Dimineaţa, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 1395-1421)
1908-01-28 / nr. 1418
l m Anul V.—No 141b PUBLICITATEA se încedrtA EXCLUSIVI Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCREȘTI Hi, Karageovcevici ÎS—Telefon t.* Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1. oxxxxxxcxcoxxxcxxcxco APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI oxx7xcxx oxcccxxczxo Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA TRAGEDIA DIN LISABONA Ungurii contra Romîniei — Din delegația ungară — Tima, Zi ianuarie.—Delegații Szemere ce arați nemulțumit de relațiunile dintre România și Ungaria. El spune că suspectațianu zboară in aer și că se amestecă chestia naționalităților in relațiile internationale. Astăzi limba si conștiința trebue să fie libere. Principalul este lupta contra socialismului Rominia și Ungaria, pe cari se leagă civilizația creștină, cultura, paza kordinei actuale din societate, au interes de a duce o luptă comună împotriva socialismului. Așa gîndesc și multi oamenii politici din Rominia. Pe viitor, Rominia și Ungaria trebue să trăiască in deplină înțelegere. Delegatul Okoliczni se ridică ca violentă împotriva românilor. El spune că Ungaria are de luptat ca iredentiști romini. Aduce numeroase fapte prin care vrea să dovedească că guvernul român sprijină pe iredentiștii din Ungaria. El arată o hartă în care partea de sud a Ungariei este trecută drept provincie separată, purtînd numele de Transilvania. Delegații se Îngrămădesc toti in jurul hărții ca să vadă mai bine cele susținute de numitul delegat. Se produce o mare miscare. . . Delegații cere in mod energic ca minis frni de infame să intervie. Toti cei da fată aprobă această cerere. Proectul anti polon la Senat Berlin, 26 ianuarie. Proectul anti-polon pare amenințat să nu treacă decit cu mare greutate. Comisiunea senatului nu Va aprobat. Față ce opoziția energică pe care o întîmpină s'a hotărît să se fie desbateri secrete, Comisiunea Senatului a propus un număr oarecare de amendamente, care au fost respinse de guvern, cari vor fi însă probabil admise de Senat. Proprietarii mari au început să facă o agitație vie contra proectului Comercianții germani din Posen iscălesc o declarație contra proectului deoarece iritația pe care a produs-o strică colosal comerțului. Complotul din Munte Negru Cetinge, 26 Ianuarie.—In scopcină s’a anunțat o interpelare asupra liberttrei muntenegrenilor care au fost arestați la Belgrad ca complicii în atentatul contra prințului. Se așteaptă cu nerăbdare desbaterile care vor fi desigur furtunoase. Refuzarea extrădării rușilor arestați la München München, 26 Ianuarie. — S’a dovedit că rușii arestați aci n’au luat parte la atentatul contra băncei din Tiflis. Din această cauză extrădarea e probabil că va fi refuzată. CracHul trustului de ghiață Londra, 26 Ianuarie.Regele trustului de ghiață, Morse, a cărui dispariție a provocat un adevărat cracb, a sosit erl aicî. Morse declară că a telegrafiat la New York ca să lămurească situația și anunțind că nu e vorba de nici o dispariție căci în săptămîna viitoare se va reîntoarce la New York. Incidentele din Dumă Petersburg, 26 ianuarie. — Duma continuă discuțiunea apărărei statului. Șeful cădeților, Milinkov, căruia oratorii dreptei ți Centrului i-au reproșat călătoria sa în America, suindu-se la tribună, membrii dreptei și majoritatea membrilor centrului au părăsit sala in mod demonstrativ. Ședința a fost atunci suspendată din cauza lipsei numărului necesar. La redeschidere Milinkow suinduse din nou la tribună, centrul și dreapta au părăsit din nou sala. Conform regulamentului, ședința a fost ridicată. Procesul accidentului iahitului „Standard" Petersburg. 