Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)

1908-02-24 / nr. 1445

Duminică 24 Februarie 1968 multor crilici devenite aproape cla­sice a dovedit că înțelege că în lu­mea din care face parte sunt multe de îndreptat pentru ca această lume să poată sluji de pildă ca viață de familie, ca educațiune sufletească și să poată inspira stima ca clasă di­ligentă. Un cuvînt și despre interpretare, ea a fost în general reușită. In pri­mul rînd d-na. Nottara în rolul un­chiului Ștefan și d-ra Voiculescu în rolul Sandei au făcut creațiuni re­marcabile. Destul de bine, deși încă nu stăpîna d-na Sturdza în Elena, mama Sandei, foarte bine d. Bulan­­dra în Mihai și, ca în­tot­dea­una, excelent d. Soreanu în rolul unui reporter high-life. Foarte nostime d-nele El. Mihăi­­lescu și Zoe Crissengh­i în două cu­coane amatoare de svonuri și in­trigi. Montarea foarte luxoasă. ..... „1.,,. De la galerie Teatral Boulevard.—Reprezenta­ția de adio a lui Fursy - Go. După spectacolul de la Teatrul Național, multă­­ lume a trecut la Teatrul Boulevard unde Fursy și ve­selii săi tovarăși își luau adio de la bucureșteni. Fursy a cîntat cîte­va improviza­­țiuni asupra unor subiecte de actua­litate la noi, între cari două politi­ce: asupra rupturei din partidul conservator și asupra islazurilor. Fără a jigni pe cine­va, a găsit cîte un cuvînt sau calambru fericit. Tendința era, firește, inspirată din saloanele pe unde a fost invitat Fursy, așa în­cît în chestia islazuri­lor deplîngea pe boeri cari își vor scoate valoarea pămintului cînd vor fi..... sub pămînt!. In cele din urmă Fursy a reedictat spirituala sa improviiație de acum doi ani asupra birjarilor scopițî și a terminat cu o mulțumire de mult hu­mor către bucureștenî, cari cu toa­te trupele străine, premierele, balu­rile și recepțiile au venit să-l as­culte­ într’o sală, care e mai mult o sală de.... baie. Publicul sa aplaudat călduros, a­­rătîndu-i că va fi ori­cînd binevenit la noi, M m­____mo­ Circiuma roșie — Treizeci de ani de crime — Unul dintre cele mai senzaționale romane apărute pînă acum. In Franța s'a descoperit după multe cercetări circiuma din Pey­­rabél, vizuina celor mai cruzi și sălbatici ucigași. Circiuma roșie •— Treizeci de ani de crime — Este un roman după realitate, dar întrece orice închipuire prin scene dramatice și fioroase descrise de unul din cei mai iscusiți ro­mancieri francezi. Imnul 25 cor. va apare prima fasciculă din Circiuma roșie __ Treizeci de ani de crime — Cititorii noștri vor avea cel mai adevărat, cel mai pasionant roman ce s’a publicat pînă acuma. Prima fasciculă gratuit citi­torilor noștri. Conflictul ps chestra Casei ruraler­­ j^ •> Ph­.'« '­Ț'”’ j— După cum era de așteptat, tine­rimea din Cameră și frații Brătianu n’au putut conveni la modificările ce s'au propus în Senat și cari au fost admise în principiu de d-n­. Sturdza și Anton Carp. El­ a fost o consfătuire a tineri­­mei liberale cu d. Vintilă Brătianu. După acea consfătuire, d. V. Bră­­tianu s-a dus la Senat unde a avut o întrevedere cu d. A. Carp, căruia i-a declarat că d-sa nu va primi modificările ce se vor propune în Senat și că dacă acele modificări vor fi primite de guvern, tinerimea din Cameră le va refuza. D. Vintilă Brăti­an a mai declarat că d-sa nu va mai primi să fie raportor la Casa rurală și că va face chestie personală, dacă se vor voia in Se­nat modificările ce s’afi propus. D. Anton Carp a comunicat d-lui Sturdza cele ce i-a spus d. I Vntilă Brătianu. Azi se vor ține mai multe conci­liabule în această privință. «­K _____ E- P* 1 DE LA TEATRU i­ —­­ Teatrul Național.—Sanda, come­die în 3 acte de d. A. G. Florescu. Aseară s-a reprezentat la Tea­trul Național pentru întîia oară: Sanda, o comedie în trei acte, da­torită d-lui Al. G. Florescu, fost secretar-general la ministerul de externe. Sanda, fiica ultei fem­­ei din so­cietate, Elena Radan, rămasă vă­duvă în floarea vîrstei, e trimisă îndată după moartea tatălui ei la Paris, unde educația ei e în­credințată călugărițelor de la No­­tre-Dame de Sion. Acolo a văzut­­ ea odată pe Mihai Lovici, pe care’l cunoștea încă din țară și într’o escursiune la Verssailles și-au­ promis să se iubească și să se ia­ Mama Sandei i-a spus chiar, în­tr’o zi că ar voi să-i dea un băr­bat­ că Mitral și fetei îi a rămas și mai mult acest lucru în minte. Dar mama în cursul