Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)

1908-02-01 / nr. 1422

Vineri 1 Februarie 19083 iir Delegația austriacă — Expulzările din Romînia. — Raporturile dintre Ro­­mînia și­­ Austro-Ungaria — Delegația și expulzările din Romînia Viena, 30 ianuarie. — In ședința de azi a delegației austriace a vor­bit delegatul socialist Selinger a­supra expulzărilor din Romînia. Iată citeva pasagii din cuvîntarea de­legatului social-democrat Zeliger: „S’ar crede că un stat mic e dator să respecte întru­cîtva puterile mari în ve­cinătatea cărora trăește. Faptele dovedesc contrariul, în­­ special în ce privește Ro­mînia ea a dat dovadă de o mare lipsă de respect față de Autro-Ungaria“. Orașul denunță apoi că din Romînia s'au expulzat numeroși supuși austroun­­gari pentru singurul motiv că au­ luat par­te la grevă pentru mărirea salariului, sau că fac parte din organizația social-demo­­crată. După date oficale s’au făcut, cu începere de la Martie trecut, 800 asemenea expulzări. Guvernul român nu s’a dat în­lături de la nici un pretext pentru a să­­vîrși aceste expulzări. Astfel au fost ex­pulzați lucrători de la fabrica de lemne din Galați pentru simplul motiv că au fă­cut grevă pentru îmbunătățirea traiului, pentru mărirea salariului. Consulii austro­­ungari nu au intervenit in favoarea lucră­torilor și prin această atitudine a lor au încurajat guvernul român în săvîrșirea faptelor sale incalificabile. Lucrătorii au pretutindeni dreptul la grevă. Acest drept trebue să li se respecte și în Romînia. De aceea oratorul cere ca Austro-Ungaria să intervie pentru ca Ro­mînia să respecte acest drept sfînt al lu­crătorilor, pe care guvernul român l-a ră­pit. Acest drept îl au muncitorii și în străinătate, și nimeni nu îl poate tăgădui. Ce- ar face:Anglia, America, Franța dacă și acolo s'ar întîmpla să fie expulzați mun­citori din altă parte pentru motiv de gre­vă sau de participare la mișcarea socia­listă? Oratorul dă apoi mai multe deslușiri asupra modului cum au fost expulzați muncitorii. Ei au fost arestați și din arest au fost apoi expediați peste graniță fără a li se fi dat măcar timpul necesar pen­tru a-șî aranja interesele. S’a procedat fără nici o milă. In această procedare Ro­mînia s'a purtat fără nici o deosebire de creștini și evrei. „Dar Romînia și-a mai permis și altă­­ceva. A expulzat chiar pe supuși de ai ei­­ pentru motivul că au luat parte la grevă. Au fost expulzați oameni ai căror pă­rinți și străbuni au trăit în Romînia, cari au satisfăcut legea recrutării, și cari fuse­seră recunoscuți de către autorități ca­­fiind supuși romîni. Deodată însă ei, în urmă cererea guvernului, au fost decla­rați ca străini, fără ca autoritățile să știe măcar unde să-i trimeată, căci cărui stat puteau aparține aceștia dacă nu Romî­­niei?“ Deputatul citește aci o întreagă listă de expulzați, vorbind despre fiecare caz în parte. Insistă asupra expulzării fraților Geb­­hart și Hoppe, cari au fost purtate de la o graniță la alta, cum apoi li s'a dat a­­cestora pașapoarte false, cum au fost ame­nințați cu împușcarea dacă vor­­ mai fi re­­trimiși în Romînia. Toate aceste fapte sînt dovedite și nimeni nu le poate tă­gădui. Ocupîndu-se apoi de expulzările romîni­­lor din Dobrogea,­­citează cazul lucrătoru­lui Enciu Atanasof, care a trebuit să fie ținut pe un vapor unguresc timp­ de cîteva luni de zile de­oarece nici un stat vecin nu vroia să-l primească pe­ .acest supus român expulzat din țara lui. Vorbește apoi de expulzarea d-rului Ra­­covski, a cărui familie e stabilită în Do­­brogea de mai bine de o sută de ani, și care e proprietar, ofițer î­n rezervă și fost consilier­ județean. „D. Sturdza a declarat că d-rul Ra­covski ar fi un anarhist periculos. D. Sturdza nu are însă competința de a de­cide dacă Racovski este sau nu anar-Racovski este membru al comitetului international socialist, și acest birou este singurul care poate decide dacă cineva este