26 Ianuarie—In noul proces privitor la înnămolirea yachtului ,Standard“ tribunalul a pronunțat o sentință de dojană în contra contramiralului Nalon, achitînd pe ceilalți acuzați. Temeri de revoluție la New-York New-York, 26 Ianuarie.De citva timp anarhiștii desfășoară o mare activitate, care a alarmat autoritățile. In timp de trei săptămini ei au comis 6 asasinate. Propaganda anarhistă se îndreaptă de citva timp multimei imense de muncitori cari stau fără lucru, și pe cari anarhiștii ii imping la revolsiune. Situația a devenit foarte gravă. Anarhiștii au făcut cunoscut in mod public că dacă polițiștii se vor atinge de ei, vor fi impușcati pe loc. Extrădarea rușilor arestați în Bavaria München, 26 ianuarie. Guvernul rusesc susține că cei cinci ruși arestataci, sunt autorii atentatului cu bombe, făptuit asupra băncei din Tiflis. Formalitățile pentru extrădarea lor au început. Linia ferată între Mitrovița și granița bosniacă Constantinopol, 26 ianuarie.—Sub conducerea a doi ingineri turci de la ministerul lucrărilor publice, la cari se vor mai adăuga doi ofițeri ai statului-major al armatei, precum și cîțiva ingineri ai liniei ferate orientale, vor începe împreună cu inginerii austro-ungari, pe la mijlocul lunei Martie, studiile necesare pentru înființarea liniei ferate între Mitrovița și granița bosniacă. Nouă vase americane New York, 26 ianuarie. — Guvernul nord-american a decis construirea unor nouă vase de razboiu în timpul cel mai scurt. In acest scop s’a cerut deschiderea unui credit de 280 milioane dolari. Afacerea Eulenburg-Bernstein Berlin. 26 ianuarie—La acuzarea adusă de prințul Eulenburg contra lui Bernstein, avocatul lui Harden, că l-ar fi calomniat în timpul procesului Moltke Harden, Bernstein a răspuns că el în calitate de apărător are datoria a aduce în discuție tot ce poate fi in interesul clientului sau. In cele din urmă Bernstein II provoacă pe prințul Fulenburg să dovedească că a fost calomniat. Conferințe pentru reformarea bisericei ortodoxe Sofia, 26 ianuarie. — Fostul deputat din Duma rusească și fost preot eliminat din corpul preoțesc din Rusia, anume Gregory Petrov, fiind oaspete al ziarului „Reforma teologică“, va ține aci cîteva conferințte asupra reformei necesare a bisericei ortodoxe. Din Sofia Petrov va urma să fie conferințe de același fel și în Serbia și în croația. Mari furtuni în Austria Viena, 26 Ianuarie. — De cîtva timp sînt în toată Austria mari furtuni și viscole teribile. Trenurile sunt aproape pretutindeni întrerupte. Firile telefonice sunt întrerupte. Două accidente mortale s’au întîmplat în Wiener Neustadt: Prințul de Monaco și Papa Boma, 26 Ianuarie. Se zvonește că prințul de Monaco pretextind doliul curților în urma asasinatelor din Lisabona, a renunțat la vizita pe care urma să o facă la Roma. Cu chipul acesta el scapă de protestul Papei. Buelow bolnav Berlin, 26 Ianuarie.—D. Buelow fiind răcit a trebuit să stea in pat. Ducii de Conaught in Italia Roma, 26 Ianuarie. — Ducii de Connaught au plecat la Napoli, dînșii au fost salutați ia gară de către suveranii Stanel și de ambasadorul Angliei. Din Macedonia Berlin, 26 Ianuarie.—In cursul lunei viitoare vor fi trecuți la pensie mai bine de 30 generali din armata germană. Berlin, 26 Ianuarie.