celor șapte ani cît a stat Sanda la călugărițe n’a venit s’o vadă decît de trei­­ ori și tînără cum era încă a ui­tat lesne că are o fată, a uitat sau n’a dat nici o importanță faptului că i-a vorbit într’o zi de Miliai și întoarsă în țară a făcut din Mi­hai amantul eî — un amant ca­re o iubește de doi ani de zile cu un amor crescînd, dar pe care dînsa ar voi să’l depărteze, acum cînd Sanda s’a întors acasă și e fată de măritat. Mihai însă la un bal dat de d-na Radan, o amenin­ță că dacă nu va continua le­gătura cu el, se va omorî și se și omoară. . Sanda, după ce a aflat din gura lui Mihai vestea că nu o mai poa­te lua de soție, surprinde în sea­ra balului și cauza acestei schim­bări a lui­ Mihai , el e amantul mamei ! Cînd Mihai se omoară, Elena e adînc turburată, se spovedește cumnatului ei Ștefan Radan, și ambii hotăresc că Elena, prin a­­titudinea ei, trebue să dezmintă credința lumea că Mihai s’a îm­pușcat din cauza ei. In ziua în­­mormîntărei chiar, Elena e de­cisă să meargă la Operă. Sanda e indignată și se spove­dește unchiului și tutorelui ei Ște­fan, spunîndu-i tot odată că la călugărițe a trecut la catolicism, căci ele s’au îngrijit de inima ei și că acum, amăgită, are de gînd să plece și să se călugărea­scă. Elena e iarăși tulburată, de astă-dată de ho­târî­rea fiicei sale. Are o explicație cu ea, care în­să, n’are nici un rezultat. Sanda e­ majoră și pleacă—iar mama ei, femee ușni­că și nu ai o vis nefă­cută ca să fie mamă, de mare întristare, ia Condeiul și scrie u­­nui nou curtizan al ei,Radu Măr­­gineanu: „Sînt­ nenorocită, vino!“ Astfel se termină piesa și poate că e și logic cu caracterul acestei femei senzuale și tot odată mai conform cu viața reală... Publicul a găsit însă acest sfîrșit Cam crud, nemulțumitor. De­sigur că se pot aduce argumente și pentru și contra acestui sfîrșit. Aci ne vom grăbi a constata cu satisfacțiune primirea simpatică fă­cută, în general, piesei. Cele două dintâi acte sînt de si­gur superioare celui de al treilea, de­și acesta conține scena explicațiunei dintre fiică și mamă, care s-ar fi pu­tut ridica la o mare putere dramati­că. Mai întâi de toate că piesa are fizio­nomia lucrarea unui om care are drep­tul să le fie trei ore la teatru, căci nu numai că nu te plictisește, dar are un dialog curgător, dacă nu im­primat de o notă literară personală, dar agreabil, nu comun, nu banal și în cursul acestui dialog mai scînteie cîte o vorbă de duh, cîte o observa­ție care dispune pe spectator. Personagiile au o viață proprie, se mențin, trăesc și vorbesc conform firei lor, nu țin discursuri intermi­nabile, prin bani să-și plaseze auto­rul tirade fără nici un D-zeu. De­sigur că autorul "Sandei", ca om din lumea mare a avut aseară un public amic care i-a primit lucra­rea cu o deosebită simpatie. E drept nu toți autorii noștri, se bucură de aceeași tragere, de inimă din partea acestui public. Dar simplia pentru lucrarea d-lui Al. G. Florescu e pe deplin meritată și nu mă îndoesc că o va avea și de la marele public. E o onestă lucrare dramatică a u­­nui amator de bun gust și ca atare o salutăm cu atît ma multă plăcere cu cît vine de la un om care prin ceea ce a făcut și prin admiterea fapte din Capitală Copil aruncat Numărul copiilor abandonați de mamele lor crește din zi in zi. In­­tr’adevăr, acesta este al doilea caz pe care îl înregistrăm astăzi. Pe la orele 9 și jumătate, seara o necunoscută venea cu pași grăbiți pe str. Berzei, avînd un copil mic în brațe. Ea se opri în fața caselor cu No. 74, unde locuește d. Socrate Dividari, funcționar. După ce privi cu sfială, împrejur, femeea intră re­pede în curte, lăsă copilul jos și se făcu nevăzută. Abandonata, care este o fetiță, în vîrstă de vreo două luni, a început să țipe, atrăgînd atenția familiei Dividari. S-a anunțat atunci cir­cumscripția 17, care a dispus tran­sportarea micuței la azilul „Canta­­cuzino“ și a deschis o anchetă pen­tru descoperirea mamei denaturate. Devastarea din com. Militari Comerciantul Tom­a Negulescu de fel din corn. Militari s-a plîns erî parchetului și ministerului de răz­­boiu că elevul guard Toma Nicolae dela piroteh­nie i-a devastat pră­vălia și l-a rănit la cap cu sabia. După spesele comerciantului ele­vul Toma Nicolae ar fi intrat­ în prăvălie cu revolverul într o mînă și cu sabia în cealalta și așa a procedat la devastare. Arestarea