Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)
1908-06-10 / nr. 1548
a Marți 10 Linie 1908 CASA DE SCHIMBU FUELS București,Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia tur sul pe ziua de 7 Iunie 1308 Curap. Vlad 4uo Benta amor. ISUS nana. 90 25 90 75 46/„ , „ 1905 a. b. 90 25 90 75 *4 °/,, Rentă internă 90 75 91 25 4 ° 1o Oblig. Com. Bac. 190S 86 — 86 50 4 ° 10 , » „ 1906 80 — 86 50 5% » , jud. 100 50 101 — 4Va „ » * I 91 25 92- 5 ° o Scr. Func. rural 99 75 100 2.5 4 ° o „ „ I 87 75 88 25 5% , „ urb. Bu. 9S 25 98 60 5% » » „ Iași 96 50 96 25 > Ac. R. Națională 1090 — 4110 — „ „ Agricolă 435 — 445 — , „ Sc. Buc. 120 - 130 Ccr. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 124 — 125 50 Banc. franceze 101 — 102 — „ italiene 100 — 101 — „ robi. hîrtie 265 — 268 — . H?lutim cupoanele de la Benta 5 la gută și 4 la sută expirate precum și cele cu scadența de 1 Iulie 1908. De a i ini pas îmi „1KA“ Provenită din isvorul Valea Grajdului (jud. Botoșani) Autorizată de Stat.—1 Recomandată de D-niî Medici șefi de spitale ca superioară apelor minerale purgative. Combate cu succes : Constipasiunile cronice.— Congo-, «tiile «cazului.—Caturele croonice ale tubului «Iugestiv. —i l'Obesitatea.—Memoroialele. —, itrăsimea tainici și toate știirile congestive ale tubuluii digestiv. Produc o poftă de himn care regulind funcțiuniel digestive. ! finst plăcut. Dosă mică. Efect sigur. De vînzira la toate farmaciile și j ! drogueriele din țară Sepozif general: Oii. I. PERíEpfiüS fi — Farmacist, Botosául — í l'Fpj*1) ■ ■ Jill I I B-na Dr. Risa Lupu-Dal Șori de Femei și Copii Consult. 3—5 p. m. 9 Strada Culmei, 9 (colț cu Strada Negustori) DE VINZARE Casele si Calea Grillet, 133 având 2 etaje compuse din 2 prăvălii, sală de restaurant și apartament dezlocuit cu 7 camere . A se adresa d-lui avocat Victor Al. Duculescu Str. Brezoianu, 26 V.“—“ fir. Natanson Dela Facultatea din Viena fost elev al prof. Nothnagel Specialist în : Boaleîn interae, și leneral B-dul Elisabeta, Ho. 67 Ordin dela 4—6 pm. LACUL SARAT Hotelul și Restaurantul POPESCU situat în fața Parcului Statului, s’a deschis de la 1 Maiü. Se găsesc odăi de la cele mai elegante pînă la cele mai modeste. Sunt și apartamente cu bucătărie. Persoanele cari angajează camere au mare avantaj. Rog a vizita Hotelul înainte de a lua în altă parte. Portarul este în permanență la gară. Cu stimă Administrația Doctor lenteu Meal Boi Mlîaliaîi Hor Senile ilrimrg din Spitalul Brîncovenesc 15’a stabilit pe timpul verei la Călimănieștiu — ca me 3ic al statuálui De vînsare Una pereche CAI de TRĂSURĂ parul murg închis, talia 15 jumătate 7—8 ani, fără defect. A se adresa Calea Victoriei No. 185. Sa cumpărați pînă ce nu cereți prețurile Deposi- ului special P. Stoenescu Hotel de azanee. Constructor —Asociat Un inginer antreprenor avta dl mai multe lucruri publice și particulare în perspectiva cauză «a asociat un constructor priceput și serios dispunând de un capital de 20000 lei. Oferte lui» „CONSTRUCTOR“ In Agenția de Publicitate Carol Schulder 4/®. Str. Starageorgevici 18.Op.pw.Enric Lempart 1 0 Dentist de la Facultatea din Berlin 1 Strada Doamna 2 . Colț cu Calea Victoriei ș Dr. atolic Farfis dela facultatea din Viena a început deia practica sa medicală în al 10-lea an ca — Medic curant—La iile Hersate (Ilililß) ȘAMPANIE ASTAZI: 9 Iunie (22) 1908 Răsftritul soarelui 433 a. m.—Apusul soarelui 8:02 p. m. GAJLIM0AR ortodox: Mart. Teodor Stratulat — Catolic Alois ffipmprin ^“torități.—Toate autoritățile sunt închise. — Judiciare. — lluviiUlEtil Toate tribunalele sunt înschise. Espoziți —In rotonda Ateneului expoziția pictorului Grotemeyer.—In sala Ateneului expoziția școalei de sericicultură și cea de țesătură a azilului „Elena Doamna“, secția normală Si WSÎÎî PîîSD Grădina Terasă a Berăriei și Restaurantului „Ia Caralbul ObUIlj l»ați“- In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. »• concert de profesorul Ercule Fifferi de la conservatorul din Ibilcmo. Restaurante la carte și preț fix 100, 4 feluri. Specialitatea casei: bere á la Pilsen din fabrica Czolt. — Parcul ibetelișiimt. Trupa Lirică romînă sub conducerea d-lui C. Grigoriu joacă: „Voevodul Țiganilor“, operetă. — Grădina Teatrului Path« Fréres (Bulevardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fiecare seară.—Grădini» Ambasadori . Trupa de operete va juca : „Visul unui vals“, operetă în 3 acte.