—Ziarul „Lokal Anzeiger“ află din Constantinopole că cu toată ultima notă identică a puterilor către Poartă, sultanul refuză să prelungească mandatele organelor justiției și jandarmeriei în Macedonia, în actualele Împrejurări. Rechemarea agentului bulgar la Belgrad Belgrad, 26 ianuarie. Agentul bulgar Bizov a remis regelui scrisorile sale de rechemare. Isprăvile unui nebun Londra, 26 ianuarie.—Directorul unei fabrice de bere Holmes, fiind cuprins de un acces de nebunie a ucis cu focuri de revolver pe soția sa, două fiice și două servitoare. După săvîrșirea faptei Holmes fugi, dar dîndu-și apoi seamă de cele ce făcuse se sinucise. Ocuparea Finlandei Petersburg, 26 Ianuarie.—Se afirmă că octobriștii vor face o interpelare infamă, declarîndu-se pentru ocuparea Finlandei. Proprietara celui mai mare smaragd Berlin, 26 Ianuarie.—Averea văduvei maiorului Kollan, a fost pusă sub sequestru și va fi scoasă la licitație. Văduva Kollan este proprietara celui mai mare smaragd din lume, acesta aparține însă familiei și nu va putea fi vîndut. Situația lui Stolypin. Petersburg, 26 Ianuarie.—In străinătate s’au răspindit știri despre o iminentă cădere a guvernului lui Stolypin. Știrile acestea s'au dovedit insă a fi false. Ele au fost răspindite de cătrextrema dreaptă care este nemulțumită de relațiile bune dintre Stolypin și octobriști, cari au dovedit că constituția nu duce neapărat la anarhie. Un redactor al ziarului „Lupta“ arestat Budapesta, 26 ianuarie.—George Stoica redactorul ziarului român „Lupta“, condamnat de juriu pentru provocări în contra națiunei maghiare la un an și jumătate închisoare de stat și la 1500 coroane amendă, a fost arestat. Principe bolnav Kiel, 26 ianuarie — Din cauza unei otite acute la urechea stîngă, principele Adalbert de Prusia a trebuit să plece la Berlin. Principele Serbiei renunță la apan&gii Belgrad, 26 ianuarie. — Principele moștenitor George a adresat președintelui Seu Isfinel o scrisoare în care declară că din cauza situațiunii actualnu primește pentru anul curent apanagiul ce i s'a prevăzut cu buget anul acesta, iar că pe viitor va primi apanagiul numai dacă va fi votat de către toate partidele politice. Această știre a făcut o bună impresiune în oraș. Guvernul își va precisa punctul sau de vedere față de situațiunea creată decătre prinipele moștenitor, în consiliu de miniștrii de astă seară. Din această cauză ședința Scupștinei a fost aminată pe Lunî. • Belgrad. 26 Ianuarie.—Un comunicat oficios zice că în urma scrisorei prinipelul moștenitor către președintele Scupstinel cea ce ar fi în contrazicere cu usurile constituționale, circulind zvonuri dispre isbucnirea unei crize ministeriale, aceste zvonuri sunt declarate neexacte. Arestarea unui viconte Madrid. 26 ianuarie.— Se anunță ca vicontele Coello da Amaral fost deputat portugez fost arestat după ce trecuse frontiera la Badajos considerîndu-se ca complice în asasinarea regelui. Convenția dintre Serbia și Austria . Viena. 26 ianuarie.—Se cunoaște conflictul care se ivise în ultimul timp între Serbia și Austro Ungaria în chestia încheierea convenției comerciale. Austria ceruse dreptul de a înființa pe teritoriul sîrb o poliție veterinară La început Serbia opuse un refuz categoric la această pretenție și se credea că tratativele vor fi definitiv rupte, dacă nu cumva guvernul sîrb nu va fi nevoit a demisiona pentru a face loc altuia care să primească condițiile impuse. Azi se anunță că Serbia a cedat. Ea primește ca Austria să supraveghieze aleatoriile sîrbești. Nu admite însă ca vitele să fie inspectate de