Dimineaţa, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 1337-1366)

1907-11-01 / nr. 1337

»».«ui J. V. —— jNo. iiiii­i PUBLICITATEA t »’# «ONCEDHT* eXCIVSKM^I­ngend­eT de Publicitate CAROL SCHULDER & Cor. Baeureștr, Hr. lUMWintel W.-Tctefon 31* B m Birourile ziarului: ===== r......Str. Sărindar No. 1} ! Joi 1 iSloembrie *90. DIRECTOR CONST. MILLE ABOS AMENTEs cu premii Ün an ........ Lei 20 C luci ........ „II 5 lud ........ „ 0 Tplpfnn /hm Eil'i,a!ă Hs* «IU I eiciuii ^ PrD5i!!!i2 j, gjrjjjgjj.j Bo 12j43 „Le Temps" despre refor­mele din­ Romînia Paris, 30 Octombrie.­­ Zia­rul „Temps" studiind refor­mele agrare din Romînia spu­ne că proectul învielilor agri­cole constitue un însemnat progres și face să dispară mai multe nedreptăți. Ziarul „Temps" aprobă de asemenea proectele tinzind la reconstituirea imașurilor co­munale precum și reforma judecătoriilor de ocoale. Ziarul francez declară apoi că partidele politice au dato­ria de a încheia armistițiu și de a colabora în mod real în interesul națiunei la rezolva­­rea unei chestiuni atît de grave cum este problema a­­grară. Exportul griului din Rusia Petersburg, 30 Octombrie. — A­­genția Westoi­k spune că știrea răspîndită în străinătate cu privire la interzicerea exportului griului din Rusia este lipsită de temei. Crima unui nobil rus Petersburg, 30 Octombrie. — Fiul a­­doptiv al baronului Rosen, un licean in vîrstă de 15 ani, și-a omorît părinții cu lovituri de topor pe domeniul Nau­­movka. Demisia șefului poliției vieneze Viena, 30 Octombrie.­­ Șeful poliției vieneze, cavalerul Habrda, s’a retras pe ziua de azi din acest oficiu. El a fost numit consilier intim al Curtei. Succesorul lui va fi consilierul da curte Brossovski, împărăteasa Germaniei plecînd în Olanda Berlin, 30 Octombrie.­Din Haga se telegrafiază că împărăteasa Ger­maniei, din călătoria pe care a fă­­cut-o în Anglia, va lua drumul spre Olanda, pentru a vizita pe regina Wilhelmina și regele Wilhelm. Bine­înțeles că programul care fusese întocmit, va fi schimbat din această pricină.­­Franz Iosef sărbătorit la Londra Londra, 30 Octombrie. — La clubul „Lyceum“, care a­­ fost întemeiat acum trei an de către mai multe doamne en­gleze, pentru cultivarea literaturei și artei, a avut loc cra o serbare in onoa­rea împăratului Frantz Iosef al Austriei. La banchet a luat parte și reprezen­tantul Austro-Ungariei, baronul Menz­­dorf, cu membrii ambasadei. D-na Enstine a ridicat un toast în sănătatea împăratului Franz Iosef. A răspuns baronul Menzdorf, arătând în­tre altele că relațiunile dintre Austro- Ungaria și Anglia sînt din cele mai bune și speră că aceste relațiuni se vor păstra și pe viitor. Tulburări studențești la Viena Viena, 30 Octombrie.—Demonstrațiile de la Universitate s’au repetat azi cu mai multă furie. Studenții germani ocupaseră poarta Universității încă din timpul nopții. Sosind un grup de studenți italieni, aceștia au adresat cuvinte injurioase studenților germani. Aceștia din urmă au­ răspuns intonînd imnul național. Un student italian vrind să rostească o cuvîntare, germanii au tăbărît asupra italienilor, și s’a produs o incăerare în toată puterea cuvîntului. Polițiștii, într’un număr imens și-au făcut imediat apariția, gonind pe com­batanți. După citva timp studenții ita­lieni, de astă dată în număr mult mai mare, s’au adunat în fața parlamentului. Deputatul Pitoni, social-democrat, a promis studenților italieni că va inter­pela inline guvernul în chestia lor. Con­ducătorul studenților italieni le-a comu­nicat această declarație a deputatului cerindu-le ca în schimb el să se retragă in liniște, ceea ce au și făcut. Studenții germani rămăseseră în acest timp la universitate așteptînd pe ita­­­­lieni. După citva timp ei s-au împrăștiat­­ însă. Universitatea va rămîne închisă și pe ziua de mîine. Se crede că va trebui să stea închisă mai mult timp, dată fiind starea de spirit a studenților. O delegație a studenților italieni se va prezenta azi ministrului de culte pentru a i se plînge contra studenților germani. Ciocnire de trenuri Londra, 30 Optom. Se telegrafiază din New York că două trenuri elec­trice ale companiei Xuanohatan s’au ciocnit. . Sunt 12 persoane grav rănite. Afacerea de spionagiu din Franța, Paris, 30 Octombrie.