socialist sau anarhist. Din momen­tul în care Racovski face parte din acest comitet , lucru stabilit că el nu poate fi anarh­ist, ci că e social-democrat. Cu­vintele d-lui Sturdza sunt deci neadevă­rate’a mai acuzat socialiștii din Romî­nia că ei ar fi organizat revoltele țără­nești. Lucrul stă tocmai dm­potriva. Re­voltele au fost opera instigației actuali­lor guvernanți și lucrul acesta e dovedit cu acte. ... . „Dar nu numai pe socialiști l-a expul­zat Romînia trimițîndu-i la noi. A expul­zat și numeroși delicvenți. Astfel cămă­tarul Coeia Avramescu a fost și el dat peste graniță și trimis aici la noi. Este oare Austro-Ungaria o colonie pentru deportarea criminalilor din Romînia, pen­tru ca ea să trimeată aici pe toți acelo de cari guvernul e nemulțumit și pe cari îi consideră ca periculoși? „Faptele acestea arată lipsa de respect pentru dreptul internațional din partea guvernului român. „Ele mai dovedesc însă o mare lipsă în politica externă a Austro-Ungariei. Ba­ronul Aehrental reprezintă numai inte­resele capitaliștilor, nu însă și pe acelea ale muncitorilor, și pentru aceștia nu face nimic“. Deputatul cere ca oficiul de externe să se intereseze cu toată atenția despre a­­ceastă chestiune, să se ocupe de interesele lucrătorilor , și­­ să intervie pentru a se pune capăt acestor apucături ale guvernului ro­mân. Discursul delegatului Axman Viens, 30 ianuarie.—După delegatul Zeliger vorbește delegatul creștin-so­cial Axman care se plinge in contra vizitei făcută era de delegații unguri la academia consulară. El arată că dele­gații unguri au supus la examen pe e­­levii academiei consulare, lucru ce nu intră în funcțiunea lor. Axman compară Austria unde s­a pu­tut ajunge la o înțelegere cu naționali­tățile cu Ungaria unde nu se poate constata decit contrariul. In Austria înțelegerea cu naționali­tățile se dezvoltă din ce in ce mai mult. In Ungaria din­potrivă nu se urmă­rește decit luarea simțului drept al na­ționalităților. Se înțelege de la sine că șovinismul maghiar nu se va putea impune intr’un stat unde naționalitățile sunt em­anci­pate. Unirea monarh­ică este in interesul Ungariei, pentru că în cazul unei sepa­­rațiuni, Romînia și Serbia ar ridica pretenții asupra celor două națiuni. Menținerea autorităței habsburgilor în marea naționalităților din Ungaria depinde de Ungaria. Discursul baronului Hor­­muzachi Vorbește apoi delegatul român, ba­ronul Hor­mu­zac­hi. El își începe discursul prin a a­­râta că motivele care au cont­ribuit la crearea triplei alianțe nu mai e­­xistă așa. Trece apoi la situația romînilor din Ungaria și declară că Austro- Ungaria nu va putea face o politică externă decit atunci cind toate po­poarele vor fi puse pe picior de ega­litate. Politica naționalităților în Un­garia nu corespunde însă acestui scop. Această politică se ridică în contra a 3 milioane și jumătate de romîni, în contra unui popor a că­rui sinceritate față de stat a fost de atîtea ori pusă la încercare. Această politică nu poate fi pricepută cu a­­tît mai mult că urmărește și scopuri utopice. Ungaria ar face mult mai bine dacă ar căuta să adune toate for­­țele statului decit asuprind națio­nalitățile să-șî micșoreze puterea. Ungaria ar trebui să pornească această politică dintr-un alt punct de vedere și să urmărească o apro­piere cu Romînia, de care e legată prin interese comune. Slavii, germanii, sașii și alte na­ționalități, sînt și ele excluse din viața politică. Din această cauză po­litica balcanică a Austro-Ungariei nu poate fi încoronată de succes. $■ Trebue să recunosc că ministrul de externe, baronul Aehrenthal a reușit să menție bunele raporturi cu statele vecine. Ca reprezentant al unei localități ce se află în apropierea graniței romînești trebue să arăt că rapor­turile politice dintre Romînia și Austroungaria sunt neschimbate. România este de zeci de ani cel mai bun amic al politicei de pace a Austroungariei. In Romînia nu se află