unui corupător de iminore De cîtva timp la poliție se pri­­meau zilnic reclamații ca nume­roase fete dispareau de la casele părintești fără a se mai reîntoarce Cum cazurile acestea indicau apa­riția vreunui corupator de minore poliția a început cercetarea și el­ a fost prins individul Peh& Zol­tán de fel din Medjidia,­­care era tocmai în tratative cu fetele Maria Contantin și Parachiva Tindelaru, cărora le promisese să le ducă la Constanța unde vor face afaceri colosale. Tot automobilele Sergentul postat la întretăerea bulevardului cu str. Brezoianu a raportat era poliției că automobi­lul cu No. 60 a.1 d-lui Anton Raal din str. Carol No. 14 trecînd cu vi­teză colosală era să calce un copil care de abia s'a putut salva. D. Emil Petrescu prefectul poli­ției a făcut proces de contravenție numitului automobilist. Moarte subită Erî pe la orele 12 a încetat su­bit din viată pe șoseaua Bonapar­te un individ necunoscut în etate cam de 55—56 ani, a cărui identi­tate nu i s-a putut stabili. După îmbrăcăminte numitul pa­re a fi zidar. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la morgă. Un hoț prost și un sătean deștept Un caz petrecut era pe strada Carol, a dat la iveală pe un hoț prost căruia un sătean inteligent îi întinse o cursă cum nu se poate mai frumoa­să. Săteanul Ștefan Stoian, grădinar în com. Isvoare trecînd pe strada Carol a observat că de un timp îl urmărea un pungaș care îi pri­vea mereu buzunarul unde avea punga cu bani. Săteanul voind să prindă pe pungaș, se așeză la o vi­trină și cînd pungașul crezu că a sosit momentul să încerce atenta­tul i-a pus mîna în gît ducîndu-l la cicumscripția 4. Pungașul a dec­larat acolo că se numește Ion Georgescu și că domiciliează în str. Dinu Ștefan No. 12 Hoțul a fost arestat. In jurul unei delapidări Corespondentul nostru ne-a tele­­grafiat despre arestarea la Burdu­­jeni a casierului Duca, de la banca Gh­etz din Buzau, care delapidase o sumă mare de bani. Se știe că Duca a fost comisar în poliția Capitalei, și a fost recu­noscut acolo de un fost subaltern al sau anume Mălescu, care la a­­restat. D. Ion Panaitescu, șeful siguran­ței generale a statului, care a fost la Burdujeni, a sosit era în Capi­tală, aducînd și pe delapidator. Suma furată, care s-a găsit toată a­­stura­ lui, este de 267.750 lei. încercarea de sinucidere din Tu Fifu­lgurels T.-MAGURELE, 22 Februarie.— D. Marinovici, șef de birou la prefectura locala, unul dintre cei mai buni caligrafi, suferind de neurastenie a încercat astăj noapte să se sinucidă tăindu-și beregata cu un cuțit de bucătă­rie. Nenorocitul a fost transpor­tat astăzi la spitalul local. In urma unei convorbiri cu docto­rul Popișteanu, acesta s’a asi­gurat că pacientul va scăpa cu viață, deși este grav rănit. ?î TK­ TELEGRAME Spionagiul Kaiser-ulu! Cuprinsul scrisoare! Berlin, 22 Februarie.—Cu privire la cuprinsul scrisoare­ adresată de către împăratul Wilhelm lordului Tweedmouth, se comunică din joc competente că împăratul Germaniei s’a mărginit în această scrisoare la rectificarea unor date false ce cir­culau asupra construirea flotei ger­mane, și că in calitate de șef al flotei germane și specialist în ches­tii maritime, avea dreptul unor a­­semenea rectificări. Paris, 22 Februarie.—In certurile cari sînt în legătură cu ambasada germană se afirmă că scrisoarea a­­dresată lordului Tweedmouth de către împăratul Germaniei nu are caracterul senzațional ce i-l atribue „Times“. Față de această știre corespon­dentul din Londra al ziarului Temps“ anunță că colaboratorul militar al ziarului „Times“, fostul ofițer Repingson, care e stimat în toată Anglia, s-a declarat că infor­mația lui e adevărată. Ry Spingson adună acum dovezi pentru cazul cînd scrisoarea va face obiectul unei interpelări; împăratul Wilhelm a scris aceas­tă scrisoare acum două săptămîni. In cursul săptămînei viitoare guvernul va face o declarație în a­­ceastă privință în Camera lorzilor. Berlin, 22 Februarie.—Ziarele nu comunică date autentice asupra scrisoarei împăratului Wilhelm. Ziarele spun că nu este exclusă posibilitatea ca împăratul să fi scris o scrisoare lordului Tweedsmouth,, adaugă însă că cuprinsul acestei scrisori e nevinovat și că „Times“ i-a dat o culoare tendențioasă anti­­germană. „Vossische Zeitung“ cere publi­carea scrisoarei. „Berliner Tageblatt" se îndoește ca împăratul să fi încercat să in­fluențeze un ministru englez în in­teresul Germaniei. „Tageblatt“ arată apoi politica independentă și energică pe care a dus-o presa cu prilejul cunoscutei telegrame a împăratului Wilhelm către Krueger și Goluchowsk­i. In acest caz va trebui însă o de­clarație a factorilor conducători. Presa engleză cere publicarea scrisorei Londra, 22 Februarie.