— In telegrame­le anterioare s’a vorbit despre noua a­­facere de spionagiu descoperită aci. Șe­ful acestei bande de spioni, care a fost arestat, se numește André. El locuia în apropiere de Marsilia, venea des în a­­ceastă localitate, unde avea relațiuni cu indivizi suspecți. Al doilea spion arestat, Merindol, e un fost contabil la un lemnar. Ceilalți doi sunt niște electro-teh­nici. Asupra lor s-au găsit scrisori de mare impor­tanță. Unul din ei­clavi avea relațiuni cu­­ o femeie, in casa căreia s’a făcut era o percheziție. Femeia nu știe însă nimic despre cele ce făcea Blain. Asupra chipului cum s’a descoperiți această afacere, ziarul „Temps“ spune­­ că comisarul care se întorcea de la Tou­lon, a surprins în tren o convorbire care l-a pus pe urmele acestei afaceri, înțelegerea secretă între Anglia și Germania Berlin, 30 Octombrie. — Ziarul „Reinische Westfalische “Zeitung“ publică în numărul sau de azi amă­nunte asupra unei înțelegeri se­crete ce s’ar fi făcut între Anglia și Germania. De multă vreme, zice ziarul, s’au urmat tratative între oficiile de co­lonii ale­ celor două state, pentru un schimb de posesiuni din Africa de Sud-Vest. Tratativele au ajuns la bun afirșat. Apărarea lui Nași Roma, 30 Octombrie.­­ Fostul ministru al învățămîntului Nași, pre­­gătește o mare surpriză în ce pri­vește apărarea sa El va da în vi­leag unele scrisori ale fostului prim­­ministru Zanardeli, care i-a cerut în mai multe rînduri bani din fon­durile presei, și a și primit sume din acest fond. * Roma. 30 Octombrie.—Ziarul „Tribu­na“ publică o scrisoare a fiului lui Nași care declară ca o simplă calomnie știrea dată de ziarul „I. Tribuna­li“ din Mi­lano, că tatăl sau ar fi pus fondurile de care dispunea în serviciul ministrului de pe atunci Zanardelli. Același ziar mai publică o scrisoare a apărătorului lui Nași Bozzino și una a subsecretarului de stat de la departa­mentul cultelor. Orisselli fost șef al biu­­roului lui Zanardelli în 1901—903, care declară că distinsul bărbat de stat n’a primit în nici un fel de scopuri sume de la Nași. Greva unor ziariști Dresda, 30 Octombrie.— Ziariștii dela Camera II au declarat grevă. Deputatul national liberal Hettner a declarat intr­ un discurs al său­ ca ziariștii nu publică decit prostii a­­supra discursurilor deputaților. Din această cauză ziariștii au de­clarat președintelui Camerei că nu vor mai publica nici un discurs pină cînd deputatul Hettner nu-șî va cere­ scuze. Misterioasa crimă din Berlin Berlin, 30 Octombrie.­In str. Fasan, una din cele mai alese străzi ale Ber­linului, s’a făcut o încercare de asasi­nat în împrejurări misterioase și ale cărei motive n’au putut încă fi stabilite. In fața cladirel­or No. 72 din această stradă, la locuința lui Waldo negustor engrosist de manufactură, se opri un necunoscut, dorind să vorbească d-lui Waldo. După introducerea necunoscutului d-na Waldo și fiica ei, destinseră o discuție agitată din care putură desluși cuvintele : „Ați distrus pe fratele meu. Acuma ne vom socoti! Vreți sau nu să-î veniți în ajutor înainte de a putea pătrunde în ca­meră femeile auziră o puternică detu­nătură, iar la intrarea lor văzură pa Waldo fugind pe fereastră urmărit de necunoscut care trase un al doilea foc asupra lui. Cu toate că necunoscutul amenința cu o cutie spunînd că e o mașină in­fernală d na Waldo se apropie cu cu­raj și cu ajutorul servitorilor sosiți la strigătele de ajutor ale lui Waldo pu­seră mina pe atentator. Acesta se sinu­cise însă tr­igîndu-și un foc de revolver in tîmpla dreaptă. Trecătorii venind în ajutorul lui Waldo, îl transportară la spital unde se stabili că starea lui de și gravă e in afară de ori­ce pericol Numele atentatorului n’a putut fi sta­bilit. In buzunarul hainei sale nu s’a găsit de­cît o listă pe care erau însem­nate numele și adresele mai multor bo­gătași însemnați. De­oarece Waldo n’a putut încă fi interogat nu se cunosc încă amănuntele acestei drame. Funcționarii școalei teh­nice superi­oare au stabilit că cutia dată drept ma­șină infernală nu e de­cât o cutie de conserve umplută