Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)

1908-07-24 / nr. 1592

kuUi V .----M­­. xduLd PUBLICITATE*! CONCEDITĂ EXCLUȘI»! Agentie? de Publicitat« CAROL SCHULDER & Cei BUCUREȘTI str: SarateorgeTrel II—Telefon SV Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR Jo­cu­l 4 CONST. MILLE Abonamente cu premii ! Un an . ......................hei SO C Inni...........................11 3 luni . . § TELEFON» Direcțiunea No. 14­99 Capitală „ 14­10 Provincie și Străinătate No. 12|4 ®' cccccxxx^xccc^cccccc^o apare zilnic cu cele din urma știri ale nopței r­AWMWVW AWV­4WWM­ WWiViA WvVVvVVVV>AAAr­ rVVV­^rwVVVVVVVVVVV4vV^ Țăranii și nouile legi agricole . Aplicarea nouilor legi agricole, d­upă cum s’a și prevăzut, nu se tace fără necazuri. Treime însă să constatăm, că acolo unde au loc neînțelegeri, vina nu este cîtușî de puțin a țăranilor, ci a proprietarului. Astfel, din alte cazuri cunoaș­tem pînă acum, proprietarii și cu­ren­dașii sînt cei cari nu au a­­vut dreptate. Pe cînd țăranii vor să se conducă după cum scrie în lege, arendașul sau proprieta­rul, vor să se conducă după in­teresele lor. Întai zilele trecute veniseră in bi­rourile redacției noastre cîteva săteni de pe o moșie din Teleor­man. Veniseră bieții oameni să se plîngă nn contra nedreptăților ce li se fac de către proprietar, iare nu era grec sau evreu, ci român. — Nu putem, domnule, spuneau fei, să ne luăm grînele de pe cîmp, căci proprietarul ci­ că ne­am învoit altfel, nu după cum scrie­m­ lege. Noi i-am spus. .,Domnule, să facem așa cum scrie la articolul 2 din lege“. Noi ne temeam toți că țăranul va fi cel care nu va înțelege le­gea și nu va voi să se confor­meze ei, cînd iată că tocmai pro­prietarul Cel luminat, este cel re­calcitrant. Țăranul e cel care trebue să-i aducă aminte, că articolul 2 din lege glăsuește altfel decit proprie­tarul. In Doi] s’au întîmplat cazuri identice și probabil, că se intim­­plă și aiurea. Să sperăm că administratorii de plăși vor pune bună ordine și că neînțelegerile vor dispare. De altfel, nu toți proprietarii și arendașii sînt ca cei pe cari l-am citat. Sunt destui, cari pun interesele țărei și ale țăranilor mai presus de propriile lor interese. V. A. TELEGRAME EMn străin săiate Evenimentele din Tu­reia Furia tinerilor turci Constantinopole, 22 Iulie. — Personalitățile cele mai antipar­lice poporului, au reușit să scape prin fugă. Izzet-pașa care pînă acum cîteva zile era încă favoritul puternic al sultanului, a scăpat ca prin urechile acului, dar răzbunarea dușmanilor săi îl urmărește în străinătate. Comitelui tinerilor turci l'a de­clarat de trădător de patrie și la condamnat la moarte in contu­macie. Moșiile sale vor fi confis­cate. E drept că Izzet-pașa a fost atit de prevăzător ca să-și depună averea la băncile străine. Dorința tuturor de a-l face ne­­­vătămător e că Izzet-pașa se află in stăpinirea multor secrete și­­ amenință cu dezvăluirea lor. Faptul că nimeni nu se poate baza pe tinerii turci provoacă o­­mare îngrijorare. Comitetul pentru progres și u­­niune s’a stabilit în mod formal ca și un al doilea guvern, care dictează destituirea personagiilor ,­ce nu-i sînt simpatice, procedînd cu acelaș arbitrar cum procedau înainte favoriții sultanului. Comitetul acesta favorizează și aț­ță disprețul poporului pentru ambasadorii străini cari au u­­șurat fuga lui Izzet-pașa și a lui Melame. ,,ai. Căința sultanului