Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)

1908-06-10 / nr. 1548

­a Marți 10 Linie 1908 CASA DE SCHIMB­­­U FUELS București,Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia tur sul pe ziua de 7 Iunie 1308 Curap. Vlad 4u­o Benta amor. ISUS nana. 90 25 90 75 46/„ , „ 1905 a. b. 90 25 90 75 *4 °/,, Rentă internă 90 75 91 25 4 ° 1o Oblig. Com­. Bac. 1­90S 86 — 86 50 4 ° 10 , » „ 1906 80 — 86 50 5% » , jud. 100 50 101 — 4Va „ » * I 91 25 92- 5 °­ o Scr. Func. rural 99 75 100 2.5 4 °­ o „ „ I 87 75 88 25 5% , „ urb. Bu. 9S 25 98 60 5% » » „ Iași 96 50 96 25 > Ac. R. Națională 1090 — 4110 — „ „ Agricolă 435 — 445 — , „ Sc. Buc. 120 - 130­ Ccr. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 124 — 125 50 Banc. franceze 101 — 102 — „ italiene 100 — 101 — „ robi. hîrtie 265 — 2­68 — . H?lutim cupoanele de la Benta 5 la­­ gută și 4 la sută expirate precum și cele cu scadența de 1 Iulie 1908. De a i­ ini pas îmi „­1KA“ Provenită din isvorul Valea Grajdului (jud. Botoșani) Autorizată de Stat.—1 Recomandată de D-niî Medici șefi de spitale ca superioară apelor minerale purgative. Combate cu succes : Con­stipasiuni­le cronice.— Congo-, «tiile «cazului.—Caturele cro­­­onice ale tubului «Iugestiv. —i l'Obesitatea.—Memo­roi­alele. —, i­­trăsimea tainici și toate știi­­­­rile congestive ale tubulu­i­i digestiv.­­ Produc o poftă de­ him­n care regulind funcțiuni­el digestive. ! finst plăcut. Dosă mică. Efect sigur. De vînzi­ra la toate farmaciile și j ! drogueriele din țară Sepozif general: Oii. I. PERíEpfiüS fi — Farmacist, Botosául — í l'Fpj*1) ■ ■ Jill I I B-na Dr. Risa Lupu-Dal Șori de Femei și Copii Consult. 3—5 p. m. 9 Strada Culmei, 9 (colț cu Strada Negustori)­­ DE VINZARE Casele si Calea Grill­et, 133 având 2 etaje compuse din 2 prăvălii, sală de restaurant și apartament de­zlocuit cu 7 camere . A se adresa d-lui avocat­­ Victor Al. Duculescu Str. Brezoianu, 26 V.“—“ fir. Natanson Dela Facultatea din Viena fost elev al prof. Nothnagel Specialist în : Boaleîn interae, și le­neral B-dul Elisabeta, Ho. 67 Ordin dela 4—6 p­m. LACUL­ SARAT Hotelul și Restaurantul POPESCU situat în fața Parcului Statului, s’a deschis de la 1 Maiü. Se găsesc odăi de la cele mai elegante pînă la cele mai modeste. Sunt și apartamente cu bucătărie. Persoanele cari angajează camere au mare avanta­j. Rog a vizita Hotelul înainte de a lua în altă parte. Portarul este în permanență la gară. Cu stimă Administrația Doctor len­teu Meal Boi Mlîaliaîi Hor Senile ilrimrg din Spitalul Brîncovenesc 15’a stabilit pe timpul verei la Călimăniești­u — ca me­ 3ic al statuálui­­ De vînsare Una pereche CAI de TRĂSURĂ parul murg închis, talia 15 jum­­ătate 7—8 ani, fără defect. A se adresa Calea Victoriei No. 185. Sa cumpărați pînă ce nu cereți prețurile Deposi- u­lui special P. Stoenescu Hotel de azanee. Constructor —Asociat Un inginer antreprenor a­­vta dl mai multe lucruri pu­blice și particulare în pers­pectiva­ cauză «a asociat un constructor priceput și serios dispunând de un capital de 20000 lei. Oferte lui» „CONS­TRUCTOR“ In Agenția de Pu­blicitate Carol Schulder 4/®. Str. Starageorgevici 18.­­Op.pw.Enric Lempart 1 0 Dentist de la Facultatea din Berlin 1­­ Strada Doamna­ 2 . Colț cu Calea Victoriei ș Dr. atolic Farfis dela facultatea din Viena a început deia practica sa medicală în al 10-lea an ca — Medic curant—­La iile Hersate (Ilililß) ȘAMPANIE ASTAZI: 9 Iunie (22) 1908 Răsftritul soarelui 4­33 a. m.—Apusul soarelui 8:02 p. m. GAJLIM0AR ortodox: Mart. Teodor Stratulat — Catolic Alois ffipmprin ^“torități.—Toate autoritățile sunt închise. — Judiciare. — l­luviiUlEtil Toate tribunalele sunt înschise. Espoziți —In rotonda Ate­neului expoziția pictorului Grotemeyer.—In sala Ateneului expoziția școalei de sericicultură și cea de țesătură a azilului „Elena Doamna“, secția normală Si WSÎÎî PîîSD Grădina Terasă a Berăriei și Restaurantului „I­a Car­­al­bu­l ObUIlj l»ați“- In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. »• concert de profesorul Ercule Fifferi de la conservatorul din Ibilcmo. Restaurant­e la carte și preț fix 1­00, 4 feluri. Specialitatea casei: bere á la Pilsen din fabrica Czolt. — Parcul ibetelișiimt. Trupa Lirică romînă sub conducerea d­-lui C. Grigoriu joacă: „Voevodul Țiganilor“, operetă. — Grădina Teatrului Path« Fréres (Bulevardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fie­care seară.—Grădini» Ambasadori . Trupa de operete va juca : „Visul unui vals“, operetă în 3 acte.