cu pietre. Contele Apponyi asupra Compromisului Budapesta, 30 Octombrie. — Contele Apponyi care a ținut era un discurs, foarte comentat, asupra compromisului a fost azi în Camera deputaților obiec­tul unor mari ovații din partea parti­dului independent. A produs o adîncă impresie declara­ția contelui Apponyi că timp de 30 de ani a luptat pentru o înțelegere cu Aus­tria în baza art. 12 din legea din 1867 pentru a vedea după 30 de ani eșecul strădămuințelor sale. El e convins că o înțelegere în baza acestui articol e im­posibilă. In urma hotărei luate erl de parti­dul independenței, Franz Wesselényi deputat al cerc I Cluj, și deputatul Urmanczy au comunicat demisionarea lor din partid. Noua Dumă Petersburg, 30 Octombrie.—Partidul monarh­ist a ținut era ședință hotărind să aleagă ca președinte al Dumei pe contele Bobriaky. Cădeți­ vor susține candidatura octobristului Gutschkow. Noua Dumă va protesta din prima ședință printr-un manifest solem­n în contra terorismului și va adopta o mo­țiune protestînd în contra piedicilor ce se pun lărgirea autonomiei și în con­tra persecuțiilor la cari sînt supuse școa­­lele polone din Germania. Mare furtună în Italia Roma, 30 Octombrie.— Sîmbătă și Duminică a bîntuit timp de 12 ore o puternică furtună însoțită de rupere de nori la Roma, Cam­­pagna și vestul Toscanei. Sînt de înregistrat 6 victime o­menești. Linia ferată dintre Pisa și Roma a fost întreruptă din cauza sfărî­­mării unui pod între Rezina și Spasso. Comunicația între Roma și Nea­­pole e de asemenea întreruptă. Re­giunea cîmpoasă a fost prefăcută într’un lac enorm. Numeroase clă­diri și ziduri au fost prăbușite. Mare incendiu într’un tea­tru rus Moscova, 30 Octombrie.­In tea­trul de operă Solodovnikov a iz­bucnit azi dimineață un incendiu care nu a putut fi stins pină la prînz. Acoperișul în parte a căzut; sub dărîmături s’a găsit cadavrul unui amploiat. Foaierul și bufetul au scăpat neatinse. Maestrul decorațiunilor a petit în flăcări. Cauza incendiului se a­­tribue unei imprudențe. O moștenire neașteptată Budapesta, 30 Octombrie. — Se dis­cută mult în cercurile de aici un in­teresant testament al fostului deputat și milionar Nicolaus Keczer, mort in etate de 60 de ani. Keczar a fost în­grijit­ în timpul lungei sale boala de o femee unuine M ,riau Maransky. La moartea lui milionarul care era în ceartă cu familia sa, n’a lăsat prin testament decit mici rente anuale mem­brilor familiei sale, lăsînd întreaga avere da 1 milion și jumătate fostei sale în­grijitoare și celor 6 copii ai ei. Maria Muransky are acum etatea de 50 ani. Măsuri contra ciumei Triest, 30 Octombrie.—Proveniențele din Tunis unde s’a constatat în mod o­­ficial ciuma bubonică vor fi tratate după reglement. Duel Paris, 30 Octombrie.— In urma inci­dentului care a avut loc e­­ în Cameră în care d. Bordeaux a interpelat în mod violent pe d. Benoist care propunea re­ducerea indemnităței parlamentare, s’au schimbat martori. Moartea prințului Arnult Veneția, 30 Octombrie. — Prințul Arnulf a încetat din viață astă seară în etate de 66 ani. Tulburările de la Univer­sitatea din Graz Graz, 30 Octombrie. — Studenții ita­lieni au reluat demonstrațiile azi dimi­neață. Ei s'au adunat în număr de peste 300 în vestiblul universităței. Imediat li s'au adus la cunoștință că rectorul a dispus să nu se ție cursuri astăzi. Italienii s’au depărtat cu mare zgo­mot. La facultatea de teologie necunos­­cîndu­se dispoziția rectorului s’au ținut cursuri pină la orele 10. Prăbușirea a 4­0 de case Paris, 30 Octombrie. — La comu­nică din Valence sur Rhâne că în satul l’elmes s’au prăbușit 40 de case. Locuitorii au putut să fugă la vreme. Anglia și agitația bandelor din Macedonia Sofia, 30 Noembrie.—Representantul Angliei a făcut demersuri serioase pe lingă guvernul bulgar atrăgîndu-i aten­țiunea asupra sporirei agitațiunii bande­lor bulgare în Macedonia din timpul din urmă și invitîndu-l aă aseria de toată influența sa pentru a o micșora. Reformele din Macedonia Declarațiile agentului diplomatic bulgar la Athena Sofia, 30 Octombrie.