nici un partid care să nu fie convins că Romînia trebue să se asocieze mo­narh­ie­ austroungare pentru in­teresele ei. * Vorbind apoi de politica din Macedo­nia, baronul Hormuzache declară că în Macedonia nu se află decît un singur element care nu face politică, e elementul macedo-român. Acest popor este cel mai înclinat a menține echilibrul față de do­rințele de cucerire ale celorlalte popoare. * Oratorul discută apoi convențiile co­merciale ale Austroungariei cu statele balcanice. Asupra convențiunei cu Ser­bia declară că Austria își va mări sfera ei de influență prin această convenție . Exportul în România este în creștere. Austria nu a profitat insă nimic din a­­ceasta. Motivul stă în faptul că indus­tria nu e capabilă de a rezista concu­renței, îndreptarea răului e insă misi­unea guvernului. Atrage atenția baronului Aehrenthal asupra societății orientale vieneze și insistă special asupra dezvoltărea anua­relor pentru adrese de export și asupra necesităței stabilirea unei pu­țe in Viena pentru întîlnirea interesaților orientali. Oratorul declară apoi că aprobă bu­getul pentru că are deplină încredere in politica baronului Aehrenthal și po­porul român a fost întotdeuna gata să lucreze in interesul monarh­iei. Răspunsul baronului Aehrenthal Viena. 30 Ianuarie—baronul Aehren­thal ministrul de externe a răspuns in­terpelărilor în diverse chestiuni in care s a atins și chestia expulzărilor. Ministrul de externe arată că dele­gatul Nem­ec și apoi baronul Horm­u­­zachi au spus între altele că lucrătorii austroungari nu găsesc sprijinul nece­sar la consulate, dar că nu i s’au pr­i­­scutat în această privință cazuri com­­­ete. In­genere spune baronul Aehrenthal trebue să constat că consulii austriac­­i și înțeleg datoria lor față de toți SU­­pușii austro-ungari. »Infracțiunile la legea monopolului sunt contravențiuni ori delicte Aceasta e chestiunea care s'a pus erî înaintea Casației. înalta Curte a stabilit că infracțiunile, rezultînd din o lege specială, sunt con­­travențiuni și nu delicte. Recursul locot Blidescu.—E o a­­facere veche, în jurul căreia ziarele au făcut oarecare zgomot. D. Blidescu, guard de geniu cu gra­dul de locotenent, a fost pus în poziție de retragere din oficiu în contra dis­­pozițiunilor legel, fapt care preia un precedent în contra căruia s'au ridicat presa. D locotenent Blidescu a atacat cu recurs decizia ministerului de războiu, recurs care urma să se judece era de către contenciosul administrativ, d. Bli­descu fiind asistat de d. avocat locot. Teodorescu, înalta Curte a amînat judecarea pen­tru ziua de 28 Aprilie. ȘTIRI ARTISTICE Azi Joi 31 Ianuarie are loc la teatrul Boulevard o mare reprezentație dată în beneficiu . Partea I Cinematograf, partea II „Doctorul“ și „Soldatul“, comedie bufă într’un act jucată de mai mulți artiști, partea III Cinematograf, partea IV „Poe­tul Flămînd“ comedie bufă într’un act, partea V finele spectacolului cu Cinema­tograf, scene comice. Palatul Justiției Deja contencios.­—In sfirșit, pe ziua da erî unul dintre profesorii recurenți nu și-a retras recursul și a primit să continue lupta cu d. Haret in fața jus­tiției. Acesta e d. I. S. Scondăcescu, pro­fesor de limba romînă la gimnaziul din Turnul-Măgurele, a cărui numire a fost anulată prin decizia ministerială prea bine cunoscută. D. C. C. Arion a pledat din partea recurentului și a vorbit, așa, în cât d. Haret nu ar fi fost prea mulțumit dacă asista la dezbaterile de ero ale Casației. Cazul profesorului Scondăcescu are multă asemănare cu acel al d-lui Ni­­culescu Slave și se știe că înalta Curte a dat câștig de cauză acestui din urmă, reintegrindu-l în toate titlurile și drep­turile sale. După o deliberare de aproape o oră, producîndu-se divirgență, înalta Curte a fixat ziua de 13 Februarie, cind re­cursul d-lui Scondăcescu se va judeca din nou de către complectul Contencio­sului. — Tot elî urma să se judece și re­cursurile făcute de către profesorii S. Radian și C. Ghimpețeanu. Aceștia și-au­ retras recursurile pe motiv că au fost reintegrați de d. Haret. Fraudele de la tribunalul Ilfov.