Dimineaţa, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 1395-1421)

1908-01-28 / nr. 1418

l m Anul V.—No­ 141b PUBLICITATEA s­e încedrtA EXCLUSIVI Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUC­REȘTI Hi, Karageovcevici ÎS—Telefon t.* Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1. oxxxxxxcxcoxxxcxxcxco APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI oxx7xcxx oxcccxxczxo U­ltima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA TRAGEDIA DIN LISABONA Ungurii contra Romîniei — Din delegația ung­ară — Tima, Zi ianuarie.—Delegații Szemere ce arați nemulțumit de relațiunile dintre România și Ungaria. El spune că suspecta­­țianu zboară in aer și că se amestecă che­stia naționalităților in relațiile internatio­nale. Astăzi limba si conștiința trebue să­­ fie libere. Principalul este lupta contra so­­cialismului Rominia și Ungaria, pe cari se leagă civilizația creștină, cultura, paza kordinei actuale din societate, au interes de a duce o luptă comună împotriva soci­­alismului. Așa gîndesc și multi oamenii politici din Rominia. Pe viitor, Rominia și Ungaria trebue să trăiască in deplină înțelegere. Delegatul Okoliczni se ridică ca violentă împotriva românilor. El spune că Ungaria are de luptat ca iredentiști romini. Aduce numeroase fapte prin care vrea să dove­dească că guvernul român sprijină pe ire­­dentiștii din Ungaria. El arată o hartă în care partea de sud a Ungariei este trecută drept provincie separată, purtînd numele de Transilvania. Delegații se Îngrămădesc toti in jurul hărții ca să vadă mai bine cele susținute de numitul delegat. Se produce o mare mi­­scare. . . Delegații cere in mod energic ca minis­ frni de infame să intervie. Toti cei da fată aprobă această cerere. Proectul anti polon la Senat Berlin, 26 ianuarie.­­ Proectul anti-polon pare amenințat să nu treacă decit cu mare greutate. Com­i­­siunea senatului nu Va aprobat. Față ce opoziția energică pe care o întîmpină s'a hotărît să se fie des­­bateri secrete, Comisiunea Senatului a propus un număr oarecare de a­­mendamente, care au fost respinse de guvern, cari vor fi însă probabil admise de Senat. Proprietarii mari au început să facă o agitație vie contra proectului Comercianții germani din Posen is­călesc o declarație contra proectului deoarece iritația pe care a produs-o strică colosal comerțului. Complotul din Munte Negru Cetinge, 26 Ianuarie.—In scopcină s’a anunțat o interpelare asupra li­­berttrei muntenegrenilor care au fost arestați la Belgrad ca complicii în atentatul contra prințului. Se așteaptă cu nerăbdare desba­­terile care vor fi desigur furtunoase. Refuzarea extrădării rușilor arestați la München München, 26 Ianuarie. — S’a do­vedit că rușii arestați aci n’au luat parte la atentatul contra băncei din Tiflis. Din această cauză extrădarea e probabil că va fi refuzată. CracHul trustului de ghiață Londra, 26 Ianuarie.­Regele tru­stului de ghiață, Morse, a cărui dis­pariție a provocat un adevărat cracb, a sosit erl aicî. Morse declară că a telegrafiat la New­ York ca să lămurească situația și anunțind că nu e vorba de nici o dispariție căci în săptămîna vii­toare se va reîntoarce la New­ York. Incidentele din Dumă Petersburg, 26 ianuarie. — Duma continuă discuțiunea apărărei statu­lui. Șeful cădeților, Milink­ov, căruia oratorii dreptei ți Centrului i-au re­proșat călătoria sa în America, su­­indu-se la tribună, membrii dreptei și majoritatea membrilor centrului au părăsit sala in mod demonstra­tiv. Ședința a fost atunci suspendată din cauza lipsei numărului necesar. La redeschidere Milinkow suindu­­se din nou la tribună, centrul și dreapta au­ părăsit din nou sala. Conform regulamentului, ședința a fost ridicată. Procesul accidentului iahi­tului „Standard" Petersburg. 