— Agentul di­plomatic al Bulgariei la Athena, Andrei Toschen care însărcinat de ministerul de externe a vizitat Macedonia și după cum se anunță in mod oficial a inspec­tat agențiile comerciale, s-a întors azi după o lipsă de 35 de zile. Toschen mi a declarat că factorul de prima ordine din Macedonia e elemen­tul macedo-bulgar, dar el opune rezis­tență reformelor pentru că nu vede re­zultatul. Toschen care a fost și el agent comercial în Macedonia aprobă inten­țiile urmărite prin reforme și recunoaște ostenelile organizarea acestor reforme. El are cuvinte de laudă în special pentru ofițerii jandarmeriei, dar arată că rezultatele obținute nu corespund si­lințelor. Orice optimism asupra reușitei refor­melor ar fi exclus. Un hotel distrus de in­cendiu — 6 morți — New­ York, 30 Octombrie.—La New­­haven a fost distrus era de incendiu un mare hotel. Ș­ase oameni de serviciu au pierit în flăcări. Pasagerii au reușit să se salveze. Deschiderea parlamen­tului belgian Bruxelles, 30 Octombrie.— Deschi­derea parlamentului s’a făcut fără nici un incident. . Primul ministru a anunțat că Joia viitoare va prezenta Camerei proectul cu privire la statul Congo. Din Camera Ungară­ Budapesta, 30 Octombrie.—Camera de­putaților a adoptat în a treia citire pro­iectul celor șase douăspre­zecimi pro­vizorii și a urmat discuțiunea tarifului vamal ungar autonom; patru deputați croați au vorbit în contra, Din Budapesta, 30 Octombrie.—Camera de­­putaților. Deputații baron Wesselényi și Termanczi au eșit din partidul indepen­­denței. Deputatul Gaal a depus mandatul sau de membru al Camerei.­­ Acțiunea bandelor din Macedonia Nouă atacuri în contra aromînilor Viena, 30 Octombrie. — „Poli. Corr.“ scrie : După cum ni se a­­nunță din Constantinopol, ancheta orînduită cu prilejul pustiirei satului patriarhhist Raccovo vilaetul Mo­­nastir, a dovedit că membrii bandei bulgare care a săvîrșit atacul s-au recrutat din satele exarchiste cari voiau să se răzbune pentru atacul unei bande grecești în contra unui sat exarchist. E vorba de una din represaliile obicinuite în lupta bandelor din Ma­cedonia. După cum ni se anunță din Con­stantinopol activitatea bandelor bul­gare din Macedonia a început să se resingă și asupra aromînilor Din vilaetele T­eskuelo și Salonic se semnalează cazuri de acest fel în ultimul tim­p. Sate incendiate de bande bulgare Constantinopol, 30 Octombrie. — Acțiunea bandelor sîrbe și bulg­are ia vilaetul Uncub continuă. Vineri o bandă sîrba a atacat satele bul­g­are Strada, Dishidi, Kratova și Gradec din districtul Falenka. O parte din satul Strada a fost incen­diată. La Gradec casa primarului a fost arsă ; primarul a fost găsit mort în mijlocul flăcărilor. în aceiași zi o bandă bulgară incendiat satul sîrb Kîselica. Trei persoane au perit Ultima Prin FIU SPECIAL de la corespondenții oră noștri speciali telegrafică din: L0N0RJI, PARIS, BERUH, MIERIA și BUDAPESTA Vizita împăratului Wilhelm în Anglia Windsor, 30 Oct­­­e. — La orele 9 împăratul și împărăteasa au luat dineul în sala specială a castelului împreună cu regele, regina și membrii fami­liilor lor. Suita împăratului și a regelui au luat masa în alte saloane. Intre cei cari au fost salutați de îm­părat au­ fost și primul ministru Cam­­pball Bannerman și secretarul de stat de la departamentul externelor Sir Eduard Drey. Londra, 30 Octombrie.—„Dugli Gra­fia“ acentuează că nici în ziarele cari erau caracteristice prin ura față de ger­mani nu se observă vre­o notă descor­­dantă. „Standard" vorbind de peripețiile călă­toriei yachtului „Hohenzollern“ observă că călătoria suveranilor Germaniei a fost tot­deauna legată de ceva neobicinuit. „Dagli Kronicie“ spune că presa lumei întregi ar trebui să salute cu mulțumiră întărirea relațiilor amicale dintre Anglia și Germania. „Tribune“ spune că salutarea dată de către poporul englez împăratului Germaniei nu e un act de politeță ci de deplină sinceritate. Insituirea celor două monarh­i va aduce după sine o apro­piere amicală între cele două țări și va contribui la pacea universală. „Evening Standard“ scrie că împă­ratul Wilhelm a fost în­tot­de­auna simpatic Angliei. „De­și am avut une­ori care da ripostat la politica lui. Stima și admirația noastră pentru împăratul Germaniei n’a scăzut nici­odată. Nu așteptăm evenimente politice de la a­­cestă vizită, dar nu va contribui mult la pacea universală și la raporturile ami­cale dintre marile puteri. * Berlin, 30 Octombrie.