Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-14 / nr. 1319

Drum­nica 14 Octombrie 1907 ^ASTAZI:13 (26) Octombrie 1907 * CALSTORRI ortodox: Mart. Carp, Papii.— Catolic Răsarit.vii soarelui C SO­ n.—Abisul soarelui 5.46. p. m . Timpul avarist­irii * a fVi "Tir Timpul s'a răcit bin­e pretutindeni". înghețuri' ce sa semna at p s­­­ I /yl §­*®| N­­­te noapte în mare parte a țarei persista încă la ora.. 8 ihb­une 1 Sm­­i LJ în unele localități. Barometrul este tot staționar. ÎS a plou*­» m­■1 căeri. Teatru! NațiOSSi * va 1*0* „Shetlob Hol­mes“, comedie in 4 acte dană C Dog-Himonin Autoritäte.—Toate autoritățile­­ sunt deschise­ judiciare.—Instanțele ju" '.mMHEfllU decât prețiie desch­ise. Expoziții.-- In Palatul Ateneului, sala muzeului Esarcn, expoziția pictorilor: d-na Aslan-Petrescu și d. N. Angelosom-SERATE.-- Careul artistic „Reia Silvia“ dă o serată dansantă în sala Oppler. m * j Teatrul «ie Varietit.1 Imperial. — In­ toate serile reprezentațiuni­i OiPlRbOlB T>eotra familii. Program­ mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru tqiw­eRSiH "prima oară în București Intrarea liberă.—Circul Stiloli.— In fiecare seară teatograf. Teatrul Bulevard.—In toate serile repreze­ntațiuni ale cinematogr­a Patté Bveves.­­TEATRUL LIEBLICH.—In­ beneficiul d-ș­oarei Malvina Paste­viei sa va juca „Sacrificarea lui Isac“, operetă în­­ 1 acte da A. Goldfaden și A. Perimeter. AleperÉle commiale dia Belgia Piața Palatului comunal din Bruxelles v Tinerii liberali m refor­mele Reformei­ guvernului.­— Nemulțumirea tinerilor liberali. Un proect al d-lui Stere.— O gazetă nouă Guvernul continuă să păstreze se­cretul asupra reformelor sale. Două sunt motivele acestei taine : 1) pen­tru că miniștrii nu s’au fixat defi­nitiv asupra economiei acelor re­forme ; 2) pentru că guvernul vo­­ește să evita o discuție aprinsă a­­­­supra reformelor înainte ca ele , să fie prezentate parlamentului. Dar sunt persoane cari bucurîn­­­du-se de multă trecere pe lună mi­niștrii, au putut afla principiile ge­nerale ale unora din reforme. Și a­­cele principii se spune că sunt așa de departe de conținutul manifes­tului­ regal, nnci­ mulți dintre tinerii liberali au rămas decepționați de intențiile guvernului. »Unu. # Acei tineri, cari formează un nu­măr respectabil în Cameră, sunt con­vinși că în împrejurările prin cari trece țara, nu mai e posibil să se vină cu jumătăți de măsură, ci tre­­buisc reforme largi, cari să pro­voace schimbări radicale. Potrivit convingere­­lor, tinerii li­berali nu pot să convină la ceea ce­­ premeditează guvernul, adică la a ■ face legi, cari să aibă aerul de re­forme, dar cari în definitiv să n’a­­ducă nici o schimbare in starea de lucruri de la sute. De aceea, tinerii liberali au înce­put să se agite, să-și arate nemul­țumirea lor și să declare că vor sus­ține în Cameră, că legile agrare, așa cum voește guvernul să le facă, nu corespund așteptărilor celor mulți din această țară. Iar cu ocazia dis­cuțiilor din parlament, tinerii sînt hotărîțî să arate cum cred dînșii că ar trebui să se facă reformele. Se spune chiar că d. Stere, care o in fruntea tinerilor liberali, va expune Camerei un întreg proect asupra toc­melilor agricole, proect care va fi susținut de tinerime. « ’ IM * . A ) Manifestația tinerilor liberali va începe chiar din întrunirile comisiei parlamentare, care se va întruni în sfîrșit la 25 Octombrie. Căci in a­­cea comisie au intrat și cîțiva din­tre tineri deputați cu idei înaintate Sa afirmă că, deși miniștri­ și în special d. Ionel Brătianu stărue pe lîngă liberalii tineri să renunța la ideile lor și să primească părerile guvernului, stăruințele au rămas fără succes. Mai mult, se asigură ch­iar că tine­rii liberali vor face să apară un ziar prin care să-și expue modul lor da a vedea în chestiunea rurală și în ce privește democratizarea partidului liberal. După cum se vede, s«­ anunță a fi destul de agitată apropiata se­siune parlamentară. .­­. K P. taft Episcpi dramei din Constanța — Drama dela h­otel Carol —­ ­ Co­nstanta, i­ Octombrie. — Au trecut numai două­ luni de cînd s’a­ petrecut drama de la hotelul Carol în orașul nos­tru. Această dramă și-a avut sfârșitul ■"■­ astăzi în fața judecătorului de pace. Faptele se’ cunosc: .