26 Ianuarie—In noul proces privitor la înnămolirea yach­­tului ,Standard“ tribunalul a pro­nunțat o sentință de dojană în con­tra contramiralului N­alon, achitînd pe ceilalți acuzați. Temeri de revoluție la New-York New-York, 26 Ianuarie.­De citva timp anarh­iștii desfășoară o mare activitate, care a alarmat autoritățile. In timp de trei săptămini ei au comis 6 asasinate. Propaganda anarh­istă se îndreaptă de citva timp multimei imense de muncitori cari stau fără lucru, și pe cari anarh­iștii ii imping la revols­iune. Situația a devenit foarte gravă. Anar­h­iștii au făcut cunoscut in mod public că dacă polițiștii se vor atinge de ei, vor fi impușcati pe loc. Extrădarea rușilor arestați în Bavaria München, 26 ianuarie.­ Guvernul ru­sesc susține că cei cinci ruși arestat­­aci, sunt autorii atentatului cu bombe, făptuit asupra băncei din Tiflis. Formalitățile pentru extrădarea lor au început. Linia ferată între Mitrovița și granița bosniacă Constantinopol, 26 ianuarie.—Sub con­ducerea a doi ingineri turci de la ministe­rul lucrărilor publice, la cari se vor mai adăuga doi ofițeri ai statului-major al armatei, precum și cîți­va ingineri ai li­niei ferate orientale, vor începe împreună cu inginerii austro-ungari, pe la mijlocul lunei Martie, studiile necesare pentru în­ființarea liniei ferate între Mitrovița și granița bosniacă. Nouă vase americane New­ York, 26 ianuarie. — Guvernul nord-american a decis construirea unor nouă vase de razboiu în timpul cel mai scurt. In acest scop s’a cerut deschiderea­ u­­nui credit de 280 milioane dolari. Afacerea Eulenburg-Bern­­stein Berlin. 26 ianuarie—La acuzarea a­­dusă de prințul Eulenburg contra lui Bernstein, avocatul lui Harden, că l-ar fi calomniat în timpul procesului Moltke Harden, Bernstein a răspuns că el în calitate de apărător are datoria a aduce în discuție tot ce poate fi in interesul clientului sau. In cele din urmă Bernstein II provoa­că pe prințul F­ulenburg să dovedească că a fost calomniat. Conferințe pentru reforma­rea bisericei ortodoxe Sofia, 26 ianuarie. — Fostul deputat din Duma rusească și fost preot elimi­nat din corpul preoțesc din Rusia, anu­me Gregory Petrov, fiind oaspete al ziarului „Reforma teologică“, va ține aci cîteva conferințte asupra reformei necesare a bisericei ortodoxe. Din Sofia Petrov va urma să fie conferințe de același fel și în Serbia și în croația. Mari furtuni în Austria Viena, 26 Ianuarie. — De cît­va timp sînt în toată Austria mari fur­tuni și viscole teribile. Tr­enurile sunt aproape pretutin­deni întrerupte. Firile telefonice sunt întrerupte. Două accidente mortale s’au în­­tîmplat în Wiener Neustadt: Prințul de Monaco și Papa Bom­a, 26 Ianuarie.­ Se zvonește că prințul de Monaco pretextind doliul curților în urma asasinatelor din Lisa­bona, a renunțat la vizita pe care urma să o facă la Roma. Cu chipul acesta el scapă de protestul Papei. Buelow bolnav Berlin, 26 Ianuarie.—D. Buelow fiind răcit a trebuit să stea in pat. Ducii de Conaught in Italia Roma, 26 Ianuarie. — Ducii de Con­naught au plecat la Napoli, dînșii au fost salutați ia gară de către suveranii Stan­el și de ambasadorul Angliei. Din Macedonia Berlin, 26 Ianuarie.—In cursul lu­nei viitoare vor fi trecuți la pensie mai bine de 30 generali din armata germană. Berlin, 26 Ianuarie.