Dimineaţa, septembrie 1907 (Anul 4, nr. 1276-1305)

1907-09-01 / nr. 1276

Áriul IV—No. 127C PUBLICITATEA coscedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co, BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), ÎS Telefon 3/4 GBiL&i2 m TOATA ȚAKA V WHKS Jt-^SiiiÄSaCäSSCffl*: Smbatîă î Septembrie 1907 DIRECTOR CONST. MILLE a­bonamente cu premii Un an LcT 20 6 luni ^ 11 3 lunii . I * I • < „ 6 TELEFON I Pentru Capitală Se. 14/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața ora ultimele știri ale nopței . Bizatorrile ziarului &8tr. Sărindar U Soarta gradinei Gaihe din Weimar Weimar, 30 August.­­ Acum altoua zile s’a vîndut cdim­peiantului de hore Weinhart, o parte din grădina Göihe din parcul Weimar. Pentru a înlătura prozaica întrebuin­țare a grădinii marelui poet german, marele duce Wilhelm Ernest a răscum­părat-o, menținînd-o în starea în care se află. Presa străină și reacționarismul guvernului ungar Londra, 30 August.—Corespondentul din Ungaria al ziarului „Morning Post“ a scris de curînd numitului ziar un ar­ticol în care ilustrează cu exemple ca­racterul reacționar al guvernului coali­ții­, insistind intre altele asupra perse­cuției îndreptate în contra romînilor. Corespondentul londonez al ministru­lui de comerț ungar, Wilhelm Rutzk­y, trimite acum o scrisoare ziarului, în­­cercînd să­ respingă acuzările aduse gu­vernului ungar. „Morning Post“ adaugă scrisorii de rectificare următoarele observații . Considerăm competițța articolului pri­mit de la corespondentul nostru asupra guvernului ungur. Istoria și literatura vin să întărească acuzarea că guvernul ungur este apăsător. Acei ce studiază această literatură își capătă convingerea că guvernul ungur eoraiio și azi ne­dreptăți, in special față de romîni“. Accident pe cale ferată Colonia, 30 August.­Pe calea fe­­rată în apropiere de Enzkirschen- Düren s-a întîmplat un accident care putea să producă o teribilă ca­­tastrofă. Conducătorul locomotivei unui tren plin de pasageri a observat în ultima secundă că locomotiva se în­clină și e gata să se răstoarne. El putu constata că înaintea lui pe o întindere mare șinele lipsesc. Trenul a fost oprit pe loc, evitîndu-se ast­fel o groaznică nenorocire. Condamnarea unui artist Dresda, 30 August.­Artistul Lef­­fler a fost condamnat la 3 luni în­chisoare pentru că a provocat la dela pe d-rul Bezeel, șeful orches­trei da la Opera imperială. Lefflep îl provocase la duel pen­tru că bănuia că el ar întreține re­lații amoroase cu soția sa. O execuție Londra, 30 August.— Arabul care a ucis la Casablanca pe un lord englez. A fost arestat. El va fi executat. Măsuri pentru restabilirea liniș­­tei la Odesa Berlin, 30 August.­­ Se telegrafiază din Odesa că generalul Noviski, noul șef al poliției, a publicat o ordonanță in care arată că cea mai de seamă da­tărie a autorităților este să vegheze a­­­supra siguranței vieții locuitorilor. El declară ca în nici un caz nu se vor to­lera noul tulburări în­potriva evreilor. Șeful poliției declară că va cerceta locuințele din cartierele mărginașe pen­tru a se convinge de cele petrecute și Cele ce se mai pun la cale. Starea prințului de Coburg Karlasbad, 30 August.­Starea prin­cipelui de Coburg continuă a fi gravă. * Karlsbad, 30 August.—Buletinul de a­­seară asupra stărei sănătățeî prințului de Coburg zice că noaptea a fost foarte critică și că temperatura s­­ a scoborît la 30.7 iar pulsul la 93. Bolnavul nu a mai sughițat, iar funcțiunile intestinului erau normale. Liniștea la Chișinău­ Chișinău, 30 August. — Agenția Westnnc spune că zgomotele după care un pogrom ar fi isbucnit era la Chișinău nu se adeverește. Li­niștea cea mai deplină domneș­te aci. Fericolul galben în America Londra, 30 August.—Ziarul „Tribuna“ află din Vancuver . S’au luat mare măsură militară la Vancuver și Victoria, ca să nu se mai repete turburările contra chinezilor și japonezilor. In partea de vest a orașului Van­cuver au izbucnit aseară două puter­nice incendii. Focul a fost pus inten­ționat pentru a atrage pe pompieri și poliție, și aceștia părăsind cartierele chinezilor, mulțimea să poată reîncepe tulburările.