași și a se­cretarului sau Lombardo. După ridica­rea ședinței președintele a comunicat că va începe în curînd interogatoriul acuzatului precum și cercetarea acte­lor preliminare. Se crede că procesul se va judeca în luna Octombrie. Țarul a amînat călătoria Paris, 29 Iunie.­Ziarul „Le Galois“ află din Petersburg că țarul ar fi amî­nat călătoria proectată de cîteva zile pen­tru a putea primi pe gene­ralul Brun, șeful statului major francez care va sosi în curînd la Petersburg. Petersburg, 29 Iunie.—Se comunică din Slavians, guvernămîntul Karkov, că un tren de mărfuri a deraiat lîngă oraș. Sun­t cîțiva răniți. Executări Petersburg, 29 Iunie.—Trei din indivizi­ care au atacat la 12 Iunie Muntele de Pietate din cartierul principal, au fost spânzurați. Execu­tarea celui de al patrulea a fost a­­mânată în urma intervenirei mamei sale care vrea să dovedească un alibi încetarea unei greve Hamburg, 29 iunie.­Adunarea oamenilor de mare a decis să reia munca fără condițiune și de îndată. Intre Rusia și Franța Petersburg, 29 iunie.—„Novoje Vremja“ continuă a face reproșuri Francie­ și califică conduita ambasa­dorului ei de Bompart, ca lipsită de tact. Ea zice că ambasadorul a sim­­patisat cu Duma și cu câți­va revolu­ționari și și-a arogat dreptul de con­trol. Ziarul rusesc se bucură de ar­ticolul publicat de „Le Temps“ a­­supra relațiunilor franco-rusești. Celelalte ziare rusești sunt sur­prinse de faptul că ziarul oficios Ross­ia nu respunde la aceste atacuri. Expiîtin­g ir poHii­nsrs Bergen, 29 iunie.—Cu privire la ex­pediția lui Welm­an la polul nord so­si­sc mmătoarele știri : Welman face pregătiri pentru o nouă încercare pe ziua de 1 August în ca­zul cînd timpul va fi favorabil. Prinderea unu­i spion japonez Londra, 29 Iunie.—Din New York se telegrafiază. In statul Santiago din Ame­rica de Sud a fost prins un spion japo­nez, în momentul cînd lua schița unor fortărețe. El a fost arestat și numai cu multă greutate poliția l-a putut salva de furia poporului care voia să'l lin­șeze. Hepantul duminical Lisabona, 29 Iunie.—Guvernul are in­­tențiunea să decreteze repaosul săptă­mânal obligînd pe toții patronii să a­­corde lucrătorilor un repaos de 24 ore consecutive. Au fost consul­tare în fața jus­­tiției Constantinopol, 29 iunie.—Curtea de a­­pel invită pe Raii Bey, fost consul la Belgrad care a fugit la Atena unde dez­voltă o agitație subversivă, să compară în fața justiției în termen de zece zile. Onomastica suveranului Serbiei Azi, ziua onomastică a regelui Petru, un­de Deum a avut loc la catedrală la care au asistat toți membrii corpului di­plomatic. Regele Petru a fost călduros aclamat. La amiazi,a avut loc recepți­­une la Palat. După amiazi sau dat ser­bări populare. Seara orașul a fost ilu­minat. Din Senatul francez Paris, 29 iunie.—Senatul a votat pro­­ectul de lege pentru regularea situați­­unei înscrișilor maritimi de origină străină și dreptul lor la pensie. Senatul a­ votat apoi fără discuțiune proectul de lege pentru pedepsirea fraudelor vinu­lui, proect deja votat de Cameră. Sesiunea corpurilor legiuitoare a fost apoi închisă. Pentru refugiații greci din Bul­garia Atena, 29 iunie.