—Ziarul „Lo­kal Anzeiger“ află din Constantino­­pole că cu toată ultima notă identică a puterilor către Poartă, sultanul refuză să prelungească mandatele organelor justiției și jandarmeriei în Macedonia, în actualele Împreju­rări. Rechemarea agentului bulgar la Belgrad Belgrad, 26 ianuarie.­­ Agentul bul­gar Bizov a remis regelui scrisorile sale de rechemare. Isprăvile unui nebun Londra, 26 ianuarie.—Directorul unei fabrice de bere Holmes, fiind cuprins de un acces de nebunie a ucis cu focuri de revolver pe soția sa, două fiice și două servitoare. După săvîrșirea faptei Holmes fugi, dar dîndu-și apoi seamă de cele ce făcuse se sinucise. Ocuparea Finlandei Petersburg, 26 Ianuarie.—Se afirmă că octobriștii vor face o interpelare in­famă, declarîndu-se pentru ocuparea Finlandei. Proprietara celui mai mare smaragd Berlin, 26 Ianuarie.—Averea vă­duvei maiorului Kollan, a fost pusă sub sequestru și va fi scoasă la li­citație. Văduva Kollan este proprietara celui mai mare smaragd din lume, acesta aparține însă familiei și nu va putea fi vîndut. Situația lui Stolypin. Petersburg, 26 Ianuarie.—In străină­tate s’au răspindit știri despre o im­i­nentă cădere a guvernului lui Stolypin. Știrile acestea s'au dovedit insă a fi false. Ele au fost răspindite de către­xtrema dreaptă care este nemulțumită de relațiile bune dintre Stolypin și oc­tobriști, cari au dovedit că constituția nu duce neapărat la anarh­ie. Un redactor al ziarului „Lupta“ arestat Budapesta, 26 ianuarie.—George Stoica redactorul ziarului român „Lupta“, condamnat de juriu pen­tru provocări în contra națiunei maghiare la un an și jumătate închisoare de stat și la 1500 co­roane amendă, a fost arestat. Principe bolnav Kiel, 26 ianuarie — Din cauza unei otite acute la urechea stîngă, principele Adalbert de Prusia a trebuit să plece la Berlin. Principele Serbiei renun­ță la apan&gii Belgrad, 26 ianuarie. — Principele moștenitor George a adresat președin­telui Seu Isfinel o scrisoare în care de­clară că din cauza situațiunii actual­­nu primește pentru anul curent apana­­giul ce i s'a prevăzut cu buget anul a­­cesta, iar că pe viitor va primi apana­­giul numai dacă va fi votat de către toate partidele politice. Această știre a făcut o bună impresiune în oraș. Gu­vernul își va precisa punctul sau de vedere față de situațiunea creată de­­către prin­ipele moștenitor, în consiliu de miniștrii de astă seară. Din această cauză ședința Scupștinei a fost am­inată­ pe Lunî. • Belgrad. 26 Ianuarie.—Un comunicat oficios zice că în urma scrisorei prin­­ipelul moștenitor către președintele Scupstinel cea ce ar fi în contrazicere cu usurile constituționale, circulind zvo­nuri di­spre isbucnirea unei crize mi­nisteriale, aceste zvonuri sunt declarate neexacte. Arestarea unui viconte Madrid. 26 ianuarie.— Se anunță ca vicontele Coello da Amaral fost deputat portugez fost arestat după ce trecuse frontiera la Badajos considerîndu-se ca complice în asasinarea regelui. Convenția dintre Serbia și Austria . Viena. 26 ianuarie.—Se cunoaște con­flictul care se ivise în ultimul timp între Serbia și Austro Ungaria în chestia în­cheierea convenției comerciale. Austria ceruse dreptul de a înființa pe teritoriul sîrb o poliție veterinară La început Serbia opuse un refuz cate­gor­ic la această pretenție și se credea că tratativele vor fi definitiv rupte, dacă nu cumva guvernul sîrb nu va fi nevoit a demisiona pentru a face loc altuia car­e să primească condițiile impuse. Azi se anunță că Serbia a cedat. Ea primește ca Austria să supraveghieze a­­leatoriile sîrbești. Nu admite însă ca vitele să fie inspectate