Constantinople, 22 iulie. — Prin decretul prin care numește pe­ ministrul de externe Haki-bey ca ministru de instrucție, sulta­nul face o adevărată mărturisire a greșelilor sale. Sultanul a recunoscut că în ca­pul ministerului de instrucție trebue să stea un ministru care nu­ e numai funcționar, ci care trebue să poseadă și o oarecare cultură. In consecință Hașim-pașa fu revocat și Haki­ bey care e un om de știință cu o cultură euro­peană, a fost numit ca succesor al sau. Această iradea imperială spune lămurit că timp de 33 de ani de cînd e sultan, Abdul Hamid a clădit 30.000 școli, cel puțin pe hîrtie, dar a ținut în capul mi­nisterului instrucției oameni cari nu posedau nici o cultură. Revolutiunea tinerilor turci l-a făcut să recunoască acest lucru. Noul guvern are un caracter provizoriu F­ran­kfurt, 22 iulie. „Frank­furter Zeitung“, află din Constan­tinopol. Cercurile competente de aci sunt de părere că noul guvern are un caracter provizoriu­, deoa­rece in cabinetul actual se află m­ai multe persoane cari nu sunt in stare să se adapteze noului re­gim și noilei stări de lucruri. Cercurile tinerilor turci sunt foarte nemulțumite de încetinea­la cu care se aduc la îndeplinire, nouile dispozițiuni constituționale și cer ca membri cabinetului să fie înlocuiți cu persoane capabile pentru a nu se lăsa timp elemen­telor reacționare de a desfășura o nouă acțiune periculoasă țarei. Eliberarea tuturor pușcă­riașilor Constantinopole, 22 iulie. — Fri au fost golite toate închiso­­­rile din întreaga țară. N’au fost eliberați numai condamnații po­litici, ci, in urma ordinului sul­tanului, au fost eliberați toți con­damnații pentru furturi, omoruri și pentru toate crimele ordinare. Kici tinerii turci, nici guver­nele și­ opinia publică europeana nu înțeleg ce însemnează aceas­tă eliberare a criminalilor or­­d­inari. Prin toate străzile se zăresc figuri de oameni suspecți, vechi pușcăriași. E întrebarea dacă ln asemenea împrejurări liniștea de ptnă a­­cum va continua. Criminalii a­­ceștia, înainte de a fi puși în li­bertate, au fost puși să jure pe Coran, biblie sau evanghelie ca nu vor mai comite nici o crima toată viața lor. E îndoelnic dacă acest jurămînt o va opri de a comite vreun furt sau vreo cri­mă, atunci cînd li­ se va ivi pri­lejul de a o face. Presa turcă atacă cu ultima violență guvernul care trebue sa păzească viața și averea cetățe­nilor­ și prin actele lui expune pe aceștia din urmă la cele mai mari pericole. Se crede că sultanul a ordonat eliberarea­ criminalilor, ca o re­vanșă pentru că a fost silit să amnestieze pe condamnații po­litici. Resemnarea tinerilor turci Constantinopol, 22 iulie.­­ Par­tidul tinerilor turci a trebuit să se resemneze cu ideia că Izzet­­pașa rămîne pe bordul vaporului „Maria“ pe care se refugiase. Tinerii turci știui că, conform cu vechile-i tradițiuni, un vas care are pavilionul englezesc, nu va preda niciodată pe persoana care s’a­ refugiat pe dînsul; așa că „no­lens-volens“ ei lasă pe Izzet­­pașa să fugă în Europa și să se sustragă astfel justiției. Un zvon eludat Berlin, 22 Iulie.