Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)
1908-02-01 / nr. 1422
Vineri 1 Februarie 19083 iir Delegația austriacă — Expulzările din Romînia. — Raporturile dintre Romînia și Austro-Ungaria — Delegația și expulzările din Romînia Viena, 30 ianuarie. — In ședința de azi a delegației austriace a vorbit delegatul socialist Selinger asupra expulzărilor din Romînia. Iată citeva pasagii din cuvîntarea delegatului social-democrat Zeliger: „S’ar crede că un stat mic e dator să respecte întrucîtva puterile mari în vecinătatea cărora trăește. Faptele dovedesc contrariul, în special în ce privește Romînia ea a dat dovadă de o mare lipsă de respect față de Autro-Ungaria“. Orașul denunță apoi că din Romînia s'au expulzat numeroși supuși austroungari pentru singurul motiv că au luat parte la grevă pentru mărirea salariului, sau că fac parte din organizația social-democrată. După date oficale s’au făcut, cu începere de la Martie trecut, 800 asemenea expulzări. Guvernul român nu s’a dat înlături de la nici un pretext pentru a săvîrși aceste expulzări. Astfel au fost expulzați lucrători de la fabrica de lemne din Galați pentru simplul motiv că au făcut grevă pentru îmbunătățirea traiului, pentru mărirea salariului. Consulii austroungari nu au intervenit in favoarea lucrătorilor și prin această atitudine a lor au încurajat guvernul român în săvîrșirea faptelor sale incalificabile. Lucrătorii au pretutindeni dreptul la grevă. Acest drept trebue să li se respecte și în Romînia. De aceea oratorul cere ca Austro-Ungaria să intervie pentru ca Romînia să respecte acest drept sfînt al lucrătorilor, pe care guvernul român l-a răpit. Acest drept îl au muncitorii și în străinătate, și nimeni nu îl poate tăgădui. Ce- ar face:Anglia, America, Franța dacă și acolo s'ar întîmpla să fie expulzați muncitori din altă parte pentru motiv de grevă sau de participare la mișcarea socialistă? Oratorul dă apoi mai multe deslușiri asupra modului cum au fost expulzați muncitorii. Ei au fost arestați și din arest au fost apoi expediați peste graniță fără a li se fi dat măcar timpul necesar pentru a-șî aranja interesele. S’a procedat fără nici o milă. In această procedare Romînia s'a purtat fără nici o deosebire de creștini și evrei. „Dar Romînia și-a mai permis și altăceva. A expulzat chiar pe supuși de ai ei pentru motivul că au luat parte la grevă. Au fost expulzați oameni ai căror părinți și străbuni au trăit în Romînia, cari au satisfăcut legea recrutării, și cari fuseseră recunoscuți de către autorități cafiind supuși romîni. Deodată însă ei, în urmă cererea guvernului, au fost declarați ca străini, fără ca autoritățile să știe măcar unde să-i trimeată, căci cărui stat puteau aparține aceștia dacă nu Romîniei?“ Deputatul citește aci o întreagă listă de expulzați, vorbind despre fiecare caz în parte. Insistă asupra expulzării fraților Gebhart și Hoppe, cari au fost purtate de la o graniță la alta, cum apoi li s'a dat acestora pașapoarte false, cum au fost amenințați cu împușcarea dacă vor mai fi retrimiși în Romînia. Toate aceste fapte sînt dovedite și nimeni nu le poate tăgădui. Ocupîndu-se apoi de expulzările romînilor din Dobrogea,citează cazul lucrătorului Enciu Atanasof, care a trebuit să fie ținut pe un vapor unguresc timp de cîteva luni de zile deoarece nici un stat vecin nu vroia să-l primească pe .acest supus român expulzat din țara lui. Vorbește apoi de expulzarea d-rului Racovski, a cărui familie e stabilită în Dobrogea de mai bine de o sută de ani, și care e proprietar, ofițer în rezervă și fost consilier județean. „D. Sturdza a declarat că d-rul Racovski ar fi un anarhist periculos. D. Sturdza nu are însă competința de a decide dacă Racovski este sau nu anar-Racovski este membru al comitetului international socialist, și acest birou este singurul care poate decide dacă cineva este socialist sau