— Am anunțat în numărul nostru de erî fraudele descoperite la secțiunea II a a tribunalului Ilfov, descoperire care a adus după sine arestarea arhivarului Gogu Petrescu și trimiterea lui ln in­strucția cabinetului IV. Erî arhivarul Petrescu a fost adus la instrucție, unde i s’a luat un lung in­terogatoriu de către d. judecător Po­povici " Printre funcționarii grefelor se afirmă că Petrescu ar fi făcut mărturisiri cari sunt da natură a implica in această a­­facere a scrie de alți funcționari. In legătură cu aceasta mai adăugăm că grefierul Georgescu, ajutorul de grefă Eiog. Ionescu și funcționarul Sfetescu au­ fost destituiți ori de către ministrul Justiție. O Jurisprudență a Casației.­­ Cu ocazia unui recurs de minimă im­por­tanță judecat eTM, înalta Curte de Ca­sație a stabilit o interesantă jurispru­dent! Luptele de la Circul Sidoli Aseară, între altele, au avut loc la circul Sidoli trei interesante lupte, care au pa­ionat mult, publicul numeros ce venise la spectacol. Publicul a răsplătit, mai întăiu, prin aplauze zgomotoase, minunatele figuri executate de cei trei mari gimnastici ai lumei, frații Dumitrescu și Popescu, cari au făcut cite un dublu salt mortal, sărind de la bara întîia la a treia peste barieră. Imediat au început luptele, care s'au desfășurat în atențiunea generală. Re­zultatul a fost următorul : Lupta I.— Boberti a învins pe Bas­­chak,­in 8 minute, printr’un tur de braț la pămînt. Lupta II.—Anglia a învins pe Kauf­man, în 20 minute, pi­ntr’o sim­plă în­torsătură la pămînt. , Lupta III. — Oetinger a învins pe Lomberg, în 15 minute, prin Centura din față. Pentru inline seară s’au anunțat alte patru lupte. DE LA TEATRU Teatru Lyric.—"Ca dușman al po­porului de Ibsen. Dacă n’ar fi făcut de­cît atîta socie­tatea dramatică din Craiova cu con­cursul d-lui Petre Sturdza—reprezenta­rea piesei de aseară—apoi încă ar fi fost de ajuns pentru a da Bucureștiu­­lui o secțiune și a rămîne in amintirea noastră. Un dușman al poporului de Ibsen, pe care orice om cult trebue să o fi citit, este așa de potrivită ca revoltă contra moravurilor politice păcătoase cari ucid adevărul și răsplătise minciuna și­­ fă­țărnicia, in­cît la noi ar trebui jucată necontenit și dacă se poate, gratis, ca toată lumea să asculte glasul acesta al adevărului... D-nu Sturdza a făcut din generosul rol al hulitului dr. Stockmann o creație care îi face mare onoare. Publicul a primit’o cu aclamațiuni frenetice și sub­linieri de acele cari arată că artistul nu numai că a pătruns pe autor, dar a gă­sit drumul ce duce la sufletul și inima spectatorilor. In frumoasa sa misiune d-sa a fost secondat în mod surprinzător de just de către d-nil Pândele Nicolau, Crețe, Radu Demetrescu, Stănescu, Buzescu, Protopopescu și d-na Olarian. A fost o seară din cele mai înălță­toare, care va fi ținută în seamă cu recunoștință și d-lui Sturdza și socie­­tăței dramatice din Craiova. De la galerie Accidentul mortal din gara Ploești Pe cind sa man­vra un tren de mar­fă in gara Ploești, un grup de vagoane fusese îmbrâncit cu atîta putere că la tamponare, o traversă dintre cele cu cari erau încărcate vagoanele fu azvîr­­lită peste vagon. Ea căzu pe capul acarului Bogdan Roșu, care intrase ca să lege vagoanele și îl doborî la pămînt de-a curmezișul liniei. Ambele picioare ale acarului fură a­­tunci retezate de roțile vagoanelor și el răm­ane mort pe loc. Nenorocita victimă a acestui acci­dent lasă in urma lui o soție și 4 copii mici. El era în serviciul C. F. R. de 4 ani. S’a dispus facerea unei anchete. întrunirea carpistă din Giurgiu GIURGIU, 30 ianuarie.— Er­ a avut loc o întrunire carpistă în casele d-lui Vernescu, din piața Comerțului, sub preșidenția d-lui Alecu Miculescu. Au vorbit d-ni­ N. Lăzărescu, Mihail Ursic și Vasile Negulescu. Au asistat peste 200 de cetățeni. Ei și-au dat întilnire pentru Dum­i­nică la club, unde va veni și d. Ioan Lahovary din București.