*# . ■ Cum s’a desfășurat dramă ’ in ziua de 13 August, sosește în Con­stanța familia­­ Dumitru Bălescu—com­­­ pusă din soțul Dumitru și soția Florica— și se instalează la hotelul Carol, împre­ună cu di­așii­­ sosește și­ Nicu Stăncu­­leanu, fost magistrat­ și bun prieten al­­ familiei și care de asemenea la locu­­­ință,la­ hotelul­­ Carol. Ei făceau­ zilnic preumblări împreună și se duceau­ la plaja Mamaia. In­ ziu­a de-20 August—ziua fatala—Mi­tică Bălescu, coboară din camera sa spre­­ a se duce în grădina hotelului pentru a comanda casele înainte de a pleca la piața Mamaia, lăsând pe soția lui ca să închidă camera. In acest interval d-na Bălescu, •• descinzînd­ din odaie, spre a se coborî în grădină, întîlnește în culua­­rul hotelului pe Stăm­puleanu cu care •încinge o discuție cu privire la niște fotografii­. Auzind zgomot pe sală, ambii intrară în odaia lui Stănculeanu, care se afla alături de a soților Bălescu. In acest­­ interval, Bălescu, văzînd întârzierea so­ției, și știind-o și gravidă, s’a urcat sus spre a vedea motivul întârziere­. El o căută în cameră și­ n’o găsi. La e­­șire, găsește, pe Stănculeanu, pe care, întrebîndu-l dacă nu a văzut pe soția sa —acesta răspunde negativ—cu toate că­­ d-na Bălescu se afla în odaia lui și intră în camera sa. In acest timp, Bă­­lescu în loc de­ a-și ..căuta soția, se pos­­t­­tează­ în fața­ ușei lui, Stănculeanu și în­cepe să bată în ușă. Cei dinăuntru, crezînd că Bălescu știe­­ de prezenta soției­­ sale în camera lui Stănculeanu, fură coprinși de zăpăceală. Doamna Bălescu­­ încercă de două ori să se arunce pe fereastră, dar fu­ oprită de Stăncu­leanu. In urmă,­­Stănculeanu, dă soluția­­ ca Id­-na Bălescu să se ascundă într’un gar­­derob, prin­ ce va pleca Bălescu și apoi să iasă afară­ Insă frica, lui era așa de mare că pă­răsi această ideie și pune în­ practică­­­ , deia ce venise d-nei­ Bălescu, care a ca­uzat nenorocirea. I.dela era ca­­ să se înoade două cearșcafuri, și cu ajutorul lor să se scrib­oare la"etajul al doilea de unde printro fereastră­­­ deschisă să iasă afară. D-na Bălescu escaladează gea­mul și apucă cearsșeaful, dar deodată îl scapă din trjiinl și cade de la o distanță de aproape l­ metri. Așa sunt prezentate lucrurile în fața judecătoriei de pace. Sista, procesului. Parchetul fiind sesizat, procurorul face cercetări și negăsind caz de urmărire clasează afacerea, dar intervenind o­­ petiție a lui Băsescu, prin care aceasta cere a­ se da Stănculeanu în judecată și totodată se și constituie partea civilă cu suma de un leu­, procurorul cere darea, în judecată a lui Stănculeanu pentru rănire prin imprudență, fapt pedepsit de art. 2. A. 9.. e. p., și astfel Stănculeanu e trimis în fața judecătorului de­ pace. Azi a fost sorocită ziua pentru jude­care,­­mica sală a judecătoriei e insufi­cientă pentru a­ putea încăpea numero­sul public ce venise a azista la dezba­teri. Ședința se deschide, prezidînd d. ju­decător Iorgu­lescu, asistat de d. I. Ni­­culescu care ține loc de grefier. Niculescu care ține loc de grefier. Răspund la apel N. Stănculeanu, Du­mitru Bălescu, procedura fiind com­plectă, se începe judecarea. Stănculeanu este asistat de avocatul C. Cernescu iar Bălesc­u de avocatul A­­nastasiu. Doua incidente ■ ’«***" înainte de judecarea fondului, avo­catul Cernescu—­apărarea — ridică inci­dentul, contestând soțului Bălescu cali­tatea de a se constitui parte,civilă, întru­cit nu dînsul este cel ce a suferit ceva ele ,pe urma acestei afaceri,­, ci­ soți­a d­­sale, și numai dînsa singură este­­ în drept de a-și susține cauza și de a figura ca parte civilă. Avocatul Anastasia—acuzarea—­ recuză acest incident,­­pe motivul că dacă soțul nu­'a suferit un prejudiciu material,­dar cel moral e mai mare, și suferințele ce le-a îndurat sunt­ supraomenești, și pe motivul că există un prejudic­iu, cere respingerea incidentului. In­­ replică Chiriescu, prin­ citate de a­­utori și texte de legi ■ și în urma unei pledoariei ce ține aproape o oră, cere admiterea incidentului. După o chib­zuim, judecătorul admite incidentul, gă­sind că soțul Bălescu nu se poate con­stitui ca parte civilă. Acuzarea atunci prezintă o procura din partea d-nei,Bă­lescu, prin care aceasta autoriză pe so­țul ei, de a o reprezenta înaintea orică­rei instanțe. Judecătorul luând act ad­mite procura și astfel este introdusă d-na Bălescu, instituindu-se ca­ parte civilă cu suma de un lefi. După aceasta, acuzarea prin d-nul A­­nastasiu ridică un­­ alt incident prin care cere ca judecătoria să-și­ decline competința, întru’ cât faptul a fost rǎu calificat de' rănire' prin ‘imprudență, ci trebuie calificat ca omucidere, întru cît d-na Bălescu, în urma sesiu­nilor căpă­tate a avorta—­fiind gravidă în a patra lună—și cere deci aplicarea art. 248 c.