— In ce privește sensațiunea provocată aici de către ziarul „Times“, care re­produce o știre trimisă de cores­pondentul sau militar și care a­­nunță că împăratul Wilhelm ar fi trimis primului lord al amiralita­tei Tweedsmouth o scrisoare asu­pra politicei engleze și germane, tinzînd prin aceasta a exercita o influență as­upra ministrului mari­nei în interesul german, ziarele coservatoare cer publicarea scri­­soarei împăratului și răspunsul dat de Tweedsmouth, protested în con­tra tratării secrete a acestei afaceri pentru care împăratul Wilhelm ar putea uza de calea oficială. Lord Asquith a declarat că Tweedsmouth a primit în adevăr la 18 Februarie o scrisoare din partea împăratului Wilhelm care era o comunicare pur personală și privată, concepută într-un spirit cu totul amical și că răspunsul lui Tweedsmouth era de asemenea de ordine privată și pu­țin fomală. Nici scrisoarea nici răspunsul nu au fost cunoscute de către cabinet sau comunicate cabi­netului. De altfel cabinetul, înain­te de sosirea acelei scrisori, luase o decisiune definitivă in privința bugetului marinei pentru anul a­­cesta. Revoltă într’o școală Neapole, 22 Februarie.—In școala „Alexandru Voica“ doi elevi fuse­seră dați afară pentru ațîțare la re­voltă. Ceilalți elevi al școalei s’au făcut solidari cu cei doi camarazi aî lor și au devastat localul sfă­­rîmînd băncile și catedrele. Sosind poliția eî s'au baricadat în interiorul unei clase. Polițiștii au sărit pe ferestre și au gonit pe elevi afară. Din cauza acestei revolte, școala a fost închisă pe un timp nehotărît. Un om aruncat di­n tren Hamburg, 22 Februarie.­­Un un­gur, anume Urza, care­­ se întorcea din America, a avut o­ ceartă cu niște tovarăși de tren între Trano­­vra și Berlin, cari l-au aruncat a­­fară din tren. Urza a fost grav rănit și trans­­portat la spital, unde se află în pe­ricol de moarte. O crimă senzațională Milano, 22 Februarie.—Aci pro­duce mare senzație crima comisă de tînărul conte Luigi Bertrand, în etate de 17 ani, în contra ta­­tălui său vitreg, Pesseri. Primul a tras contra acestuia din urmă un foc de revolver lăsîndu-l mort pe loc. Din cercetările poliției reese că tînărul conte, care se întorsese de cur­înd dintr’un spital, a voit să scape pe mama lui de brutalită­țile tatălui lui vitreg. Pesseri se însurase cu mama tî­­nărului conte de 6 ani. Din a­­ceastă căsătorie se născu un co­pil. Pesseri stărui­e pe lîngă soția sa ca o parte din averea care se cuvinea copiilor ei din prima că­sătorie să o cedeze noului copil. De aci se născură scene violente în care Pesseri își maltrata soția. Luigi era revoltat de purtarea neomenoasă a tatălui sau vitrig. Revolta lui a atins culmea, cînd acesta a făcut propuneri ruși­noase surorii lui, Roscina. Intr’un moment de furie el scoase un revolver și trase un foc care ucise pe loc pe Pesseri. In jurul liniilor bal­canice Viena, 22 Februarie­ ,.Algemeine Zeitung“ află din Paris că stră­duințele guvernului sîrb pentru a constitui un sindicat care să se ocupe cu realizarea liniei ferate Dunărea Adriatică, au rămas fără rezultat. Reprezentanților Serbiei li se dă a înțelege că garanția Serbiei nu e suficientă pentru­­ proectata li­nie, căci nu trebue uitat că chiar atunci cînd România* se va învoi să lege rețeaua liniilor sale ferate de noua linie printr-u­n pod peste Dunăre, proectata linie nu va fi rentabilă. Un sindicat internațional al li­n­iei ferate sub conducerea fran­ceza se va gîndi la rezolvirea acestei chestiuni numai atunci cînd guvernul­­ sârb se va hotărî sa facă toate liniile ferate ale statului sîrb obiectul unei tran­­sactii financiare. In ce privește cheltuelile pen­tru construirea și explorarea li­niei Dunărea Adriatică se vor cere­ Serbiei garanții corespunzătoare. Capitalul necesar e socotit la 140—150 milioane. Finanțele franceze nu vor face însă nici o întreprindere decit a­­tunci cînd capitalurile vor fi si­gure, independent de orice sur­prinderi politice. Întrevedere între su­verani Berini, 22 Februarie.