—Idem. Bin Clânrgiu­ GIURGIU, 30 ianuarie. — Astăzi la orele 10 jum. au sosit aci d-na Rîmni­­ceanu, președinta societăței „Crucea Roșie“ din București cu d-nele Ecate­­rina Gh. Cantacuzino, vicepreședintă și Rămniceanu, casieră a societăței, pentru a împărți ajutoare văduvelor și famili­ilor țăranilor din satele Stănești, Vieru și Hentișoaia, acum în mare mizerie prin moartea celor periți în răscoalele din Martie. In gară, au fost întîmpinate de d. primar Partcenesc­u. In salonul de re­cepție al prefecturei, unde s’au dns dns de la gară, se aflau d-nele general Cos­­taforu, Partenescu, Bălănescu și d. N. Bălănescu, deputatul colegiului 2 de Vlașca. După ce s’a făcut prezentările, s’a procedat la împărțirea ajutoarelor. S’a împărțit la 49 de țărani suma de 2.170 Ioi și alte cîteva ajutoare mai mici. După amiază la orele 2 lun. în sa­lonul primăriei, s’au pus bazele unei secțiuni a „Crucei Roșii“, cu mediul iu Giurgiu. S’a ales și comitetul acestei­­secțiuni, care se compune din d-nele : Sofia Costaforu, președintă de onoare Chiriachil Partenescu, președintă, Maria Capitanovici, vicepreședintă, Adela dr. Piteșteanu, casieră, Ștefania Bălănescu și Lucia Petrescu, secretară, Eliza Stăn- CO8CU, Silvia Niculescu, Melania Proco­­piu, Elena Cariano, Maria Arhondi, Ma­ria Savropol, Victoria Constantinescu, Maria Scurtu, Maria Antonescu și O. Bădulescu, membre.­­ Astăzi a avut loc la­­ gimnaziul „Ioan Maiorescu“ serbarea patronului, care s’a făcut cu o deosebită solemni­tate. Sinuciderea din Tîrgu-Ocna TÎRGU-OCNA, 30 Ianuarie.—Nico­­lae Tom­s­iu erate de 18 ani, fiul Irinei Toms din Tisești, și-a pus capăt zile­lor trăgîndu-ș­i 2 focuri de revolver in inimă, azi la orele 1. Sinucisul a fost transportat la spital, unde a încetat din viață. Cauza sinuci­­derea se crede a fi dragostea.—Florescu. Corespondența concursului literar D-­ui Const. G., stud., loco.—Vedeți răspunsul de mai sus, vă mulțumim din inimă pentru sentimentele ce ne ma­nifestați. D-na Cleopatra N­., loco.—Cu niciun preț și sub nici un cuvânt termenul de Joi 31 ianuarie pentru primirea solu­­țiunilor nu se va prelungi. Diverși.—Se primesc, prin excepție, și mărci poștale anexate la cupon. Dar1 putîndu-se pierde pe drum astfel de scrisori, dacă nu sînt recomandate, e de preferat ca amatorii să se servească de mandate poștale, în localitățile unde oficiile au un asemenea serviciu. Amic, loco. — Nu putem da sfaturi. Aci nu încap intervențiuni. Tocmai de aceea nu primim și nu vom primi de joc vizita cari ar fi relative la concursul „Rimei Premiate“. CO­TA cerealelor și a pescăriilor BRĂILA. Piața pescăriei.­Au sosit 7000 kgr. pește. S’a fi vîndut: Crap 80—113, ciorto­­crap 64—82, ciortan 48—61, șalău mare 160—200, lin 72—78, știucă mare 58—95, somn iarma 121, somoteiu 65—95, biban 33—45, mreană 90, al­bitură 19-34. O femee tăiată de tren CAMPINA, 30 Ianuarie.— Era trenul de persoane ca pleca din gara Cîmpina la ora 11.55 spre Ploești, a călcat în dreptul kilometrului 34 pe o tînără fe­­mee între 18 și 20 de ani. Nenorocita a avut­ întregul corp mu­tilat și moartea i-a fost instantanee. Cadavrul a fost ridicat din ordinul parchetului și transportat la spitalul din localitate. Până acum, nu i s-a putut stabili i­­dentitatea. Se presupune că la mijloc e un ac­cident, dar ni­-a exclus și faptul sinu­­ciderei.—Gecon. Sindicaliștii gălățeni puși în libertate Galați, 30 Ianuarie. — Curtea de apel secția 11, a respins apelul pro­curorului și a admis punerea în li­bertate pe cauțiune a celor cinci muncitori sindicaliști, cari au fost ținuți atîta timp arestați pe motiv că au călcat faimoasa ordonanță a pre­fectului Atanasiu. Apărarea muncitorilor a fost sus­ținută de fruntașul liberal, d. D. A. Țăranu, ajutor de primar și de d-nii G. G. R­obescu și George Garanții. Mîine va veni înaintea tribunalului procesul acestor sindicaliști. Ei vor fi apărați de d-nii. D. A. Țăranu, Garpen din București, N. D. Cocea din Brăila, Măgură, G. Caranfil și Gr. Trancn-Iași.