­Guvernul a cum­părat o mare proprietate în Tesalia pentru a instala acolo pe grecii refu­giați din Bulgaria, cu deosebire pe cel care locuiaui in orașul incendiat An­­chialos. Proprietatea cumpărată dispune de forme și tot ce trebue pentru mân­­a timpului. Această fundațiune va pri­mi numele de Noua Aneh­ialos. Rezistența pasivă din Bohemia Viena, 29 Iunie. — Azi s’a prezentat ministrului de justiția o delegație a practicanților juriști din Praga, însoțită de o delegație din Viena. Delegația din Praga a promis că va înceta rezistența pasivă și că așteaptă în liniște nouile numiri. Congresul revoluționarilor ruși Londra, 29 iunie.— Congresul revo­luționarilor ruși, care se va ține aci in cursul lunei viitoare, plănuește relntio­­narea terorismului in Rusia. Vor lua p­arte peste 700 de delegați din guver­­nămintele rusești. Nu vor fi admiși ca delegați la congres decît persoane cari au făcut cel puțin doui ani de închi­soare. Socialiștii pioni și Duma Varșovia, 29 iunie.— Partidul socia­list polonez a decis a boicota a treia alegere pentru Duma. El va lupta în toată Polonia pentru abținerea de la al­egeri. Sukievs dorea între țar și Wilhelm Berlin, 29 iunie.—„National Zeitung“ publică următoarele știri pe care oficia­litatea le confirmă : Ziarul francez „Gaulois“ a arătat ca împăratul Wilhelm și-a exprimat dorința da a se îTntîlni cu țarul și i-ar fi tri­mes in acest sens o scrisoare. E știut însă că demersul a provenit de la țar și nu de la împăratul Germaniei. Țarul a ținut să­­ întoarcă acestuia vizita pe care Wilhelm l-a făcut la Björke. Este definitiv hotărîtă această întîl­­nire, a celor doui suverani, în apele Germaniei. Ucigașul ziaristului Volios Petersburg, 29 iunie.­­ Ziarele din Voskova anunță acum­ în mod hotărîtor că ucigașul ziaristului și fostului depu­tat d-rul Voilos este Kasancev. Lucră­torul cumpărat de dînsul pentru exe­cutarea atentatului nu știa pe cine a ucis și a aflat abea seara din ziare. La citeva saptămîni el a asasinat pe Kasancev din răzbunare. Tinărul lucră­tor trece sub numele de Bedorov. Lemberg, 29 iunie.— Trai arestați și anume Ioachim Schwartzer, condamnat la trei ani pentru că a încercat să fure dela o casă de bancă două sute de mii coroane și deținuții Vasinski și Spirto au­ reușit să evadeze prin geamul de la celula lor. Ileala, contra generalului Irikov Petersburg1, 20 iunie —Prin feres­trele de la locu­ința șefului cazacilor din Stavropol s-au tras eri 20 de focuri asupra generalului Krilov care ocupă actualmente acest port. Generalul a fost grav rănit. Se asigură că atentatul a fost co­mis chiar de către cazaci, fiind­ ti Iat» Și la­ Londra, 29 iunie.— Reprezentan­tul Japoniei Aochi a declarat eri la Nitu-York­ că între Japonia și Ame­rica nu există nici un fel de neîn­țelegere. Tot ce s'a scris despre di­ferendul (între cele două state și despre greutatea de a se putea că­dea de acord, nu este decît produs­ul fanteziei acelor cari, la adăpost de orice responsabilitate, nu se sfiesc a induce în eroare publicul făcîndu-l să se aștepte la evenimente grave. In același timp departamentul marinei americane dezminte versiu­nea despre niște mari cumpărături de cărbuni, pentru flota din Filipine. decident de automobil­ ­iena. 29 iunie.