—Grădina Rașca: Trupa de artiști al Teatru­lui Național joacă: „La răcoare“, comedie localizată de d. Emil D. Fagure­as Societatea M pa înmiii Inaugurarea atelierului din Brăila BRAILA, 8 Iunie." — Societatea de patronagiu, din Brăila și-a inaugu­rat azi dimineață, cu mare solem­nitate, ate­lierul-internat al copiilor abandonați moralmente și azilul de infirmi, ambele situate în pro­ul local, din strada Ștefan cel mare, No. 248 și 250. D. Ch. Ferechide, primul preșe­dinte al Cur­ței de Casație, care ur­ma să vie la Brăila, a fost repre­zentat prin d. Stătescu procuror general al aceleași Curți. De altfel a asistat toată elita brăileană, mulți magistrați, repre­zentanții tuturor autorităților civile și un public numeros. Serviciul divin a fost oficiat de protoereul județului Didicescu, în­conjurat de mai mulți preoți și de corul catedralei Sf. Neculai. I­. Const. Alessiu, deputat și președintele filialei, luînd cuvîn­­tul spune că mulțimea selectă a­­dunată la festivitatea de azi, a dovedit cu atît mai mult nobleță de suflet, cu cit ea a venit să fa­că un act de înaltă solidaritate socială. Până acum s’a speculat prea mult calitatea umană să­răcimea a ajuns să fie o marfă de speculă și a servit multora ca un izvor de belșug și trîndăvie. Societatea de patronagiu a ve­nit însă să impună milei publicu­lui pe cei ce o merită și să scu­tească populația de priveliștea u­­rîtă a cerșetoriei de meserie. In al doilea rînd, spune d. Alessiu, societatea aceasta a revărsat ac­tele ei binefăcătoare și asupra copiilor abandonați, acelor vlăs­tare fragede cari, lăsate în voia soartei de niște părinți sărmani, sau răi, au ajutat să furnizeze penintenciarelor un îngrozitor contigent de vicioși și declasați. Această societate și-a luat­ sarcina de a înlocui pe acei dintre părinți cari împedicați de împrejurări, n’au putut îndeplini rolul de e­­ducatori față de copiii lor și obli­gațiile morale față de societate. Mulțumește d-lui Stătescu pen­tru cinstea de a fi participat la această solemnitate, prefecturei, primăriei, poliției și magistratu­­rei pentru rîvna ce au depus pen­tru binele acelor ce au nevoe de protecția umană. D. D. Ionescu, primarul, spune că consiliul comunal a oferit cu încre­dere societăței de patronagiu mo­destele mijloace de care a dispus, și speră că viitoarele consilii își vor­ face și ele datoria pentru a asigura existența acestei opere de binefa­cere. Mișcat de nenorocirea atîțior se­meni ai noștri, dați-mî voe, încheie primarul, să mă înscriu cu 10.000 lei, în rentă, pentru ajutorarea co­piilor abandonați. D. dr. B­arati se ridică contra ace­lora cari­ pierd­­ zeci de mii de­ lei la masa verde și nu sacrifică un ban pentru­­ acte de binefacere. Face un 2 DIN MIEAȚA 0 AIM a priBja lat lililsr. Ziarul „Dresdener Neuste Nachrichen“ publică cîteva note interesante pentru o mai bună caracterizare a prințului Eulen­­burg. Gazeta în chestiune se o­­cupă de moartea consilierului in­tim Pierson, locțiitorul contelui Hochberg, de la intendența gene­rală a teatrului regal din Berlin Ziarul din Dresda scrie urmă­toarele : Consilierul intim Pierson care conducea afacerile teatrului pre­cum și ale contelui Hochberg, a­­flă într’o bună zi că asupra lui planează o sumă de bănueli, e umilit și calomniat fără de mo­tiv. Pe autorul acestor calomnii Pierson nu-l cunoștea și cum e­­ra bolnav de inimă, toate aceste bîrfele erau adevărată otrava pentru sănătatea lui. Contele Hochberg știa care e calomniatorul, și fiindcă ținea atît de mult la consilierul Pier­son, și ca om și ca funcționar superior, demn și conștiincios, îi destănui numele: Principe­le Fi­lip Eulenburg. Pierson știa cît cîntărește nu­mele acesta, un nume mai greu decit al lui Bismark. Un om de care nu te poți atinge... Ce putea să facă Pierson într’o asemenea afacere de onoare, cînd adversa­rul sau din palatul Liebenberg se bucura de toată prietenia și încrederea împăratului Wilhelm II?Omul datoriei nu trebue sa stea mult la cumpănă, trebue să aleagă. El a mers atunci la Eu­lenburg și i-a cerut să recunoas­că că l'a calomniat. Tribunalul din Liebenberg în­­să, nu era niciodată prietenul re­­plicelor aspre. Și prințul se „îm­bolnăvi“. Dar termenul se apro­pia, era încă un interval sepr, ca­re dădea dreptul lui Pierson să dea în judecată pe Eulenburg. Și la 24 Decembrie 1901, Pier­son ridică acuzarea. Omul greu bolnav luă pozițiune de răzbu­nare față de bărbatul a­tot­pu­ternic „bolnav“ și el, boală ,însă ce nu-l împedică să ia parte la vînătoare și alte petreceri. Filip de Eulenburg și-a retras apoi în scris calomniile sale. Cînd Pierson a murit, autorită­țile în drept s’au putut încredin­ța de cinstea­ sa exemplară, de modul de administrare­­ a lui Pierson cu toată exactitatea. , Contele Hochberg și prințul de Dohna Sehlobitter, Richard Wil­helm Ludwig, cari știau toată procedarea lui Eulenburg nemai­puteînd de mîhnire de moartea unui om atît de cinstit ș­i de fo­los ca Pierson, provenită ".Un bîrfelile homo­sexualului Eulen­­burg—au adresat o violentă scri­soare acestuia, exprimîndu-și toa­tă scîrba ce le inspiră el, nu­­mindu-l în același timp și cri­minal. Scrisoarea aceasta,­ în care se descrie caracterul lui