• Aseară au sosit la Victoria 1164 imi­grați din Asia; pentru sfirșitul săptă­­minei sunt așteptate alte grupuri și mai numeroase. Guvernul anunță că se tratează o in­­țelegere cu guvernul japonez potrivit căreia să nu mai poată fi primiți anual mai mult de 500 imigrați. Mai bine de o mie de imigrați japo­nezi sunt pe drum acum.­­ In cercurile chinezilor a domnit ei e o mare fierbere. Se descoperise cada­vrul unui chinez spinzurat de un co­pac. Poliția declară că el n’a spinzurat și că nu e vor­ba de o crimă. A tre­buit mult timp pentru ca chinezii să se convingă despre aceasta și să reintre in liuiște­­tele uimitoa­­re pe cari le-a dat răspân­direa liber cugetărea în străinătate și în special în America și a vorbit des­pre acțiunea viitoare. După amiază s-a ținut ședința ple­­nară publică care a durat de la orele 1 pînă la 6. Înaintea intrărei în ordinea de zi, congresul, după propunerea președinte­lui, ia o rezoluție prin care dezaprobă nouile e­xcese dintre germani și ceh­i la Prahatici. In această rezoluție con­gresul atribue aceste excese clericalilor care nu pierd nici o ocazie de a pescui în apă turbure. La dezbaterile asupra școalei viitoare, delegatul vienez, Zocker, a rostit un discurs foarte aplaudat în care arată că clericalii nesocotesc și falsifică legile. Face un tablou real al clericalismului ilustrat prin citații, arătând că clerul, prin educația lui, tinde a crea oameni fără voință și ajunge la concluzia că pă­rinții care-șî iubesc copiii, trebue să-i educe în spiritul liberei­ cugetări. Poliț­a a căutat să împedice bunul mers al consfătuirei. Presa liber/cugetătoare e de aseme­nea terorizată de clericali. Prima ediție a ziarului ceh­ „Volna Myslenka“ („Li­bera Cugetare“) a fost confiscată, iar a doua a apărut cenzurată. E posibil ca congresul să fie împe­­dicat înainte de a-șî fi terminat șe­dințele. In ziua a patra s’au alcătuit comi­­siunile speciale și s’au început dez­baterile. Azi după amiază la orele 1 a avut loc ședință publică. Delegatul german Peter Schmal ar­gumentează necesitatea separației bise­­ricei de stat. Profesorul universitar C’h Krejcy cere în interesul culturel sepa­rația bisericei de stat pretutindeni pen­tru a se pune capăt dogmelor privile­giate. Literatul vienez Zonker descrie cu date sta tid­ice starea materială a preo­ților. D­legatul francez Delarire, arată re­zultatele practice ale luptei dată in Franța pentru separația bisericii de stat. * Praga, 30 August.—Hugo Z­nke­r, re­dactorul revistei săptămânale vieneze „Der Kampfer“., unul din membrii mar­canți ai congresului, ar fi probabil, dat judecăței pentru a fi insultat clericaliz­­mul în discursul ținut la congres. * Praga, 30 August. — Secțiunea ger­­mană a liber cugetătorilor a organizat aseară în­tr’unul din saloanele Bursei o discuție liberă, care s'a terminat cu scene furtunoase. Reprezentantul guvernului la această întrunire a întrerupt într'una pe oratori. Din această cauză s'a născut un tu­mult Membrii întruniră indignați în­ce­­pură să flucre și să vocifereze. In mij­locul acestui zgomot reprezentantul guver­nului declară întrunirea disolvată. El fu însă silit să fugă pe o ușă lă­turalnică. După întrunire a avut loc o demons­trație în­ piața Pavlicck­, care nu s'a ter­minat decît cu intervenția poliției. Atentat Lemberg, 30 August.—In salonul unui hotel de aci a fost rănit cu fo­curi de revolver de către două tinere șeful poliției din Bielostok. Unul din atentatori a fost arestat, celalb a reușit, să fugă. Afacerea asasinatului din Monte- Carlo Paris, 30 August.— O telegramă din Monaco anunță că la confrun­tarea soților Goold, Goold a spus so­ției sale în față că ea a amețit pe victima Lewin și a ținut-o de spate, pe cînd el o lovea cu pumnalul. Soția i-a răspuns: „Furia ta ne­bună m’a adus în situația asta!“ O Interesantă chestiune disci­plinară Budapesta, 30 August.