—Asupra zăpă­­celei care a­­ domnit era din cauza ceței la Portsmuth la sosirea împăratului Wilhelm se comunică următoarele : Vi­ața a produs o adevărată zăpăceală. Socoti­ndu-se că e imposibil ca yachtul ,,Hohenzollern,‘ să sosească înainte de­­ fără un sfert, armata a fost concediată și ofițerii și maiorul s’au retras și ei răm­înind în port numai impiegatul în­sărcinat cu primirea telegramelor. Aproprierea yachtului Imperial fu­ra neașteptate anunțată de salve de tunuri, împăratul trecu prin alea formată de vapoarele de război, fără a fi primit cu urale sau muzică portul fiind cu desă­­vîrșire gol. Imediat sa ordonă reîntoarcerea tru­pelor, în vreme ce pe „Hohenzollern“ se dejuna în sunetul muzicei capelei. Recepția ce urma să aibă loc la so­sirea vasului s’a făcut după dejun. * Windsor, 30 Octombrie.— Erî după dinei» s’a ținut cerc. Azi la orele 11 a. m. împăratul Wil­helm, regele Eduard, ducele de Con­naught au mers în automobil în pădu­rea Windsor unde erau așteptați de către principele de Guiles, prințul Ar­thur de Connaught și prințul Christian de Schleswig Holstein. Mai târziu a sosit și împărăteasa cu ducesa de Alb­ans și cu prințul T­eck împăratul Wilhelm și regele Eduard după ce au vinat au plecat la Cran­­borne Tower pentru a lua prințul la oara au asistat de asemenea împărăteasa și d.­mele din familia regală. * fISVUf Portsmouth, 30 Octombrie.—Autori­tățile marinei au dat un dejim la 250 de mațeîoți epgivzl și ger^pij ^ Din Camera franceză ? " Interpelare asupra evenimentelor din­ Maro­c Paris, 30 Octombrie. —D. Boris Caste­­llane interpelează asupra evenimentelor din Maroc. D. Deschannel declară că lumea în­treagă a fost unanimă a recunoaște le­gitimitatea unei imediate reprimări con­form actului de la Algesiras de acord cu Spania. D. Deschanel afirmă că Franța nu vrea nici decum să cucerească Ma­rocul. In­­forțarea de internaționalizare a poliției din Maroc noi ne îndeplinim gradual misiunea noastră civilizatoare de acord cu Europa. D. Ribot declară: In interesul Euro­pei noi nu puteam să rămânem tăcuți în fața Germaniei, Franța ,și a asumat un rol greu dar demn de ea căci ea ca și Spania nu poate recunoaște altor pu­teri aceleași drepturi de a dirija acți­unea europ. în Maroc. Franța nu va înde­părta răspunsurile pe cari și le-a lui. D. Richot aprobă măsurile de represiune cari, a fost luate regretînd numai o ușoară întîrziere în ofensiva generalului Drude a cărui acțiune nu critică nici­de­cum. „Noi sîntem la Casablanca pentru a ne îndeplini o datorie și vom pleca numai cînd o vom fi împlinit complect și cînd vom fi asigurat siguranța la Casablan­ca“. D. Richot aprobă guvernul de a nu fi debarcat trupe în celelalte porturi. O­­ratorul termină invitînd pe d. Pichon de a evita­­ o politică de slăbiciuni și de vi­cleșug. (Vil aplauze). D. Pichon amintește măcelul din­­ Casa­blanca și explosiunea deconcertantei xenofibii care nu putea rămînea nepe­depsită fără a se compromite actul de la Algesiras. Ministrul expune pe larg măsurile luate pentru reprimarea tul­­burărilor. S’a recomandat în acest scop generalul Drude și amiralul Philibert. Toate puterile s’au raportat la Franța și la Spania pentru a asigura siguranța naționalilor lor din Maroc. Chiar maro­canii au cerut concursul nostru care la început trebuia să fie cu totul pacific. De la debarcare nici un european nu a mai fost ucis nici rănit. Efervescența din porturi a descrescut. Ministrul aminteș­te faptele militare pe dearîndul și ex­plică că triburile nu au fost urmărite în interior pentru a nu se angaja în vre-o întreprindere periculoasă. Ministrul Pi­chon descrie sforțările Franței și Spa­niei de a organiza poliția a cărei întîr­ziere e datorită maghienului. Ministrul adaugă că răspunsul Germaniei privi­tor la debarcare în alte porturi nu a in­fluențat nici de­cum asupra deciziunei luate de Franța și de Spania. Nota Ger­maniei nu era ostilă, însă măsura era prevăzută numai în caz de necesitate ineluctabilă. D. Pichon