Eulenberg, de către foștii prieteni al lui. Jung expozeu al'activitate! societa­te! și spune că nu se poate dovedi altfel mila aproapelui decît contri­buind regulat la întreținerea insti­tuției a cărei inaugurare a avut loc azi. Aduce elogii meritate d-lui I. R. Opran magistrat, și secretar ge­neral al societăței. D. Stătescu, procuror de secție la casație, spune că a citit cu emoție invitația societăței și că se simte fericit că a putut asista la această festivitate, care­ dovedește ce mult bine poate face inițiativa particula­ră cînd nu-i lipsește m­vna și dragos­tea de muncă. Se întoarce la Bucu­rești cu impresia cea mai plăcută și se crede obligat de a împărtăși și colegilor săi bucuria de a fi vă­zut cel mai frumos oraș al țării scă­pat de plaga cerșetoriei. Incheindu-se cu aceasta seria dis­cursurilor, invitații sînt rugați să a­­siste la masa comună a infirmilor S’a servit la urmă șampanie invi­taților. „ Boia Bâfrîntia al Ofifsrilor Se știe că mai înainte cine îm­brățișa cariera armelor murea în ea. Căci se vedeau generali foarte bătrâni care nu erau scoși la pen­sie niciodată. De ce ? Mai înainte viața era altfel și milităria n’a­­j­unsese o știință grea și o mese­rie și mai grea ca acum. Milita­rul ca și medicul trebuie să în­vețe mereu, căci progrese mari se fac pe zi ce trece și trebuie să fie la curent cu ele. Intr’o revistă­­ umoristică Flie­gende Blätter din München era o­­dată o caricatură care totuși cu­prindea mult adevăr: doi colo­neli bătrâni, cari făcuseră campa­nia de la 1870—71 se plimbau în­­nalți, drepți, voinici, iar pe lingă ei treceau doi căpitani din vre­mea de față, tineri, dar deja gîr­­boviți, slabi, ca vai de lume, du­cînd la subțioară planuri, hărți geografice, cărți de tactică, stra­tegie, etc. Concluzia ce trăgea cititorul se subînțelegea lesne. D. colonel dr. Grigore Petrescu, fost mulți ani directorul Institu­tului Medico-militar și unul din cei mai eminenți medici militari, a scos acum o carte întitulată : Bătrînețea 60 ori 63, studiu medico-filosoiic.­ D. dr. Petrescu își începe ast­fel opera : „Prin gazete se vintură de cit­­va timp chestiunea virstei limite a generalilor în armata noastră ; este o cercare spre a se vedea cum e primită ideia in public sau e un simplu fapt divers, care a­­pare periodic in gazetele politice, ca umplutură, în lipsă de altă ma­orie , puțin importă. Noi vom trata­ această chestiune din punc­­tul de vedere medical cu aplica­­țiune la aptitudinea pentru ar­mată, întrucît privește virața ex­tremă unde militarul mai poate aduce servicii efective Patriei sale pe cîmpul de luptă. Ce ni s’a zis despre bătrînețe ? După unii bătrînețea începe la patruzeci de ani, ba chiar la trei­zeci și șase , după alții la 60 ba chiar la 65. Faptul este că între a­­ceste două limite începem a da înapoi sub multe raporturi. Cui ii place să vorbească de bătrinețe ? Cine o laudă ? Cine ’i găsește a­­vantagii ? Senectus ipse­morbus! a zis Cicerone, iar poporul din Transilvania citită: Tinerețe, haine bune, " Pentru voi capul 'mi-aș pune, Bătrînețe, haina rele, Frică 'mi-e col cădea ’n ele! D. dr. Gr. Petrescu face o gre­­șală de reproduce la început pă­rerile unor scriitori ca : Schopen­hauer, Max Nordan, Lengel, Met­­chnikoff, Boy-Teissier pentru a demonstra că bătrînețea, e rea, că trupul omulul bătrîn slăbește etc. etc. Aceste lucruri sînt evidente și ori­ce argument întru susține­rea lor e de prisos, cum e­ de pri­sos să demonstrezi că noaptea e întuneric și nu o lumină ca ziua. Autorul cărții în chestiune, are părți interesante datorite specia­lității sale și observațiuni­ier­n­­delungate strînse în lunga sa ca­rieră medicală. D-sa ne arată cu competență care sînt factorii de­precierii organice și îmbătrînirea precoce la militari , îl i­a pe ofițer de pe băncile școalei militare și­­ studiază pină la o virstă înaintată. „Către 55 de ani, un ofițer care a muncit mult, fie la front, fie la alte direcțiuni, se poate considera ca bătrîn chiar dacă nu a fost supus influenței factorilor producători de boale, de care am vorbit mai sus. Aptitudinele sale fizice pentru serviciul de front scad în mod în­vederat și nu mai este prudent a-1 faae să i­a parte la exercițiurî violente, căci e periculos pentru organizmul său, al cărui coeficient de rezistență a scăzut. Oștirea ro­mânească a pornit în campanie la 1877, cu niște oameni atît de va­lizi cum nu cred că va fi dat a mai vedea. Dintre ofițeri (abstrac­ție fac de cei cițiva rezerviști) cel mai bătrîn n’avea patruzeci și cinci de ani (afară pe vr’o 4—5). Aceasta explică aviutul cel incom­parabil al acestei armate de elită, precum și rezistența cea mare la oboseli și la lipsuri de tot felul, indurate, în timp de mai bine de un an. E prudent a face să meargă pe jos, zile întregi, câte 10—12 ore pe zi, prin vine, prin ploaie și ză­padă, sau prin arșița toridă a zilei de vară, pe un ofițer în vârstă de 50 de ani ? E prudent a face să umble călăreții? 