anarhist. Din momentul în care Racovski face parte din acest comitet , lucru stabilit că el nu poate fi anarhist, ci că e social-democrat. Cuvintele d-lui Sturdza sunt deci neadevărate’a mai acuzat socialiștii din Romînia că ei ar fi organizat revoltele țărănești. Lucrul stă tocmai dmpotriva. Revoltele au fost opera instigației actualilor guvernanți și lucrul acesta e dovedit cu acte. ... . „Dar nu numai pe socialiști l-a expulzat Romînia trimițîndu-i la noi. A expulzat și numeroși delicvenți. Astfel cămătarul Coeia Avramescu a fost și el dat peste graniță și trimis aici la noi. Este oare Austro-Ungaria o colonie pentru deportarea criminalilor din Romînia, pentru ca ea să trimeată aici pe toți acelo de cari guvernul e nemulțumit și pe cari îi consideră ca periculoși? „Faptele acestea arată lipsa de respect pentru dreptul internațional din partea guvernului român. „Ele mai dovedesc însă o mare lipsă în politica externă a Austro-Ungariei. Baronul Aehrental reprezintă numai interesele capitaliștilor, nu însă și pe acelea ale muncitorilor, și pentru aceștia nu face nimic“. Deputatul cere ca oficiul de externe să se intereseze cu toată atenția despre această chestiune, să se ocupe de interesele lucrătorilor , și să intervie pentru a se pune capăt acestor apucături ale guvernului român. Discursul delegatului Axman Viens, 30 ianuarie.—După delegatul Zeliger vorbește delegatul creștin-social Axman care se plinge in contra vizitei făcută era de delegații unguri la academia consulară. El arată că delegații unguri au supus la examen pe elevii academiei consulare, lucru ce nu intră în funcțiunea lor. Axman compară Austria unde sa putut ajunge la o înțelegere cu naționalitățile cu Ungaria unde nu se poate constata decit contrariul. In Austria înțelegerea cu naționalitățile se dezvoltă din ce in ce mai mult. In Ungaria dinpotrivă nu se urmărește decit luarea simțului drept al naționalităților. Se înțelege de la sine că șovinismul maghiar nu se va putea impune intr’un stat unde naționalitățile sunt emancipate. Unirea monarhică este in interesul Ungariei, pentru că în cazul unei separațiuni, Romînia și Serbia ar ridica pretenții asupra celor două națiuni. Menținerea autorităței habsburgilor în marea naționalităților din Ungaria depinde de Ungaria. Discursul baronului Hormuzachi Vorbește apoi delegatul român, baronul Hormuzachi. El își începe discursul prin a arâta că motivele care au contribuit la crearea triplei alianțe nu mai există așa. Trece apoi la situația romînilor din Ungaria și declară că Austro- Ungaria nu va putea face o politică externă decit atunci cind toate popoarele vor fi puse pe picior de egalitate. Politica naționalităților în Ungaria nu corespunde însă acestui scop. Această politică se ridică în contra a 3 milioane și jumătate de romîni, în contra unui popor a cărui sinceritate față de stat a fost de atîtea ori pusă la încercare. Această politică nu poate fi pricepută cu atît mai mult că urmărește și scopuri utopice. Ungaria ar face mult mai bine dacă ar căuta să adune toate forțele statului decit asuprind naționalitățile să-șî micșoreze puterea. Ungaria ar trebui să pornească această politică dintr-un alt punct de vedere și să urmărească o apropiere cu Romînia, de care e legată prin interese comune. Slavii, germanii, sașii și alte naționalități, sînt și ele excluse din viața politică. Din această cauză politica balcanică a Austro-Ungariei nu poate fi încoronată de succes. $■ Trebue să recunosc că ministrul de externe, baronul Aehrenthal a reușit să menție bunele raporturi cu statele vecine. Ca reprezentant al unei localități ce se află în apropierea graniței romînești trebue să arăt că raporturile politice dintre Romînia și Austroungaria sunt neschimbate. România este de zeci de ani cel mai bun amic al politicei de pace a Austroungariei. In Romînia nu se află nici un partid care să