—Grădina Rașca: Trupa de artiști al Teatrului Național joacă: „La răcoare“, comedie localizată de d. Emil D. Fagureas Societatea M pa înmiii Inaugurarea atelierului din Brăila BRAILA, 8 Iunie." — Societatea de patronagiu, din Brăila și-a inaugurat azi dimineață, cu mare solemnitate, atelierul-internat al copiilor abandonați moralmente și azilul de infirmi, ambele situate în proul local, din strada Ștefan cel mare, No. 248 și 250. D. Ch. Ferechide, primul președinte al Curței de Casație, care urma să vie la Brăila, a fost reprezentat prin d. Stătescu procuror general al aceleași Curți. De altfel a asistat toată elita brăileană, mulți magistrați, reprezentanții tuturor autorităților civile și un public numeros. Serviciul divin a fost oficiat de protoereul județului Didicescu, înconjurat de mai mulți preoți și de corul catedralei Sf. Neculai. I. Const. Alessiu, deputat și președintele filialei, luînd cuvîntul spune că mulțimea selectă adunată la festivitatea de azi, a dovedit cu atît mai mult nobleță de suflet, cu cit ea a venit să facă un act de înaltă solidaritate socială. Până acum s’a speculat prea mult calitatea umană sărăcimea a ajuns să fie o marfă de speculă și a servit multora ca un izvor de belșug și trîndăvie. Societatea de patronagiu a venit însă să impună milei publicului pe cei ce o merită și să scutească populația de priveliștea urîtă a cerșetoriei de meserie. In al doilea rînd, spune d. Alessiu, societatea aceasta a revărsat actele ei binefăcătoare și asupra copiilor abandonați, acelor vlăstare fragede cari, lăsate în voia soartei de niște părinți sărmani, sau răi, au ajutat să furnizeze penintenciarelor un îngrozitor contigent de vicioși și declasați. Această societate și-a luat sarcina de a înlocui pe acei dintre părinți cari împedicați de împrejurări, n’au putut îndeplini rolul de educatori față de copiii lor și obligațiile morale față de societate. Mulțumește d-lui Stătescu pentru cinstea de a fi participat la această solemnitate, prefecturei, primăriei, poliției și magistraturei pentru rîvna ce au depus pentru binele acelor ce au nevoe de protecția umană. D. D. Ionescu, primarul, spune că consiliul comunal a oferit cu încredere societăței de patronagiu modestele mijloace de care a dispus, și speră că viitoarele consilii își vor face și ele datoria pentru a asigura existența acestei opere de binefacere. Mișcat de nenorocirea atîțior semeni ai noștri, dați-mî voe, încheie primarul, să mă înscriu cu 10.000 lei, în rentă, pentru ajutorarea copiilor abandonați. D. dr. Barati se ridică contra acelora cari pierd zeci de mii de lei la masa verde și nu sacrifică un ban pentru acte de binefacere. Face un 2 DIN MIEAȚA 0 AIM a priBja lat lililsr. Ziarul „Dresdener Neuste Nachrichen“ publică cîteva note interesante pentru o mai bună caracterizare a prințului Eulenburg. Gazeta în chestiune se ocupă de moartea consilierului intim Pierson, locțiitorul contelui Hochberg, de la intendența generală a teatrului regal din Berlin Ziarul din Dresda scrie următoarele : Consilierul intim Pierson care conducea afacerile teatrului precum și ale contelui Hochberg, află într’o bună zi că asupra lui planează o sumă de bănueli, e umilit și calomniat fără de motiv. Pe autorul acestor calomnii Pierson nu-l cunoștea și cum era bolnav de inimă, toate aceste bîrfele erau adevărată otrava pentru sănătatea lui. Contele Hochberg știa care e calomniatorul, și fiindcă ținea atît de mult la consilierul Pierson, și ca om și ca funcționar superior, demn și conștiincios, îi destănui numele: Principele Filip Eulenburg. Pierson știa cît cîntărește numele acesta, un nume mai greu decit al lui Bismark. Un om de care nu te poți atinge... Ce putea să facă Pierson într’o asemenea afacere de onoare, cînd adversarul sau din palatul Liebenberg se bucura de toată prietenia și încrederea împăratului Wilhelm II?Omul datoriei nu trebue sa stea mult la cumpănă, trebue să aleagă. El a mers atunci la Eulenburg și i-a cerut să recunoască că l'a calomniat. Tribunalul din Liebenberg însă, nu era niciodată prietenul replicelor aspre. Și prințul se „îmbolnăvi“. Dar termenul se apropia, era încă un interval sepr, care dădea dreptul lui Pierson să dea în judecată pe Eulenburg. Și la 24 Decembrie 1901, Pierson ridică acuzarea. Omul greu bolnav luă pozițiune de răzbunare față de bărbatul atotputernic „bolnav“ și el, boală ,însă ce nu-l împedică să ia parte la vînătoare și alte petreceri. Filip de Eulenburg și-a retras apoi în scris calomniile sale. Cînd Pierson a murit, autoritățile în drept s’au putut încredința de cinstea sa exemplară, de modul de administrare a lui Pierson cu toată exactitatea. , Contele Hochberg și prințul de Dohna Sehlobitter, Richard Wilhelm Ludwig, cari știau toată procedarea lui Eulenburg nemaiputeînd de mîhnire de moartea unui om atît de cinstit și de folos ca Pierson, provenită ".Un bîrfelile homosexualului Eulenburg—au adresat o violentă scrisoare acestuia, exprimîndu-și toată scîrba ce le inspiră el, numindu-l în același timp și criminal. Scrisoarea aceasta, în care se descrie caracterul lui Eulenberg, de