—După zia­rul „Lokal Anzeiger“ împăratul­­ Wilhelm se va întilni cu regele­ Ita­liei, Victor­­ Emanuel, la Veneția în­tre 10 și 15 Aprilie., Intîlnirea va­­avea numai un caracter privat. -X" Berin, 22 Februarie.—împăratul Wilhelm se va întilni la sfîrșitul lui Martie în Veneția cu regele Italiei. La­ această întîlnire va asista și Til­tom, ministrul de externe al Italiei. Spionaj în America New-York, 22 Februarie.­Poliția a arestat era pe un individ ori­ginar din Colonia, anume Wil­helm Esser care spiona construc­ția unui nou torpilor pe care fir­ma Blias et Co. îl construește pen­tru marina­ americană. Secretul construcției urma să fie vîndut unei puteri străine. Wilhelm Esser era funcționar la casa Blias et Co­ și a fost arestat în localul firmei. Sultanul salutînd pe împăratul Wilhelm Salonic, 22 Februarie. — Sulta­nul a ordonat aghiotantului satt Rami-pașa să se ducă la Ianina pentru ca să salute acolo pe îm­păratul Wilhelm din partea sa pe pămîntul turcesc. O reabilitare pentru Apponyi Budapesta, 22 Februarie. — Zia­rul „Pester Lloyd“ anunță că la congresul ținut la Atena de soci­etatea ,,Aliance scientificiue uni­verselle“ a fost ales contele Appo­nyi ca președinte de onoare. Ziarul socotește această alegere ca o satisfacție care s’a dat con­telui Apponyi față de atacurile cari i s’au­ adus de către Bjornson și Tolstoi. Sinuciderea unui ofi­țer Viena, 22 Februarie.­­ Locote­nentul Oto C. din Klagenfurt a fost găsit într’un sac de sînge în noua sa locuință. Cercetările făcute au­ stabilit că el s’a sinucis era dimineață tră­­gîndu-șî trei focuri de revolver în cap. Ofițerul, care e în vîrstă de 26 ani, este într’o stare foarte firavă și nu e probabil că va scăpa cu viață-Se crede că această sinucidere se datorește faptului nereușitei la un examen. In jurul catastrofei din Cleveland New-York' 22 Februarie.—Cu o­­cazia catastrofei din Cleveland au murit 171 copii. Pînă acuma au fost scoase 162 de cadavre dfi sub ruine. Sunt 57 de ram­e, din cari jumătate in pericol de moarte. La recunoașterea cadavrelor o parte din parncip au înebunit. O văduvă, căreia i-au­ murit toß copiii s'a sinucis. Magazinele cari au fost trans­formate în camere mortuare au fost vizitate de o mulțime i­­mensă. Mamele care nu și-au găsit co­piii aleargă ca niște nebune prin­tre ruine. Tot orașul este în doliu, înmor­mântarea va avea loc mîine. Intre părinții victimelor se a­­flâ și muncitori fără lucru. A­­ceștia vor primi ajutoare de la stat. Incident în parlamentul Ducatului de Hessa Darmstadt, 22 Februarie.­­ In Camera de aci a avut loc o vie altercație între ministrul Ewald și deputatul social - democrat Ade­lung. Adelung a vorbit despre decă­derea culturală a Germaniei și a adăugat că proectul antipolonez­ al Prusiei constitue o rușine. Minisitrul Ewald a răspuns în numele guvernului că nu poate admite să se aducă critici în contra purtării unui stat prieten. Președintele Camerei a observat că deputații pot să-și exprime li­ber părerea lor și a refuzat să cheme la ordine pe deputatul A­­delang, după cum cerea minis­trul. Incident în Camera franceză Paris, 22 Februarie.—1 Doi atașați de cabinet, Crouppil și Simon, fiind­­ da curînd puși în retragere pentru că ar fi strîns mina deputatului­­ Emile Constant, în ziua interpelă­­­­rea acestuia, un incident s-a născut după amiază în culoarele Camerei. Atașatul Mendel, din cabinetul d-lui Clémenceau, fiind bănuit că ar fi răspîndit zvonul că deputatul As­­tier ar fi arătat pe cei doi atașat­ în chestiune d-lui Clémenceau, a negat acest acest lucru in mod for­mal. D. Berteaux a dezmințit a­­tunci în mod viu pe Mendel, îm­­brîncindu’l și amenintînduT că’l va trage de urechi. Incidentul a fost foarte comentat. In urma acestui incident Mendel a demisionat din funcțiunea sa de șef de cabinet al d-lui Clémenceau pentru a-șî avea toată libertatea de acțiune. Pe seară dînsul a trimis martori d-lui Ber­teaux. Din Camera italiană Roma, 22 Februarie.—Camera a­­adoptat budgetul războiului. Minis­trul Casano, răspunzînd diferiților oratori, zice că Italia a fost Însufle­țită în trecut și este în prezent de­­ o mare dorință de pace și perfect liniștită prin alianțele sale și a consacrat cea mai mare parte a re­surselor sale la dezvoltarea econo­­­­mică. Dar de cîțiva ani, din cauza j îmbunătățirea condițiunilor finan­­­ciare publice,­ și-a îndreptat grijile­­ sale spre întregirea armamentelor­­ sale și apărrărei sale. L-a urmat și se va urma în viitor aceeași meto­dă. Ministrul a declarat că creditele vor trebui să fie sporite în mod în­semnat în viitorul budget al răz­boiului. Costul expediției fran­ceze în Maroc Paris, 22 Februarie.