8—10 ore pe zi, pe un colonel de infante­rie sau de cavalerie care a trecut de 55 de ani ? Ba a-1 pune să sară ob­­stacolo, să treacă gîrle etc. ? Da, se poate pentru o zi, două, cu pre­țul unei sforțări supraomenești, cu acela al unei oboseli și incapaci­tăți de lucru care durează mai multe zile. Și apoi in campanie oboselile se țin lanț, săptămîni și luni întregi. Putem noi cere și impune o astfel de rezistență? E prudent, în fine și admis­ d­a că vom putea vedea un general de cavalerie în etate de 60—63 de ani, șarjînd în fruntea regi­mentelor, pentru a respinge și a da goană perzistentă dușmanului ? La ce fapta da arme ne putem aștepta de la un astfel de bătrin ? * Ca concluzie dr. Petrescu zice : „Intr’o profesie unde aliția fac­tori concură, grație unor împreju­rări speciale, a d­teriéra organis­mul omenesc, a aduce în mod pre­coce bătrînețea dat fiind că tre­­bue să avem, potrivit cerințelor vremei, nu o armată de timp de pace, ci o armată de o mobilitate extremă, de o rezistență însem­nată, ai cărei toți factori cari o­­ompun, să îndeplinească în cel mai înalt grad, toate condițiunile de validitate trupească și men­tală, pe lângă aptitudinele speciale cerute celor cari o conduc, căpă­tate prin studii și e­xperiențe, cred că vîrsta la care trebuie limitată cariera ofițerului este de 48—58­­ mi, adică de 48 pentru cei infe­riori și de 58 pentru cei supe­riori și generali. „Gîndesc că nu trebuie a ține in rîndurile armatei pe ofițerul is­tovit de puteri pe considerentul că e un vechiu militar, că a adus servicii însemnate, etc. Un astfel de ofițer pierde din prestigiu din­­naintea subalternilor săi și gustul său pentru carieră e mai­ slăbit....“ SERBĂRI ERi Duminică 8 Iunie, a avut­ loc în parcul Libertăței o mare serbare de vară organizată de soc. ,,Bas-Zion“, care întreține o școală de fete în str. Emigratului No. 16. Cu toate că începuse ploaia, un­­ public numeros r­einnt s?>-«a dea ■olul pentru nobilul scop ce'l are aceasta societate. Dintre numeroasa asistență am putut remarca pe d-rele: Rașela și Aurica Zeltzer, Till Silberman, Bauling, dir. școaleî, Keil, Gold­stein, Aurica Brand, Florica Brand, d-ră de onoare, Marioara Brand, etc. Iar dintre tineri pe: Isac Al­­mosnino, I. Schonberg. cav. de o­­no-are, R. Ițescu, B. Iosef, I. Ro­­zenstein, Marcus, Kindler, Di­ver, Schartz, Scheffer, Bernat Io­­sef, Muster, S. Leibovicî. K ibric Solomon, Adolf Kaufman, Sa­muel Brand, etc. Munca ce a depus’o întreg co­mitetul în frunte cu harnicul său președinte, d. S. Zeltzer, a făcut ca reușita serbărei să fie satis­făcătoare. .. Serbarea s’a terminat la orele 1 noaptea, ducând fiecare cu sine o frumoasă impresie. Art. Martorii d-lui căpitan Cantacu­­zino întiniindu-se cu aceia al d-lui maior Sturdza, l-au trimis să ceară mai întlia satisfacție d-lui căpitan Cătuneanu dela Craiova. Se spune că d. căpitan Canta­­cu­zino a primit cam aspru pe martorii d-lui maior Sturdza, în­cit aceștia au fost nevoiți să se plîngă șefilor d-lui căpitan Can­­tacuzino. Cu începere de la 7 Iunie s’a in­terzis exportul nutrețului de orice fel precum: fiu, paie, lucerna, tri­foi și mei. _____ Sînt vacante 12 ore de limba română în București, în învăț­ă­­mîntul profesional de băeți. D-ni­ farmaciști C. Ține și Ra­­coviță Nicolae, se numesc în func­țiunea de membrii ai comisiunei farmaceutice de pe lingă consi­liul sanitar superior, în locurile vacante, „Monitorul Oficial“ publică mai multe decrete pentru recunoașteri votate în anul trecut. D. inginer Nicolae Saegiu, aflat în disponibilitate, a fost rechemat în cadrul de activitate, al corpu­lui teh­nic. Sa primit demisia d-lui inginer Săpunariu Gheorghe, din postul de șef de secție în administrația c. f. r. In învățământul secundar al băeților sunt vacante următoarele grupe de ore de curs: La Botoșani: desemnul liniar 6 ore, desemnul 3 ore, caligrafia 3 ore; La Buzau: religia 10 ore; La Roman: muzica 8 ore. De asemenea în învățămîntul profesional al fetelor e vacantă: La Buzäü: religia 2 ore. D. I. L. Caragiale se va reîntoarcă zilele acestea la reședința d-sale din Berlin. Asociația presei societăților sa­vante din Paris, constituindu-șî biroul și comitetul, a ales ca se­cretar pe d. Arapu, redactor la ziarul ,,Le Matin“.­­—Starea sculptorului Dumitri F­ranasovici, care sa sinucis asal­­t.