­­p. In sprijinirea acestui incident pre­zintă un certificat medical. - - -. . Cernescu arată că nu poate fi vorba de omucidere întru­cît nu Stănculeanu e de vină, ci însăși d-na Bălescu, căci nu el a dat ideia scoborîrea im ceai’șeaiuri, ci ea a pornit dela d-na Bălescu și el n­u a făcut alta decât să-i dea ajutorul. Spulberă alegațiuni­le d-lui Anastasii« și spune că acuma acesta caută să acuze și de omor pe un nevinovat. Polemica între avocați durează aproape o oră. Judecata respinge incidentul, după o chibzuire de aproape­ 20 minute, și intră apoi în judecarea fondului. Pledoariile și achitarea Acuzarea cere pedepsirea lui Stăncu­leanu întru­cît el singur e vinovat de accidentul d-nei Bălescu, căci din ne­socotința lui, s’a întâmplat acest acci­dent. Dacă ar fi fost prevăzător, lucrurile nuu ar fi ajuns aci. Arată pe Stănculeanu ca pe unul ce sub masca prieteniei se introduce în casele­­ oamenilor spre a le strica căznicia", blamează educați­unea tinerilor de astăzi, conchide cerînd pe­depsirea lui cu maximum de pedeapsă, pentru ca să serie de pildă și altora. Cernescu intro documentată pledoa­rie, spulberă acuzațiile aduse, spunind că ceea ce a făcut Stănculeanu nu e nesocotință, căci ori­și ce om ar fi fă­cut, la fel, căci în loc de a lăsa pe d-na Bălescu de a se arunca pe fereastră a căutat mijlocul de a face cum e mai bine, dîndu-i ajutor, și numai fata­litatea a vroit ca lucrurile să se întîmple astfel, așa că totul nu se datorește decât unei nenorociri. Face apoi teoria cuvintelor ,.impru­dență", „nedibacie“ și găsește că nu se poate spune că a fost inprudență din partea lui Stănculeanu. Acuză pe soț ca singurul vinovat de aceasta, care prin­ gelozia lui oarbă a adus lucrurile la acest desnodămînt. Unul om cinstit în treime prea multă stapînire­­ ca să nu se­ sa rercite la auzul acestor învinuiri. Trebuie găsit un res­­punzător?. De­sigur­ și acesta nu poate fi decît soțul, care prin modul său de purtare a provocat un lucru care cu puțină prevedere s-ar fi putut evita. Pledoarea a ținut aproape o oră. Ju­decata, după o chibzuire de 10 minute, dă un verdict negativ, achitînd pe Stăn­­culeanu.—­Corespondent. . „ . . ! * SPORT ........... „Generala“, soc. a cicliștilor “din Ro­­minis, a organizat pentru Duminică 14 cor. orele 9 dimineața, mari curse pe bicicletă, de antrenament, pa șoseaua Kiseleff, in vederea marilor alergări de fondare sa vor face Duminică 21 crt. cu care ocazie se vor da premii învin­gătorilor și se va decerne șampionatul soc­ietăției pentru acest an.­­ D-nii membri sînt rugați a lua parte și a se înscrie pentru cursele de cam­­pionat. înscrierile se primesc la sediul soci­etății pînă în ziua de 20 crt. „Generala*, sec. a cicliștilor din Ro­mâna, în ședința din 10 Ost. crt, a ales noul său comitet, Președinte d. S. Do­nev, vice preșe­dinta Iosef Șahiroglu, secretar Costică Pfutrășescu, casier G. Chinetescu, și membri in comitet Th. Ciumărescu, Gerstemberg-Bubi, Th. Nicolau și C. Dum­itrescu. Către abonații „Diminețeî“ ^ * — <m Pentru ca ziarul Dumneata să fie cît mai curînd în minuile abonaților noș­tri, am renunțat la serviciul poștei, care servea ziarul după orele 9, și­ am înfiiințat un serviciu special de împăr­­țit cu mina, care s’a pus în aplicare dela 1 Octombrie curent: „natural că înjghebarea unui ser­viciu pentru distribuirea ziarului la trei mii de abonați nu a fost lucru așorj și foarte’probabil c’au fost lipsuri pe ici pe colo, pe cari am căutat să le îndreptăm imediat. Reclamațiu­nile pe cari le am primit in primele zile de încercare au constat­­ mai ales în aceea că ziarul se aduce prea repede, prea de dimineață. Această în­vinuire este pentru noi,o dovadă că serviciul a reușit. Rugăm dar pe abonații noștri să aibă gentifera ca la această inovațiun­e a noastră, sa ne răspundă cu oarecere bunăvoință și să dea instrucțiuni îm­­părțitorilor noștri, unde să le depună ziarul și cel mai practic lucru ar fi ca să instaleze o cutie de scrisori cu nu­mele abonatului. Cu chipul acesta ni­meni nu va fi deranjat, iar ziarul va fi pe masa fiecăruia in momentul cînd se deșteaptă.’ In același timp apelăm la toți abo­nații cari ar suferi vreo întîrziere ori neplăcere, să ne facă cunoscut ca­zul fie telefonic fie, prin o carte poș­­tală și imediat vor fi satisfăcuți. E bine­înțeles că sacrificiile pe cari le facem­, le îndeplinim cu bucurie, în folosul abonaților noștri și de aceea îl rugăm să fie și eî* indulgenți la înce­put și să ne faciliteze introducerea a­­ces­tei inovați­unii. ,Dimineața.* „DIMINEAȚA’’ W TARA TIRGOVIȘTE, Bătae Gravă.