către veterinari austriaci , probabil chiar azi să se termine în mod definitiv tratativele. Imatricularea căsătoriei lui Toseli Florența, 26 Ianuarie. — Eri a fost imatriculată aci căsătoria lui Toseli cu contesa de Montignoso. După cum se știe această căsătorie fiind contractată in Anglia exista învoială asupra valabilității el In Italia. Războiul ruso-turc inevitabil Petersburg, 26 ianuarie. — Conflictul ruso turc în Caucaz se agravează. Zilnic sosesc de la graniță știri cu totul îngrijitoare. Turcia continuă a se înarma concentrînd trupele la graniță. Ziarul „Novoje Vremia“ scrie despre posibilitatea unui apropriat război și sfârnește guvernul să se pregătească pentru a fi gata în orice moment de atac. După știrile sosite din Tiflis, războiul e considerat inevitabil în cercurile militare din Caucaz. Din Camera grecească Atena, 26 ianuarie.—Camera. Deputatul Dragomis întreabă dacă este exact că d. Rargabe, ministrul Greciei la Berlin, a fost în România pentru a începe nagociere spre terminarea conflictului greco-roman. D. Scusses răspunde că călătoria lui Rangabe la Galați este numai în scopuri private. Rangabe nu a fost însărcinat cu nici o misiune. Din Delegația ungară Viena, 26 Ianuarie.Ședința plenară a delegațiunii ungare a urmat discuțiunea asupra bugetului afacerilor streine. Delegatul Okolicsanyi cere a se face demersuri în contra Ligii culturale române. Ședința in urmă a fost amintită pe Luni, toate aceste comitete aveau să se întrunească și împreună cu un public numeros, să proceadă la proclamarea și instituirea republicei. Planul acesta a fost insă dejucat, căci așteptatul semnal nu s'a produs aceasta din cauză că persoana însărcinată cu darea semnalului fusese atestată în ajun. Presa turcească și atentatul Constantinopol, 26 Ianuarie.—In urma evenimentelor din Lisrbona, despre care s-a interzis presei să vorbească ceva, poliția a luat întinse măsuri de siguranță. Grațieri Lisabona, 26 ianuarie.— Regele Manuel a chemat eri seară pe președintele consiliului căruia i-a exprimat voința sa de a întruni săptămâna viitoare consiliul de stat pentru a se înțelege asupra grațiere ce dorește să acorde marinarilor care au luat parte la mișcarea de la Aprilie 1906. Echipagiile cuirasatelor engleze aflate pe Tag au subscris 72 de fire Sterlinge pentru a pune coroane pe mormîntul regelui și principelui Portugaliei. Requiemuri pentru Carlos Viena, 26 Februarie. — Azi au avut loc la Viena, Londra, Sofia și Paris requiemuri pentru odihna regelui Carlos și a principelui Portugaliei. Au asistat la Viena arhiducii și arhiducesele, în Londra perechea regală a Angliei, în Sofia principele Bulgariei. Au asistat de asemenea corpurile diplomatice și ceilalți demnitari. Președintele Falberes a fost reprezentat. Situația republicanilor Lisabona, 26 ianuarie.După părerea multor oameni competenți republicanii au cîștigat enorm în ultimul timp. Durata monarhică nu mai poate fi decit pentru un timp foarte scurt, cel mult cîteva luni. Din toate părțile sosesc silnic a desimți un număr colosal, la comitetele republicane. Cum a fugit Franco Lisabona, 26 Ianuarie.—Pentru a putea eși din țară un recunoscut, Franco a fost nevoit să-și radă barba. El a devenit obiectul batjocurei generale. înmormîntarea Lisabona, 26 Ianuarie.