—Din Arad se comunică : Comisiunea disciplinară a orașului Arad a avut astăzi de consfă­­tuit într-o interesantă chestiune disci­plinară. Acum cîteva săptămîni a fugit Karl Klopstok secretarul organizațiilor mun­citorești, căruia i se intentase 20 pro­cese. Ministrul de interne a însărcinat a­­tunci pe judecătorul Arped Bedö să aran­teze toate organizațiile. Intre scripte judecătorul a dat peste un pro­tocol semnat de un comisar, în care se stabilește ca Klopstok er fi adus in­­tr'un discurs cuvinte de laudă acelor care plănuiau un atentat in contra ța­rului. Judecătorul a pradat protocolul auto­rităților, dar a comunicat știrea și zia­relor. Din această cauză i s’a intentat ac­­țiune și parchetul va urma să hotă­rască dacă judecătorul Bedö s’a făcut vinovat de destăinuire de secrete pro­fesionale. Desmînțirea recăsâtoriei confesei­ionsignoso Bor­a, 30 August.­ Tenorul Ta­­sekii a declarat că toate versiunile despre o căsătorie a lui cu contesa de Montignoso, sunt neîntemeiate. Intre el și contesă nu au fost alte relațiuni decît acelea de profesor și elevă. El mai declară că versiunile a­­cestea au fost puse în circulație de către acei care caută să despartă pe contesă de copilul ei-1 '­­­­ Berlin, 30 August. — După cum află ziarul „Lokal Anzeiger“ teno­rul Torelli e un tînăr în etate de 24 ani, de origină nobilă. Se afirmă ca el nici nu are actele necesare pentru căsătorie; e probabil deci că știrea căsătoriei cu contesa de Montignoso nu corespunde ade­vărului. Misterioasă crimă Budapesta, 30 August.­ Din sta­țiunea balneară zionic se telegra­­fiază că soții Adolf Wilhelm au­ dispărut astă noapte în timm­pul unei călătorii cu barca. Dimineața a fost găsit cadavrul femeei. Deoarece lipsesc toate bijuteriile se presupune că soții Wolheim au căzut victima unui asasinat. Dat fiind misterul de care e în­conjurată știrea ea produs o adiucă impresie- Știre desmințica Berlin, 30 August.­O revistă ger­mană a publicat o declarație a fos­tului prim ministru Cristi, după care împăratul Wilhelm ar fi vorbit cu papa Leo XIII, în timpul vizi­tei sale la Vatican în Aprilie 1893 despre dezarmare și și-ar fi expri­mat speranța că această chestiune să fie rezolvată de un congres eu­ropean. Corespondența Germaniei de sud dezminte acum aceste presupuse de­clarații ale împăratului Wilhelm. Plecarea ambasadorului japonez din Berlin Berlin, 30 August.­ După cum s-a comunicat ambasadorul japonez la Berlin, Inoufe a vizitat era pe cancelarul Buelow la Norderney. Ambasadorul pleacă în Japonia de unde nu se va mai reîntoarce probabil din motive familiare. Se vorbește că ambasadorul Ja­poniei la Washington va veni din nou la Berlin. Mersul dezbaterilor de la conferința păcei Paris, 30 August.—Bourgeois care s’a reîntors de la­ Hag.» a avut o consfătuire cu ministrul de externe Pichou. Bour­geois a declarat că erutc sperața a se lua încă în cursul acestei săptămîni ho­­tăriri în toate che­stiunile, rămînîn­d pen­tru a doua jumătate a lunii Septem­­vrie numai chestiunile de formă. Tratativele dintre Austria și Ungaria Viena, 30 Augst.—Tratativele dintre miniștrii Ungariei și Austriei au fost­ continuate azi.—Chestiunea băncilor va fi tratată miine intr’o consfătuire spe­cială la care afară de arabi! prim! mi­niștri! va lua parte și ministrul de fi­nanțe austriac Ken­ton­ky Situații lui Raisufi Paris, 30 August. — Corespondentul ziarului „Tampa“ comunică din Tang­­­ cn data de 29 August. Asupra lui Mek'ean lipsesc știri. Cu toate zvonurile contrari! tratativele pen­tru eliberarea lui n'au dus la nici un rezultat. Știrile indigenilor asupra lui Raistili se contrazic. După unii Raistili ar fi dispus să elibereze pe Maklean numai asigurându-i-se ertare, după alții însă el ar fi înclinat un contact cu tri­burile de la Nord care au trecut sub drapelul siitt. Din sursă demnă de crezut Raisuli ar fi voit să aducă pe Muley Hafid în capul m­ișcări triburilor, dar se temea ca în cele din urmă să nu­ fie și el sa­crificat de sultanul din Marak'și împușcat din imprudență Berlin, 30 August.— Fabricantul Bilt a fo­st împușcat la vînătoare din imprudență, de un coleg al sau. Un manilc ciudat Berlin, 30 August.— In cuartierul de est al orașului produce mare neliniște un nou maniac, care taie cozile fetelor. Aseară a tăiat, fără a fi observat, coada unor copile de 13 ani la un teatru ci­nematograf. Sinuciderea unui bancher Budapesta, 30 August.