ă erî dimineața în Capitală, este foarte gravă. D. Ilie Dumitru Diaconu, a fost revocat din funcțiunea de primar al comunei Amărăștii de Sus (Romanațî). Ministerul de interne a revo­cat pe d-nir: Atanasie Achimescu, primarul comunei rurale Moldo­veni (Romanațî), C. A. Vișu, pri­­marul comunei Ivănești (Vaslui), Matei M. Dan, ajutorul de primar al comunei Berteștii de Sus (Bră­ila) și Piitru R. R. Buică, ajuto­rul de primar al comunei Zavalu (Dolj). Era după am­iazi a avut loc la berăria „Sărindar“ întrunirea funcționărilor suprimați pentru a se consfătui în vederea înfiin­țarei unei societăți. Factorul secund Tofan I,, de la­­ circumscripția a 17­ a. (Tulo­va), însăr­cinat și cu distribuirea produselor regiei a simulat că a fost prădat de bani și tutun, în valoare de 234­ lei. Direcția poștelor a însărcinat pe d. C. Gheorghiu, controlor la circ. III-a (Focșani), cu ancheta. S’a stabilit reaua credință a nu­mitului factor, precum și delapida­rea ce a săvîrșit. El a fost destituit și arestat. D. D. Voinescu, a fost numit ins­pector comunal al plășei (Negreni) în locul d-lui M. Nicolescu. Candidații respinși sau căzuți la examenul administratorilor de pla­să, se pot prezenta la ministerul de interne spre a-și retrage actele. încasările din vînzarea produselor B- M. S. de la 1 .Aprilie pînă la 31 Maiü au dat un plus de lei 599.347 față cu încasările corespunzătoare din anul trecut, iar față cu preve­derile bugetare au dat un plus de 1.688.408 lei. _____ In cursul lunei iulie, ministe­rul instrucțiunei a decis a se ține concurs pentru ocuparea ca­tedrelor reînființate la școala de Bai­le-Art­ din Iașî. Vor cenzura d­r.ii Vasile Cos­tin pentru catedra de desemn după natură și antic, și A. D. A­tanasiu pentru catedra de per­spectivă, desemn geometric și ca­ligrafie. Revizorul școlar din Iași a re­comandat pe d. Ion Tom­a, învă­țător la școala din comuna Osoi ca să facă parte din cei 15 învă­țători cari vor face excursiuni instructive prin țară și prin loca­litățile locuite de romîni. D. general Averescu, ministrul de razboiu, s’a înapoiat erî ve­nind dela Constanta. D-sa a vizitat tabăra regională dela Hagieni, a corpului III ar­mată, de acolo s’a dus la Con­stanța. In această localitate s’a interesat de­mersul lucrărilor pentru construirea cazarmei reg. 13 artilerie. Acea cazarmă va fi terminată în curînd, iar la toam­nă reg. 13 artilerie se va stabili la Constanța. Comitetul central al Ligei cultu­rale,­ ales de congresul de la Galați s-a constituit în modul următor: Președinte: Sava Șomănescu­, Vi­­ce-președinți Virgil Arion, general Balaban ; Secretar general N. Iorga , Casier Th. Dobrescu; Membrii D. Onciul, Principe Basarab Brînco­­veanu, T. Tetu, Censori, D. Carp, V Dărăscu, D. Tăcu. In cursul saptămîneî trecute s'a ținut examenul medicilor-că­­pitani candidați la gradul de maior. Eli s’a dat rezultatul exame­nului la care au reușit următo­­torii d-nî medici căpitani: Ga­­fencu M., din bat. 7 vînători; Mi­­hăilescu Spirea, din bat. 1 vînă­tori; Hachman G., din reg. 2 Vîlcea; Eliad D. Petre din bat. 2 vînători și Ionescu C. din reg. 26 Rovine. Comisiunea examinatoare a fost compusă din d-nii: general dr. Demosthene, președinte, colonel dr. Er. Petrescu și dr. Mihail, membri Astă seară. Luni, la Rașca ven­im a 12-a oară La răcoare, cu Brezeanu (Nae Mac-Mahon), Li­­ciu, Toneanu, Demetriad, Nicu­­lescu, Maria Ciucurescu și în­treaga trupă. La Răcoare cu cil se joacă mai mult, cu atîta publicul crește și risetele și aplauzele nu mai au sfîrșit. La Răcoare ia­ proporțiile unuia din cele mai strălucite succese ale teatrelor de vară. Cei ce vor să petreacă La Ră­coare, să-șî oprească locurile de cu zi. Se știe că ministerul instruc­țiunei făcuse cunoscut direcțiuni­lor școalelor secundare modifi­cările aduse in regulamentul a­­cestor școale în ce privește face­rea mediilor pentru promovarea elevilor, modificări cari au apă­rut și în „Monitorul Oficial“. O circulară n<u­ă, sosită Vineri la școli, vine să modifice și a­­cele modificări privitoare la pro­movarea elevilor. Sâmbătă dimineața d. Haret în­științează telegrafic direcțiile șco­lilor secundare, că nici acele modificări nu sunt bune și să aș­tepte sosirea unei alte serii de modificări. Ha­rem­ financiare Studiarea impozitelor directe. Planurile d-lui Costinescu.— O nouă repartizare a impo­zitelor directe. Anunțam era că d. Costinescu a dispus să se facă un studiu sta­tistic asupra impozitelor directe. După informațile precise ce a­­vem, suntem­ în măsură să arătăm ce se urmărește prin cercetarea acelor impozite. * D. ministru de finanțe a cerut să i se arate precis cari sunt ve­niturile provenite: 1) din impo­zitul funciar pe imobile urbane; 2) din cel pe proprietatea mare și mijlocie; 3) din taxa pe vii­ și 4) din taxa de trei la sută asupra salariilor funcționarilor. Datele statistice asupra celor patru feluri de impozite vor tre­bui comunicate d-lui Costinescu pînă la 1 Septembrie. D. ministru de finanțe ș’,a con­vins de­sigur că sarcinele ce le suportă proprietatea urbană sînt prea mari și că una din cauzele consi­derabilei urcări a chiriilor e și impozitul funciar prea exage­rat. Pe de altă parte felul cum e repartizat acel impozit face ca el să fie prea împovărător pentru clădirile