nu fie convins că Romînia trebue să se asocieze monarhie austroungare pentru interesele ei. * Vorbind apoi de politica din Macedonia, baronul Hormuzache declară că în Macedonia nu se află decît un singur element care nu face politică, e elementul macedo-român. Acest popor este cel mai înclinat a menține echilibrul față de dorințele de cucerire ale celorlalte popoare. * Oratorul discută apoi convențiile comerciale ale Austroungariei cu statele balcanice. Asupra convențiunei cu Serbia declară că Austria își va mări sfera ei de influență prin această convenție . Exportul în România este în creștere. Austria nu a profitat insă nimic din aceasta. Motivul stă în faptul că industria nu e capabilă de a rezista concurenței, îndreptarea răului e insă misiunea guvernului. Atrage atenția baronului Aehrenthal asupra societății orientale vieneze și insistă special asupra dezvoltărea anuarelor pentru adrese de export și asupra necesităței stabilirea unei puțe in Viena pentru întîlnirea interesaților orientali. Oratorul declară apoi că aprobă bugetul pentru că are deplină încredere in politica baronului Aehrenthal și poporul român a fost întotdeuna gata să lucreze in interesul monarhiei. Răspunsul baronului Aehrenthal Viena. 30 Ianuarie—baronul Aehrenthal ministrul de externe a răspuns interpelărilor în diverse chestiuni in care s a atins și chestia expulzărilor. Ministrul de externe arată că delegatul Nemec și apoi baronul Hormuzachi au spus între altele că lucrătorii austroungari nu găsesc sprijinul necesar la consulate, dar că nu i s’au priscutat în această privință cazuri comete. Ingenere spune baronul Aehrenthal trebue să constat că consulii austriaci și înțeleg datoria lor față de toți SUpușii austro-ungari. »Infracțiunile la legea monopolului sunt contravențiuni ori delicte Aceasta e chestiunea care s'a pus erî înaintea Casației. înalta Curte a stabilit că infracțiunile, rezultînd din o lege specială, sunt contravențiuni și nu delicte. Recursul locot Blidescu.—E o afacere veche, în jurul căreia ziarele au făcut oarecare zgomot. D. Blidescu, guard de geniu cu gradul de locotenent, a fost pus în poziție de retragere din oficiu în contra dispozițiunilor legel, fapt care preia un precedent în contra căruia s'au ridicat presa. D locotenent Blidescu a atacat cu recurs decizia ministerului de războiu, recurs care urma să se judece era de către contenciosul administrativ, d. Blidescu fiind asistat de d. avocat locot. Teodorescu, înalta Curte a amînat judecarea pentru ziua de 28 Aprilie. ȘTIRI ARTISTICE Azi Joi 31 Ianuarie are loc la teatrul Boulevard o mare reprezentație dată în beneficiu . Partea I Cinematograf, partea II „Doctorul“ și „Soldatul“, comedie bufă într’un act jucată de mai mulți artiști, partea III Cinematograf, partea IV „Poetul Flămînd“ comedie bufă într’un act, partea V finele spectacolului cu Cinematograf, scene comice. Palatul Justiției Deja contencios.—In sfirșit, pe ziua da erî unul dintre profesorii recurenți nu și-a retras recursul și a primit să continue lupta cu d. Haret in fața justiției. Acesta e d. I. S. Scondăcescu, profesor de limba romînă la gimnaziul din Turnul-Măgurele, a cărui numire a fost anulată prin decizia ministerială prea bine cunoscută. D. C. C. Arion a pledat din partea recurentului și a vorbit, așa, în cât d. Haret nu ar fi fost prea mulțumit dacă asista la dezbaterile de ero ale Casației. Cazul profesorului Scondăcescu are multă asemănare cu acel al d-lui Niculescu Slave și se știe că înalta Curte a dat câștig de cauză acestui din urmă, reintegrindu-l în toate titlurile și drepturile sale. După o deliberare de aproape o oră, producîndu-se divirgență, înalta Curte a fixat ziua de 13 Februarie, cind recursul d-lui Scondăcescu se va judeca din nou de către complectul Contenciosului. — Tot elî urma să se judece și recursurile făcute de către profesorii S. Radian și C. Ghimpețeanu. Aceștia și-au retras recursurile pe motiv că au fost reintegrați de d. Haret. Fraudele de la tribunalul Ilfov.