­­ Cunoscutul bancher Herman Kővári s’a aruncat azi din etajul al IV, într’un acces de ne­bunie. Nenorocitul a rămas mort pe loc. Kővári avea virsta de 74 ani și lasă în urmă­­ o avere colosală. Victimile pogromului din Odesa Vid­a, 80 August. — Telegrame pri­vate din Odesa, precizează că la ul­timul pogrom au fost 3 morți, 6 grav răniți și 25 răniți ușor. O dramă germană oprită de cen­­zura Berlin, 30 August.­­— Cenzura a oprit reprezentarea piesei lui John Lehman „Scheusal“. Acțiunea acestei piese se petrece în a doua jumătate a secolului tre­cut și rolul principal îl are un prim ministru care defraudează mari sume de bani și înșală pe țar. Cazul care a servit de subiect a­­cestei drame a fost amintit și de un diplomat englez în memoriile sale. E probabil că cenzura a interzis reprezentarea pentru a preîntîmpina demersuri din partea guvernului rus. Chestia despăgubirilor germane la Casablanca Boriin, 30 August. — „Voseische Zei­tung“ află că guvernul nu are de gînd să intre în neînțelegere cu Franța în chestia responsabilităților pentru pagu­bele suferite de supușii germani cu pri­lejul bombardarea de la Casablanca și nici nu va adopta punctul de vedere al germanilor din Casablanca, care sus­țin că trupele franceze au bombardat pe nedrept orașul. Pentru despăgubiri guvernul german va interveni direct în Maroc, și numai In cazurile rare, de altfel, în care pagubele au fost cauzate direct de trupele franceze, se vor cere despăgubiri Franței fără a se pune însă chestiunea în lumina unei acțiuni po­litice. Amănunte asupra accidentului yaehtului „Standard“ Petersburg, 30 August.—După o te­legramă a ministrului Curței imperiale care se afla pe bordul yachtului „Stan­dard* yaehtul s’a potmonit erî după a­­miazi la orele 5 într’o stîncă la o de­părtare de 12 leghe de Hungoe. Familia imperială era in deplină să­nătate și s’a transportat pe avisul „Astja“.* Cronstatdt, 30 August. — Agenția Westnic află că s’au trimes ajutoare pentru a sa scoate yaehtul imperial. Acesta ajutoare se compun din trei vase de războiu, și din vasul de salvare , Meteor".* Petersburg, 30 August.— Ministrul marinei a plecat la Jiangue pentru a cerceta cauza accidentului. Coman­dantul yachtului „Standard“, aghio­tantul Tschagu a fost arestat. Yachtul are o gaură adîncă și virjul st încet a pătruns pînă în cabina mașinelor. Accidentul s'a întîmplat în mo­mentul cină țarul ișî lua ceaiul.­­ Helsingfors, 30 August. — Agenția „Wt.atni .“ comunică că yaehtul „Stan­dard“ avind la bord un pilot și cu iu­țeală de 14 noduri pe oră s-a izbit lingă Grangrund de un banc situat la o adîncime de 13 picioare și neinssrra pe hartă. Yaehtul nu a suferit mari stri­căciuni. Ajutoarele au ajuns imediat și familia imperială a trecut imediat pe avisul As­ia. - , TM­ •• Yaehtul Nova avînd pe bord pe mi­nistrul marinei a plecat din Cronstadt la Hangue. Clemenceau asupra amănuntelor din Maroc Paris, 30 August. — D. Clemenceau intervii­­vit a declarat că depeșile pri­mite peste zi (oprit)deau amănunte iden­­tice u­nele din corespondențele pri\at ale z­irelor în privința evenimentelor din M­roc. Singura modificare ce se poate aduce acestor știri este că după distrugerea lagărului de la Taddi­nt trupele franceze au mai înaintat pe o distanță de doi kilometri. Poarta și reformele din Mace­donia Constantinopol, 30 August.­­ Poarta a luat cunoștiință in mod confidențial de programul de reformă de justiție in Macedonia, în intențiunea de a executa măsurile ce cuprinde acest program, și pentru a preveni reformele străine. Tulburări în China Hong-Kong, 30 August.—>­Agen­ția Reuter zice că după știrile din Yuenzhow o luptă a avut loc între trupele imperiale și insurgenți care au fost puși pe goană, aceștia au a­­vut 100 morți și 20 insurgenți au fost prinși. Uciderea unor comitagii bulgari Viena, 30 August.