către foștii prieteni al lui. Jung expozeu al'activitate! societate! și spune că nu se poate dovedi altfel mila aproapelui decît contribuind regulat la întreținerea instituției a cărei inaugurare a avut loc azi. Aduce elogii meritate d-lui I. R. Opran magistrat, și secretar general al societăței. D. Stătescu, procuror de secție la casație, spune că a citit cu emoție invitația societăței și că se simte fericit că a putut asista la această festivitate, care dovedește ce mult bine poate face inițiativa particulară cînd nu-i lipsește mvna și dragostea de muncă. Se întoarce la București cu impresia cea mai plăcută și se crede obligat de a împărtăși și colegilor săi bucuria de a fi văzut cel mai frumos oraș al țării scăpat de plaga cerșetoriei. Incheindu-se cu aceasta seria discursurilor, invitații sînt rugați să asiste la masa comună a infirmilor S’a servit la urmă șampanie invitaților. „ Boia Bâfrîntia al Ofifsrilor Se știe că mai înainte cine îmbrățișa cariera armelor murea în ea. Căci se vedeau generali foarte bătrâni care nu erau scoși la pensie niciodată. De ce ? Mai înainte viața era altfel și milităria n’ajunsese o știință grea și o meserie și mai grea ca acum. Militarul ca și medicul trebuie să învețe mereu, căci progrese mari se fac pe zi ce trece și trebuie să fie la curent cu ele. Intr’o revistă umoristică Fliegende Blätter din München era odată o caricatură care totuși cuprindea mult adevăr: doi coloneli bătrâni, cari făcuseră campania de la 1870—71 se plimbau înnalți, drepți, voinici, iar pe lingă ei treceau doi căpitani din vremea de față, tineri, dar deja gîrboviți, slabi, ca vai de lume, ducînd la subțioară planuri, hărți geografice, cărți de tactică, strategie, etc. Concluzia ce trăgea cititorul se subînțelegea lesne. D. colonel dr. Grigore Petrescu, fost mulți ani directorul Institutului Medico-militar și unul din cei mai eminenți medici militari, a scos acum o carte întitulată : Bătrînețea 60 ori 63, studiu medico-filosoiic. D. dr. Petrescu își începe astfel opera : „Prin gazete se vintură de citva timp chestiunea virstei limite a generalilor în armata noastră ; este o cercare spre a se vedea cum e primită ideia in public sau e un simplu fapt divers, care apare periodic in gazetele politice, ca umplutură, în lipsă de altă maorie , puțin importă. Noi vom trata această chestiune din punctul de vedere medical cu aplicațiune la aptitudinea pentru armată, întrucît privește virața extremă unde militarul mai poate aduce servicii efective Patriei sale pe cîmpul de luptă. Ce ni s’a zis despre bătrînețe ? După unii bătrînețea începe la patruzeci de ani, ba chiar la treizeci și șase , după alții la 60 ba chiar la 65. Faptul este că între aceste două limite începem a da înapoi sub multe raporturi. Cui ii place să vorbească de bătrinețe ? Cine o laudă ? Cine ’i găsește avantagii ? Senectus ipsemorbus! a zis Cicerone, iar poporul din Transilvania citită: Tinerețe, haine bune, " Pentru voi capul 'mi-aș pune, Bătrînețe, haina rele, Frică 'mi-e col cădea ’n ele! D. dr. Gr. Petrescu face o greșală de reproduce la început părerile unor scriitori ca : Schopenhauer, Max Nordan, Lengel, Metchnikoff, Boy-Teissier pentru a demonstra că bătrînețea, e rea, că trupul omulul bătrîn slăbește etc. etc. Aceste lucruri sînt evidente și orice argument întru susținerea lor e de prisos, cum e de prisos să demonstrezi că noaptea e întuneric și nu o lumină ca ziua. Autorul cărții în chestiune, are părți interesante datorite specialității sale și observațiuniierndelungate strînse în lunga sa carieră medicală. D-sa ne arată cu competență care sînt factorii deprecierii organice și îmbătrînirea precoce la militari , îl ia pe ofițer de pe băncile școalei militare și studiază pină la o virstă înaintată. „Către 55 de ani, un ofițer care a muncit mult, fie la front, fie la alte direcțiuni, se poate considera ca bătrîn chiar dacă nu a fost supus influenței factorilor producători de boale, de care am vorbit mai sus. Aptitudinele sale fizice pentru serviciul de front scad în mod învederat și nu mai este prudent a-1 faae să ia parte la exercițiurî violente, căci e periculos pentru organizmul său, al cărui coeficient de rezistență a scăzut. Oștirea românească a pornit în campanie la 1877, cu niște oameni atît de valizi cum nu cred că va fi dat a mai vedea. Dintre ofițeri (abstracție fac de cei cițiva rezerviști) cel mai bătrîn n’avea patruzeci și cinci de ani (afară pe vr’o 4—5). Aceasta explică aviutul cel incomparabil al acestei armate de elită, precum și rezistența cea mare la oboseli și la lipsuri de tot felul, indurate, în timp de mai bine de un an. E prudent a face să meargă pe jos, zile întregi, câte 10—12 ore pe zi, prin vine, prin ploaie și zăpadă, sau prin arșița toridă a zilei de vară, pe un ofițer în vârstă de 50 de ani ? E prudent a face să umble călăreții? 