— înainte de ceremonia funebră, regele Manuel a primit în mod separat misiunile străine. Reginele nu erau de față. Regele Manuel, cedînd solicitărilor ce s’au făcut, a renunțat de a asista la funerarii. Se trag clopotele de la toate bisericele din oraș , străzile sînt însuflețite. Comitete purtînd coroane se grăbesc a se duce către palat. Trec regimentele mergînd să ia poziție pe trecerea cortegiului. Poliția menține mulțimea îngrămădită, în ordine. La orele 11 a avut loc ridicarea corpurilor de către clerul capelei regale. Regele Manuel, în uniformă de aspirant de marină și reginele Maria Pia și Amelia mergeau în urma coșciugului partîrul luminări în mină pînă la intrarea capelei. Reginele poartă costume de doliu. Cortegiul funebru trece apoi prin piața Comerțului în ordine, tăcere, cu solemnitate impunătoare. Antice trăsuri de gală cu splendide ferestre precedează carul funebru ocupate fiind de înalții demnitari și de misiunile extraordinare. Coșciugele sunt învelite în imense draperii de mătase neagră cu mici ciucuri. Cortegiul care părăsise palatul la orele 11.30 a parcurs mai mult de 10 kilometri, pînă la biserica San Vincente unde așteaptă înaltele autorități. Cortegiul a intrat în biserică în aceeași ordine și cu aceeași solemnitate. Toate magazinele sunt închise. Corpul diplomatic la Lisabona Lisabona, 26 ianuarie.— Corpul diplomatic, întrumindu-se după amiază, a defilat în fața coșciugului. Orașul, plin de străini și de provinciali, prezintă o însuflețire extraordinară. Regele va primi azi înainte de ceremonie misiunile străine. Franco la Bordeaux Paris, 26 Ianuarie. — Franco a sosit aseară la Bordeaux. De la gară el s’a dus la un hotel. La gară a fost întimpinat de un mare număr de ziariști cari l’au asaltat cu întrebările. Franco, foarte enervat, a răspuns gesticulând, că nu are nimic de spus. Întrebat unde va pleca de aici, el a răspuns: — Cine știe unde voi fi mtine. E probabil că nu se va duce la Paris, ci mai curând va pleca in Elveția. După o versiune el va pleca la Genua, la marchizul Pallavicini, care după cut se afirmă i-ar fi unchiu. O nouă versiune arată că Franco se va duce la Chiavari, unde era o vilă. Ridicarea cenzurei în Portugalia Lisabona, 26 ianuarie. Libertatea presei este acum deplină. Ziarele opoziționiste se folosesc de această ocaziune pentru a publica articol contra guvernului. Ziarul „Paizii publică un articol asupra tratamentului arestaților politici cu titlul „Infamia cornului polițienesc, bandă de ucigași comandații de slugi””. Guvernul a dispus liberarea chiar a acelor arestați cari au fost prinși purtînd arme asupra lor. Cenzura există numai pentru telegrame. Totuși guvernul a permis ieri să se expedieze orice fel de telegrame. S-a găsit un depozit secret de 200 de carabine. Reginele părăsesc Portugalia Lisabona, 26 Ianuarie. — Regina Amalia și regina văduvă Maria Pia vor părăsi Portugalia. Regina Amalia pleacă în Anglia iar Maria Pia In Italia. întrunirile de azi La ora 9 a. m. la Camera de comerț are loc adunarea societății astronomice romane „Flamarion“. La ora 9 a. m. la dubai meseriașilor are loc adunarea generală a corpoziției mecanicilor. La ora 9 a. m. la clubul meseriașilor are loc adunarea generală a zugravilor și vopsitorilor. La ora 9 lam. s. m. la Universitate are loc ședința publică a societăței „Bozianu“ a studenților în drept. La ora 10 a. m. la primăria Castrlei are loc adunarea generală a socităței funcționarilor primăriei. La ora 2 a m. în calea Victoriei 110 are loc adunarea societatei pensionarilor civili și militari. La ora 2 d. n. la clubul meseriașilor are loc adunarea generală a corporației lucrătorilor corelări și tăbăcari. La ora 2 d. n. în calea Victoriei 91 are loc adunarea cooperativei „România Muncitoare“. La ora 4 d. a. la Universitate are loc ședința tribunalului juridic studențesc. La ora 2 d. a. în str. Barbu Catargiu 16, are loc adunarea generală a societăței „Sprijinul“. La ora 3 d. a. la Sinagoga mare, are loc adunarea generală a enoriașilor. La ora 3 d. a. în calea Victoriei 91, are loc adunarea „Cercului amicilor“, vor vorbi d-nil Bujor și Arbore. La 5 d. a. în calea Victoriei 91, are loc adunarea sindicatului funcționarilor comerciali. La ora 8 seara, în calea Victoriei 91, are loc serata literară a cercului „Rominia Muncitoare“. La ora 9 seara, la Ateneul român, d. Gh. Ionescu iși va dezvota conferința sa, tratind despre: Familia și școala ca institut de educațiune. La ora 3 d. a. la clubul meseriașilor are loc o șezătoare literară. «NWi k«*'" DE LA TEATRU Teatrul Lyric — Trupa Teatrului Național din Craiova. Sub «polet, dramă in 5 acte de Artur Bernéde întreaga societate dramatică din Craiova, a făcut o încercare de a veni să dea o serie de reprezentațiii In București—și încercarea aceasta a înregistrat aseară un succes, care face cinste scenei din Capitala Olteniei. Piesa aleasă pentru debut a fost Sub epolet, o dramă militară, care a cucerit publicul prin tendința ei sănătoasă și cîteva tipuri bine prezentate. Miezul acțiune e o dragoste între un locotenent sărac și o fată din popor, cu care dînsul trăiește sub acelaș acoperiș, ilegitim însă, deoarece tatăl sau nu și-a dat consimtimîntul. Locotenentul e împins de autoritatea militară să înceteze acest traiü neregulați dînsul crede insă că cinstea lui de bărbat îl oprește de a părăsi pe femeea care e fericirea lui. Un superior al sau, nobil care crede că este permis tot, urmărește cu propuneri necuviincioase pe tînăra femee. Locotenentul îi surprinde în casă, insultîndu-i cinstea cu propunerile sale rușinoase și-l lovește, fapt pentru care e adus înanintea justiției militare. Aci, tînăra femee cere căpitanului să-și retragă plîngerea, acesta refuză, dînsa trage asupra lui și cind aleargă toți în jurul muribundului, el declară că s-a sinucis și cere eroare locotenentului, răscumpărîndu-și mișelia cu o faptă bună. Dezvoltarea e făcută cu destulă îndemînare și fără a cădea în melodramă, piesa e o alternare de scene comice și sentimentale străbătută de multe observațiuni juste și o tendință, cum am spus, sănătoasă, de a arăta că dreptatea, omenia, dragostea curată și libertatea de a cugeta și simți se împacă foarte bine cu milităria și datoriile superioare. Ca atare piesa e menită să placă mult marelui public, cum s’a și văzut aseară. Trupei stabilite a teatrului național din Craiova s'au asociat trei foști artiști al Teatrului național din București, d-ni. Sturdza, Marculescu și doamna Alice Sturdza Tustrei au făcut creațiuni frumoase cari au fost viü aclamate: d. Sturdza în bătrînul căpitan, militar pînă in fundul sufletului, dar inimă bună și judecată dreaptă ; d. Mărculescu în locotenentul cinstit în dragostea lui și doamna Alice Sturdza în fata din popor. Alături de ei, societatea dramatică din Craiova a repurtat un mare succes în persoana d-lui Pandele Nicolau, care a fost minunat, ca adevăr și simțire, în rolul colonelului sever, dar just, a d-lui Anestin, excelent în rolul episodic al unui cămătar, a d-nei Anestin, adorabilă ca bătrînă menajeră a unui pastor protestant, în care rol un tînăr, d. Radu Demetrescu, s’a remarcat prin sobrietatea jocului său, inteligent și adesea mișcător. Să nu uit pe d. Crețu, un alt stup al Teatrului din