— Am anunțat în numărul nostru de erî fraudele descoperite la secțiunea II a a tribunalului Ilfov, descoperire care a adus după sine arestarea arhivarului Gogu Petrescu și trimiterea lui ln instrucția cabinetului IV. Erî arhivarul Petrescu a fost adus la instrucție, unde i s’a luat un lung interogatoriu de către d. judecător Popovici " Printre funcționarii grefelor se afirmă că Petrescu ar fi făcut mărturisiri cari sunt da natură a implica in această afacere a scrie de alți funcționari. In legătură cu aceasta mai adăugăm că grefierul Georgescu, ajutorul de grefă Eiog. Ionescu și funcționarul Sfetescu au fost destituiți ori de către ministrul Justiție. O Jurisprudență a Casației. Cu ocazia unui recurs de minimă importanță judecat eTM, înalta Curte de Casație a stabilit o interesantă jurisprudent! Luptele de la Circul Sidoli Aseară, între altele, au avut loc la circul Sidoli trei interesante lupte, care au paionat mult, publicul numeros ce venise la spectacol. Publicul a răsplătit, mai întăiu, prin aplauze zgomotoase, minunatele figuri executate de cei trei mari gimnastici ai lumei, frații Dumitrescu și Popescu, cari au făcut cite un dublu salt mortal, sărind de la bara întîia la a treia peste barieră. Imediat au început luptele, care s'au desfășurat în atențiunea generală. Rezultatul a fost următorul : Lupta I.— Boberti a învins pe Baschak,in 8 minute, printr’un tur de braț la pămînt. Lupta II.—Anglia a învins pe Kaufman, în 20 minute, pintr’o simplă întorsătură la pămînt. , Lupta III. — Oetinger a învins pe Lomberg, în 15 minute, prin Centura din față. Pentru inline seară s’au anunțat alte patru lupte. DE LA TEATRU Teatru Lyric.—"Ca dușman al poporului de Ibsen. Dacă n’ar fi făcut decît atîta societatea dramatică din Craiova cu concursul d-lui Petre Sturdza—reprezentarea piesei de aseară—apoi încă ar fi fost de ajuns pentru a da Bucureștiului o secțiune și a rămîne in amintirea noastră. Un dușman al poporului de Ibsen, pe care orice om cult trebue să o fi citit, este așa de potrivită ca revoltă contra moravurilor politice păcătoase cari ucid adevărul și răsplătise minciuna și fățărnicia, incît la noi ar trebui jucată necontenit și dacă se poate, gratis, ca toată lumea să asculte glasul acesta al adevărului... D-nu Sturdza a făcut din generosul rol al hulitului dr. Stockmann o creație care îi face mare onoare. Publicul a primit’o cu aclamațiuni frenetice și sublinieri de acele cari arată că artistul nu numai că a pătruns pe autor, dar a găsit drumul ce duce la sufletul și inima spectatorilor. In frumoasa sa misiune d-sa a fost secondat în mod surprinzător de just de către d-nil Pândele Nicolau, Crețe, Radu Demetrescu, Stănescu, Buzescu, Protopopescu și d-na Olarian. A fost o seară din cele mai înălțătoare, care va fi ținută în seamă cu recunoștință și d-lui Sturdza și societăței dramatice din Craiova. De la galerie Accidentul mortal din gara Ploești Pe cind sa manvra un tren de marfă in gara Ploești, un grup de vagoane fusese îmbrâncit cu atîta putere că la tamponare, o traversă dintre cele cu cari erau încărcate vagoanele fu azvîrlită peste vagon. Ea căzu pe capul acarului Bogdan Roșu, care intrase ca să lege vagoanele și îl doborî la pămînt de-a curmezișul liniei. Ambele picioare ale acarului fură atunci retezate de roțile vagoanelor și el rămane mort pe loc. Nenorocita victimă a acestui accident lasă in urma lui o soție și 4 copii mici. El era în serviciul C. F. R. de 4 ani. S’a dispus facerea unei anchete. întrunirea carpistă din Giurgiu GIURGIU, 30 ianuarie.— Er a avut loc o întrunire carpistă în casele d-lui Vernescu, din piața Comerțului, sub preșidenția d-lui Alecu Miculescu. Au vorbit d-ni N. Lăzărescu, Mihail Ursic și Vasile Negulescu. Au asistat peste 200 de cetățeni. Ei și-au dat întilnire pentru Duminică la club, unde va veni și d. Ioan Lahovary din București.