8—10 ore pe zi, pe un colonel de infanterie sau de cavalerie care a trecut de 55 de ani ? Ba a-1 pune să sară obstacolo, să treacă gîrle etc. ? Da, se poate pentru o zi, două, cu prețul unei sforțări supraomenești, cu acela al unei oboseli și incapacități de lucru care durează mai multe zile. Și apoi in campanie oboselile se țin lanț, săptămîni și luni întregi. Putem noi cere și impune o astfel de rezistență? E prudent, în fine și admis da că vom putea vedea un general de cavalerie în etate de 60—63 de ani, șarjînd în fruntea regimentelor, pentru a respinge și a da goană perzistentă dușmanului ? La ce fapta da arme ne putem aștepta de la un astfel de bătrin ? * Ca concluzie dr. Petrescu zice : „Intr’o profesie unde aliția factori concură, grație unor împrejurări speciale, a dteriéra organismul omenesc, a aduce în mod precoce bătrînețea dat fiind că trebue să avem, potrivit cerințelor vremei, nu o armată de timp de pace, ci o armată de o mobilitate extremă, de o rezistență însemnată, ai cărei toți factori cari oompun, să îndeplinească în cel mai înalt grad, toate condițiunile de validitate trupească și mentală, pe lângă aptitudinele speciale cerute celor cari o conduc, căpătate prin studii și experiențe, cred că vîrsta la care trebuie limitată cariera ofițerului este de 48—58 mi, adică de 48 pentru cei inferiori și de 58 pentru cei superiori și generali. „Gîndesc că nu trebuie a ține in rîndurile armatei pe ofițerul istovit de puteri pe considerentul că e un vechiu militar, că a adus servicii însemnate, etc. Un astfel de ofițer pierde din prestigiu dinnaintea subalternilor săi și gustul său pentru carieră e mai slăbit....“ SERBĂRI ERi Duminică 8 Iunie, a avut loc în parcul Libertăței o mare serbare de vară organizată de soc. ,,Bas-Zion“, care întreține o școală de fete în str. Emigratului No. 16. Cu toate că începuse ploaia, un public numeros reinnt s?>-«a dea ■olul pentru nobilul scop ce'l are aceasta societate. Dintre numeroasa asistență am putut remarca pe d-rele: Rașela și Aurica Zeltzer, Till Silberman, Bauling, dir. școaleî, Keil, Goldstein, Aurica Brand, Florica Brand, d-ră de onoare, Marioara Brand, etc. Iar dintre tineri pe: Isac Almosnino, I. Schonberg. cav. de ono-are, R. Ițescu, B. Iosef, I. Rozenstein, Marcus, Kindler, Diver, Schartz, Scheffer, Bernat Iosef, Muster, S. Leibovicî. K ibric Solomon, Adolf Kaufman, Samuel Brand, etc. Munca ce a depus’o întreg comitetul în frunte cu harnicul său președinte, d. S. Zeltzer, a făcut ca reușita serbărei să fie satisfăcătoare. .. Serbarea s’a terminat la orele 1 noaptea, ducând fiecare cu sine o frumoasă impresie. Art. Martorii d-lui căpitan Cantacuzino întiniindu-se cu aceia al d-lui maior Sturdza, l-au trimis să ceară mai întlia satisfacție d-lui căpitan Cătuneanu dela Craiova. Se spune că d. căpitan Cantacuzino a primit cam aspru pe martorii d-lui maior Sturdza, încit aceștia au fost nevoiți să se plîngă șefilor d-lui căpitan Cantacuzino. Cu începere de la 7 Iunie s’a interzis exportul nutrețului de orice fel precum: fiu, paie, lucerna, trifoi și mei. _____ Sînt vacante 12 ore de limba română în București, în învățămîntul profesional de băeți. D-ni farmaciști C. Ține și Racoviță Nicolae, se numesc în funcțiunea de membrii ai comisiunei farmaceutice de pe lingă consiliul sanitar superior, în locurile vacante, „Monitorul Oficial“ publică mai multe decrete pentru recunoașteri votate în anul trecut. D. inginer Nicolae Saegiu, aflat în disponibilitate, a fost rechemat în cadrul de activitate, al corpului tehnic. Sa primit demisia d-lui inginer Săpunariu Gheorghe, din postul de șef de secție în administrația c. f. r. In învățământul secundar al băeților sunt vacante următoarele grupe de ore de curs: La Botoșani: desemnul liniar 6 ore, desemnul 3 ore, caligrafia 3 ore; La Buzau: religia 10 ore; La Roman: muzica 8 ore. De asemenea în învățămîntul profesional al fetelor e vacantă: La Buzäü: religia 2 ore. D. I. L. Caragiale se va reîntoarcă zilele acestea la reședința d-sale din Berlin. Asociația presei societăților savante din Paris, constituindu-șî biroul și comitetul, a ales ca secretar pe d. Arapu, redactor la ziarul ,,Le Matin“.—Starea sculptorului Dumitri Franasovici, care sa sinucis asalt.