—Ram. Sin uciderea unui soldat CIMPINA, 30 Ianuarie.­­ Astăzi la ora 4.50 pe cînd trenul de persoane No. 120 ce venea dinspre Pri­deal se afla in dreptul kilometrului 47, între Co­marnic și Greaca, un soldat s’a arun­cat sub roatele trenului și a fost zd­ro­bit pe loc. Soldatul a încetat din viață imediat. Cu toate cercetările făcute de jan­darmii rurali din partea locului, nu s’a putut stabili identitatea cadavrului. S’a avizat parchetul de Prahova, care a dispus ridicarea cadavrului.—Gecon Papie­iTpapii­ Copil lepădat Aseară pe la orele 7 niște trecători au găsit în mijlocul străzei Șincai un copil de sex masculin în virstă ca de 3—4 zile. Sergentul din post din hala Griviței l-a dus la secție. S-au luat măsuri pen­tru a se descoperi denaturata mamă. Accident de automobil Automobilul cu No. 99, al d. căp. Suțu, trecînd era cu mare viteză pe calea Victo­riei a lovit o trăsură de piață în care se afla d. Dum­a directorul prefecturei poli­ției Capitalei. Grație abilităței birjarului, s’a evitat un accident grasnic. O descoperire sensațională Sergentul cu No. 441, care face de ser­­viciu la circumscripția 4 trecînd era pe cheiul Dîmboviței a zărit pe un hamal cari ducea un coș în spinare. Sergentul oprind pe hamal ca să vadă ce purta acesta un coș, a văzut că acolo el avea un vițel a­­vortat. Hamalul fu condus imediat la cir­cumscripția 4-a, și acolo d. Subcomisar Se­cară luîndu-1 la zor, acesta mărturisi că se numește Petre Elie din strada Foișor No. .14 și că avortul îi fusese dat de un măcelar pentru a-l duce la un fabricat de cîrnați din str. Campoduci No. 39. S’a avizat imediat medicul veterinar al comunei care a deschis o anchetă. Rămîn ca cei însărcinați cu ancheta să-și facă datoria. Rănirea din str. Broșteni Intre indivizii Constantin T. Ionescu din str. Broșteni No. 5 și Ion Barbu din aceiași stradă exista de mai multă vreme o ură neîmpăcată. Era cei doi indivizi în­­tîln­indu-se pe stradă se luară la ceartă și în urmă la bătae. Constantin Ionescu lovi la un moment dat pe Ion Barbu în cap, lăsîndu-l în nesimire. Sărind în ajutor sergentul de stradă, Const. Ionescu a fost arestat iar rănitul a fost transportat la spitalul Zerlendi. Circumscripția 24 cercetează: Bătae gravă D. Mișu Opreanu moșier, domiciliat în strada Negustori No. 15, a bătut er, în mod grav, pe individul Ștefan Negoescu, fost logofăt pe moșia sa. Sergentul de stradă a condus pe agre­sor la circumscripția 3-a împreună cu bastonul pe care minerul l-a rupt pe ca­­pul nenorocitului logofăt. Furtul din strada Labirint D. Avram Penchas din strada Labirint s-a plîns era poliției că necunoscuți fă­cători de rele introducindu-se în casa sa au furat din camera servitoarei sale, a­­nume Sofia Laivert un cufăr pe care du­­cîndu-l în grădină au luat tot conținu­tul lui. Hoții au pătruns apoi în pimniță de un­de au furat o mare cantitate de mezeluri și vin. S’a deschis o anchetă. Un sergent năpăstuit Am vorbit acum două zile despre recla­­mația făcută de un sătean cum că fiica sa i-ar fi fost violată de un sergent de stradă din compania s-a anume Rusu Ni­­colae. Parchetul făcînd cercetări s’a dovedit că reclamația săteanului a fost neînteme­iată și că fata se află în serviciu la un negustor din Capitală. Carolina Lang Salomon Rappaport ț Logodiți București Felicitările se primesc Duminică 3 Feb. a. c., in str. Cantemir, 31 bis Cecillie Adelstein Moritz Haimovici Logodiț­ Bacaü Bîrlad In locul oricărei alte invitațiuni *® S3 £ 9B DIMINEAȚA Fiarele Eire SH Astăzi Juni 31 Ianuarie 1908 Orele 9 seara Hare Reprezentație de Gală Sub înaltul patronagiu al M. S. REGINEI car­e va asista la reprezentația dată în folosul Instituțiunei Maica luminoasă Debutul Trio -Român DAM­ITRESCU - POPESCU CONTINUAREA LUPTELOR INTERNAȚiONALE Astăzi vor lupta. Lupta drersivă între Raicevici contra Hansen Douglas „ Gambier I*oirée „ Hartman Baselinek „ Fejrouse Teatrul Liric Marți 5 Febriar­ie 1908 începe seria reprezentațiilor celebrului artist francez LOUIS LELOIR Societar de la comedia franceză din Paris cu piesa: UN PERE PHYDIGUE de Dumas Trupa ce însoțește pe eminentul come­dian sa compune din artiști de prima or­dine și cari aparțin principalelor teatre din Paris. Biletele se găsesc la V Independence Rou­maine. ISITii T im­mm mu­uiomi ULTIMELE REPREZENTANIUNI — doar 31 ianuarie 1908 — după cererea generală SUB EPOLET Vineri 1 Februarie 1908 FIUL NATURAL de Dumas H­AMLET de Sh­akespeare Duminică 3 Februarie 1908 BilE­MEN­­ta FlIEțBEI REULE SUB EPOLET Duminică ora 9 seara Reprezentație de Adio Sumarul lui Joș Martin de Cormou și Graugé —Biletele se vind la Independence— Atragem deosebita atențiune a cetitorilor noștri­ asupra anuncțului „Produsele Laboratorului Far­maciei Nicoiau“ ce publicăm in pagina V-a a numărului de azi. D-tor COBILOVICI Cu o practică de mai mulți ani ca SicsSfic ȘcS «te Spital BOLI de FEME­I și FACERI — Str. Alexanurra-Lahovari 4 — Instalațiune specială pentru tratamentul afecțiunilor ginecolog­ice și Sifilitice Consult. S-­4 și 6—7 p. m. (Telefon 17­­­90) Or. Den­tsch­ Special în boale interne Sifilitice (lumești) și de piele S’A MUTAT in str. Carol 55 — lîngă Piața Sf. Anton - Consultațiunile de la 8- 9 și 1—4 p. m. NOUL Hotel Boulevard MOBILAT CU TOTUL NOU LUMINA ELECTRICA cU PREȚURI MODERATE Antreprenor N. STEFANESCU De ocasie se vinde o pianină din fabrica Schidmayer. De văzut între orele 1—4 p. m. în str. Italiană No. 4. Se caută un local pentru un magazin în cen­trul Capitalei cu un galantar mare. A se adresa la administrație sub S. Anunciu Aduc la cunoștința generală, că nu­m­­itul LEON DONNENFELD, fostul meu voiajor, cum și al casei Nestor Cincu din Tecuci, autorizat de ambii cu ur­măriri și încasări. In urma incorectitu­dinei sale pentru însușirea unei sume de bani, i-am retras procurele, înde­­părtîndu-1 din aceste funcțiuni, de care nu era demn, reclamîndu-1 și parche­tului. Cum numitul certat cu­ cinstea, a mai cutezat fără rușine a se mai desvi­­novăți prin „Curierul Comercial“, de dreapta învinuire ce i-am adus-o atit verbal cît și prin publicitate, dispărînd azi fără urm­e, și de la domiciliul său cunoscut, din București mai voiajează cu abonamentul plătit de mine. Țin­ere­a mea datorie a preveni din nou lumea comercială de a se feri de acest necinstit Leon Donnen­feld care este rușinea foștilor săi colegi. Galați, Cernavoda, Tecuci Pictură iară profesor Dacă voiți să studiați singuri pictura cereți broșura d-lui A. ȚARANU, Boto­șani str. Armenească 8. Prețul 3 Lei prin mandat. Broșura se trimete francată. Analize complecte de urină (ud) spută (flegmă), singe, lapte, suc gastric secrețiuni, furfori, paraziți, fecale, căutarea spiro­­chiului, SIFILISULUI, ale, exacută: LABORATORUL Dr în medicină sp. MEUZEiugu 27 Str. Doamnei. Telefon 19­57 Cel mai complect laborator particular de CSissuis, SferassMsps și dacoenele pe distică Cultură pentru stîrpirea șoarecilor se prepara numai la cerere f pentru a fi proaspete. Vase pentru strîns urinele și instrucțiuni se trimit la cerere gratuit. Ozonatorul Aparat desini­ector, antiseptic, au­tomat autorizat de serviciile sani­tare, adoptat de Onor. Direcția C. F. N­., Casa de depuneri, de mai multe ministere, școli, case parti­culare etc. A se cere prospectul gratuit de la IULIU NICULESCU Birou teefonic și comercial — Bulevardul Carol, 5 București ívű sXBEMMHBRBBNHKHHBEHHBHi ’ Chrysantheme !