— „Poilitische­­ Jo­­respondeur“ află din Salonic . Detașamentul militar de aci a surprins în munții Kurfscw, Belitza, vilaetul Monastir, 5 comitagii bulgari, care au căzut în urma unei lupte disperate. — Din scrisorile găsite asupra lor reese că unul din ei e fostul ofițer bulgar Donee Todsroi, unul din principalii conducători ai bandelor bulgare din Macedonia. — Un altul din cei uciși e șeful de bandă Ivan Nahumov. Din aceste scrisori reese că banda era pe cale a organiza o puternică ac­țiune in acest ținut. Autoritățile au arestat apoi la Dschu­­ninya Bala pe țăranii Ilie și Paolo la cari s-au găsit proviziuni și efecte pen­tru bandele bulgare. 36 greci acuzați a fi luat parte la ciocnirea sîngeroasă din Kamenic-D re­­vista lungă Serres, au fost aduși aci pen­tru a fi predați tribunalului extraor­dinar. Numărul marocanilor uciși în lupte Cădi­t, 30 August. Crucișătorul ,,Alpa­­ro de Bazan, venind din Maroc a sosit aci. Marinarii sunt încredințați că cere­rea de pace a Marocanilor a fost numai o stratagemă pentru a cîștiga timp. Ei confirmă că contrabanda de arme se practică acolo pe o scară întinsă. După marinari, numărul marocanilor uciși ar fi de 4000 în diferite lupte ce li s'au dat. SUub­ui limbaj rusești Sa semi­narele polonese Petersburg, 30 August.—Guvernul ru­sesc a încheiat cu Sfântul Scaun o con­­vențiune în privința predărei limbel, is­torie­ și literaturei rusești în seminarele catolice din Polonia. După această­ con­venț­iune episcopul regulează planul de studii și chestiunile­ d­e examen. Delega­ții guvernului vor asista la examen și vor controla chestiunile de resort conte­si­on­a­l Spania și evenimentele din Major Madrid, 30 August.­Ziarele stârnesc asupra unanimitatea părerilor în ches­tiunea Marocului. Corespondența milita­ră asigură că sunt făcute pregătiri pen­tru ca o brigadă de trupe spaniole să de­barce la Gibraltar, dar nu au fost încă date ordine în această privință. Trupele in chestiune se vor duce numai la Tan­ger. Regina Romîniei la Neu-Wied Darmstadt, 30 August. — Regina Romî­­niei a plecat azi cu automobilul la Neu- Wied. Ofițeri japonezi decorați Viena, 30 August.—„Politische Corres­ponded“ află că împăratul a conferit vi­ce amiralului Uyuii, din flotila japo­neză ordinul Coroanei de ter clasa I-a. Ceilalți ofițeri al marinei japoneze care însoțeau pe vice-amiralul au fost dea­­semenea decorați. Mersul holerei In Rusia Petersburg, 30 August.—Se semnalează cașurile următoare de holeră: Saratow8, Zarizin 13, Nijni Novgorod 10 și Jaroslaw un singur cas. Inaugurarea liniei ferate la Meca Constantinopol, 30 August.­După zia­rele turcești inaugurarea liniei ferate care duce la Mecca va avea loc la 14 A­­prilie 1908. Cu prilejul aniversărei lui Mahomet pelerinii se vor putea duce a­­nul acesta la Mecca cu trenul. Acțiunea generalului Drude Casablanca, 30 August.­Pentru a sur­prinde pe Taddert generalul Drude a profitat de ceață și de posițiunea terenu­lui. Inamicul împrăștiat a fost urmărit de focurile de tun ale vasului „Gloire“ care a ajutat mult această luptă. Perde­­rile franceze ar fi de un mort și zece ră­niți.* Casablanca, 30 August.—Generalul Drude zice în raportul seu de la 10 ore seara că avea intențiunea chiar de di­mineață să atac­e pe Taddert. Prima co­loană a trupelor franceze a plecat la ore­le 6 dimineața iar­ la 7 ajunsese la fer­ma Alvarez surprinzînd vedetele maro­cane, înainte ca ei să fi putut da alar­ma au fost uciși. A doua coloană sub co­manda generalului Drude și statul sau major a plecat la orele 7 pe o ceață foar­­te deasă și a ajuns prima coloană cu ca­re a plecat înainte. La orele 8 s’au oprit amîndouă coloanele și au început focul asupra lagărului inamic făcînd mari desastre. Infanteria a reluat apoi mersul contra grupurilor marocane care apareau din toate părțile și care au fost respinse. In curînd artileria a fost instalată pe posi­tion­ bune și a continuat focul neîntre­rupt până la amiazi Nimeni nu se mai poate apropia de trupele franceze. La orele 3 după amiazi trupele francee s’au înapoiat fiind con­tinuu stăpîne pe terenul lor. Hotărîrea aceasta a fost executată de­ntre agenții forței publice cu cea mai mare rigurozitate și toți patronii au­ trebuit să se supună. In consecință varieteuri, șantanuri, cafenele, berării, bodega, cîrciumi, pînă și lăptăriile au fost închise la ora indi­cată și cu modul acesta viața de noapte Bucureștiului înmormîntată. Pe cine