ă erî dimineața în Capitală, este foarte gravă. D. Ilie Dumitru Diaconu, a fost revocat din funcțiunea de primar al comunei Amărăștii de Sus (Romanațî). Ministerul de interne a revocat pe d-nir: Atanasie Achimescu, primarul comunei rurale Moldoveni (Romanațî), C. A. Vișu, primarul comunei Ivănești (Vaslui), Matei M. Dan, ajutorul de primar al comunei Berteștii de Sus (Brăila) și Piitru R. R. Buică, ajutorul de primar al comunei Zavalu (Dolj). Era după amiazi a avut loc la berăria „Sărindar“ întrunirea funcționărilor suprimați pentru a se consfătui în vederea înființarei unei societăți. Factorul secund Tofan I,, de la circumscripția a 17 a. (Tulova), însărcinat și cu distribuirea produselor regiei a simulat că a fost prădat de bani și tutun, în valoare de 234 lei. Direcția poștelor a însărcinat pe d. C. Gheorghiu, controlor la circ. III-a (Focșani), cu ancheta. S’a stabilit reaua credință a numitului factor, precum și delapidarea ce a săvîrșit. El a fost destituit și arestat. D. D. Voinescu, a fost numit inspector comunal al plășei (Negreni) în locul d-lui M. Nicolescu. Candidații respinși sau căzuți la examenul administratorilor de plasă, se pot prezenta la ministerul de interne spre a-și retrage actele. încasările din vînzarea produselor B- M. S. de la 1 .Aprilie pînă la 31 Maiü au dat un plus de lei 599.347 față cu încasările corespunzătoare din anul trecut, iar față cu prevederile bugetare au dat un plus de 1.688.408 lei. _____ In cursul lunei iulie, ministerul instrucțiunei a decis a se ține concurs pentru ocuparea catedrelor reînființate la școala de Baile-Art din Iașî. Vor cenzura dr.ii Vasile Costin pentru catedra de desemn după natură și antic, și A. D. Atanasiu pentru catedra de perspectivă, desemn geometric și caligrafie. Revizorul școlar din Iași a recomandat pe d. Ion Toma, învățător la școala din comuna Osoi ca să facă parte din cei 15 învățători cari vor face excursiuni instructive prin țară și prin localitățile locuite de romîni. D. general Averescu, ministrul de razboiu, s’a înapoiat erî venind dela Constanta. D-sa a vizitat tabăra regională dela Hagieni, a corpului III armată, de acolo s’a dus la Constanța. In această localitate s’a interesat demersul lucrărilor pentru construirea cazarmei reg. 13 artilerie. Acea cazarmă va fi terminată în curînd, iar la toamnă reg. 13 artilerie se va stabili la Constanța. Comitetul central al Ligei culturale, ales de congresul de la Galați s-a constituit în modul următor: Președinte: Sava Șomănescu, Vice-președinți Virgil Arion, general Balaban ; Secretar general N. Iorga , Casier Th. Dobrescu; Membrii D. Onciul, Principe Basarab Brîncoveanu, T. Tetu, Censori, D. Carp, V Dărăscu, D. Tăcu. In cursul saptămîneî trecute s'a ținut examenul medicilor-căpitani candidați la gradul de maior. Eli s’a dat rezultatul examenului la care au reușit următotorii d-nî medici căpitani: Gafencu M., din bat. 7 vînători; Mihăilescu Spirea, din bat. 1 vînători; Hachman G., din reg. 2 Vîlcea; Eliad D. Petre din bat. 2 vînători și Ionescu C. din reg. 26 Rovine. Comisiunea examinatoare a fost compusă din d-nii: general dr. Demosthene, președinte, colonel dr. Er. Petrescu și dr. Mihail, membri Astă seară. Luni, la Rașca venim a 12-a oară La răcoare, cu Brezeanu (Nae Mac-Mahon), Liciu, Toneanu, Demetriad, Niculescu, Maria Ciucurescu și întreaga trupă. La Răcoare cu cil se joacă mai mult, cu atîta publicul crește și risetele și aplauzele nu mai au sfîrșit. La Răcoare ia proporțiile unuia din cele mai strălucite succese ale teatrelor de vară. Cei ce vor să petreacă La Răcoare, să-șî oprească locurile de cu zi. Se știe că ministerul instrucțiunei făcuse cunoscut direcțiunilor școalelor secundare modificările aduse in regulamentul acestor școale în ce privește facerea mediilor pentru promovarea elevilor, modificări cari au apărut și în „Monitorul Oficial“. O circulară n<uă, sosită Vineri la școli, vine să modifice și acele modificări privitoare la promovarea elevilor. Sâmbătă dimineața d. Haret înștiințează telegrafic direcțiile școlilor secundare, că nici acele modificări nu sunt bune și să aștepte sosirea unei alte serii de modificări. Harem financiare Studiarea impozitelor directe. Planurile d-lui Costinescu.— O nouă repartizare a impozitelor directe. Anunțam era că d. Costinescu a dispus să se facă un studiu statistic asupra impozitelor directe. După informațile precise ce avem, suntem în măsură să arătăm ce se urmărește prin cercetarea acelor impozite. * D. ministru de finanțe a cerut să i se arate precis cari sunt veniturile provenite: 1) din impozitul funciar pe imobile urbane; 2) din cel pe proprietatea mare și mijlocie; 3) din taxa pe vii și 4) din taxa de trei la sută asupra salariilor funcționarilor. Datele statistice asupra celor patru feluri de impozite vor trebui comunicate d-lui Costinescu pînă la 1 Septembrie. D. ministru de finanțe ș’,a convins desigur că sarcinele ce le suportă proprietatea urbană sînt prea mari și că una din cauzele considerabilei urcări a chiriilor e și impozitul funciar prea exagerat. Pe de altă parte felul cum e repartizat acel impozit face ca el să fie prea împovărător pentru