—Senat. Răs­punzînd unei întrebări cu privire la discutarea creditelor suplimentare, ministrul de războit1, Picquart, de­clară că efectivul trupelor din Ma­roc fiind sporit progresiv la 13.000 de oameni, întreținerea lor, cuprin­­zind și întreținerea trupelor de la Adida și Benisnassen, precum și în­locuirea materialului a costat pînă acum aproape 16 milioane de franci. Urmărirea bandelor din Macedonia Constantinopol, 22 Februarie. — După o comunicare făcută de către Il­lmi Pașa, agenților civili, forma­rea unei brigade speciale destinate urmărirea bandelor s’a sfîrșit. Două­sprezece batalioane vor fi formate cam de 120 de detașamente volante compuse de cite 25—30 oameni, puși în urmărirea bandelor. S’a re­vizuit mai ales prescripțiunile pri­vitoare la cooperațiunea jandarme­riei și polițiilor cu trupele. Il­imi Pașa, speră un bun succes dela de­tașamentele volante a căror activi­tate va începe în curînd. Groaznică nenorocire 12 lucrători acoperiți de o a­­valanșă Lipio-Szent-Miclos, 22 Februarie. (Ungaria).—In valea Dubrawa 12 lucrători lemnari au­ fost acoperiți de o avalanșă. Șase dintre înșii au fost omorîți, doi au fost grav răniți iar ceilalți mai ușor. Călătoria lui Fallie­res la Petersburg Petersburg, 22 Februarie. —In cercurile diplomatice de aci se vorbește cu oarecare siguranță că președintele Fallieres va vizita in curînd Petersburgul. După cum se aude Fallieres va fi însoțit de ministrul de externe Pichon. Călătoria și primirea președin­telui republicei franceze se vor face cu mare pompă. Cu prilejul acestei vizite se co­munică că Fallières este amic al alianței cu Rusia și că pleacă la Petersburg pentru a întări a­­ceastă alianță. Clemenceau care înclină mai mul spre Anglia,­ a luptat mult contra acestei călătorii. Crimele grecilor contra aromînilor Constantinopole, 22 Februarie.— Legațiunea romina de aci a făcut demersuri pe lingă Poartă în pri­vința norilor crime comise de către greci în contra aromînilor. Se știe că în ultimul timp au avut loc trei asasinate și un atac neizbutit în contra unui notabil din Crușevo. Ultima Oră DINjțDSJA Urmărirea teroriștilor din Odessa Odessa, 22 Februarie.— Guver­natorul general Tokmaciev, a pu­blicat o ordonanță prin care obli­gă, pe toți proprietarii să suprave­gheze pe chiriași pentru a stabili dacă între ei nu se află bandiți sau teroriști și în special dacă în locuințele lor nu sînt depozite de arme sau bombe. Locuitorii sînt obligați a de­nunța poliției pe bandiți și tero­riști. Denunțătorii vor primi în schimb recompense bănești. • Un reacționar contra lui Stolypin. Petersburg 22 Februarie.— Ura ligei poporului rus în contra lui Sto­lypin datează de cînd Stolypin a împedicat trimiterea deputațiunei ligei poporului rus la Țarskoie- Selo. In ultimul timp liga a fost a­­mărîtă prin dispoziția lui Stolypin, care împedica intrarea funcționa­rilor statului în ligă. Studiența lui Dubovin ,la țar se datorește deputatului Krupenski. Congres panslavist Petersburg. 22 Februarie .— In curînd va avea loc un congres panslavist al nobilimei convocat de șeful partidului drept din Du­mă, contele Bobruski. Congresul se va ocupa cu im­portante chestiuni politice: Expulzarea evreilor din Finlanda Petersburg, 22 Februarie.­ Oda­tă cu sosirea noului guvernator ge­neral Bookman se fac pregătiri pentru expulzarea în masă a evrei­lor din Finlanda. Poliția a invitat pe toți evreii cari trăesc în Finlanda să comu­nice administrației polițienești do­miciliul lor dovedind în același timp dacă au dreptul de a locui în Finlanda. Cum cei mai mulți nu au acest drept, ei vor fi probabil expulzați. DIMINEAȚA din Fabrica Tocitoare de pae­ș­i de mâini, cu­­ maneg’m, cu useuri — Tocătoare tis sfeclă IICILIE FEIEU­S C-ie FURNISORII CURTEII REGALE Societate in comandită BFLXKUSCl mttlci« c: KA I «9 VA Bursa din st­râinătate Mercuri, 22 Februarie Budapesta.—Griu Aprilie 11.90. Gria Octombrie 9.80 Porumb Maiü. 6.59. Ovăz Aprilie 7.80. Răpită August 16.25. Viena. — Renta cred. austriac 614.50. Renta cred. ungar 776.50. O F. austriac 673.25. Alpine 651.