— Intre lo­cuitorii Pavel Alexe și Ion­liță M. Bă­lescu încă de mult timp exista o ură veche din cauza­­ unor locuri de ară­turii. Azi întîlnindu-se în drum sau­ luat la ceartă, care degenerînd în bătae Pavel se alese cu mai multe leziuni grave, fă­cute de Ioniță M. Găiescu cu un ciomag. Victima în stare gravă a fost dusă la spital, iar agresorul arestat. Angina diftericr­. Epidemia de angi­na difterică, grație măsurilor luate de medicul orașului e în descreștere. Com­un c­t­iv­i­­i. —In comuna Văcărești declarîndu-se epidemia de conjunctivită granuloasă, s'a luat măsuri ca toți bol­navii să fie instalați în spitalul jude­țean. OLTENIȚA.­—Pe ziua de 1 Octombrie­­ curent, reprezentația societăței generale de asigurare ,,Naționala“"din localitate, cari pînă acum era condusă de d. Al. Manolelis, a fost încredințată d-lui Alexandru Spirescu,­ unul din vechii organizatori ai societăților de asigurare din țară. Simpatia de cari se bucură .1. Spirescu, în cercul agricultorilor și comercianților din această importantă regiune, este o garanție că societatea în chestiune va progresa. —■ La biserica parohială din orașul Oltenița, s’a săvîrșit astăzi, cu un deo­sebit ceremonial, taina Sf. botez a unei întregi familii, de­­ mahomedani, com­pusă din­ A persoane; m­eritul acestei convertiri, revine preotului paroh C. Deacu, cari­ a știu­t să insufle acestor prozeliți credința religiei noastre stră­moșești. Știri mărunte In urma articolelor publicate în zia­­rele noastre, S. P. A. a hotărît să in­­ființeze, deocamdată în Capitală, o școală de birjari, care va funcționa pe lîngă școala specială de medicină vete­rinară și in care sa vor preda cursuri de bună îngrijire a­­ animalelor și de preveni­re a accidentelor, pricinuite de vehicule în mersul lor. — Societatea funcționarilor corner--1 oialî evrei roagă pe toți membrii săi să se întrunească Duminică 14 Octombrie a. e. i o ședință generală extraordinară la sediul societății, din str. Corbului, spre a discuta chestiunea balului și congresului din Focșani. ' , * Absolvenții liceului , F. ______ și serviciul militar . Există o anomalie» care ar trebui să dispară. O goinnadăra color iu drept pentru a lua măsuri. Absolvenții de licee, după cum se știe, fac serviciul militar numai timp de un an. Sunt unii elevi de liceu, cari sunt luați în armată pentru trei­ ani, în pri­mul an însă ei își iau diploma de ab­solvire a liceului și cu toate acestea ei sunt siliți să facă tot trei ani de servi­ciu militar. Un ordin elecuțtar spune că după un an de la data obținerei diplomei, ti­nerii cari isc armata vor fi trecuți în concediu. Ordinul însă nu e resp­insi tinerii în chestiune sînt menținuți in serviciu pînă la întoarcerea actelor de la minister, adică p­ mă atunci cînd ti­nerii nu se mai pot inseri la universi­tate. Ar fi de dorit Sa se ia măsuri cu privire la ambele chestiuni expuse mai sus. Pentru Vatra Luminoasă D. G. Radu, șeful gării Ghimpați, co­­lectînd în scop filantropic suma de 40 lei, și neputind­­ se preda celor in drept, din cauză că nu s’a putut afla locuința lor, am fost autorizați de d. Radu să vărsăm acea sumă la Vatra Luminoasă. Atattă ori, administratorul nostru a și depus­­icea sumă la zisul institut obți­­nînd recipisa No. 1 pe care a inain­ta­­t’o d-lui Radu. Nu ne putem lipsi de a adresa, ntit d-lui Radu, cît și nobililor donatori, mulțumirile noastre pentru această lău­dabilă faptă. Ultime infensatsuki Azi se va ț ine la clubul liberal o consfătuire la care vor participa toț­i deputații, senatorii și consilierii comunali ai Capitalei. Se va discuta asupra organizării electorale a partidului liberal în Bu­cu­­rești. O­­ delegație de 50 de comercianți din Capitală s’a prezentat la mi­tropolie și au cerut ca Duminică să aibă loc o mara procesiune cu moaș­tele Sf. Dumitru la șosea. Mitropolitul­­ aadmis cererea ne­gustorilor. De asemenea în urma stăruinței acelorași comercianți pe lângă d. E­­mil Petrescu, prefectul poliției Ca­pitalei, poliția a dat o circulară că­tre toate circumscripțiile polițienești, ca Duminică toată ziua, piața și toate localurile să f­ie închise. eD. d-r Stanciov, miniatrul de ex­terne al Bulgariei, a fost invitat era la dejun de d. Dini. S Sturdz», prim ministru și ministru al afacerilor străiine, „ O'L’Indépendance Roumaine anunță ca în fine s'a fixat pentru zi­ua de 32 Octombrie întrunirea­ comisiunii parlamentare. ♦ Laboratorul comunal din Capitală a­ făcut zilele trecute, mai multe inspec­tion! la rampele de vinuri din locali­­tate și a constatat că deși vinurile se prezintă în condițian­ higienici bune, totuși din pricina recoltei slabe din a­­nul acesta, el va ajunge foarte scump și aceasta« cît de curind. ♦ Mai mulți proprietari din strada Itin­ocerulu­i au făcut o cerere către primări Capitale! stăruind pentru închiderea maidanului I’ocheanu din numita stradă. Proprietarii au­ maî cerut ca pri­­măria săj dispae canalizarea ‘acestei strade și aducerea apei. * Astăzi această stradă este expusă după fiecare­­ ploaie, inundație­ și noroiului. 