clădirile mici. In ce privește impozitul pe proprietatea rurală, d. Costinescu are cunoștință că proprietatea mijlocie e relativ mult mai încărcată de impozitul funciar decît proprietatea mare și deci se impune o mai dreaptă repartizare a acestui impozit asupra celor două feluri de proprietate. Asupra taxei pe vil. d. ministru iarăși dorește să facă o modificare și poate că de data aceasta va fi și ocazia de a scuti de taxa filoxerică pe numeroși țărani ale căror vii au fost distruse de filoxeră, fără ca el să le fi putut replanta. In ce privește taxa asupra salariilor funcționarilor, se pare ca d. Costinescu a ajuns la convingerea că ea constitue o mare nedreptate. In adevăr impunerea acelei taxe e un abuz pe care statul l-a făcut asupra funcționarilor, cari, ca toți cetățenii, plătesc dările obișnuite către stat, iar taxa pe salarii e un fel de patentă irațională și foarte împovărătoare, mai ales pentru funcționarii cu salarii mici și mijlocii, cari formează marea majoritate a acestei categorii de muncitori. Dacă d. ministru de finanțe își va traduce intențiile în legi, procedarea d-sale nu poate decît sa fie lăudată. Căci prin raționala repartizare a celorlalte impozite directe, se va scoate pentru stat un plus de venituri ce va fi cel puțin egal cu minusul provenit din reducerea taxei asupra salariilor și din scutirea țăranilor fără vis de taxa pentru filoxeră. C. Dem. Min striüii din strada Policie! Un tînăr funcționar traga un foc de revolver asupra amantei sale apoi se sinucide. Casa Burel Aseară pe la orele 8 și jumătate o dramă zguduitoare, care a emoționat pe toți cei cari au fost martori la ea, s’a petrecut în cunoscuții casa Bureli din str. Poliției No. 5. Această casă care are două fațade, una pe strada Poliției și alta pe strada Brutus, este locuită în majoritate de femei cu moravuri ușoare. Pe la orele sus arătate patru puternice detunături de armă mășunată, alarmînd întreaga vecinătate. Ce se întîmplase? Drama Vecinii, alergînd în grabă și ajungînd în fața camerei ce poartă No. 3, deschiseră ușa, însă râmaseră îngroziți la priveliștea ce li se înfățișă înaintea ochilor. Lingă o canapea aflată în apropierea a două ferestre, zăcea corpul chiriașei acelei camere, iar în jurul ei era o baltă de singe. Această femeie, nu era alta decit tînăra Didina Făgărășeanu, fiica unui cunoscut comerciant din Capitală. Ea locuia de mai multă vreme in casa Bureli, dimpreună cu o soră a ei, anume Virginia Pavelescu, divorțată. La picioarele canapelei era căt V un revlover din care lipseau patru floante. Ferestrele erau deschise, un glob de la lampă era spart pe o măsuță rotundă pe care ardea o lampă. Pe pat, erau aruncate o umbreluță roșie și o pălărie de pac a victimei. Nici o dezordine nu se putea observa in cameră, ceea ce dovedește că singuroasa dramă nu a fost precedată de nici o violență. Jos in stradă, mulțimea se adunase în jurul corpului unul tînăr, care se aruncase de pe fereastra camerei unde avusese loc drama, după ce mai întâi își trăsese trei glonțe de revolver in cap. Primul glonte a pătruns în regiunea frontală dreaptă și al doilea în partea occipitală; nenorocitul mai purta afară de asta, o rană profundă in creștetul capului. Drama s'a putut reconstitui astfel: Didina Făgărășeanu a fost împușcată de către amantul ei cu un glonț de revolver, care a pătruns lingă urechia dreaptă in regiunea occipitală. După cum s’ar putea deduce nenorocita a fost împușcată pro la spate. In urma acestora, atentatorul și-a tras două focuri de revolver în cap, apoi s’a urcat pe fereastra de unde s’a aruncat, dela etajul i jos în stradă. Cine este eroul dramei Eroul acestei drame este tînărul George Bălănescu, în virstă de 23 ani, funcționar la ministerul de finanțe, direcția R. M. S. El întreținea de mai mult timp relațiuni de dragoste cu Didina Făgărășanu, care avea o profesiune inevitabilă și căreia, de la o vreme Bălănescu începuse a-i pretinde sume de bani, ceea ce ea refuza întotdeauna și se pare că aceasta e cauza care l-a împins să atenteze la viața amantei lui. De vreo două zile 61 erau certați și Bălănescu nu mai venea pe la Didina Făgărășanu, însă în schimb se ducea la o altă demi-mondenă anume Eliza Wemüller, zisă Munteanu, care locuia în camera alăturată, la No. 1 și 2. Transportarea răniților „Salvarea" sosind la fața locului, procedă la transportarea răniților, ducînd pe Didina Făgărășanu la spitalul Colțel, iar pe Bălănescu la spitalul Brîncovenesc. Starea Didinei Făgărășeanu, deși gravă, nu este cu toate acestea disperată și sunt speranțe că va scăpa cu viață. Bălănescu însă a încetat din viață puțin timp după ce a fost adus la spital. Circumscripțiunea respectivă a deschis o anchetă. D. procuror Duca a instrumentat în tot timpul noptei această afacere senzațională.; C. Rhetondy • Telegrame din țară IAȘI, 8 Iunie.