Craiova, care într’un rol neînsemnat de ordonanță, a știut să-și afirme talentul și experiența—și să nu uit nici pe d-na Mia Teodorescu, o bună cunoștință a publicului nostru, care firește cunoaște ceva mai mult din arta sa decît i-a permis să arate rolul neînsemnat de aseară. Meritul însă e tocmai acesta că toți fruntașii societari de la Craiova s’au pus in Serviciul unui ansamblu superior. Speciale mențiuni pentru d-nii Dan, Stănescu, Protopopescu, Olarian, Dourson și d-nele Maria Nicolau și Stela Poenariu, toți la postul lor cu însuflețire. Nu numai teatrul din Craiova a arătat că muncește și e In progres, dar publicul Capitalei a ținut să încurajeze încercarea făcută și dupăi marele număr de spectatori de aseară cari au făcut o primire mai mult decît călduroasă și piesei și trupei, e de prevăzut că restul reprentațiunilor va vedea acest succes crest ®nt și mai mult. 1" De la galeria i I O scenă din camera mortuară Regina Amalia apostrofînd pe dictatorul Franco : Iată-ți opera, Frantom. Din Maroc Paris, 26 ianuarie.— Amiralul Philibert telegrafază cu data de 7 Februarie st. u., că un accident intîmplîndu-se la o căldare a transportului „Jeanne d’Arc“, patrusprezece oameni au fost răniți, dintre cari cinci foarte serios. „Jeanne d’Alpi* sa juca, acum la Tanger unde răniți vor fi internații in spital. De altă parte amiralul Philibert comunică că consulul de acolo este informat prin indigeni că trupele franceze a-ar fi întors la Sertat și că ar fi împrăștiat cu totul triburile revoltate și pe mehala hafidiană care ar fi unit cu dtnsele. Ciocnire între trupele franceze și marocani Paris, 26 ianuarie.O telegramă a amiralului Philibert primită prin instalațiunea de pe turnul Eiffel confirmă că bivuacul francez din Elim kki a fost atacat de banda compuse din contingentele triburilor nesupuse Zamba, Mediscka, Uledsaid, Buziri și Renaud cari aveau trei tunuri. Trupele franceze au urmărit pe vrășmaș pînă la Settat pe care coloana de explorare l-a găsit în ruină. Generalul d’Amade nu a voit să livuadeze la Settat pentru a rămine în limitele actuale. Francezii au perdut 3 uciși și au 14 răniți. Inamicul s’a luptat mai crîncen decît mai înainte. Amadé s’a întors la aiekki cu trupele la miezul nopții. Evenimentele din Portugalia înmormântarea asasinaților Paris, 26 ianuarie. — Se anunță din Lisabona că regele Manuel și regina Amalia nu vor lua parte la înmormîntarea regelui și a prințului moștenitor, deoarece după tradiția din Portugalia văduvite și copiii nu iau partea înmormîntarea bărbaților sau fratelui lor. Ungurii și asasinatele din Portugalia Budapesta. 26 Ianuarie —Ziarul de la amiazi Új Hízek anunță că baronul Aehrenthal vrînd să profite de ocazie pentru a îndrepta manifestația contra controlării curții regale portugheze, care a avut loc în parlamentul ungar, a expediat o adresă delegației ungare în care anunță că va avea loc Ia biserica Minerita un requiem oficial. Președintele delegațiunii ungare supunînd această adresă la aprobarea delegației a declarat că baronul Aehrenthal n’are drept să facă nici o comunicare care nu cadrează cu activitatea delegației. Membrii partidului hosutist care fac parte din delegație au declarat că nu vor lua parte la requiem. Un plan al republicanilor —Paris, și Ianuarie.Unul din șefii partidului republican, Machado a sosit aci, întrebat de un ziarist el i-a făcut următoarele senzaționale declarativul: Pentru Mercuri 28 Ianuarie st n, era hotărită începerea acțiunei tuturor comitetelor republicane. La