de către veterinari austr­iaci , probabil chiar azi să se termine în mod definitiv tratativele. Imatricularea căsătoriei lui Toseli Florența, 26 Ianuarie. — Eri a fost imatriculată aci căsătoria lui Toseli cu contesa de Montignoso. După cum se știe această căsătorie fiind contractată in Anglia exista în­voială asupra valabilității el In Italia. Războiul ruso-turc inevi­tabil Petersburg, 26 ianuarie. — Con­flictul ruso turc în Caucaz se agra­vează. Zilnic sosesc de la graniță știri cu totul îngrijitoare. Turcia continuă a se înarma concentrînd trupele la graniță. Ziarul „Novoje Vremia“ scrie despre posibilitatea unui apropriat răzb­oi și sfârnește guvernul să se pregătească pentru a fi gata în ori­ce moment de atac. După știrile sosite din Tiflis, războiul e considerat inevitabil în cercurile militare din Caucaz. Din Camera grecească Atena, 26 ianuarie.—Camera. Depu­tatul Drago­mis întreabă dacă e­ste e­­xact că d. Rar­gabe, ministrul Greciei la Berlin, a fost în România pentru a începe nagociere spre terminarea con­flictului greco-roman. D. Scusses răs­punde că călătoria lui Rangabe la Ga­lați este numai în scopuri private. Rangabe nu a fost însărcinat cu nici o misiune. Din Delegația ungară Viena, 26 Ianuarie.­Ședința plenară a delegațiunii ungare a urmat discuți­­unea asupra bugetului afacerilor stre­ine. Delegatul Okolicsanyi cere a se face demersuri în contra Ligi­i culturale române. Ședința in urmă a fost amintită pe Luni, toate aceste comitete aveau să se în­trunească și împreună cu un public numeros, să proceadă la proclamarea și instituirea republicei. Planul acesta a fost­ insă dejucat, căci așteptatul semnal nu s'a produs a­­ceasta din cauză că persoana însăr­cinată cu darea semnalului fusese a­­testată în ajun. Presa turcească și aten­tatul Constantinopol, 26 Ianuarie.—In urma evenimentelor din Lisr­bona, despre care s-a interzis presei să vorbească ceva, poliția a luat întinse măsuri de sigu­ranță. Grațieri Lisabona, 26 ianuarie.— Regele Ma­nuel a chemat eri seară pe președintele consiliului căruia i-a exprimat voința sa de a întruni săptămâna viitoare consi­liul de stat pentru a se înțelege asupra grațiere­ ce dorește să acorde marina­rilor care au luat parte la mișcarea de la Aprilie 1906. Echipagiile cuirasatelor engleze aflate pe Tag au subscris 72 de fire Sterlinge pentru a pune coroane pe mormîntul regelui și principelui Portugaliei. Requiemuri pentru Carlos Viena, 26 Februarie. — Azi au avut loc la Viena, Londra, Sofia și Paris requiemuri pentru odihna regelui Carlos și a principelui Portugaliei. Au asistat la Viena arhiducii și arhiducesele, în Londra perechea regală a Angliei, în Sofia principele Bulgariei. Au asistat de asemenea corpurile diplomatice și cei­lalți demnitari. Președintele Falberes a fost reprezentat. Situația republicanilor Lisabona, 26 ianuarie.­După pă­rerea multor oameni competenți re­publicanii au cîștigat enorm în ul­timul timp. Durata monarh­ică nu mai poate fi decit pentru un timp foarte scurt, cel mult cîteva luni. Din toate părțile sosesc silnic a desimți un număr colosal, la co­mitetele republicane. Cum a fugit Franco Lisabona, 26 Ianuarie.—Pentru a pu­tea eși din țară un recunoscut, Franco a fost nevoit să-și radă barba. El a devenit obiectul batjocurei ge­nerale. înmormîntarea Lisabona, 26 Ianuarie.