4I . •’V-v .Se crede că primăria va satisface cererile acestor proprietari, chiar în campania de lucru a acestui an. ♦ Primăria Capitalei va modifica regu­lamentul pentru construcțiuni și alinieri, iar pentru depositarea materialelor pe trotuare, va înființa o anumită taxă. ♦ D. dr. I. St. Furtună, inspector ge­neral și șef a­l serviciului veterinar, s'a întors aseară de la congresul internațio­nal de lăptărie de la Hjiga și astăzi și-a reluat în primire postul la minister. D-sa a adus din străinătate un mare bagaj de reforma sanitare cu caracter administrativ și legislativ veterinar, des­pre care voia avea prilejul de a vorbi cît de curind. ♦ — Societatea „Carmen-Sylva” va da Duminică seara XR Noemlno «. c., in saloanele Liedertafel, o frumoasă serată dansantă și artistică,­­cu concursul mai multor artiști și «1 orchestrei și muzicei regimentului 1 geniu, pentru îm­braca­­rea elevilor serari. n.l. Voinea, licențiat în drept, direc­­t­orul biroului de inform­­ațiuni admi­nistrative al ziarului „Adevărul", se pune la dispozițiunea publicului din în­treaga țară pentru a procura, prin­ bi­roul ce conduce, informațiilî de ori­ce natură. Lămuriri in orice chestiune­ miltară fi. de recrutare Cu privire la dreptul ce fiecare ar avea și‘­serviciu cu termen redus, la serviciul cu schimbul, la scu­tire de armată, chestiuni de supușenie staului etc. Se arată actele legale ce­­ fiecare trebuie sa producă pentru a’șî dovedi drepturile.­­Se rezolvă numai pe cale legală orice afacere militară și­ se îndeplinește de biroul pe lîngă autoritățile respective toa­te formalitățile­­ necesare în acest­ scop. A se scrie pe adresa; L. Voinea, licen­țiat în drept, directorul biroului de in­­formațunî al ziarului „Adevărul“, Bu­curești li. str. Sărindar, ll. De vorbit, personal la orele 9—11 dim. și 5—V p. m. la birou. — Consiliul tehnic superior a luat în examinare proectul de­ convențiune în­tre direcțiunea generală a C. F. R. și societatea anonimă .,Romino-Am­erica­­niV, relativă la, închirierea unui­ loc pentru a se instala o coiductă de țevi de petroleu în stațiunea Botoșani, pre­cum și dreptul­­ de­ descărcare a trans­­portorilor de petroleu ,sosite în vagoane cisterne în un punct determinat pe nu­mita linie moartă din citata stațiune. Societatea studenților universitari „Lumina" a înființat un birou de infor­­mațiuni pentru studenți aflători în­ provincie și care nu se poate deplasa. — D. Jocu, inspector veterinar, a ple­ cat la Roman, pentru a inspecta servi­ciul veterinar din aces­­ județ. D. C. Starcovici, inspector general al serviciului veterinar, a plecat să ins­pecteze orașele Tulcea și Sulina.­­­ D. prof. Dr I. Cantacuzino, directo­rul general al serviciului sanitar, nu va sosi în țară decît la 20 curent. Actual­mente, d-sa lucrează în laboratorul ins­titutului Pasteur din Paris, la o im­portantă descoperire medicală a d-sale, cu privire la precipitena, un nou­ ser extras din sîngele imunizat al omu­lui.­­ Consiliul profesoral al facultatei de drept din București, a recomandat pe d. C. Siosomo, pentru a suplini catedra va­cantă de drept civil de la facultatea de drept din București. — In locul d-lui Longinescu, transfe­­rat de la Iași ca profesor la București, a fost recomandat d. M. Cantacuzino ca decan al facultății de litere din Iași. — Pentru examinarea de docent a d-lui dr. Brăes­cu, în specialitatea boa­­lelor nervoase, la facultatea de medi­cină din Iași, au fost numiți in comisia de examinare d-niî d-r. Buss, Pușcariu, Negel, Bogdan și Bejan.­­ Ca docent la facultatea de litere din București,­ a fost confirmat d. I.­­­alaori, profesor Scolindar și inspector școlar. ♦ Azi se va întruni consiliul pro­fesoral al facultăței d­e drept spre a se pronunța asupra avizului mi­nistrului instrucțiune­ ca d. profe­sor Danileanu, deși scos la pensie, să examineze d-sa pe studenți la cursul de drept roman și nu d. Don* ginescu, noul titular venit de la Iași. ♦ La alegerile de delegați pentru colegiul iii de județ la Ilfov nu se vor prezenta candidați, astfel ca la acel colegiu vor vota numai a­­legătorii direcți. ♦ Azi la orele 7 dimineața pleacă la Târgoviște d. ministru de războiu spre a asista la punerea petrei fun­damentale a noului local pentru, școala de cavalerie. ♦ D. Sylviu N. Petrovas», simpaticul in­tern al societăței de salvare, a trecut cu mult succes examenul al IV-lea de medicină. ■ «•"r Mișcarea în corpul —­ *­ didactic secundar S’au făcut următoarele transferări și numiri de profesori secundari: Chr. Șerbănescu, de la gimnaziul din Huși, a fost detașat la R.