adaugă că grație acordului dinter Drude, Philibert și Reg­­nault și grație limpezimei atitudinei noastre am putut evita o debarcare în celelalte porturi, pe care însă o vom face d­acă evenimentele ar cere-o. A­­genții francezi aveau instrucțiunea de a nu se amesteca nici de­cum în politica interioară a Marocului. Generalul Dru­de trebuia să combată pe Muley Hanid numai în cazul unui atac: „Sunt de acord cu d. Ribot pentru a spune că soarta noastră în Maroc nu e nici de­cum legată de soarta cufărul ori cufărul sultan. Noi am negociat în­totdeauna cu Abdul Aziz mai cu seamă pe baza actului de la Algesiras și am rămas de fapt de partea lui. Ministrul declară că nu a fost nici­o­­dată desacord între Franța și Spania ei numai tratative foarte firești. Spania s’a asociat la toate demersurile noastre. Recenta vizită a suveranilor spanioli și a miniștrilor Spaniei la Paris a pro­bat în mod strălucit complectul acord franco-spaniol. (Aplauze). Poliția pro­vizorie, combinată cu notabilii indigeni, a dat reale servicii. S-au luat măsuri pentru a se evita reînoirea incidente­lor supărătoare de la frontiera algeriană. Ministrul conchide zicind că Franța a avut preocuparea dominantă de a evita o espedițiune militară și a evita ori­ce bănuială a intervențrei noastre. Voim să facem din Maroc o țară de protectorat însă nici o țară să nu aibă o influență preponderantă. Vom ține angajamentele noastre față de toate pu­terile. Miniatru­l speră că Marocul va regăsi în curând liniștea și prosperitatea. Guvernul a reușit de a ajuns a evita criticele adversarilor săi sarcină ingrată și dificilă (aplauze). Cariera continuă în urmă discuțiunea moțiunilor urgente socialiste privitoare la urcarea esorbitantă a prețului ali­­menelor. Deputatul Renner invită gu­vernul să ia diferite măsuri printre care abolirea proibitiunii importului vi­telor din Rusia Romînia și Serbia și cere negocieri cu aceste state în ce privește încheierea unei convențiuni veterinare. Invită de asemenea guvernul de a per­mite importul de vite în abatorii ce se vor crea d-alungul graniței regiunilor unde există pericol de introducere a epizotiilor. Către finele ședinței deputatul Nemec interpelează asupra pretinsei revolte a foametei din Nachod (Boemia) unde tru­pele intervenind ar fi rănit două per­soane și ar fi arestat douăsprezece. Amănunte asupra incidentelor Viena, 30 Octombrie.— In ședința de 82% a C­amerei austriace au avut loc scene tumultoase. In momentul cînd s’a prezintat noul cabinet, în frunte cu primul ministru baronul Back, social democrații au în­ceput a scoate tot felul de strigăte os­tile la adresa miniștrilor, în special la adresa ministrului ceh Prasek. Acestuia ei i-au strigat: „Atențiune, vine de fraudatorul dietei“! S'a născut imediat un zgomot asurzi­tor, care cu mare greutate a putut fi potolit­. Restabilindu-se liniștea au Intrat în acțiune ce chii radicali, și atunci au in­tervenit și creștinii sociali, in favoarea băncei ministeriale făcînd ovații minis­trului Geismann. S’au auzit tot felul de strigăte și în­jurături. La un moment dat un deputat strigă : — Beck este cel mai mare samsar! După trecere de mult timp liniștea restabilindu-se, ministrul de justiție dr. Klein, răspunde la mai multe interpelări ce i-au fost adresate: împăratul și reconstruirea cabinetului austriac Praga, 30 Octombrie. — „Glas Na­­rodna“ alcă din Viena : împăratul a de­clarat erî la primirea nouilor miniștrii că reconstruirea cabinetului a fost ne­cesitată de reforma electorală. La re­cepția miniștrilor împăratul a vorbit de chestiunile de resort dovedind că în tot timpul boalei s’a interesat de toate îa amănunțime, o mare­ întrunire publică de protestare și roagă pe­ dîrc’i­ amari să vină în număr cît se poate­ de mare la acea întrunire, de­oare­ce de succesul primei întruniri va depinde isbinda. Trecind la altă ordine da idei d. Răs­­van spune că guvernul își bate joc de negustori, aruncîndu-i dintr’odată pe drumuri. Terminînd d-sa propune ca să se formeze u­n comitet de acțiune de 30—40 comercianți care să ducă lupta și apelează la unirea comercianților. D. C. H. Dobrogeanu, comerciant din Galați, venit