— înainte de ceremonia funebră, regele Manuel a primit în mod separat misiunile străine. Reginele nu erau de față. Regele Manuel, cedînd solicitărilor ce s’au făcut, a renunțat de a asista la funerarii. Se trag clopotele de la toate biseri­­cele din oraș , străzile sînt însufle­țite. Comitete purtînd coroane se grăbesc a se duce către palat. Trec regimentele mergînd să ia poziție pe trecerea cortegiului. Poliția menține mulțimea îngrămădită, în ordine. La orele 11 a avut loc ridicarea corpurilor de către clerul capelei re­gale. Regele Manuel, în uniformă de aspirant de marină și reginele Maria­ Pia și Amelia mergeau în urma coșciugului partîrul luminări în mină pînă la intrarea capelei. Reginele poartă costume de doliu. Cortegiul funebru trece apoi prin piața Comerțului în ordine, tăcere, cu solemnitate impunătoare. Antice trăsuri de gală cu splen­dide ferestre p­recedează carul fu­nebru ocupate fiind de înalții dem­nitari și de misiunile extraordinare. Coșciugele sunt învelite în imense draperii de mătase neagră cu mici ciucuri. Cortegiul care părăsise pala­tul la orele 11.30 a parcurs mai mult de 10 kilometri, pînă la biseri­ca San Vincente unde așteaptă înal­tele autorități. Cortegiul a intrat în biserică în aceeași ordine și cu aceeași solemni­tate. Toate magazinele sunt închise. Corpul diplomatic la Li­sabona Lisabona, 26 ianuarie.— Corpul diplomatic, întrumindu-se după a­­m­iază, a defilat în fața coșciugului. Orașul, plin de străini și de pro­vinciali, prezintă o însuflețire extra­ordinară. Regele va primi azi înainte de ceremonie misiunile străine. Franco la Bordeaux Paris, 26 Ianuarie. — Franco a sosit aseară la Bordeaux. De la gară el s’a dus la un hotel. La gară a fost întimpinat de un mare num­ăr de ziariști cari l’au­ asaltat cu întrebările. Franco, foarte enervat, a răspuns gesticulând, că nu are nimic de spus. Întrebat unde va pleca de aici, el a răspuns: — Cine știe unde voi­ fi mtine. E probabil că nu se va duce la Paris, ci mai curând va pleca in Elveția. După o versiune el va pleca la Genua, la marchizul Pallavicini, care după cut se afirm­ă i-ar fi unchiu. O nouă ver­siune arată că Franco se va duce la­­ Chiavari, unde era o vilă. Ridicarea cenzurei în Portugalia Lisabona, 26 ianuarie.­ Liberta­tea presei este acum deplină. Ziarele opoziționiste se folosesc de această ocaziune pentru a publica articol contra guvernului. Ziarul „Paizii publică un articol asupra tratamentului arestaților po­litici cu titlul „Infamia cornului poli­țienesc, bandă de ucigași comandații de slugi””. Guvernul a dispus liberarea chiar a acelor arestați cari au fost prinși purtînd arme asupra lor. Cenzura există numai pentru tele­grame. Totuși guvernul a permis ieri să se expedieze ori­ce fel de tele­grame. S-a găsit un depozit secret de 200 de carabine. Reginele părăsesc Portu­galia Lisabona, 26 Ianuarie. — Regina Ama­lia și regina văduvă Maria Pia vor pă­răsi Portugalia. Regina Amalia pleacă în Anglia iar Maria Pia In Italia. întrunirile de azi La ora 9 a. m. la Camera de comerț are loc adunarea societății astronomice romane „Flamarion“. La ora 9 a. m. la dubai meseriașilor are loc adunarea generală a corpozi­ției mecanicilor. La ora 9 a. m. la clubul meseriași­lor are loc adunarea generală a zugra­vilor și vopsitorilor. La ora 9 lam. s. m. la Universitate are loc ședința publică a societăței „Bozianu“ a studenților în drept. La ora 10 a. m. la primăria Cast­­rlei are loc adunarea generală a soc­ităței funcționarilor primăriei. La ora 2 a m. în calea Victoriei 110 are loc adunarea societatei pensionari­lor civili și militari. La ora 2 d. n. la clubul meseriașilor are loc adunarea generală a corporației lucrătorilor corelări și tăbăcari. La ora 2 d. n. în calea Victoriei 91 are loc adunarea cooperativei „România Muncitoare“. La ora 4 d. a. la Uni­versitate are loc ședința tribunalului juridic stu­dențesc. La ora 2 d. a. în str. Barbu Ca­­targiu 16, are loc adunarea generală a societăței „Sprijinul“. La ora 3 d. a. la Sinagoga mare, are loc adunarea generală a enoriașilor. La ora 3 d. a. în calea Victoriei 91, are loc adunarea „Cercului amicilor“, vor vorbi d-nil Bujor și Arbore. La 5 d. a. în calea Victoriei 91, are loc adunarea sindicatului funcționarilor comerciali. La ora 8 seara, în calea Victoriei 91, are loc serata literară a cercului „Ro­minia Muncitoare“. La ora 9 seara, la Ateneul român, d. Gh. Ionescu iși va dezvo­ta conferința sa, tratind despre: Familia și școala ca institut de educațiune. La ora 3 d. a. la clubul meseriașilor are loc o șezătoare literară. «NWi k«*'" DE LA TEATRU Teatrul Lyric — Trupa Teatrului Na­țional din Craiova. Sub «polet, dra­mă in 5 acte de Artur Bernéde întreaga societate dramatică din Cra­­iova, a făcut o încercare de a veni să dea o serie de reprezentațiii In București—și încercarea aceasta a înregistrat aseară un succes, care face cinste scenei din Ca­pitala Olteniei. Piesa aleasă pentru debut a fost Sub epolet, o dramă militară, care a cucerit publicul prin tendința ei sănătoasă și cîte­va tipuri bine prezentate. Miezul acțiu­ne­ e o dragoste între un locotenent să­rac și o fată din popor, cu care dînsul trăi­­ește sub acelaș acoperiș, ilegitim însă­, de­oarece tatăl sau nu și-a dat consimtimîn­­tul. Locotenentul e împins de autoritatea militară să înceteze acest traiü neregulați dînsul crede insă că cinstea lui de băr­bat îl oprește de a părăsi pe femeea care e fericirea lui. Un superior al sau, nobil care crede că­­ este permis tot, urmărește cu propuneri necuviincioase pe tînăra fe­­mee. Locotenentul îi surprinde în casă, insultîndu-i cinstea­ cu propunerile sale rușinoase și-l lovește, fapt pentru care e adus înanintea justiției militare. Aci, tî­­năra femee cere căpitanului să-și retragă plîngerea, acesta refuză, dînsa trage a­­supra lui și cind aleargă toți în jurul mu­ribundului, el declară că s-a sinucis și cere eroare locotenentului, răscumpărîn­­du-și mișelia cu o faptă bună. Dezvoltarea e făcută cu destulă înde­­mînare și fără a cădea în melodramă, pie­sa e o alternare de scene comice și sen­timentale străbătută de multe observa­­țiuni juste și o tendință, cum am spus, sănătoasă, de a arăta că dreptatea, ome­nia, dragostea curată și libertatea de a cu­geta și simți se împacă foarte bine cu mili­tăria și datoriile superioare. Ca atare piesa e menită să placă mult marelui pu­blic, cum s’a și văzut aseară. Trupei stabilite a teatrului național din Craiova s'au asociat trei foști artiști al Teatrului național din București, d-ni. Sturdza, Marculescu și doamna Alice Sturdza Tustrei au făcut creațiuni frumoase cari au fost viü aclamate: d. Sturdza în bă­­trînul căpitan, militar pînă in fundul su­fletului, dar inimă bună și judecată dreaptă ; d. Mărculescu în locotenentul cinstit în dragostea lui și doamna Alice Sturdza în fata din popor. Alături de ei, societatea dramatică din Craiova a repurtat un mare succes în per­soana d-lui Pandele Nicolau, care a fost minunat, ca adevăr și simțire, în rolul colonelului sever, dar just, a d-lui Anes­­tin, excelent în rolul episodic al unui că­mătar, a d-nei Anestin, adorabilă ca bă­­trînă menajeră a unui pastor protestant, în care rol un tînăr, d. Radu Demetrescu, s’a remarcat prin sobrietatea jocului său, inteligent și adesea mișcător. Să nu uit pe d. Crețu, un alt stu­p al Teatrului din