—Idem. Bin Clânrgiu GIURGIU, 30 ianuarie. — Astăzi la orele 10 jum. au sosit aci d-na Rîmniceanu, președinta societăței „Crucea Roșie“ din București cu d-nele Ecaterina Gh. Cantacuzino, vicepreședintă și Rămniceanu, casieră a societăței, pentru a împărți ajutoare văduvelor și familiilor țăranilor din satele Stănești, Vieru și Hentișoaia, acum în mare mizerie prin moartea celor periți în răscoalele din Martie. In gară, au fost întîmpinate de d. primar Partcenescu. In salonul de recepție al prefecturei, unde s’au dns dns de la gară, se aflau d-nele general Costaforu, Partenescu, Bălănescu și d. N. Bălănescu, deputatul colegiului 2 de Vlașca. După ce s’a făcut prezentările, s’a procedat la împărțirea ajutoarelor. S’a împărțit la 49 de țărani suma de 2.170 Ioi și alte cîteva ajutoare mai mici. După amiază la orele 2 lun. în salonul primăriei, s’au pus bazele unei secțiuni a „Crucei Roșii“, cu mediul iu Giurgiu. S’a ales și comitetul acesteisecțiuni, care se compune din d-nele : Sofia Costaforu, președintă de onoare Chiriachil Partenescu, președintă, Maria Capitanovici, vicepreședintă, Adela dr. Piteșteanu, casieră, Ștefania Bălănescu și Lucia Petrescu, secretară, Eliza Stăn- CO8CU, Silvia Niculescu, Melania Procopiu, Elena Cariano, Maria Arhondi, Maria Savropol, Victoria Constantinescu, Maria Scurtu, Maria Antonescu și O. Bădulescu, membre. Astăzi a avut loc la gimnaziul „Ioan Maiorescu“ serbarea patronului, care s’a făcut cu o deosebită solemnitate. Sinuciderea din Tîrgu-Ocna TÎRGU-OCNA, 30 Ianuarie.—Nicolae Tomsiu erate de 18 ani, fiul Irinei Toms din Tisești, și-a pus capăt zilelor trăgîndu-și 2 focuri de revolver in inimă, azi la orele 1. Sinucisul a fost transportat la spital, unde a încetat din viață. Cauza sinuciderea se crede a fi dragostea.—Florescu. Corespondența concursului literar D-ui Const. G., stud., loco.—Vedeți răspunsul de mai sus, vă mulțumim din inimă pentru sentimentele ce ne manifestați. D-na Cleopatra N., loco.—Cu niciun preț și sub nici un cuvânt termenul de Joi 31 ianuarie pentru primirea soluțiunilor nu se va prelungi. Diverși.—Se primesc, prin excepție, și mărci poștale anexate la cupon. Dar1 putîndu-se pierde pe drum astfel de scrisori, dacă nu sînt recomandate, e de preferat ca amatorii să se servească de mandate poștale, în localitățile unde oficiile au un asemenea serviciu. Amic, loco. — Nu putem da sfaturi. Aci nu încap intervențiuni. Tocmai de aceea nu primim și nu vom primi de joc vizita cari ar fi relative la concursul „Rimei Premiate“. COTA cerealelor și a pescăriilor BRĂILA. Piața pescăriei.Au sosit 7000 kgr. pește. S’a fi vîndut: Crap 80—113, ciortocrap 64—82, ciortan 48—61, șalău mare 160—200, lin 72—78, știucă mare 58—95, somn iarma 121, somoteiu 65—95, biban 33—45, mreană 90, albitură 19-34. O femee tăiată de tren CAMPINA, 30 Ianuarie.— Era trenul de persoane ca pleca din gara Cîmpina la ora 11.55 spre Ploești, a călcat în dreptul kilometrului 34 pe o tînără femee între 18 și 20 de ani. Nenorocita a avut întregul corp mutilat și moartea i-a fost instantanee. Cadavrul a fost ridicat din ordinul parchetului și transportat la spitalul din localitate. Până acum, nu i s-a putut stabili identitatea. Se presupune că la mijloc e un accident, dar ni-a exclus și faptul sinuciderei.—Gecon. Sindicaliștii gălățeni puși în libertate Galați, 30 Ianuarie. — Curtea de apel secția 11, a respins apelul procurorului și a admis punerea în libertate pe cauțiune a celor cinci muncitori sindicaliști, cari au fost ținuți atîta timp arestați pe motiv că au călcat faimoasa ordonanță a prefectului Atanasiu. Apărarea muncitorilor a fost susținută de fruntașul liberal, d. D. A. Țăranu, ajutor de primar și de d-nii G. G. Robescu și George Garanții. Mîine va veni înaintea tribunalului procesul acestor sindicaliști. Ei vor fi apărați de d-nii. D. A. Țăranu, Garpen din București, N. D. Cocea din Brăila, Măgură, G. Caranfil și Gr. Trancn-Iași.