anume pentru această în­trunire, propune că la întrunirea ce va avea loc în Capitală să fie invitați și comercianții din toată țara cum și cel dela sate. Propunerea sa admite: 1­. Dragomir Niculescu spune că de aci înainte consfătuirile cîrciumarilor să aibă loc la Camera de comerț, care a casa comercianților. Mai vorbesc apoi d-nii Tănase Cre­­țulescu, T. Marinescu-Jilava și Dorojan. Apelul la Camera de comerț D. I. Dumitrescu-Militari dă apoi ci­­tire următoarei telegrame, către preșe­dintele Camerei de comerciü : «Atitudinea d-voastră în comisia par­lamentară ca deputat de Ilfov și mai ales ca președinte al Camerei de co­­merț, în chestia monopolizărei circiu­melor a fost o mare surprindere, vă­­zînd că v’ațî exprimat fără nici o re­zervă pentru proectul monopolului. Ca negustori ca patentări alegători v’am rugat prin precedenta noastră te­legramă să binevoiți a pune chestia mo­nopolului circiumelor în ședința Came­rei de comerț, pentru ca Camera să’și dea avizul în această gravă chestiune care pune în joc principiul libertățea co­merțului și existența a peste 30.000 fa­­milii. Vă rugăm deci stăruitor și credem că avem dreptul de a cere ca Camera de comerț să’și spue cuvîntul în pri­vința monopolului, și să intervie cu e­­nergia necesară în favorul comerțului de băuturi atit­ de grav amenințat.“ O nouă consfătuire După aceasta, d. Dumitrescu-Militari, președintele întrunire­, invită pe cîr­­ciumari să vină în număr cît se poate de mare la consfătuirea care va avea loc Joi, 1 Noembrie la orele 2 p. m. în sala „Amiciția“ din intrarea Zalomit* _____ Tis. Urmarea discuții pe miine. Ședința se ridică. Suveranii Angliei scăpați de mare primejdie Londra, 30 Octom. Trenul in care se aflau suveranii Angliei, în în­­tîmpin­area suveranilor Germaniei a trebuit să fie oprit brusc în apro­piere de Bish­op-Stortfont, din ca­uză că s-a descoperit cum că șinele au fost scoase de pe o Sutta dera mare. Până acum nu se știe încă ce se ascunde sub acest fapt; se știe nu­mai că regele și regina Angliei au fost scăpați dintr’o mare pumejdie. din Camera austriacă Prezentarea noullor miniștri Viena, 30 Octombrie.—­Camera Depu­taților. Noul miniștrii apărînd In sală sînt pri­miți cu vii aplauze pe cînd cehi, radicali și cîțiva socialiști fac zgomot. Nouii mi­niștri sînt viu felicitați. In mijlocul zgomotului pe care îl fac cehii radicali, ministrul președinte Beck prezintă Ca­merei pe nouăi miniștrii. (Vil aplauze). Zgomotul cehilor radicali continuă încă cîtva timp în urmă. Socialistul ceh Nemec protestează în contra numirii ca ministru a cehului Prasek, care s-a arătat ca vrășmaș al reformei electorale și al urm­erilor. Pro­pune, pentru a se da ministerului oca­­ziune de a-și dezvolta programul, ca să se reschidă discuțiunea asupra de­­clarațiunea ministrului președinte des­pre numirea nouilor miniștrii. Propu­nerea e respinsă. Kiofac ceh radical, protestează în limba c­ehă în contra in­­trării a două miniștrii cehi in cabinet* ,, Alte știri telegrafice Budapesta, 30 Octombrie. — In vi­trina librăriilor a apărut azi un roman național, „Goetzondemärung“* Cartea tratează despre viața și activitatea na­ționalităților din Ungaria. Autorul nu e cunoscut. Viena, 30 Octombrie.— Joia viitoare împăratul Francisc Iosef va merge pen­tru prima oară dela însănătoșirea sa, la Hofburg. y’p. Belgrad, 30 Octombrie.—Se fac zilnic experiența cu nouăle tunuri sosite din Franța. Tunurile s’au dovedit însă rele; multe ghiulele se opresc în țevi. * Cracovia, 30 Octombrie.—Azi a fost arestat aci comerciantul Löbel Freilich care a declarat la poliție că i s’a furat o bijuterie în valoare de 90.000 co­roane. Freilich primise această bijuterie un comision de la un comerciant din Anvers și sunt bănuiți că ar fi ascuns’o. * Viena, 30 Octombrie. — împăratul a conferit ambasadorului Germania, ba­­ronul Wadell, în audiența sa de ple­care, briliantele ordinului Sf. Ștefan. • Petersburg, 30 Octombrie.— Ministrul de externe Iswolsky s'a întors din străi­nătate.* Paris, 30 Octombrie.