un semnal Luni 28 Ianuarie 2008 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premius Un an • «••••«• Lei 6 lan! #••••••• »11 8 luni ••(»»••« H 8 TELEFONf Direcțiunea No. 1499 Capitală „ X410 Provincie și Străinătate No. 1214i) Modificări aduse legei Casei rurale Comitetul delegaților ales de Cameră la legea Casei rurale a început să lulucreze cu d. Anton Carp. Acel comitet a introdus până acum unele modificări importante și va mai introduce și »ițele pentru a ajunge la forma definitivă a proectului ce va fi adus la discuția publică a Camarei. • In primul rînd s’a prevăzut In proect ca loturile să fie de 5 hectare în loc de 3. Un țăran avind dreptul să cumpere de la Casa rurală pînă la opt loturi, înseamnă că va putea să cumpere pînă la 40 hectare sau 80 pogoane. In al doilea rînd, s’a prevăzut ca aportul social să fie de 15 la sută în loc de 10. S’a admis apoi ca acționarii Casei rurale să aibă dreptul a alege cinci dintre cei 11 membrii ai consiliului de administrație, iar nu trei, după cum prevăzuse proectul de lul Carp. * ” " f Comitetul discută dacă n’ar fi bine să se șteargă din proect dispoziția prin care se preferă la darea de loturi, țăranii cari au mai puțin pămint, sau aceia cari n’au pămînt de loc. S’a emis părerea că dacă s’ar preferi cel fără pămint, sau cel cu pămînt puțin, atunci casa rurală ar tinde la o egalizare a proprietății deținută de țărani și că ar fi mai bine să se dea posibilitatea țăranilor mai avuți și mai harnici să’și sporească pămîntul și să formeze astfel o clasă de proprietari mijlocit. D. Vintilă Brătianu, care e raportorul legel, va depune mîine raportul d-sale, iar discuția va începe probabil Mercuri. In discuția generală au de gind să vorbească și unii dintre tinerii deputați cărora nu li s-a dat voe să vorbească la legea invielilor agricole. O. Dem. B» Balul „Bursa Muncei“ Aseară, a avut loc în Sala Băilor Eforiei, splendidul bal anual pe care Il dă „Bursa Muncei“ în folosul școalei industriale. Sala aranjată și luminată cum nu se poate mai bine, a fost obiectul admirațiunor celor cari a Ü luat parte la bal. Tombola cu obiecte donate de principesa Maria și d-nele Emma Lahovary și Morțun, a oferit frumoase surprize. La ora 10 d. Missir fost ministru. Însoțit de d-na, vino la bal și sunt intîmpinați de d. Marin Alexandrescu, directorul „Bursei Muncei“ și comitetul organizator. Peste vreo jumătate de oră d-nil : Take Ionescu, Nicu Xenopol, An. Sima, căpitan Al. Ghica, St. Cihoski, etc., își fac apariția în sală și sunt primiți de către directorul „Bursei Muncei“ și comitet. Nouii sosiți sunt obiectul unei entusiaste primiri din partea asistenței. Pe scenă, distinșilor invitați li sa oferă șampanie. D. Alexandrescu, ridică paharul pentru d. Missir, unul din protectorii „Bursei Muncei“. Adresîndu-se d-luî Take Ionescu, spune că prin prezența d-sale stimluează la muncă pe meseriași. D. Missir, mulțumește d-lui Alexandrescu și-l felicită pentru activitatea ce a desfășurat la „Bursa Muncei“. D. Take Ionescu, spune că instituțiuni de felul „Bursei Muncei“ sunt necesare în țară și d-sa poartă o deosebită grijă pentru desvoltarea și progresul lor. D N. Xenopol, arată că pină acum mai mult s’a vorbit, d-sa va veni în ajutor cu fapta, oferindu-se a preda un curs la școala industrială. Către orele 12 și jum. din noapte distinșii invitați s’au retras. Animația a continuat până către orele 5 de dimineață.—d— Citiți în Pagina a 4-a: NOUL JOC AMUZANT. Premii cîștigătorilor pînă la 1000 LEI PE LAMA