­Sărat, în lo­cul d-lui I. C. Ștefănescu, care trece la Huși. D. Petrovan, data Bacău la Roman. Preotul St. Kiri­cât a fost transferat la liceul din Ploești. C- D. Truțescu a fost numit suplinitor la gimnaziul din Constanța. D-ra I. Botez a fost numită suplini­toare la externatul secundar din Iași. D. V. Girigorescu și T. A. Ciuntu au fost numiți, suplinitori la liceul din Ba­cău. D-șoara Castano, num­ită suplinitoare la școala comercială din Botoșani. D. Gheorghiu, profesor la Birlad, a fost transferat la Giurgiu, în locul d-lui l­îrlescu, care trece in locul celui dintâi. D-nii St. N- Corbeanu și Giurgiu, au fost numiți suplinitori la liceul din Bo­toșani. D. N. Zah­areanu a fost numit supli­nitor la liceul din Buzău­. D. Damian a fost detașat de la Con­stanța la Bacă­u­. D-șoara Victoria­ Ghincioiu a fost de­tașată de la școala profesională­ din C.­­Lung­ la școala secundară-internat din Craiova. D-șoara Elena Tetoianu a fost transfe­rată de la Craiova la Azilul Elena Doam­na din­ București. I). I. Binig a fost transferat dela Po­­mîrla la C.-Lung. D. C. N. Roman, a fost numit suplini­tor la Craiova. D. Teodorescu, a fost transferat de la Tulcea la Fălticeni în locul d-lui Mas­cul­in, care trece la Tulcea. D-niu Nămăloiu și­ Staicovici au fost numiți suplinitori la Focșani, D. C. Botez a fost numit suplinitor la Iași. D. Damia­novici suplinitor la Piatra- Neamțu. La Pohu­rța, au­ fost numiți suplinitori d-lu­i G. Iorgu­lescu și G., Martin. D. Pur­caru C. Ilie a fost numit su­plinitor la școala comercială din Cra­iova. D. I. Vasi leu a fost, detașat dela Po­­mîrla la Botoșani. D. Papilian a fost numit suplinitor la Tecuci. D.­kișeu Marin a fost numit suplinitor la Pom­îrla. D. I. Lazărescu a fost numit suplinitor la gimnaziul din Tecuci. D. Fințescu suplinitor la Bârlad. D. I. G. Vasiliu­ a fost­ numit suplini­tor la liceul din Bacău. D. Naneș suplinitor la Botoșan­i. D-na E. Varghir a fost transferată la Brăila. D-na Maria Zaharia Botez a fost de­tașată de la R.­Sărat la Galați. D-șoara Olga Săvinescu a­­ fost numită suplinitoare la Botoșani. .sf . 1; r v > Holera Direcțiunea generală a serviciului sanitar a cerut ministerului de răz­boia să-i pună la dispozițiune trupe pentru paza Prutului, aceasta în urma știrilor alarmate că la chiși­­nău s’ar fi constatat peste 200 ca­zuri de holeră, dintre care 100 ur­mate de deces.­­ De asemenea, a fost trimis, pe una linie, un corp de numeroși me­dici, subchirurg­i și agenți sanitari pentru supravegherea pasagerilor sosiți din locurile infectate de ho­leră. Măsuri întinse au fost luate pen­tru a opri intrarea în țară a aces­tui flagel. între aceste măsuri este și oprirea țăranilor de a se sluji de apa de Prut. Absolvenții școalelor de agricultură — Al doilea congres — Al doilea congres al absolvenților școalelor de agricultură a rămas fixat pentru zilele de 14, 15 și 16 Octombrie 1907, sub președinția de onoare a d­lui P. S. Aurelian. Deschiderea va avea loc in ziua de 14 Oct. cor. in Atha­­neus român. La acest congres pot lua parte toți d-aiî absolvenți ai școalelor de agricultură de orice grad, precum și administratori de moșii, viticultori, horticultori, învățători, preoți, capii de obștii sătești, președinți de bănci popu­lare, arendași, proprietari, silvicultori, veterinari etc. Toți acei care vor binevoi a lua par­te, sunt rugați a adresa cite o cerere „Societăței Agronomice“ cu sediul in Calea Griviței 136, trimițând prin man­dat poștal suma de lei două, în schim­bul cărora se va trimite carta de mem­bru congresist, servindu-le pentru re­ducerea cu 50 la sută pe C. F. R., con- •EI DIMINEAȚA. form­așî’oborai onor, minister al lucră­­rilor publice. Se face curiesent că președintele ac­tiv al congresului d. S. P. Radian a solicitat și obținut aprobarea unei per­­m­isii de patru zile, pentru toți funcțio­narii statului din categoriile de mai sus și onor; ministerele respective au bine­voit a aproba, dînd concurs acestui congres, fiind binevenit în timpul de față, cînd ar putea aduce oarecare lu­mină în chestia agrară. întrunirea partidului conservator din Galați GALAȚI, 12 Octombrie.