—Ram. Sin uciderea unui soldat CIMPINA, 30 Ianuarie. Astăzi la ora 4.50 pe cînd trenul de persoane No. 120 ce venea dinspre Prideal se afla in dreptul kilometrului 47, între Comarnic și Greaca, un soldat s’a aruncat sub roatele trenului și a fost zdrobit pe loc. Soldatul a încetat din viață imediat. Cu toate cercetările făcute de jandarmii rurali din partea locului, nu s’a putut stabili identitatea cadavrului. S’a avizat parchetul de Prahova, care a dispus ridicarea cadavrului.—Gecon PapieiTpapii Copil lepădat Aseară pe la orele 7 niște trecători au găsit în mijlocul străzei Șincai un copil de sex masculin în virstă ca de 3—4 zile. Sergentul din post din hala Griviței l-a dus la secție. S-au luat măsuri pentru a se descoperi denaturata mamă. Accident de automobil Automobilul cu No. 99, al d. căp. Suțu, trecînd era cu mare viteză pe calea Victoriei a lovit o trăsură de piață în care se afla d. Duma directorul prefecturei poliției Capitalei. Grație abilităței birjarului, s’a evitat un accident grasnic. O descoperire sensațională Sergentul cu No. 441, care face de serviciu la circumscripția 4 trecînd era pe cheiul Dîmboviței a zărit pe un hamal cari ducea un coș în spinare. Sergentul oprind pe hamal ca să vadă ce purta acesta un coș, a văzut că acolo el avea un vițel avortat. Hamalul fu condus imediat la circumscripția 4-a, și acolo d. Subcomisar Secară luîndu-1 la zor, acesta mărturisi că se numește Petre Elie din strada Foișor No. .14 și că avortul îi fusese dat de un măcelar pentru a-l duce la un fabricat de cîrnați din str. Campoduci No. 39. S’a avizat imediat medicul veterinar al comunei care a deschis o anchetă. Rămîn ca cei însărcinați cu ancheta să-și facă datoria. Rănirea din str. Broșteni Intre indivizii Constantin T. Ionescu din str. Broșteni No. 5 și Ion Barbu din aceiași stradă exista de mai multă vreme o ură neîmpăcată. Era cei doi indivizi întîlnindu-se pe stradă se luară la ceartă și în urmă la bătae. Constantin Ionescu lovi la un moment dat pe Ion Barbu în cap, lăsîndu-l în nesimire. Sărind în ajutor sergentul de stradă, Const. Ionescu a fost arestat iar rănitul a fost transportat la spitalul Zerlendi. Circumscripția 24 cercetează: Bătae gravă D. Mișu Opreanu moșier, domiciliat în strada Negustori No. 15, a bătut er, în mod grav, pe individul Ștefan Negoescu, fost logofăt pe moșia sa. Sergentul de stradă a condus pe agresor la circumscripția 3-a împreună cu bastonul pe care minerul l-a rupt pe capul nenorocitului logofăt. Furtul din strada Labirint D. Avram Penchas din strada Labirint s-a plîns era poliției că necunoscuți făcători de rele introducindu-se în casa sa au furat din camera servitoarei sale, anume Sofia Laivert un cufăr pe care ducîndu-l în grădină au luat tot conținutul lui. Hoții au pătruns apoi în pimniță de unde au furat o mare cantitate de mezeluri și vin. S’a deschis o anchetă. Un sergent năpăstuit Am vorbit acum două zile despre reclamația făcută de un sătean cum că fiica sa i-ar fi fost violată de un sergent de stradă din compania s-a anume Rusu Nicolae. Parchetul făcînd cercetări s’a dovedit că reclamația săteanului a fost neîntemeiată și că fata se află în serviciu la un negustor din Capitală. Carolina Lang Salomon Rappaport ț Logodiți București Felicitările se primesc Duminică 3 Feb. a. c., in str. Cantemir, 31 bis Cecillie Adelstein Moritz Haimovici Logodiț Bacaü Bîrlad In locul oricărei alte invitațiuni *® S3 £ 9B DIMINEAȚA Fiarele Eire SH Astăzi Juni 31 Ianuarie 1908 Orele 9 seara Hare Reprezentație de Gală Sub înaltul patronagiu al M. S. REGINEI care va asista la reprezentația dată în folosul Instituțiunei Maica luminoasă Debutul Trio -Român DAMITRESCU - POPESCU CONTINUAREA LUPTELOR INTERNAȚiONALE Astăzi vor lupta. Lupta drersivă între Raicevici contra Hansen Douglas „ Gambier I*oirée „ Hartman Baselinek „ Fejrouse Teatrul Liric Marți 5 Febriarie 1908 începe seria reprezentațiilor celebrului artist francez LOUIS LELOIR Societar de la comedia franceză din Paris cu piesa: UN PERE PHYDIGUE de Dumas Trupa ce însoțește pe eminentul comedian sa compune din artiști de prima ordine și cari aparțin principalelor teatre din Paris. Biletele se găsesc la V Independence Roumaine. ISITii T immm muuiomi ULTIMELE REPREZENTANIUNI — doar 31 ianuarie 1908 — după cererea generală SUB EPOLET Vineri 1 Februarie 1908 FIUL NATURAL de Dumas HAMLET de Shakespeare Duminică 3 Februarie 1908 BilEMENta FlIEțBEI REULE SUB EPOLET Duminică ora 9 seara Reprezentație de Adio Sumarul lui Joș Martin de Cormou și Graugé —Biletele se vind la Independence— Atragem deosebita atențiune a cetitorilor noștri asupra anuncțului „Produsele Laboratorului Farmaciei Nicoiau“ ce publicăm in pagina V-a a numărului de azi. D-tor COBILOVICI Cu o practică de mai mulți ani ca SicsSfic ȘcS «te Spital BOLI de FEMEI și FACERI — Str. Alexanurra-Lahovari 4 — Instalațiune specială pentru tratamentul afecțiunilor ginecologice și Sifilitice Consult. S-4 și 6—7 p. m. (Telefon 1790) Or. Dentsch Special în boale interne Sifilitice (lumești) și de piele S’A MUTAT in str. Carol 55 — lîngă Piața Sf. Anton - Consultațiunile de la 8- 9 și 1—4 p. m. NOUL Hotel Boulevard MOBILAT CU TOTUL NOU LUMINA ELECTRICA cU PREȚURI MODERATE Antreprenor N. STEFANESCU De ocasie se vinde o pianină din fabrica Schidmayer. De văzut între orele 1—4 p. m. în str. Italiană No. 4. Se caută un local pentru un magazin în centrul Capitalei cu un galantar mare. A se adresa la administrație sub S. Anunciu Aduc la cunoștința generală, că numitul LEON DONNENFELD, fostul meu voiajor, cum și al casei Nestor Cincu din Tecuci, autorizat de ambii cu urmăriri și încasări. In urma incorectitudinei sale pentru însușirea unei sume de bani, i-am retras procurele, îndepărtîndu-1 din aceste funcțiuni, de care nu era demn, reclamîndu-1 și parchetului. Cum numitul certat cu cinstea, a mai cutezat fără rușine a se mai desvinovăți prin „Curierul Comercial“, de dreapta învinuire ce i-am adus-o atit verbal cît și prin publicitate, dispărînd azi fără urme, și de la domiciliul său cunoscut, din București mai voiajează cu abonamentul plătit de mine. Ținerea mea datorie a preveni din nou lumea comercială de a se feri de acest necinstit Leon Donnenfeld care este rușinea foștilor săi colegi. Galați, Cernavoda, Tecuci Pictură iară profesor Dacă voiți să studiați singuri pictura cereți broșura d-lui A. ȚARANU, Botoșani str. Armenească 8. Prețul 3 Lei prin mandat. Broșura se trimete francată. Analize complecte de urină (ud) spută (flegmă), singe, lapte, suc gastric secrețiuni, furfori, paraziți, fecale, căutarea spirochiului, SIFILISULUI, ale, exacută: LABORATORUL Dr în medicină sp. MEUZEiugu 27 Str. Doamnei. Telefon 1957 Cel mai complect laborator particular de CSissuis, SferassMsps și dacoenele pe distică Cultură pentru stîrpirea șoarecilor se prepara numai la cerere f pentru a fi proaspete. Vase pentru strîns urinele și instrucțiuni se trimit la cerere gratuit. Ozonatorul Aparat desiniector, antiseptic, automat autorizat de serviciile sanitare, adoptat de Onor. Direcția C. F. N., Casa de depuneri, de mai multe ministere, școli, case particulare etc. A se cere prospectul gratuit de la IULIU NICULESCU Birou teefonic și comercial — Bulevardul Carol, 5 București ívű sXBEMMHBRBBNHKHHBEHHBHi ’ Chrysantheme ! Fabrică de Parfumerie și Săpunerie | Faceți uz de preparatele: Săpunuri fine de toaletă, Săpun de ras higienic, Parfumerie, Puțură Apă de Colonia, Loliouvol gotal, nau de Beaute, Elixir de gură și Pasta de dinți High Life CE BEȚI CATALOGUL — Reprezetatițiî