­ Fabrică de Parfumerie și Săpunerie | Faceți uz de preparatele: Săpunuri fine de toaletă, Săpun­­ de ras higienic, Parfumerie, Pu­ț­ură Apă de Colonia, Loliouvo­l gotal, n­au de Beaute, Elixir de­ gură și Pasta de dinți High Life CE BEȚI CATALOGUL — Reprezetatițiî Fabrice!: Focșăneanu , lancu Htr. Lucaci i­o. 3, Buciarești j P^TplecaV»,n vo,a2ly . ,arftaltó>0'>D’vi fWUlUUHTWEl* U “SA . w T ânăr - cunoscînd comptabilitatea, cores­pondența franceză, germană și ste­nografia este căutat la o agenție de vapoare. Oferte și condițiuni a se adresa: Cutia Poștei No. 34 Galați. Dr. prnf. Enric Lenart Dentist de la Facultatea din Berlin (si Strada Doamnei 2 Í77Z Colț cu Calea Victorieiîi CASA DE SCHIMB M. FINKELS ca specialist în maladiile Zi București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Ian. LS08 Comp. Vlad­iu/o atilla an» ISOS cens.­­ 90 25 91 — 46/„ . , 1905 b. b. 90 25 91 — 4 °/C Rentă interna 89 25 89 75 4°jo Oblig. Coin. Éne. 1903 87— 87 75 4°|0 . „ » 1906 87 - 87 75 5«/, . , jud. loa— 103 50 4»/2 * . „ 94 25 94 75 5' Jo Scr. l'uuc. rural 98 75 99 40 4°|o . „ 87 75 88 25 5»/, » „ urb. Bu. P8 - 98 50 50/, > , „ lași 95 75 96 25 Ac. R. Națională 4000 — 40 30 — „ „ Agricolă 405 — 415 — „ „ Sc Buc. HO— 150 — Uor. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 124 — 125 — banc. franceze 1015— 102 — „ italiene 101— 102 — „ Jubl. hîrtii 265 — 269 — Plătim cupoanele de rentă 4 la sută și 4 la sută pe 1 Decembrie 1907 și 1 ianuarie 1908 fără scă­­zămînt. JLCRÄ” Pomana de păr și Capilogen fii neîntrecute pentru îngrijirea rațională, și higienică a părului. Pomada Lei 2,50 Capilogen st. m. Lei 3,25 mică Lei 2,50. dTertrescd După o practică de mai mulți ani în spi­tale din Paris, Berlin și Lausanne — S'a reîntors Isi Capitală a­Stomacului și intestinelor instalațiuni moderne de electricitate, masagiu­ vibrător, laborator special pentru examenul sucurilor digestive. Ne. 27, Sír. Alex. Labovary, No. 27 mmm ©s închiriat dela 23 Aprilie a. c., cunoscutul. HOTEL, CIOLDOVA din Botoșani, situat in centrul orașului, compus din 8 camere și restaurant mobilate, avînd grajd de zid, atenanse, piv­nițe, curte. A se adresa d-lui I. VISISER, proprietarul Hotelului Botoșani. PROÍA SE JfINTERIE AGRICOLI A. SCHUI.I.KR Fii. — București, Calea Victoriei, No. 51 — Telefon 6/98 2 Central» Bacău­, St. Pavel și Ana Cl­ristea.—Sucursala Brăila, Str. Coroanei Recomandă d-lor Agricultori Specialități de semințe, garantînd germinarea lor • Mazăre verde, indigenă și Victoria, Froger, Mazăre galbenă, Imperială, Olandezi văratică și indigenă, Orări (ghirca), și umblător de Basarabia de primăvară. Orz de primăvară. Orzoaică, Evantail și Anna. Ovăz, Ligovo, Canar, triumph și englez. Ra­­pița cob­za de primăvară. Porum­bb­ de toate calitățile. Fasole cocon care crește tufe și se coace cu o lună de zile înainte de cele­l­alte specii. (zuker) fasole oloagă, verde franceză. Finte franceză olandeză și indigenă,­­l'm­icl și lucernă de calitățile cele ma superioare, care crește tufe și se coace cu o lună de zile înainte de celelalte specii! Paring Caucasian (mei păsăresc) și inel românesc, Măzărică Belgiană (Borceag) Soie, cazon, Timoteiu etc., etc., Sfecle furajere de Erfurth, mahinut, și bercul. Diferite decii de Cartofi. S'a luat dispozițiuni ca comenzile să fie efectuate prompt. Up il­RTsOTM Cataloage și Informatiun la : „KOSMOS“ București, str. Smârdăn 49 ST0EWER <Cil Hiat PARIS! Hestamnint «le lórimul Hang-La CREANGA Str. Academiei, între Hotel Regal și Grad. Ambasadori = După dorința Prietenilor: „A LA CARTE“ =7 și DEJUN FICX și 35 de bani (Meritul zilnic afișat în geam) CUPRINZIND : O supă excelentă sau hora­­ l’oevre; O mîncare delicioasă gătită cu unt; O friptură, aleasă, bine garnită; Brînză; Fruct sau Compot; Fours Glacee „A’fe­­gler“; O sticluță vin sau bere și pline. SEMĂ: Numai „A Ba Garteu SERATA MUZICALA : pentru Familii. Orchestra AL. CIOLAC, de la ora 7 seara, pină la 1 noaptea. BERE SPECIALA FRATII CIELL D­torul H. WEISS Specialist în afecțiunile GENITO-URI MARE si SIFILIS -‘I'-S-’A fi U­UTAT tme Straila Șepcari 3, în fața hotel. Dacia Consult 8—11 și 1—5 S’a deschis H T­i­­o­ni­­c V­«5-B9. BAROSI

Next