—­ Rentă ung. cor. 94.25. Mărci ime­diate 117.67. Mărci ultime 117.62. Napoleon —­ Belin.— Rentă austr. aur —.—. Acț. cred. austr. 202 80. Bancnote rusești 213.90. Nou împr. »us 4 la sută 73-25. Rentă ungar, aur 94.30. Rentă ung. cor. —.— C. F. austro­­ungară 143.75. Schimb. Viena 84.90. ?ai’is.—Rentă franc. 97.70. Renta ital. 102.85 Schimb ger. 123. Schimb Elveția 1­8. Rentă austr. aur 99.65. Impr. rom. 1890.—Banca otomană 716. Schimb Amsterdam 208.06. Schimb Viena 104.66. Frankfurt. — Rentă austr. aur. 99.25.Rentă ung.aur 94.30. Ad­.cred. austr. 203.16. C. F. austro-ungar 144.— Schimb Londra 20.44 Rentă austr.cor. 97.90. Rentă ung. c. 94.30. Schimb Viena 811.93. Schimb Paris 812.1o. Alpine 832. IN ȚARA GIURGIU, 22 Februarie.—Aseară la­ ora 8 lum. fata Gherghina, în vîrstă de 4 ani, fiica locuitorului Ștefan Tișcu din comuna Bobești, fiind lăsată singură acasă, s’a ju­cat cu focul și și-a aprins hainele. Astăzi a încetat din viață la spital. — Azi­noapte pe la ora 11, locu­itorul Marin Purcescu a fost grav lovit la cap de gh­erile sau Stroe Dumitrache, din comuna Strîm­­ba. — Fata Mița Petrescu din bule­vardul Exterior, care născînd un copil, l’a omorît, a mărturisit as­tăzi că într’adevăr și-a omorît co­pilul ajutată de mama sa, care l’a strîns de gît. După însănătoșire, ea va fi de­pusă. — Astăzi a fost expulzat în Bul­garia fostul arendaș D. Sterian, din Merenii de Jos, care mai fu­sese expulzat și s’a reîntors în­ țară. — Mîine poliția va­ începe re­censământul străinilor din oraș. Idem IAȘI, 22 Februarie.—Curtea de a­­pel a redus la un an și jumătate închisoare, pedeapsa lui Glasberg care a defraudat societatea „Union“. Dan. Știri artistice La 1 Martie crt., va avea loc în sala „Apollo“ din T.-Severin, un mare bal costumat, organizat de Societatea Damelor Ier. Ger­mane. Balul dîndu-se în scop de bine­facere, tot ce T.-Severin are mai de seamă, e neîndoios că va a­­sista. După cu­ statem informați se va petrece de minune. Oborul în Capitală 22 Februarie 1908 Pe ziua de orî au fost următoa­rele prețuri la oborul din Capitală: Lemne Lemne de cer 24—25 lei mia 1­. »­ » n cojite 26 » » » H » șleafi 18—22 „ „ „ Finețuri Fîncal. I-a 90—10 O leî miak gr. „ „ Ii-a 80—90 „ „ „ „ Ili-a 65-70 „ „ „ Pae de grîu­ 25—28 „ „ . » . orz șiov. 35 . * * a „ mei păs. 70—85 „ .. . Legume Trifoi verde 80—85 l.mia k. Sămînță de mei rom. 55—60 1. Cereale Ovăz calitatea 1 48—50 tei kila „ n­r 46 ” ” „ „ III 42-44 „ „ Grîu­ calitatea I 100—105 . _ » " ” Sr100 » « » » m 90 n » Orz 56—58 „ „ Sămînță de mei păs. 80—90 k. Secară 78—85 lei kila Porumb 52—58 •t Vite Cal de frunte 1200—1600 I. per. . țărănești 160-300 , Boi de frunte 680—750 „ ., țărănești dela 250—400 „ „ Vaci cu lapte 100—160 „ „­­ STAREAjCIVILA Născuți 22. ...­­Marți 22. Susana Ticușan de 30 ani, Ste­­leana Săvulescu de 17 luni, Anton Rătescu de 71 ani, Ana T. Bumbă­­ceanuu n. m­., Ecaterina Ștefan Gh. de 4 luni, Ozias Bernstein de 9 ani, Sultana Nicolea Constantin de 16 ani, Ion Găliceanu de 50 ani, Maria Dumitru Diaconu de 25 ani, Iorda­­che Florea Grigore de 1 an, Ion Du­­mitrescu­ de 77 ani, Zamfira Ionescu de 56 ani, Aron N. Kolm de 18 zile, Teodor Ilie de 84 ani, Maria Teodor Petre n. m., Regina Limberg de 50 anî,­­Ecaterina Niculescu de 4 ani, Hasse M. Grinberg de 68 anî, Vasi­­lica Ganea de 55 ani, Niculae N. Florea de 1 an și jumătate, Ana Floarea C. Berlescu n. m. Roza Schwab Chaim Brill Logodiți Bacau Răcăciuni (jud. Bacău) In locul oricărei înștiințări Matilda Segall Moritz Farbesch Logodiți Roman Pașcani Duminică 3 Hârtie 2 Reprezentațiuni de adio Marele Circ Silii Sîmbătă 28 Febr. 1908 Cea mai frumoasă represen­­tațiune a stagiune­ Hil are reprezentație de gală sub înaltul patronagiu al M . 