mici. In ce privește impozitul pe pro­prietatea rurală, d. Costinescu a­­re cunoștință că proprietatea mij­locie e relativ mult mai încărca­tă de impozitul funciar decît pro­prietatea mare și deci se impune o mai dreaptă repartizare a aces­tui impozit asupra celor două fe­luri de proprietate. Asupra taxei pe vil. d. minis­tru iarăși dorește să facă o mo­dificare și poate că de data aceas­ta va fi și ocazia de a scuti de ta­xa filoxerică pe numeroși țărani ale căror vii au fost distruse de filoxeră, fără ca el să le fi putut replanta. In ce privește taxa asupra sa­lariilor funcționarilor, se pare ca d. Costinescu a ajuns la convin­gerea că ea constitue o mare ne­dreptate. In adevăr impunerea a­­celei taxe e un abuz pe care sta­tul l-a făcut asupra funcționari­­lo­r, cari, ca toți cetățenii, plătesc dările obișnuite către stat, iar taxa pe salarii e un fel de paten­tă irațională și foarte împovără­toare, mai ales pentru funcționa­rii cu salarii mici și mijlocii, cari formează marea majoritate a acestei categorii de muncitori. Dacă d. ministru de finanțe își va traduce intențiile în legi, pro­cedarea d-sale nu poate decît sa fie lăudată. Căci prin raționala repartizare a celorlalte impozite directe, se va scoate pentru stat un plus de venituri ce va fi cel puțin egal cu minusul provenit din reducerea taxei asupra sala­riilor și din scutirea țăranilor fără vis de taxa pentru filoxeră. C. Dem. Min striüii din strada Policie! Un tînăr funcționar traga un foc de revolver asupra amantei sale apoi se sinucide. Casa Burel­ Aseară pe­ la orele 8 și jumătate o dramă zguduitoare, care a emo­ționat pe toți cei cari au fost martori la ea, s’a petrecut în cunoscuții casa Bureli din str. Poliției No. 5. Această casă care are două fa­țade, una pe strada Poliției și alta pe strada Brutus, este locuită în majoritate­ de femei cu moravuri ușoare. Pe la orele sus arătate patru pu­ternice detunături de armă m­ășu­­nată, alarmînd într­eaga vecinătate. Ce se întîmplase? D­rama Vecinii, alergînd în grabă și a­­jungînd în fața camerei ce poartă No. 3, deschiseră ușa, însă râ­maseră îngroziți la priveliștea ce li se înfățișă înaintea ochilor. Lingă o canapea aflată în apro­pierea a două ferestre, zăcea corpul chiriașei acelei camere, iar în ju­rul ei era o baltă de singe. Această femeie, nu era alta de­cit tînăra Didina Făgărășeanu, fiica unui cunoscut comerciant din Capi­tală. Ea locuia de mai multă vreme in casa Bureli, dimpreună cu o soră a ei, anume Virginia Pave­­lescu, divorțată. La picioarele canapelei era căt V un revlover din care lipseau patru floante. Ferestrele erau deschise, un glob de la lampă era spart pe o măsuță rotundă pe care ardea o lampă. Pe pat, erau aruncate o um­breluță roșie și o pălărie de pac a victimei. Nici o dezordine nu se putea ob­serva in cameră, ceea ce dovedește că singuroasa dramă nu a fost pre­cedată de nici o violență. Jos in stradă, mulțimea se­­ a­­dunase în jurul corpului unul tî­năr, care se aruncase de pe fe­reastra camerei unde avusese loc drama, după ce mai întâi își tră­sese trei glonțe de revolver in cap. Primul glonte a pătruns în re­giunea frontală dreaptă și al do­ilea în partea occipitală; nenoro­citul mai purta afară de asta, o rană profundă in creștetul capu­lui. Drama s'a putut reconstitui astfel: Didina Făgărășeanu a fost împușcată de către amantul ei cu un glonț de r­evolver, care a pă­truns lingă urechia dreaptă in re­giunea occipitală. După cum s’ar putea deduce nenorocita a fost împușcată pro la spate. In urma acestor­a, atentatorul și-a tr­as două focuri de revolver în cap, apoi s’a urcat pe fereastra de unde s’a aruncat, dela etajul i jos în stradă. Cine este eroul dramei Eroul acestei drame este tînă­­rul George Bălănescu, în virstă de 23­­ ani, funcționar la minis­terul de finanțe, direcția R. M. S. El întreținea de mai mult timp relațiuni de dragoste cu Didina Făgărășanu, care avea o profe­siune inevitabilă și căreia, de la o vreme Bălănescu începuse a-i pretinde sume de bani, ceea ce ea refuza în­totdeauna și se pare că aceasta e cauza care l-a îm­pins să atenteze la viața­­ amantei lui. De vreo două zile 61 erau cer­tați și Bălănescu nu mai venea pe la Didina Făgărășanu, însă în schimb se ducea la o altă demi-mondenă anume Eliza We­­müller, zisă Munteanu­, care lo­cuia în camera alăturată, la No. 1 și 2. Transportarea răniților „Salvarea" sosind la fața locu­lui, procedă la transportarea ră­niților, ducînd pe Didina Făgă­rășanu la spitalul Colțel, iar pe Bălănescu la spitalul Brîncove­nesc. Starea Didinei Făgărășeanu, de­și gravă, nu este cu toate aces­tea disperată și sunt speranțe că va scăpa cu viață. Bălănescu însă a încetat din viață puțin timp după ce a fost adus la spital. Circumscripțiunea respectivă a deschis o anchetă. D. procuror Duca a instrumentat în tot timpul noptei această afacere senzațională.; C. Rheton­dy • Telegrame din țară IAȘI, 8 Iunie.