—După cum am comunicat de cu zi, a avut loc la clubul conservator întrunirea comitetu­lui,executiv conservator sub preșiden­­ția d-lui Victor Macii. S’a discutat chestia gazetei partidului și s’a hotărît înființarea unui ziar zilnic instituind și următorul comitet de re­dacție: Gh. Garamfil, Benisache, O. For­­tucescu, D. A. Bîdărau, D. Preșnilă, C. Calinnschi, I. D. Vasilic, Al. Densușianu, V. Patrinafi, Le­on Cantacuzino, Șt. Teo­­dorescu și Victor Constantinescu. Apoi s-a încredințat direcția clubului și se­­cretariatul d-lui C. Calmuschi; casier a fost ales d. D. A. Bădărău , chestori, d-niî colonel,Mateescu și Gh. Garamfil. S’a mai dat apoi contenciosului po­litic al partidului, o însemnare a per­soanelor a căror inscriere în listele elec­torate trebue să se ceară și șefi de cu­lori cari să alcătuiască organizarea e­­lectorală în oraș. S’a numit o Comi­­siune pentru verificarea chestiunilor fi­nanciare ale clubului compus din d-nii oarohel Mateescu, M. Constantini­­ ș­i­ Filipide. " " * Com­unicatele ziarului „Galații“ n’au­ fost discutate deoarece noua organizație le ignorează.—Rám incendiul din gara Roșiori Tu­rnu-Măgurele, 1-2 Octombrie.— Azi la orele 7 și 35 dimineața, rezervoriul cu păcură’ al căilor ferate din gara Ro­șiori, a luat foc din neglijența unui pompagiu, care uitând deschisă supapa superioară a rezervoriului, păcura s’a comunicat la un­­ cuptor ce se afla de­desubt și care servea ca păcura să nu înghețe. Grație pompierilor din Turnu- Măgurele, trimiși cu tren special la lo­cul incendiului, focul a putut fi locali­zat, complect.­ A ars toată păcura din rezervor în cantitate de’ 69.000 khilograme. Focul a produs o panică grozavă în oraș. Autoritățile anchetează cazul­—Vlasto. ț| Alegerea din T.-Jin Erl a avut­ loc Ia T.-Jiu alegerea de balotaj al colegiului I comunal. Din 173 votanți, guvernamentalii au întrunit 89 voturi și opoziția 75. Nouă buletine au fost anulate. Lista guvernamentală a fost procla­­mată aleasă. —• . ■ . , Duelul Pompiliu Eliade-Onciul ori la orele 3, a avut loc la hipo­drom un duel între d. Pompiliu Eliade și d. Onciu­l, ambii­­ profesori universi­tari. Aripa aleasă a fost pistolul. . D. Eliade se simțise ofensat de niște cuvinte ce . d. Onciul pronunțase în timpul ultimei ședințe a consiliului uni­versitar și­­ ceruse să supună diferen­dul unui juriu de onoare. D. Onciul a declarat insă1.că e gata să i dea satis­facție pe calea armelor. D. Pompiliu Eliache a avut de mar­tori pe d. Horia Rosetti și pe d. colo­nel Istrati, d. Onciul pe d-n­. N. Fili­pescu și Em­. Pangratti. S’a schimbat câte un glonț fără re­zultat. Trafikcomedia testamentului „Universului Citim in „Adevărul ‘. Am cerut zadarnic d-lui Virgil Dărăscu să­ răspundă la două între­bări foarte precise pe car­ îî le-am pus și la cari totuși era atît de u­­șor de răspuns. L’am­ întrebat: Cine a scris testa­mentul repozatuld Carsavillant Cine i’a semnat ? Tăcerea d-lui Dărăscu și a „Uni­­versului“ îșî are explicația eî. Vom da­ o întreagă. Dar punînd acele în­trebări adăugam că în joc nu e o chestiune de ordin privat, ci una de ordin public. Iată da­ce. " In ultimi! an! ai viețe! sale Caz­­zavillan,fiind fără cojjíi și înțelegînd că datorește toată averea sa aceste­ țări în care a venit ca om sărac, luase hotărîrea ca o bună parte din această avere a sa să o lase pentru scopuri de binefacere. Palatul invalizilor, ideea pe care o avusese și pe care în viață fiind n’a putut-o realiza, era în gîndul său s’o apropie de realizare după moartea sa, destinîndu-i din marea sa avere o bună parte. Școala italo-romînă pe care el o întemeiase și pentru care muncise atîta, vroise de asemenea s’o înzes­treze printr­un legat. In sfîrșit avusese intențiunea să nemurească numele său lăsînd di­feritelor instituții de binefacere din Capitală sume mai mari sau mai mici de bani, din care să se creeze fonduri, ce să poarte numele său­. Soției sale, era hotărît să-i lase o parte din uzufructul £ averea, iar dintre rudele sale suma cea mai mare nepotului sau Luigi pentru care avea o adevărată slăbiciune. Ziarul vroise să-l lase persona­lului wechin al redacției și adminis­­­trației, cu oarecari obligațiuni de a întrebuința o parte din beneficiul net pentru scopuri de binefacere mai târziu, pentru a asigura soției o rentă viageră la început. Cu a­­cest chip Cazzavillan vroia să-șî îndeplinească o datorie de recunoș­tință față de redactorii săi, cari de­sigur au colaborat la succesul zia­rului, de vreme ce răposatul tocmai ca și d. Dărăscu n’a scris niciodată un rând. Toate lucrurile acestea Cazza­villan le-a repetat oricui vroia să-l asculte și l- a repetat pînă în ziua cînd boala a răpus și energia .T „DIMINEAȚA“, Societate de ajutor regnproc al pers atelierelor soc. al mi iu*­ii „Adeverii«“ ____­ Sala Băiei Efimiei Știbătă 13 Octombrie 1907 — pentru sporirea fondului — Sub patronajul d-lui CONST. M­ILLE Directorul ziarelor „Adevărul“ și „Diminea­ța“ POUA MUZICI Mare Tombolă cu 1000 obiecte — Toate nu?,»erii» cîștigatoare — La orele 12 noaptea simuarl­ul I. A. MOXTAimiER^VV:* replia ir