8. Reginei care va asista la această repre­zentație dată în­ folosul Institu­­ționei „VATRA LUMINOASA“ Program compus din 16 nu­mere din cele mai alese Biletele se găsesc de vînzare la principalele magazine Furnisor­ al Curței Regale : Cronberg, R:­­­divon, Capșa, Riegler, Fain, Pra­g­er, Independența, Old England, Muller, Philiph Haas, Mîine Duminică, 24 Februarie 7 Nari Reprezentații la ora 3 p. m. și 9 seara Atît la reprezentația Matineu vor debuta cei 8 Fiași AUI și 8 cei 4 Elefanți și întregul pro­gram cît și la reprezentația de seară. TEATRUL LIRIC Compania Civică Română C. Grigoriu Azi 23 Februarie 1908 pentru a doua oară ", Cavaleria Rusticană Studenții veseli Duminică 24 Februarie MATINE 2 jum­p. m. VAGABONZII Or. Eraclie Sterian Specialist la Boale interne și sifilitice Vechiui medic al Eforiei Spit. Civile Consult dela 10-12 și dela .1-7 Str. Bibescu-Vodă No. 22­0 CAMERA elegant mobilată, la o familie onora­bilă, în centrul Capitalei se închiriază dimpreună cu pensiune. A se adresa la Agenția de publici­tate Carol Schulder et Comp. sub O CAMERA MOBILATĂ. CASA DE SCHIMB M. FIPRESS București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 23 Feb. 1308 Comp. Vind­­u/o Rina ansr. 1305 con­. 91 50 92 25 4o/o » , 1905 a. b. 91 50 92 25 4%, Rentă internă 90 — 90 50 4 °­ o ObÜB- rom. But. 1903 87 50 88 25 H . . . 1906 87 50 88 25 5o/. . , jup. 100 25 100 75 4l/S . , „ 92 50 93­5“|g Ser. Func. rural 99 — 99 50 4u­ o . , „ 87 75 88 50 5 °/o „ n­urb. Bu. 98­­ 98 50 V« » » » Iași 50 96 25 Ac. R. Națională 4030 - 4050 — ,, , Agricolă 425 — 435 — „ „ Sc. Buc. 140 — 150 — Cor. val. austr. 106 — 107 50 Mărci germane 124 50 126 50 Banc. franceze 101 50 102 — „ italiene 101 — 102 — „ rubl. hirt.” 267 — 270 — Plătesc fără scăzământ capoan­ele de rentă 4 la sută și 5 la­aută Ext. și cele cu scadență pe 1 Aprilie 1908 SE CAUTA de către o casă de agentură și comision în branșa ferăriei și uleiurilor minerale un tânăr A­gent de piață Ofertele în scris cu referințe sub T 500 București Poște- Restante. Fabrică de Parfumerie și Supuneri­. Cereți și între­buințați Sublima PUDRA GRASA Parfumată delicios cu Lilas rosé în cutii mici de metal, avînd și prospect. CEREȚI CATALOGUL Reprezentanții Fabricel: Focșăneanu, Iancu) (Str. I­ucac) No. 2, București Dr.I. BAUSCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI — Calea Victoriei ISO (lingă Bis. Albă) — Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. MAZARE văratică de diferite specii pre­­cum și cartofi văratici și tom­­­­nației, pentru sămînță. A se adresa la : B. Master Fil București, Calea Victoriei, 51 MER pentru SARAH# Stimm* Him precum și In ÂcliiMtisat preitrg franco eri-ss pri BANCA AfiRîCftLA București, Str. Lipscani 1 Nr i 1 prin metoda naturalistă la institutul medico-naturalist al d­rum­­l Mr ai 73 Str. Mircea-Vodă 73 Zhidroterapie complectă Cuza S­aliman și Kühne Instalațiune de aparate cu aer supraîncălzit Remediu contra reumatiz­­mului, gutei, sciaticei Masagii și electricitate Un grădinar harnic și bine cunoscător în a­­ceasta specialitate, caută Primăria Orașului Bacäu pentru grădine­a și serele comunale, oferind salar lunar, locuință și remiză din vin­­­zarea florilor. Oferte scrise, însoțita de certi­ficate de capacitate se primesc la PRIMĂRIA BACAU pînă la 1 Martie 1908. BE­VUlMBÜ Blazare de proveniență fran­ 1­ujceză, Ovăz ligovo și Meî ro­­­imînesc calitate superioară dini­eproducția moșiei Bereasca de­ ISu­s (Prahova)". A se adresa la firma rf. Ergas et San­relli PLOEȘTI SFECLE FURAGERE S­I'KC’I An­ IW AI­n G E cele mai superioare existente pentru sămînță se găsește la A. Schenîtar FN­ București, Victories 51, Bucău­, Str. Pavel și Ană Christa, Bră­ila, Str. Coroanei 2; Botoșani, Hotel Moldavia. ’ CĂTRE ORI­CINE DOREȘTE II CITI pentru Apărarea Sanitatei Apărătorul Sănătăței, bro­șură de 180 pagini cu 87 ilus­tra­țiuni și cu un vocabular explicativ de d. Profesor Dr. N. Manolescu, fost director general al Serviciului Sani­tar, se trimite pentru 1,50 bani de Tipografia Carol Gobi, strada Doamnei, 16. Impotența, Scalele lumești (secrete) și B<>3)e De femei vindecă D-rul E. Dand­escu — De la Facultatea din Paris •** Consultațiuni de la orele 2—5 p. m Caile­ Moșilor No. 370 Dr. H. WEISS Specialist în afecțiunile Gemîo-uirîitare si sifilis s’a magist Strada Șepcari, BTo 3 în fața hotel. Dacia Consult. 8—11 și 1—5 foliile Solie muierile se găsește la Fabri­­ ca!üJÄrie Virales Fițeliilițțligfo. 4 » » Gea mai buna APA ® NERALA PURGATIVĂ este acea dela BREAZU Iași : Autoriaata de Stat* k Premiată cu­ medalia de aur la exp. din Bucuresci 1S94i.. Recomandată cu preferința de D.nii Medici.' j ‘•C Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut^ sil Cereți dar numai: “ * ' APA MINERALA DE BREAZA Care se găsește la toți vânzători de ape minerale din țară. Propr. ClNs Parsschlvesen . Co. Deposit general: Fpatii Kónya íasf>­ic0'® !*. îl

Next