—In vederea pro­cesului de mîine, a avut loc as­­ta seară la orele 8 o consfătuire în localul, prefecture­ de poliție într­e prefect și organele poliție­nești. E vorba de a se lua măsuri ri­guroase, pentru ca procesul să se po­artă judeca in liniște. — Mîine dimineață trupa de sub­­ conducerea d-lui Niculescu- Buzan va părăsi orașul nostru pentru a merge la Bîrlad. Lumea regretă plecarea acestei trupe, care a repurtat serioase succese, și în special plecarea d-șoarei Betina Săvulescu, care căpătase toate simpatiile publicului ieșan. Dan GALAȚI, 8 Iunie.— Azi a a­­vut loc o întrunirea a funcționa­rilor comerciali, pentru a pro­testa în contra patronilor cari nu vor să închidă prăvăliile la orele 9. După întrunire funcționarii au manifestat pașnic împărțind ma­nifeste pe stradă. — Azi a avut loc întrunirile muncitorilor și antreprenorilor. — In dreptul Țiglinei s’a des­coperit un cadavru. — I­ăcindu-se o descindere la pietonii Dobrogeanu, s’a confis­cat cărți poștale ilustrate cu su­biecte religioase armenești. Damir­o Ploești, 8 Iunie.—Azi s’a inaugu­rat cu deosebită solemnitate șco­a­la din cătunul­­ Coțofenești, pen­dinte de comuna Mălăești. Au asistat d-nil Ionescu-Quin­­tus deputat, inspectorul comunal și o mulțime de săteni. Au rostit cuvintări: învățătorul Costache, revizorul Tomescu și primarul Apostolescu. A urmat apoi un banchet. D. , , Dan GIURGIU. 8 Iunie. — "Astăzi, în­­plinindu-se 15 ani de la constitui­rea societăței de binefacere din lo­calitate, s’a oficiat un parastas la catedrală în amintirea membrilor decedați ai acestei societăți. Servi­ciul divin a fost oficiat de arhiereul Galist Botoșeneanul, asistat de pre­oții catedralei. Apoi, cu muzica regim. 5 Vlașca în frunte, membrii societăței s’au îndreptat spre grădina Tatei, unde la orele 2 a avut loc un banche­t care au luat parte și d-niî Ioan La­­hovary, fost ministru și Const. Hio­­tu, membrii de onoare. S’au ridicat mai multe toasturi. Banchetul s’a sfîrșit la orele 3, GALAȚI, 8 Iunie. — Mîine la ore­le 32, principele Ferdinand sosește în orașul nostru. GALAȚI, 8 Iunie. — A fost găsit pe stradele orașului în nesimțire un anume Vasilache Vasiliu din cauză de insolație. — Poliția a confiscat 120 pîini de la brutarul Gherasim Vasilatos, găsit în neregulă. — Tot astăzi controlorul sanitar a confiscat o cantitate de carne de miel, de la casa lui Dimitrie Căpita­nul din piața Veche. Carnea confis­cată a fost aruncată în Dunăre. — D. Anton Sala a reclamat par­chetului pe individul Const. Bala­ban, pentru flirtul unei biciclete. — In săpăturile făcute la casele Stavrescu din str. Mare, s’au desco­perit oseminte omenești. — Băiatul Moritz Colin în etate de 14 ani, lucrător la zugravul Luh­­man, a căzut dintr’un balcon de la o înălțme de 6 metri, strivindu-se oribil. Pacientul a fost transportat de urgență la spital. CONSTANȚA, 8 iunie.— Consi­liul comunal întrunindu-se, a hotărît să numească strada Că­lărașilor unde locuia defunctul primar Georgescu,­­strada Cristea Georgescu. — Astăzi pleacă la Tenedos va­porul „Principesa Maria“, cu tri­bunalul maritim și maiorul Ciu­­•lii, spre a face la fața locului ancheta în privința eșuărei va­­porului de o stîncă. — Niște vagoane încărcate cu pietriș au scăpat pe linia ce du­ce la port. Ele s’au sfărîmat că­­zînd pe pantă, în capul bulevar­dului. Accidente nu au fost. — Au sosit elevii școalei de ca­valerie, care se aflau la Cernavoda pentru studii. — S’a pescuit cadavrul unui pescar turc. Identitatea lui nu a putut fi stabilită. — Aseară a sosit d. general A­verescu, care de la gară s’a dus direct pe crucișătorul „Elisabeta“ unde a luat masa.­­ La ora 1 s’a înapoiat. De asemenea a sosit d. Vintilăi Brătianu. — Era a căzut o ploae torenția­lă și grindină, care a făcut pagu­be printre semănăturile și viile din împrejurimile orașului.­­ Cupletistul .Emil Dumitrescu repurtează succese în grădina Paradis împreună cu trupa sa.­­ Din, 1 Erî după amiază funcționarii comerciali din Capitală s’au în­trunit în număr mare în sala Băilor Eforiei pentru a protesta contra nerespectărei legei repao­­sului d­uminecal. Au vorbit d-niî Al. Georgescu, V. Cotescu, Vasile Georgescu, Bo­­zescu, Horn și Ziegler, după care d. Georgescu a dat citire moțiunei prin care se hotărăște următoare­le puncte: 1) Să se prezinte d-lui ministru de interne delegațiune dintre dînșii, care să-l roage, a impune aplicarea legei repauzului dumi­­necal în țara întreagă, trimițind circulărî energice organelor ad­ministrative prin care să le invite la aceasta și să le facă răspunză­toare în cazuri de abatere sau to­leranță a abuzurilor semnalate, introducînd astfel domnia legea și pentru oropsita dar numeroasa clasă a funcționarilor comerci­ali. ■2. Să se insiste pe lingă d. mi­nistru de interne ca­ d-sa să de­termine direcțiunea consiliului sanitar să facă o serioasă inspec­ție prin toate magazinele din Ca­pitală și țară, spre a se constata înspăimintătoarea lipsă de higi­ena a acestora și viața ce o duc unele ființe ale ucenicilor în a­­ceste magazine, focare de infec­ție, și cari sunt ținuți a munci cite 18 ore pînă la 20 fără întreru­pere, iar unii obligați a locui și dormi în aceste magazine în cari, în loc să-șî găsească odihna cor­pului își găsesc mormintul în ca­re sunt asvîrliți la cea mai frage­dă virstă. 