vatăma dispoziția? Fără îndoială ci în primul rind mă­sura luată a atins simțitor pe patroni. Toată speranța lor într’un dever mare și cîștig mulțumitor, care să permită susținerea unui local, era în timpul nopței, după orele 12, cînd publicul după diferite spectacole sau banchete, se abate pe la anumite localuri de con­­sumațiune și chiar cîte odată întîrziată. .Poate n’ar părea că mai puțin lovit ar fi publicul, consumatorii; totuși și ei sunt afectați de hotărîrea d-lui prefect. Dar consumatorii trebu­se împărțiți în două categorii : întârziații—aceia carî sunt porniți și fac chef—și muncitorii de noapte, aceia pe cari profesiunea sau meseria SI reține, o parte sau noaptea întreagă, departe de cămin. Printre ace­știa din urmă se pot pre­număra : artiștii, cheferiștii, polițiștii, telegra­fiștii, ziariștii, apoi, chelnerii, birjarii, lăutarii, etc. etc. Și prima și a doua categorie de con­sumatori, nu odată s’au găsit dezorien­tați și chiar indignați, cind împlinindu­­se termenul, ora 2 din noapte, patronul a refuzat a le vinde vreun aliment și i­a invitat să părăsească localul.... Măcelarii, băcanii, brutarii, in defi­nitiv toți fmn­zorii localurilor de con­sumație, printre cari se pot trece : mo­nopolurile statului, uzina de gaz, apoi birjarii ca „meseriași“ și lăutarii ca „artiști“, toți aceștia au simțit in cursul ultimelor paisprezece zile efectul închi­derea localurilor. Luînd cunoștință de urmările dispozi­ției d-lui prefect, am pornit o anchetă. Iată rezultatul cercetărilor noastre din ultimile zile. Tot ceea ce vom re­lata sunt parte constatări, parte spuse și dureri de-ale celor pe cari i-a lovit măsura prefectorială. Ce spun patronii ? Ancheta întreprinsă am mărginit-o la cartierele ln cari știam că localurile de constriațiune, au fost deschise „la ori­ce oră din zi sau din noapte“, creindu­­sa cu modul acesta zicătoarea : „aici, și la poliție nu se închide niciodată*! Ar fi fost de puțină însemnătate, a întinde cercetările noastre și în alte cartiere decît cele arătate, intru cit, pa­tronii din acele părți, cînd nu sînt „a­­faceri“ nu țin deschis. Localurile de cari ne ocupăm sînt si­tuate , parte, în centrul Capitalei, parte în apropierea instituțiunilor de stat sau particulare, iar altele, în anumite car­tiere, unde populația prin felul ocupa­­țiuneî și-a format —forțat— o viață de noapte.... Patronii cu cari am vorbit, sunt una­nimi in a crede, că atunci cind s’a luat măsura nu s’a avut in vedere interesele lor și nevoile celor 2—3000 de „munci­tori de noapte“ ai Capitalei, de pa la diferite instituțiuni. S’a făcut o confuzie intre oamenii liniștiți pe cari nevoia îl face să stea noaptea în oraș și intre „întirziații“ cari la zile mari și la anu­mite epoci, fac cite un ch­ef, necesitatea fie a se ține deschis toată noaptea In toate capitalele și centrele mari din lume sunt așa zise „localuri de noapte“, cari se țin deschise în tot cursul nopței, iar publicul se poate os­păta la oricre oră. Atîta timp, cu­ consumatorii de noapte nu tulbură liniștea și nu incomodează pe cei cari în acest timp se odihnesc, nu înțelegem, susțin patronii, ca să se lo­vească și in interesele noastre. Este adevărat, continuă el, că sunt în Capitală și localuri așa zise de petre­ceri, a căror funcționare pînă dimineața e periculoasă societățe­ și a căror tole­rare e condamnabilă. De asemenea, mai susțin cei loviți, de ca nu s’a întins măsura și asupra cluburilor și stabili­mentelor de desfinü, de prostituție și așa ziselor „vile“ și „lăptarii“ de pe la șosea. Perspectiva anei mișcări a pa­tronilor O asemenea măsură, repetă eî, e ile­gală, intru cit comerțul exercitat in mod cinstit, deci și moral, e permis și consfințit de legi in țara romînească. „Dacă nu ne-am mișcat pînă acum, spun patronii, aceasta nu am făcut-o de­cit pentru că am crezut că dispoziția nu va dăinui decit o zi, două — cel mult trei. „Nu vom­­ lupta cu d. prefect, dar vom cere respectarea legilor, și să ni se menajeze interesele, de­oarece drep­tatea e de partea noastră, angaralele sunt mari și greul il simțim. .D. prefect a rămas neînduplecat la toate intervențiile