Fabrice!: Focșăneanu , lancu Htr. Lucaci io. 3, Buciarești j P^TplecaV»,n vo,a2ly . ,arftaltó>0'>D’vi fWUlUUHTWEl* U “SA . w T ânăr - cunoscînd comptabilitatea, corespondența franceză, germană și stenografia este căutat la o agenție de vapoare. Oferte și condițiuni a se adresa: Cutia Poștei No. 34 Galați. Dr. prnf. Enric Lenart Dentist de la Facultatea din Berlin (si Strada Doamnei 2 Í77Z Colț cu Calea Victorieiîi CASA DE SCHIMB M. FINKELS ca specialist în maladiile Zi București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Ian. LS08 Comp. Vladiu/o atilla an» ISOS cens. 90 25 91 — 46/„ . , 1905 b. b. 90 25 91 — 4 °/C Rentă interna 89 25 89 75 4°jo Oblig. Coin. Éne. 1903 87— 87 75 4°|0 . „ » 1906 87 - 87 75 5«/, . , jud. loa— 103 50 4»/2 * . „ 94 25 94 75 5' Jo Scr. l'uuc. rural 98 75 99 40 4°|o . „ 87 75 88 25 5»/, » „ urb. Bu. P8 - 98 50 50/, > , „ lași 95 75 96 25 Ac. R. Națională 4000 — 40 30 — „ „ Agricolă 405 — 415 — „ „ Sc Buc. HO— 150 — Uor. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 124 — 125 — banc. franceze 1015— 102 — „ italiene 101— 102 — „ Jubl. hîrtii 265 — 269 — Plătim cupoanele de rentă 4 la sută și 4 la sută pe 1 Decembrie 1907 și 1 ianuarie 1908 fără scăzămînt. JLCRÄ” Pomana de păr și Capilogen fii neîntrecute pentru îngrijirea rațională, și higienică a părului. Pomada Lei 2,50 Capilogen st. m. Lei 3,25 mică Lei 2,50. dTertrescd După o practică de mai mulți ani în spitale din Paris, Berlin și Lausanne — S'a reîntors Isi Capitală aStomacului și intestinelor instalațiuni moderne de electricitate, masagiu vibrător, laborator special pentru examenul sucurilor digestive. Ne. 27, Sír. Alex. Labovary, No. 27 mmm ©s închiriat dela 23 Aprilie a. c., cunoscutul. HOTEL, CIOLDOVA din Botoșani, situat in centrul orașului, compus din 8 camere și restaurant mobilate, avînd grajd de zid, atenanse, pivnițe, curte. A se adresa d-lui I. VISISER, proprietarul Hotelului Botoșani. PROÍA SE JfINTERIE AGRICOLI A. SCHUI.I.KR Fii. — București, Calea Victoriei, No. 51 — Telefon 6/98 2 Central» Bacău, St. Pavel și Ana Clristea.—Sucursala Brăila, Str. Coroanei Recomandă d-lor Agricultori Specialități de semințe, garantînd germinarea lor • Mazăre verde, indigenă și Victoria, Froger, Mazăre galbenă, Imperială, Olandezi văratică și indigenă, Orări (ghirca), și umblător de Basarabia de primăvară. Orz de primăvară. Orzoaică, Evantail și Anna. Ovăz, Ligovo, Canar, triumph și englez. Rapița cobza de primăvară. Porumbb de toate calitățile. Fasole cocon care crește tufe și se coace cu o lună de zile înainte de celelalte specii. (zuker) fasole oloagă, verde franceză. Finte franceză olandeză și indigenă,l'micl și lucernă de calitățile cele ma superioare, care crește tufe și se coace cu o lună de zile înainte de celelalte specii! Paring Caucasian (mei păsăresc) și inel românesc, Măzărică Belgiană (Borceag) Soie, cazon, Timoteiu etc., etc., Sfecle furajere de Erfurth, mahinut, și bercul. Diferite decii de Cartofi. S'a luat dispozițiuni ca comenzile să fie efectuate prompt. Up ilRTsOTM Cataloage și Informatiun la : „KOSMOS“ București, str. Smârdăn 49 ST0EWER <Cil Hiat PARIS! Hestamnint «le lórimul Hang-La CREANGA Str. Academiei, între Hotel Regal și Grad. Ambasadori = După dorința Prietenilor: „A LA CARTE“ =7 și DEJUN FICX și 35 de bani (Meritul zilnic afișat în geam) CUPRINZIND : O supă excelentă sau hora l’oevre; O mîncare delicioasă gătită cu unt; O friptură, aleasă, bine garnită; Brînză; Fruct sau Compot; Fours Glacee „A’fegler“; O sticluță vin sau bere și pline. SEMĂ: Numai „A Ba Garteu SERATA MUZICALA : pentru Familii. Orchestra AL. CIOLAC, de la ora 7 seara, pină la 1 noaptea. BERE SPECIALA FRATII CIELL Dtorul H. WEISS Specialist în afecțiunile GENITO-URI MARE si SIFILIS -‘I'-S-’A fi UUTAT tme Straila Șepcari 3, în fața hotel. Dacia Consult 8—11 și 1—5 S’a deschis H Tionic V«5-B9. BAROSI