­Astăzi s-a fă­cut experiență cu un automobil de pompieri la Kalenberg. Pe drum au­tomobilul a suferit un accident. Pe la orele 9 jum., automobilul avînă să facă o curbă, chefeurul nu putu să stringă frîna și veh­iculul scobori panta cu atîta putere, în­cît șofeu­­rul și inspectorul Chitli fură zvîrli­l la distanța de cîțiva metri și răniți. Veh­iculul nu mai poate fi utili­zat deoarece i s’a stricat axa. S’a expediat­ o telegramă d-lui P* Aurelian. După banchet escursioniștii au făcut o plimbare cu vaporul pe Marea Neagră iar la orele 7 s’au reîntors la București Dan. _ Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LOKUS* A, PARIS, iEi­SI, traEii și BUDAPESTA ——■ ■ I —HWifffII­­MII.I­­­­­­ [UNK] kStinatia în Macedonia Greva din Ungaria Deraiere Trei evadați peesia / Crima din Calea Dorobanților In calea Dorobanților No. 133, s’a să­­vîrșit ori înaintea prînzului o crimă. Lazăr Avram, tapițer da’ trăsuri, a tras un glonte de revolver asupra tată­lui său, bătrînul Avram Lazăr, în etate de 80 de ani, de meserie tapițer. Rănitul a fost internat la spitalul Fi­lantropia. Starea lui nu e gravă. Criminalul a fost arestat și peste noapte deținut­ la poliție. In Adeverițl de astăzi vom reveni cu amănunte complecte.—d. i­ ziia Funțion­arilor comerciali din București Constanta, 29 Iunie.­Azi dimineață la orele 7 au sosit în localitate cu tren special 250 membrii ai societate! gene­rala a funcționarilor comerciali din Bu­curești pentru a vizita pe colegii lor de aci și a asistat la sfințirea drapelului societateî, naș fiind d. prefect Vîrnav. Din gară escursioniștii au plecat di­rect la Mamaia de unde reîntorcîndu-se la orele­­ jumătate, au fost primiți de comitetul societăței, autorități în frunte cu primarul Georgescu și un public nu­meros. După sfințirea drapelului a avut loc un banchet la care au toastat d-nii Vîr­nav, prefectul județului, Christodorescu, secretarul camerei de comerț, Nedovi­­ceanu, directorul băncei neuronale, Georgescu, primarul orașului, Drăgulă­­nescu, președintele societăței funcționa­rilor comerciali din București și Salo­mon Tunis, secretarul societăței funcți­onarilor comerciali din localitate. Presa în Rusia . Măsurile de rigoare luate contra ei și efectele lor neașteptate . După dizolvarea Dumei, d. Stolypin, primul ministru al Rusiei, face să dis­pară și urma oara a mai rămas despre libertatea presei în Rusia, care, pe hîr­­tie, e garantată în țara cazacilor și po­gromurilor. Numai în zece zile, șaisprezece ziare au­ fost oprite de a mai apare, patru­­ primi redactori au­ fost aruncați în în­chisoare, iar altora li s-a impus o a­­mendă globală de cincizeci de mii de lei. Un ziar liberal din Moscova, „Paruis”, a trebuit să-și înceteze apariția, de­oarece modesta lui rezervă de capital a fost în întregime absorbită de amende. In felul acesta, presa constituțională , liberală e complect paralizată și înă­bușită. Partea curioasă e că această distraz­­­gere a presei libere e în favoarea­­ literaturei celei mai revoluționare, ce­­­­leia care propovăduește terorismul cel mai sîngeros. Aceasta circulă pe ascuns și nu poate fi în nici un chip atinsă, și cu cît ziarele libere sunt oprite de­­ a apare cu atît literatura clandestină e