artist <2. mai multe b­axili Mare COTILION Monstru Se va alege Regina Baiului începutul la orele 8 luai. seara și va tine pinn­ la 5 d­imin­eata PREȚUL INTRĂREI: Pentru o persoană 1 leu; Pentru familie compus din 1 car­ier și 2 dame 2 lei. O lojă compusă din 4 persoane 8 lei. Garderoba ȘO bani de persoane . Biletele se găsesc de acum la membrii soc. str. Sărindar 11, și în seara Balului la C/£ IS«£. lui și l’a trintit la pat, moment din care nenorocitul a fost aproape i­­zolat de oamenii dezinteresați cari vroiau să-l vadă. De notat că îna­inte de a cădea bolnav, Cazzavillan a mai întreprins o ultimă călătoria în străinătate și toți cîțî îl cunoș­­­­teau­ au avut impresia că încă pe­­ atunci îșî făcuse testamentul în sensul mai sus arătat.­­ Care însă nu fu mirarea tuturor cînd după moartea lui Luigi Caz­zavillan se află despre un testament care avea cu totul alt conținut ! Mîine vom publica acest testa­ment. Poate că pînă atunci d. Dărăscu va binevoi să arate prin „Univer­sul“ cine a scris și cine a semnat testamentul lui Luigi Cazzavillan, Convocarea comisiei­­, parlamentare Guvernul a decis să convoace pentru Luni 22 Octombrie, com­isiunea aleasă de parlament pentru studiarea reformelor agrare. In acest scop se vor lansa noi invita­­țiuni speciale membrilor acelei comisiuni. Ședințele comisiunei se vor ține la Senat. Dezbaterile vor fi intime. In prima ședință guvernul va ex­pune membrilor comisiunei refor­mele ce are în vedere, în aceiași ședință se va distribui acelor parlamentari materialul pre­gătit în vederea reformelor și anu­me : 1) O colecție de peste trei suta contracte agricola luate din toate județele țărei și grupate pe regiuni; 2) Tabele statistice cu prețul mun­­icilor agricole pe județe și regiuni ; 3) Tabele amănunțite privitoare la diferitele condițiuni impuse prin­ contractele agricole ; 4) O statistică a terenurilor pa cari țăranii le-au­ înstrăinat sub diferite forme, ară­­tîndu-se cine stăpinește acele tere­nuri ; 5) O situație a bunurilor mici vîndute țăranilor de către stat. . . r f ..C.. . Din comisiunea parlamentară fac parte, după cum se știe, în afară de membrii birourilor celor două Corpuri,legiuitoare, următorii d-nî deputați și senatori: Deputați: G. Alexia, O. Alimăneș­­tianu, Victor Antonescu, Dinu Brătianu, Vintilă­ Brătianu, Constantin Brîncovea­­nu, P. P. Carp, Const. Cociaș, Dm. Cu­­loglu, Al. Djuvara, I. G. Ducu, St. Dzei­­ghicescu, Graur, Take Ionescu, Ion La­­hovari, Matei Moisescu, ■ Nicu Popp, Ioan Frocopiu, G. Poroineanu, Gr. I. Radovîci, Al. Radovici, Const. Stoicescu, G. Stere, Dumitru Ursu, I. Bianu, G. Gîrleșteanu, G. Zdrca, Al. Iliescu, Em. Morțun, I. Poenaru-Bordea, Ștefan Ioan și N. Enușescu. Senatori: Stroe Belcescu, Al. Bon­­taș, M. G. Buiteanu, G. Gr. Cantacu­­zino, Al. Cătuneanu, Al. Constantinescu, M. Corbescu, O. Dissescu, T. Cornescu, Al. Enacovici, I­. 1. Ginea, Teodor Ion, Leonida Constantin, G. Nacu, C. Olă­­nescu, dr. Petrini-Paul, Ion Filat, Al- Plagino, Ion Pleșea, Gr. Procopiu, Ta­ke Protopopescu, Valerian Ur­scanu si F. Vasil­iu.* E probabil că după distribuirea materialului pentru reforme, se va da comisiunea un răgaz de 2 — 3 zile spre a-1 studia. Comisiunea parlamentară va ține cel mult zece ședințe. C. Dem.i ­ Palatul justiției Pronunțarea decisiei în procesul a­­șezămîntului Nifon Mitropolitul Am publicat acum cîțiva ani, că d-ni. M. Ianculescu, Emil Lăzărt­scu, A. Șt­e­­fănescu, Gh. Stancu Becheanu, locot. N. Ianculescu și Amedeo Lăzărescu, au in­tentat acțiune înaintea tribunalului Il­­fov, prin care cereau ca să se caseze a­­legarea ca epitrop al așezământului Ni­fon, făcută de profesorii seminarului, în persoana tînărului Ionel I. Bozescu, pa motiv că la această alegere s’au făcut ingerințe, că s’au călcat dispozițiunile testamentara ale defunctului mitropolit și în fine, pentru că din­ trei epitropi ai acestui așezămînt, aleși pe viață, doi fiind d. Ion Bozescu tatăl și d. Io­nel Bozescu fiul, vor forma totdeauna majoritate, așa că scopul fondatorului cucernic nu va fi ajuns, de­oarece în loc de trei voale va rămînea una sin­gură în conducerea așezi­mîntului.­­ Pe lingă arătatele rude ale fostului mitropolit, a mai făcut intervenție și­ ministarul cultelor, Casa școalelor, ce­­rind același lucru. Tribunalul secția IlI-a a respins ce­rerea rudelor și a ministerului.­­ Aceștia au f­ecut apel, care s-a jude­­cat în cursul mai multor­­ ședințe, de către secția I-a a Curței de apel. Au­ vorbit din partea apelanților d-ni. N. Mitescu, Emil Lăzărescu, Cireșeanu și d. M. Antonescu pentru ministerul cul­­­telor, iar din partea d-lui Rozescu, d-niî; V

Next