3. Să se roage d. ministru de in­terne o sancțiune umanitară pe calea u­nei legi sau a chibzui re­glementări prin c­are să se pună capăt abuzului muncei prea în­delungate de cite 18—20 ore, in toate zilele de lucru precum și in cele de sărbători, reglementîndu­­se mai omenesc condițiile de­ muncă, cari ne decimează. 4. A se lupta cu energie pe toate căile legale, pentru legiferarea zilei a șaptea ca zi de odihnă pen­tru toți funcționarii comerciali, industriali și de birou și a sărbă­torilor legale. Se alege apoi o comisiune com­pusă din d-nii Gr. Manea, ,Chiru Anastasiu, V. I. Costescu și I. A­­vacovici care să înmineze moțiu­nea d-lui ministru de interne. întrunirea s’a termin­at la ora­le 7 seara. Tis. -linie 20 zi cit mai acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1508 1500 cîștigurî în suma de Lei 136. 950 cișu­pl cel mare în cazul ei­ inst iíofticgs este de: Lei 60.000 — afară de multe alte câștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 1[4 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 11­ 8 Los cl. Aceste losuri sunt cum­părate de la Colectară principală JFelix €}rnn A €©mp. ISiuroul central de vînzare a­ Loteriei Regatului Român — București. Str. Academiei No 1 — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă­ la premii în valoare de peste 25000 Și rare se compiia din: în strada Teilor, 208 DOUA CORPURI de CASE , LIBERE DE ORI­ CE SARCINĂ toate cameriJe complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile lareo Dgiîîelfts’eii­er,, La Centrala“ Strada Carol, No. 62 DOUA POLIII de ASIGURARE pe VIATA (ZESTRE) în valoare de IdEJ 4000 a ®cc. de Asigurare „IdRICOtl" . DOUA TRÜSOURI in valoare de I.K5 1ÎOO lucrate în Atelierele Speciale de Trusouri­­ pentru Mirese ale Casei 7^ KORAUS & LUGASSII arhrodita ț^st. — Calea Victoriei Ho. 34­ — 0 MASINA de ~SGIÎS „STOBWER“ ggsqgt»rS‘t»o STS&& „RWaifflis © casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pen­tru toate sisteme e de Mașini de scris Multiplicat, etc., iíiren de copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 o mașina­ de cusut SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima inven­ciune, fabricațiune garantată, din Magazinul S. K­. ț­lfiEBEIMNEI. ^'‘'“­Imgin­e^forier“ 5 DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie XALOSI WEISBLUTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețele pe margini_ UN ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ «ie­­s». — INDUSTRIA MEl­ANCI IA UCU — .........­­SOCIETATE IN COMANDITĂ­Bulevardul Elisabeta I (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA ISO ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL“ tinatul. Abonamentului: Pe un an l­ei se, dînd dreptul la 1.» Jupoane de participare la premii. Pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 7 < újsoraim ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 3 Cu­­pi­illlC. 1 Ionescu-Quintus a ținut un fru­mos discurs sătenilor zicînd că-șî va continua propaganda începută pentru obținerea votului univer­sal.— Slavăț, Sulina, 8 Iunie. — Principele Ferdinand s’a reîntors la Ceamur­­lie cu vaporașul „Razelm“ la ora 6 seara din Dunărea veche unde a vînat toată ziua, îmbarcîndu-și­ pe rachiul „Ștefan cel Mare“ ce se afla acostat la mila 13. La Ceamurlie va rămîne toată noaptea, iar mîine dimineață va pleca la Galați de unde va lua trenul spre Bucuresci.­Radttxmer IAȘI, 8 Iunie. — Aseară a sosit în localitate doctor­ul Dumitru Lascu ziarist cunoscut și candidat la de­putăție din Oradea Mare. D. Lascu a fost condamnat la 6 luni închi­soare pentru articole publicate în ziarele romînești. El a fost primit de studenții din societatea „Solidaritate“ și apoi a venit, la sediul societăței unde a petrecut cîteva ore. D-rul Lascu e suferind. Mîine el pleacă la București și de acolo la Oradea Mare să-șî facă pedeapsa care e dublă fiindcă nu s’a prezen­tat la timp, înainte de plecarea d-rului Lascu se va da un banchet de studenți în onoarea oaspetului. % IAȘI, 8 Iunie.— Astăzi la orele 6 a avut loc o masă la Bolta rece­dată de studenți in onoa­­rea d-lui dr. Lascu, care pleacă în noaptea asta la București. D. Lascu a exprimat părerea de a se convoca un congres al studenților romîni din toate ță­rile, care să se ție la Iași. Itm­ ftKl IsM-jiliț EBersiali

Next