Craiova, care într’un rol ne­însemnat de ordonanță, a știut să-și afir­me talentul și experiența—și să nu uit nici pe d-na Mia Teodorescu, o bună cu­noștință a publicului nostru, care firește cunoaște ceva mai mult din arta sa decît i-a permis să arate rolul neînsemnat de aseară. Meritul însă e tocmai acesta că toți fruntașii societari de la Craiova s’au pus in Serviciul unui ansamblu superior. Speciale mențiuni pentru d-nii Dan, Stănescu, Protopopescu, Olarian, Dourson și d-nele Maria Nicolau și Stela Poenariu, toți la postul lor cu însuflețire. Nu numai teatrul din Craiova a arătat că muncește și e In progres, dar publicul Capitalei a ținut să încurajeze încercarea făcută și dupăi marele număr de specta­tori de aseară cari au făcut o primire mai mult decît călduroasă și piesei și trupei, e de prevăzut că restul repre­­ntațiunilor va vedea acest succes crest ®nt și mai mult. 1" De la galeria i I O scenă din camera mortuară Regina Amalia apostrofînd pe dictatorul Franco : Iată-ți opera, Frantom. Din Maroc Paris, 26 ianuarie.— Amiralul Phili­bert telegraf­ază cu data de 7 Februa­rie st. u., că un accident intîmplîndu-se la o căldare a transportului „Jeanne d’Arc“, patrusprezece oameni au fost răniți, dintre cari cinci foarte serios. „Jeanne d’Al­pi* sa­­ ju­ca, acum la Tan­ger unde răniți vor fi internații in spi­tal. De altă parte amiralul Philibert co­munică că consulul de acolo este infor­mat prin indigeni că trupele franceze a-ar fi întors la Sertat și că ar fi îm­prăștiat cu totul triburile revoltate și pe mehala hafidiană care­­ ar fi unit cu dtnsele. Ciocnire între trupele franceze și marocani Paris, 26 ianuarie.­O telegramă a amiralului Philibert primită prin instalațiunea de pe turnul Eiffel confirmă că bivuacul francez din Elim kki a fost atacat de banda com­puse din contingentele triburilor ne­supuse Zamba, Mediscka, Uledsaid, Buziri și Renaud cari aveau trei tu­nuri. Trupele franceze au urmărit pe vrășmaș pînă la Settat pe care coloana de explorare l-a găsit în ruină. Generalul d’Amade nu a voit să livuad­eze la Settat pentru a ră­­mine în limitele actuale. Francezii au perdut 3 uciși și au 14 răniți. Inamicul s’a luptat mai crîncen de­cît mai înainte. Amadé s’a întors la aiekki cu trupele la miezul nopții. Evenimentele din Portugalia înmormântarea asasina­ților Paris, 26 ianuarie. — Se anunță din Lisabona că regele Manuel și regina Amalia nu vor lua parte la înmormîntarea regelui și a prințului moștenitor, de­oare­ce după tradiția din Portugalia văduvite și copiii nu iau parte­­a înmormîntarea bărbați­lor sau­ fratelui lor. Ungurii și asasinatele din Portugalia Budapesta. 26 Ianuarie —Ziarul de la amiazi Új Hízek anunță că baronul Aehrenthal vrînd să profite de ocazie pentru a îndrepta manifestația con­tra controlării curții regale portugheze, care a avut loc în parlamentul ungar, a expediat o adresă delegației ungare în care anunță că va avea loc Ia bi­serica Minerita un requiem oficial. Președintele delegațiunii ungare supu­­nînd această adresă la aprobarea de­legației a declarat că baronul Aehren­­thal n’are drept să facă nici o comuni­care care nu cadrează cu activitatea delegației. Membrii partidului hosutist care fac parte din delegație au decla­rat că nu vor lua parte la requiem. Un plan al republicanilor —Paris, și Ianuarie.