— Se declară că rechemarea atașatului naval german de la Paris este motivată numai de numirea sa într-un alt post în Germania. Întirurea cîrciumarilor Comercianții de băuturi spirtoase s'au întrunit aseară în salonul coloseului Ogrezeanu din str. Carol pentru a se consfătui în privința modului de orga­nizare în lupta contra proectului pentru monopolizarea circiumelor. Au luat parte la această întrunire d-nnî­­l. Dumitrescu Militari, I. V. Razvan, Radu­ Constantinescu-Dănuță, Tănase D. Crețulescu, M. I. Stoenescu, Ioan Stoe­­nescu, Ene Naa Dumitrescu, Tănase N. Ghica, Tache S. Dorojan, Petre Stoenescu, Nae Vasilescu, T. Marinescu- Jilava, Ghiță 8. Popescu, A. Gh. Ta­bacu­, Dragomir Nicolescu, Gh. Rădoi, Temistocle Teodoru, C. N. Ionoscn, Dumitru N. Stelniceanu-fiul, Gh. Rădoi fiul, Stavri I. Nicolaideș, Naum Gristea, N. Făgărășeanu, Toma Dumitriu, Stere Anastasiu, I. T. Pascu, Nae Petrescu, Teodor Ganeiu, Toma Negulescu, Nan Ionescu, V. H. Dobrogeanu, D. Aldu­­lescu, C. Ogrezeanu, etc. etc. A prezidat d. I. Dumitrescu Militari, șeful mișcărei. Învîntările D. I. Dumitrescu, luînd cel dîntîi și cuvîntul spune că cîrciumarii nu s’au adunat pentru a face politică, ci pentru a și apara interesele lor. D-sa propune apoi să se trimită o te­legramă d-lui Gh. Gh. Asan, președin­tele Camerei de comerț rugîndu-1 să consulte Camera de urgență în chestia monopolului. D. Rîisvan spune că chestia mono­polului este gravă și dacă vom avea nenorocirea ca să se voteze legea a­­tunci s'a sfîrșit cu negustorii. Guvernul, spune oratorul, ar fi tre­buit ca să studieze chestia monopolului în Italia, Germania și Franța, iar nu în Rusia. ^ropuDs ca un putrad să se convoace Știri din străinătate — Prin poștă — „Le petit Temps“ publică următoa­rea telegramă din Atena: „Se comunică din Salonic că o bandă bulgară, cuprin­­zînd și vreo cîțiva afiliați la „Propa­ganda romina“, a intrat la 4 Noembrie în satu­l grecesc Ano­poli (districtul Karateria), pe care țăranii îl părăsesc iarna pentru a merge in văi, și au dat foc satului întreg, care coprindea 200 de case. A scăpat numai biserica“. * Generalul Periers, comandantul cor­pului al 13-lea de armată din Franța, a fixat data manevrelor de războiu, la cari vor lua parte recruții, în Noiembrie și Decembrie. Aceasta e o mare inova­ție în materie militară. La Manevre vor lua parte și ofițerii de rezervă. * Ziarele anunță că s’a lansat un al patrulea cuirasat de tipul „Dreadnought“ numit „Superbus“.* Comisiiunea instituită la Petersburg pentru elaborarea unui tip de aeroplan rusesc și-a terminat lucrările prelimi­nare. Proectul s’a hotărît. Construirea va începe în curind.* Nouăle piese de zece dolari de aur, cari au fost bătute la monetăria State­­lor­ Unite, la Filadelfia, nu vor mai pur­ta deviza: „In God we trust“ („In D zeu ne e încrederea­). Această deviză nu va mai apare pe nici o monedă nouă americană.« „L’Echo de Paris“ afla din Saint Etienne că inventatorul Stoian a cons­truit un aeroplan, care va fi cel mai puternic dintre toate cele cari se cu­­nosc pînă acum. Ei funcționează cu a­­jutorul a două motoare, se ridică sin­gur, fără zguduire și parcurge ușor o sută de kilometri pe ceas. * „Daily News“ știe din sursă autori­zată că în curînd Statele Unite se vor uni cu Engliteza pentru a recica nota de protestare contra sălbăticiilor și a a­­buzurilor ce se săvîrșesc în Gongul... belgian. « „Frankfurter Zeitung“ anunță că car­dinalul Fischer din Colonia, antimoder­­nist învierșunat, a oprit pe călugări și călugărițe ca să facă băi. Preoții nu vor mai putea avea băi acasă la dînșii. In capelele călugărițelor, un văl va tre­bui să despartă pe acestea de ofician­ți, cînd sa face serviciul divin, pentru ca nici un gînd profan să nu-l poată tulbura. BIJMÎNECĂ * SOEJISBÎE apar in editura ziarului „Adevĕrul“ * „ILUSTRAȚII“ * K ® una rev­oltă, va apare $u X ® pa­gini ilustrate și o copertă* și va conține actualitățile săptfitul unei din țară și străinătate. Binerrația«« va apare săptu­minal „IlUoIîaiSa și se va vinde cu 13 bani exemplarul. Noua revistă atît prin e­tenitatea ei, cît și prin conținut va fi un e­­ven­iment. Ea se adresează în pri­mul rînd­ familiilor cari vor avea din această revistă o lectură din cele mai plăcute și ilustrații de actualitate și artistic executat

Next