—In vederea procesului de mîine, a avut loc asta seară la orele 8 o consfătuire în localul, prefecture de poliție între prefect și organele polițienești. E vorba de a se lua măsuri riguroase, pentru ca procesul să se poartă judeca in liniște. — Mîine dimineață trupa de sub conducerea d-lui Niculescu- Buzan va părăsi orașul nostru pentru a merge la Bîrlad. Lumea regretă plecarea acestei trupe, care a repurtat serioase succese, și în special plecarea d-șoarei Betina Săvulescu, care căpătase toate simpatiile publicului ieșan. Dan GALAȚI, 8 Iunie.— Azi a avut loc o întrunirea a funcționarilor comerciali, pentru a protesta în contra patronilor cari nu vor să închidă prăvăliile la orele 9. După întrunire funcționarii au manifestat pașnic împărțind manifeste pe stradă. — Azi a avut loc întrunirile muncitorilor și antreprenorilor. — In dreptul Țiglinei s’a descoperit un cadavru. — Iăcindu-se o descindere la pietonii Dobrogeanu, s’a confiscat cărți poștale ilustrate cu subiecte religioase armenești. Damiro Ploești, 8 Iunie.—Azi s’a inaugurat cu deosebită solemnitate școala din cătunul Coțofenești, pendinte de comuna Mălăești. Au asistat d-nil Ionescu-Quintus deputat, inspectorul comunal și o mulțime de săteni. Au rostit cuvintări: învățătorul Costache, revizorul Tomescu și primarul Apostolescu. A urmat apoi un banchet. D. , , Dan GIURGIU. 8 Iunie. — "Astăzi, înplinindu-se 15 ani de la constituirea societăței de binefacere din localitate, s’a oficiat un parastas la catedrală în amintirea membrilor decedați ai acestei societăți. Serviciul divin a fost oficiat de arhiereul Galist Botoșeneanul, asistat de preoții catedralei. Apoi, cu muzica regim. 5 Vlașca în frunte, membrii societăței s’au îndreptat spre grădina Tatei, unde la orele 2 a avut loc un banchet care au luat parte și d-niî Ioan Lahovary, fost ministru și Const. Hiotu, membrii de onoare. S’au ridicat mai multe toasturi. Banchetul s’a sfîrșit la orele 3, GALAȚI, 8 Iunie. — Mîine la orele 32, principele Ferdinand sosește în orașul nostru. GALAȚI, 8 Iunie. — A fost găsit pe stradele orașului în nesimțire un anume Vasilache Vasiliu din cauză de insolație. — Poliția a confiscat 120 pîini de la brutarul Gherasim Vasilatos, găsit în neregulă. — Tot astăzi controlorul sanitar a confiscat o cantitate de carne de miel, de la casa lui Dimitrie Căpitanul din piața Veche. Carnea confiscată a fost aruncată în Dunăre. — D. Anton Sala a reclamat parchetului pe individul Const. Balaban, pentru flirtul unei biciclete. — In săpăturile făcute la casele Stavrescu din str. Mare, s’au descoperit oseminte omenești. — Băiatul Moritz Colin în etate de 14 ani, lucrător la zugravul Luhman, a căzut dintr’un balcon de la o înălțme de 6 metri, strivindu-se oribil. Pacientul a fost transportat de urgență la spital. CONSTANȚA, 8 iunie.— Consiliul comunal întrunindu-se, a hotărît să numească strada Călărașilor unde locuia defunctul primar Georgescu,strada Cristea Georgescu. — Astăzi pleacă la Tenedos vaporul „Principesa Maria“, cu tribunalul maritim și maiorul Ciu•lii, spre a face la fața locului ancheta în privința eșuărei vaporului de o stîncă. — Niște vagoane încărcate cu pietriș au scăpat pe linia ce duce la port. Ele s’au sfărîmat căzînd pe pantă, în capul bulevardului. Accidente nu au fost. — Au sosit elevii școalei de cavalerie, care se aflau la Cernavoda pentru studii. — S’a pescuit cadavrul unui pescar turc. Identitatea lui nu a putut fi stabilită. — Aseară a sosit d. general Averescu, care de la gară s’a dus direct pe crucișătorul „Elisabeta“ unde a luat masa. La ora 1 s’a înapoiat. De asemenea a sosit d. Vintilăi Brătianu. — Era a căzut o ploae torențială și grindină, care a făcut pagube printre semănăturile și viile din împrejurimile orașului. Cupletistul .Emil Dumitrescu repurtează succese în grădina Paradis împreună cu trupa sa. Din, 1 Erî după amiază funcționarii comerciali din Capitală s’au întrunit în număr mare în sala Băilor Eforiei pentru a protesta contra nerespectărei legei repaosului duminecal. Au vorbit d-niî Al. Georgescu, V. Cotescu, Vasile Georgescu, Bozescu, Horn și Ziegler, după care d. Georgescu a dat citire moțiunei prin care se hotărăște următoarele puncte: 1) Să se prezinte d-lui ministru de interne delegațiune dintre dînșii, care să-l roage, a impune aplicarea legei repauzului duminecal în țara întreagă, trimițind circulărî energice organelor administrative prin care să le invite la aceasta și să le facă răspunzătoare în cazuri de abatere sau toleranță a abuzurilor semnalate, introducînd astfel domnia legea și pentru oropsita dar numeroasa clasă a funcționarilor comerciali. ■2. Să se insiste pe lingă d. ministru de interne ca d-sa să determine direcțiunea consiliului sanitar să facă o serioasă inspecție prin toate magazinele din Capitală și țară, spre a se constata înspăimintătoarea lipsă de higiena a acestora și viața ce o duc unele ființe ale ucenicilor în aceste magazine, focare de infecție, și cari sunt ținuți a munci cite 18 ore pînă la 20 fără întrerupere, iar unii obligați a locui și dormi în aceste magazine în cari, în loc să-șî găsească odihna corpului își găsesc mormintul în care sunt asvîrliți la cea mai fragedă virstă. 