­­Unul din șefii partidului republican, Machado a sosit aci, întrebat de un ziarist el i-a făcut următoarele senzaționale declarativul: Pentru Mercuri 28 Ianuarie st n, era hotărită începerea acțiunei tuturor comitetelor republicane. La un semnal Luni 28 Ianuarie 2008 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premius Un an • «••••«• Lei 6 lan! #••••••• »11 8 luni ••(»»••« H 8 TELEFONf Direcțiunea No. 14­99 Capitală „ X4­10 Provincie și Străinătate No. 1214i) Modificări aduse legei Casei rurale Comitetul delegaților ales de Cameră la legea Casei rurale a început să lu­­lucreze cu d. Anton Carp. Acel comitet a introdus până acum unele modificări importante și va mai introduce și »ițele pentru a ajunge la forma definitivă a proectului ce va fi adus la discuția publică a Camarei. • In primul rînd s’a prevăzut In proect ca loturile să fie de 5 hectare în loc de 3. Un țăran avind dreptul să cum­pere de la Casa rurală pînă la opt lo­turi, înseamnă că va putea să cumpere pînă la 40 hectare sau 80 pogoane. In al doilea rînd, s’a prevăzut ca a­­portul social să fie de 15 la sută în loc de 10. S’a admis apoi ca acționarii Casei ru­rale să aibă dreptul a alege cinci din­tre cei 11 membrii ai consiliului de ad­ministrație, iar nu trei, după cum pre­văzuse proectul de lul Carp. * ” " f Comitetul discută dacă n’ar fi bine să se șteargă din proect dispoziția prin care se preferă la darea de loturi, țăranii cari au mai puțin pămint, sau aceia cari n’au pămînt de loc. S’a emis părerea că dacă s’ar preferi cel fără pămint, sau cel cu pămînt pu­țin, atunci casa rurală ar tinde la o e­­galizare a proprietății deținută de ță­rani și că ar fi mai bine să se dea po­sibilitatea țăranilor mai avuți și mai harnici să’și sporească pămîntul și să formeze ast­fel o clasă de proprietari mijlocit.­­ D. Vintilă Brătianu, care e raportorul legel, va depune mîine raportul d-sale, iar discuția va începe probabil Mercuri. In discuția generală au de gind să vorbească și unii dintre tinerii deputați cărora nu li s-a dat voe să vorbească la legea invielilor agricole. O. Dem. B» Balul „Bursa Muncei“ Aseară, a avut loc în Sala Băilor Eforiei, splendidul bal anual pe care Il dă „Bursa Muncei“ în folosul școalei industriale. Sala aranjată și luminată cum nu se poate mai bine, a fost obiectul admira­­țiunor celor cari a Ü luat parte la bal. Tombola cu obiecte donate de prin­cipesa Maria și d-nele Emma Laho­­vary și Morțun, a oferit frumoase sur­prize. La ora 10 d. Missir fost ministru. În­soțit de d-na, vino la bal și sunt in­­tîmpinați de d. Marin Alexandrescu, directorul „Bursei Muncei“ și comite­tul organizator. Peste vreo jumătate de oră d-nil : Take Ionescu, Nicu Xenopol, An. Sima, căpitan Al. Ghica, St. Cihoski, etc., își fac apariția în sală și sunt primiți de către directorul „Bursei Muncei“ și comitet. Nouii sosiți sunt obiectul unei entusiaste primiri din partea asistenței. Pe scenă, distinșilor invitați li sa o­­feră șampanie.­ D. Alexandrescu, ridică paharul pen­tru d. Missir, unul din protectorii „Bur­sei Muncei“. Adresîndu-se d-lu­î Take Ionescu, spune că prin prezența d-sale stimluează la muncă pe meseriași. D. Missir, mulțumește d-lui Alexan­­drescu și-l felicită pentru activitatea ce a desfășurat la „Bursa Muncei“. D. Take Ionescu, spune că instituțiuni de felul „Bursei Muncei“ sunt necesare în țară și d-sa poartă o deosebită grijă pentru desvoltarea și progresul lor. D N. Xenopol, arată că pină acum mai mult s’a vorbit, d-sa va veni în a­­jutor cu fapta, oferindu-se a preda un curs la școala industrială. Către orele 12 și jum. din noapte distinșii invitați s’au retras. Animația a continuat până către orele 5 de dimineață.—d— Citiți în Pagina a 4-a: NOUL JOC AMUZANT. Premii cîștigătorilor pînă la 1000 LEI PE LAMA

Next