noastre; credem, că nu va stărui, pînă la sfirșit. Contrar, vom convoca o întrunire publică pentru că și publicul a interesat în această chestiune, și vom forma un comitet de acțiu­ne care să aducă la îndeplinire re­zoluțiile întrunind. De va fi nevoe vom îm­pde prăvăliile sau nu le vom mai de­chi­le și vom înceta plățile; acestea, nu le vom­ face decît la extrem. „Pmă atunci nu mă isginim a ruga pa d. prefect, prin deli­gațiunile ce i-am trimes și-I vom mai tum­ota, spre a re-­vi­ni. Care-i soluția ? Un regulament pen­tru funcționarea localurilor Din cele expuse, se vede clar­ că patronii se agită, agitație, care își are importanța ei și care are și asentimen­tul celor care mai sufer de pe urma măsurei predictoriale. Ar fi un mijloc pentru ca toată lumea să fie împăcată. Și mijlocul, îl dau chiar unii din patroni , un regulament rațional și special care să asigure și sa reglementeze funcționarea localurilor de consumație in timpul nopței. Poliția localului ar fi datori să o facă patronii sau antreprenorii — cum e în străinătate — și numai la nevoe se va face apel la forța publică. S’ar prevede obligații și penalități atit pentru pa­troni cit și pentru consumatori. Con­travenienților să li se aplice, ca riguro­zitate, penalitățile. Cu modul acesta, se crede, că se va împăca, pe deoparte patronii și „munci­torii de noapte“ a căror interese și ne­voi trebuesc avute In vedere, iar, pe de alta, se va respecta liniștea și odihna la care orictre locuitor are dreptul. C. Dancașiu Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de pe corespondenții noștri speciali din: LOMRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA De la congresul liber-cugetâtorilor Praga, 30 August.­­ In a doua zi a congresului s'a ținut dimineața o șe­dință intimă de la care a fost exclusă politica. Secretarul mniunei internaționale a liber-cugetătorilor a comunicat rezulta­ Bursa din străinătate Viena, 30 August.—Reut:i austr. aur 610.—; Âcț. cred. austr. 748.50 ; banc. ruse 665.25; noü impr. rus 613.—; rent, ung. aur 92.45, renta ung. cor. ÍS2.— e. f. aus.-ung. 117.65; schimb Viena ; 83 50. Berlin, 30 August.—Act. cred. austr. 98 25; Acț. cred. ung. 200.75; C. f. aus­tro-ung. 216 45 , Alpine 70.—, Rent. Mărci cor. 92.75—, Lozuri tur. —.—, ung. imed. 142 10 mărci uit. 84.95. Paris, 30 August.— Renta austr. cor. —.—; renta nng. aur. —.—; Acț. cred. austr. 102.05 ; c. f. austr. ung. —.—; schimb Londra 685.—; renta austr. cor. 104.43; renta ung. cor. 122.87; 20S.09 ; Alpine 5[32 Frankfurt. 30 Aug.—Renta, austr. g. cor. 98.35; renta ung. aur. 92.60; Ref. cred. austr. 201. — e.­f. austr. ung. 142.10; schimb Londra 204 42; renta austr. cor. 96.15 renta ung. cor. 92.25; schimb Viena. 85.—­ schimb Paris 813.38; Alpine 285.—. Budapesta 30 August.—Griti Ontomi. 1946; Griti Aprilie 12­01 Porumb Maiu 6­98. —.—­ Ovăz Oct 816 ; Rapiță Aug. —. Agitația patronilor de localuri din Capitală — Închiderea localurilor la timpul noptei — Sunt aproape două săptămîni de cinci patronii de localuri de consumație din Capitală sunt într’o continuă agitație. Cauza care-a agita e dispoziția d-­un prefect al poliției Capitalei, privitoare la închiderea localurilor în timpul nop­­șei, fapt despre care am vorbit la timp. Se știe că d. Emil Petrescu a dat un ordin circular verbal șefilor de circum­scripții polițienești prin care la aducea la cunoștință că a luat hotărirea ca lo­calurile de consumație să fie închise în timpul nopței cu începere dela orele 12 din noapte, iar la orele 1 nici un local de consumație, de orice categorie, să nu mai fie deschis. Rațiunea pentru care s’a luat o ase­menea hotărâre, se spune că ar fi men­ținerea ordinei și respectarea odihnei cetățenilor, ce­l puțin în cursul nopței. Dar această măsură a provocat ne­mulțumiri și ca atare patronii au căutat să se revină asupra ei. O delegațiune compusă din patron­ s’a prezentat acum zece zile la poliție și în urma audienței ca a avut la d. prefect, s’a mai prelungit termenul de închidere cu o oră, adică pină la orele 2 spre dimineață. Unii din patron­ au obținut chiar pentru localurile lor, vreo 4—5 la nu­măr, permisiunea de a continua, ca și în trecut, a ține deschis în tot cursul nopții. Acest fapt a produs noul nemulțumiri și măsura luată a fost aplicată tuturor localurilor, generalizindu-se­­ orice local de consumație să fie închis la orele 2 din noapte. Casarea testamentului lui Hașdeut IAȘI, 30 August.