3. Să se roage d. ministru de interne o sancțiune umanitară pe calea unei legi sau a chibzui reglementări prin care să se pună capăt abuzului muncei prea îndelungate de cite 18—20 ore, in toate zilele de lucru precum și in cele de sărbători, reglementînduse mai omenesc condițiile de muncă, cari ne decimează. 4. A se lupta cu energie pe toate căile legale, pentru legiferarea zilei a șaptea ca zi de odihnă pentru toți funcționarii comerciali, industriali și de birou și a sărbătorilor legale. Se alege apoi o comisiune compusă din d-nii Gr. Manea, ,Chiru Anastasiu, V. I. Costescu și I. Avacovici care să înmineze moțiunea d-lui ministru de interne. întrunirea s’a terminat la orale 7 seara. Tis. -linie 20 zi cit mai acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1508 1500 cîștigurî în suma de Lei 136. 950 cișupl cel mare în cazul ei inst iíofticgs este de: Lei 60.000 — afară de multe alte câștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 1[4 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 11 8 Los cl. Aceste losuri sunt cumpărate de la Colectară principală JFelix €}rnn A €©mp. ISiuroul central de vînzare a Loteriei Regatului Român — București. Str. Academiei No 1 — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă la premii în valoare de peste 25000 Și rare se compiia din: în strada Teilor, 208 DOUA CORPURI de CASE , LIBERE DE ORI CE SARCINĂ toate cameriJe complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile lareo Dgiîîelfts’eiier,, La Centrala“ Strada Carol, No. 62 DOUA POLIII de ASIGURARE pe VIATA (ZESTRE) în valoare de IdEJ 4000 a ®cc. de Asigurare „IdRICOtl" . DOUA TRÜSOURI in valoare de I.K5 1ÎOO lucrate în Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei 7^ KORAUS & LUGASSII arhrodita ț^st. — Calea Victoriei Ho. 34 — 0 MASINA de ~SGIÎS „STOBWER“ ggsqgt»rS‘t»o STS&& „RWaifflis © casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme e de Mașini de scris Multiplicat, etc., iíiren de copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 o mașina de cusut SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invenciune, fabricațiune garantată, din Magazinul S. K. țlfiEBEIMNEI. ^'‘'“Imgine^forier“ 5 DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie XALOSI WEISBLUTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețele pe margini_ UN ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ «ies». — INDUSTRIA MElANCI IA UCU — .........SOCIETATE IN COMANDITĂBulevardul Elisabeta I (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA ISO ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL“ tinatul. Abonamentului: Pe un an lei se, dînd dreptul la 1.» Jupoane de participare la premii. Pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 7 < újsoraim ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 3 CupiilllC. 1 Ionescu-Quintus a ținut un frumos discurs sătenilor zicînd că-șî va continua propaganda începută pentru obținerea votului universal.— Slavăț, Sulina, 8 Iunie. — Principele Ferdinand s’a reîntors la Ceamurlie cu vaporașul „Razelm“ la ora 6 seara din Dunărea veche unde a vînat toată ziua, îmbarcîndu-și pe rachiul „Ștefan cel Mare“ ce se afla acostat la mila 13. La Ceamurlie va rămîne toată noaptea, iar mîine dimineață va pleca la Galați de unde va lua trenul spre Bucuresci.Radttxmer IAȘI, 8 Iunie. — Aseară a sosit în localitate doctorul Dumitru Lascu ziarist cunoscut și candidat la deputăție din Oradea Mare. D. Lascu a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru articole publicate în ziarele romînești. El a fost primit de studenții din societatea „Solidaritate“ și apoi a venit, la sediul societăței unde a petrecut cîteva ore. D-rul Lascu e suferind. Mîine el pleacă la București și de acolo la Oradea Mare să-șî facă pedeapsa care e dublă fiindcă nu s’a prezentat la timp, înainte de plecarea d-rului Lascu se va da un banchet de studenți în onoarea oaspetului. % IAȘI, 8 Iunie.— Astăzi la orele 6 a avut loc o masă la Bolta recedată de studenți in onoarea d-lui dr. Lascu, care pleacă în noaptea asta la București. D. Lascu a exprimat părerea de a se convoca un congres al studenților romîni din toate țările, care să se ție la Iași. Itm ftKl IsM-jiliț EBersiali