căutată, cerută în urma dizolvarei Da* unei. Rezultatul e că rigorile ministeriale, contra presei regulate servesc numai ca­­ să înmulțească propagarea foilor incen­­diare, cari predică răsturnarea țarului și a autocrației și aducerea republicii. ! A apărut „Belgia orientul“ Ho. 177 cu următorul sumar: I Flamin! sau automobil ? Maxim, Cro­­­­nica Bucureșteană I). Taieor, Dijmuiala­­ Obor, Idilio în ploaie (poezea) Const . Nutzescu, Cronica săptămîne, Crucișu,­­ Voiaj de nuntă (poezea) Crucișu, Prezen­­tările Const. Nutzescu, Viața stradei (poezea) Roelet, Pascal scrie (poezea) Ghiță Bismark, Pentru o piesă (poezea) j Ghită Bismark. iwiyriiw iinjijp 1 Modestia eruis­arilor Cine n’a auzit de Neculcea Crâs­­­nicarul ? Toată lumea. Modestia cu­ care el prezintă opera lui e vred­­­nică d’a fi adusă la cunoștința tu­­­­­turor ,mai ales în ziua de azî cînd așa ceva a ajuns un diamant rar. (­ Iată ce spune Neculcea că cuprin­s de cartea : ’­­ „O samă de cuvinte ce nu sînfi­e scrise în Letopisăț, ce numai din om în om s’au auzit care s’au scris înaintea Domniei Dabiji! Vodă. Deci cine se va crede bine va fi, iar cine nu le va crede—iarăși va fi bine; cine precum îi va fi voia așa i va face“. Cronicarul Nicolae Costin are la sfîrșitul letopisețului sau însemna­rea : I „1804 Februarie 6 am început al scrie, Săpt. 14 am sfîrșit acest La­i­topiseț de scris“. „Și s’au scris de mini iubitoriuî de ostenele prin osteneala dreptei mele mini, în zilele prea luminatul lui și prea înălțatului Domnului no­­­stru Alexandru Moruz Voevoda a toată Moldo-Vlahia la leat 1804­ Săpt. 14 Antohi Sion“. „Să se știe că întru acest Letopfr­seț sînt cinci mini, ce dinții este a­­ me, ce de al doilea iaste a fratrilor I meu, a lui Ioaniță, ce de al treilea iaste a logofătului Ion dela moș Ia« i* nachi Dan bir Jicnicer, ce de al pa­­­trulea iaste vâtav Costachi Bogzan, iar ce de al cincilea iaste a bădiță­­i lui Vasili Tiz dela Balș. 1804J ! Săpt. 14“ „Antohi Sion“, i! Tot la aceste Letopisițî ai lui Cos­m­in, se mai găsește însemnarea: " „Dacă te-ai osîrdnicit întru acea­ stă multă osteneală cu scrierea a u»­i­neî cărți atîta de mare, și pentru­­ că-i folositoare și Patrii, numele­ crede că-țî va sta nemuritoriu. Ă, Scîrlat Sardar“. *­ Pe o altă fone­mar­e: „Rogu-vă pe toți cu umilință Ca să citiți cu fierbinte silință m v Pe această numită carte . A Că-I de folos mare foarte. Letopiseț fiindu-I numele, Spune zidirile și Domniile. Sfințiele voastre cuvioși părinți, D-voastră boieri creștini, frați blagovi (sloviț!.­ ‘]! Ca cetind a vi se lumina minte, ți Și vorovind să știți ce veți răspunde... Să vă rugați și pentru mine, Ca să dobîndesc ertăciune,­­ Mult greșitul și mai micul 1 Antonie sin Iordachi Si­on Poroșnicu. Și de va fi greș sau lipsă de cuvinte,­­ îndreptați D-c. ca cel cu minte Eu pre cât scris l’am găsit, Atîta l’am și izvodit“ E de admirat cinstea copiștilor cronicarilor. Ei, toți, spun că au,­ scris din porunca cuiva, a vr’u*­­nui Domn, sau nu, lucruri scrisa mai de mult de cutare (Costin, U­­reche, Neculcea, etc.),­­j O. Teleop , CiTiți în „DIMINEAȚA“ de mîiîie DumINiCă 1 Iulie UMBRA ȚARULUI RUSIEI 18 IM. —— MARE ROMAN DE ACTUALITATE — 1 - - — I ...— *!

Next