—Un mecanic din Pașcani, anume Hașdeuî, care zice că se înrudește cu ilustrul învățat, va cere casarea testamentului lui Hașdeu. Dau Balotajul din Vaslu­iü VASLUIU, 30 August.—Azi s’au făcut alegerile pentru colegiul 1 de comună. Iată rezultatul: înscriși 214. Votanți 172. Lista Irimiade, {guvern.}, 82 vo­turi. Lista Mavrocordat, (conserv.), 55 voturi. Lista Moiaș, {liber, disid.), 24 vo-> turi. S'a declarat balotagiü.—Neptun 0 măsură sanitară CRAIOVA, 30 August. — La regi­mentul I de artilerie, din strada Cazăr­milor, fiind nevoe de construcția unor dependințe la grajdurile din curte, în afar­ă de lucrători zidari, se mai găseau angajate și cîteva femei,4 cari serveau la căratul materialului pe șcheie. Nu știu, ce s’o fi petrecut sau cum s’a făcut,­că soldații din curte n’ați pu­tut rămine roci la dulcile ochiade ale lucrătoarelor, cari au și intrat în relați­­uni sexuale cu aceștia. Nu mult după începerea lucrărilor, doctorul regimen­tului observă la vizita medicală cîteva grade inferioare bolnave. Pe măsură ce lucrările de la grajd avansau, se măria și numărul soldaților bolnavi, fapt ce a început să atragă serioasa atențiune nu numai a medicului militar, ci și a d-lui comandant de regiment. Făcîndu-se o serioasă anchetă, s’a a­­flat, că toată­­ pricina erau femeile, cari lucra­u în cazarmă și cari, fiind bolnave, au contagiat aproape 100 de soldați ai regimentului. Pericolul fiind mare, de comandant, a gonit pe aceste femei din curtea ca­zărmii, iar pe de altă parte, a interve­nit pe lîngă serviciul sanitar al orașu­lui, ca să ia cuvenitele măsuri pentru internarea bolnavelor în spital.— JCaWr in Capitală — rata cursurile pe ziua de azi : Rente: tipul boi 1894 internă IODja 102 —­ idem de 185 mii. 1903 lei 1011/<*— 1013/l . Tipul 4­,1, 82*13 milioane internă lei 873­ 4— 881/* ; idem 50, mii. 1889 lei 88— 881­ 2;idem 274 milioane 1890 lei 1 01­ 3— 91 idem 45 milioane 1891 lei 88114—8b3 * idem 120 mii. 1894 lei 88Vi—883[1—­ idem 90 la 1896 lei 883|1­891|4; idem 180 mii. 1898 b3|1—Sín/T. Bent amortibilă seria A și B IOD Mii. lei 89*14—891|2 Convertită 1905 lei 883|4—89—. Obligațiuni: Cred, județean și comunal 5 I, IOOSji­ lOl idem 4*|2­ 923|4­93—, Cred, viticol 41/6 94—94*1 1. Oblig. com. Bucur. 1903 4 I,*lei 87-87V2 idem 1906 4 I lei 87—87‘­2— Craiova 1906 5­6/o 96—96*­a; — Ploești 50/„ 95-95*12 Iași 4*­2 90­ 2—92. Scrisuri funciare : rurale 56/o 99*14—99*/2 idem 4 /6 lei 873|1­ 88*­1, urbane Bucur, lei 98—98*1 4 , urbane Iași lei 933/1—94— Acțiuni : Banca Națională 3610—363; Banca Agr. 433—436 ; Banca Romîniei 230—232 ; Banca de scont 131—138; Ban­ca Marmorosch Blanck Co. 860.—870; Banca generală Romînă 1710-1720 Dacia­ Romînia 685—690; Naționala 880-890 ; Loc. de asig. și reasig. Patria 245—255; Letea purtător 95-97, Letea fondator 95— 97, Letea priorit. 95—97. Monede: Napoleon 20.16-20.20 . Cor. ger­mană marc.— ; Cor. aus. hîrtie 1.051/a— 1.05*1 2. Rubla 2.65*­2—?,.66*­2. Devise: Cec Londra 25 27*­2; cec Paris 100-50;— cec Berlin 123-45— ; cec Viena 105-05 ; cec Belgia 100—15—■ In străinătate.—Viena.— Deschide­rea­. Napoleonul 19­15. — Rubla 254. Anstalt 638.—­ Cred. f. austriac 1007. Cred. f. ungar 734.75 C. F. Austriaca 665.25 Lombarde 157.75. Alpine 611.—, Cor. turcești —.—­ renta. hort. austr. aur­ 182.— renta austr. arg. 96.10. renta. austr. aur 115.45. r. aur ungar 109.90. Schimb Londra 240.60. Schimb Paris 15.67. Schimb Bor­in 117 57. Schimb Amsterdam 199.15. Se. Belgia 95.35. Schimb Italia 95.80. Tendința fermă. Telegrame din Țara CRAIOVA, 30 August. — Intre pro­­fesorii înlocuiți de d. ministru Haret este și d. doctor Dem. Ștefănescu, care figurase ca profesor de higienă la școala normală de învățători din localitate. D. doctor Ștefănescu este fratele fos­tului secretar general de la instrucție, d. profesor Sabba Ștefănescu.

Next