­­ Din Constan­tinopol se telegrafiază. Trei sute de soldați au venit aci Sîmbătă din Adrianopole, pen­tru a vedea pe sultan despre care se zvonise că ar fi fost împușcat. Atitudinea Romîniei Budapesta, 22 iulie. După o telegramă din București, cercu­rile competente de acolo au­ intern­țiunea de a se folosi cit vor putea mai bine­ de evenimentele din Turcia, pentru a obține avanta­­gii pentru româ­ii din Macedonia In curind se va fonda la Monas­­tir un ziar romanesc. Atitudinea aceasta, care cores­punde perfect cu relațiunile ami­cale dintre Romînia­ și Turcia, va contribui, după cure se speră în București, la ridicarea impor­tanței elementului euțo-vlah, ca element conservator și cultural și va mări interesul binevoitor al guvernului turcesc, pentru ri­dicarea culturală și națională a acestui element pacinic. Zvon despre demisia mi­niștrilor Constantinopole, 22 iulie.­ Zia­rul „Resimli Gazeta“ reproduce zvonul că marele vizir și ceilalți miniștri și-au dat demisiunea. Demisiunea marelui vizir nu a fost însă acceptată. Noul mare vizir Abdurrahmam­ Pașa Succesorul marelui vizir Said­ Pașa, este Abdurrahman Pașa fost ministru de justiție. Interview cu un ofițer turc Paris, 22 iulie. — U­n ofițer turc din statul major, care servise în corpul de armată din Adrianopo­le, a făcut următoarele declara­­tiorii corespondentului ziarului „Neue Freie Presse: — Cred că știrile cari vorbesc despre o contra­revoluțiune sunt exagerate, deoarece întreaga miș­care­ e neînsemnată. „Corpul al II-lea și al III-lea de armată din Adrianopole și Monas­tir sunt devotate mișcărea tineri­lor tu­rci. „Ambele corpuri au 11 diviziuni și numără 56 batalioane de miliții. La o asemenea forță numerică, cîteva sute de soldați nu joacă nici un rol. ,,Preoțimea merge mină în mi­nă cu tinerii turci". Din momentul în care armata e stăpînită de ide­ile tinerilor turci, guvernul nu poate rezista la cererile și dolean­țele lo­r. ,,Cererile tinerilor turci pot fi retrase, dar ele nu vor putea fi micșorate. „Tinerii turci vor să roage pe sultan să adopte reformele pre­conizate de­ dînșii și câtă vreme el va domni în­ chip constituțional nu trebue să se teamă că ți se va întimpla ceva“. Sosirea comitagiilor la Salonic Salonic, 22 iulie. — Zilnic conti­nuă să sosească șefi de bandă și numeroși comitagii greci din Grecia, Epir, Cretas Macedonia, apoi bulgari, sârbi, cuțo-vlahi. Cei mai mulți au o înfățișare sălbati­că. Cu toții se duc in câmpia Liber­tății unde se țin discursuri în toate limbile. Rușii și turcii din Tur­kestan Petersburg, 22 iulie.­­ Fostul guvernator general al Turkesta­­nului, generalul Subolici, atrage atențiunea ziarului „Betsch“ asu­pra pericolului ce decurge pen­tru Rusia din mișcarea pan-isla­­milică, după ce s-a răpit musul­manilor dreptul de vot în Rusia. Pe vremuri se făgăduise turci­lor din Turkestan că și dînșii vor lua parte activă la lucrările par­lamentare, totuși turcii au consta­tat curind că nu li s'a dat nici un loc în Parlament. Avînd în vedere că Turkestanul are o populațiune de zece milioa­ne de suflete, pericolul ce decurge din acest lucru reu e neînsemnat. Anglia trebue sa apere pe Izzet pașa Berlin, 22 iulie.— Berliner Ta­geblatt află din Constantinopole că Izzet pașa a cumpărat vapo­rul „Maria“. Izzet pașa e turc și în cosecință vaporul e un teritoriu turcesc. El era un mare dușman al An­gliei, așa că nu putea cere ajuto­rul acestei puteri, se zice însă că vaporul său plutește avînd pavi­lionul englezesc. Cu­ timp lucrul nu e încă bine stabilit și vasul poartă încă pavilionul englez, gu­vernul Angliei trebue să vegheze prin consulii săi, ca prestigiul și demnitatea acestei țări să fie res­pectată. In sensul acesta au fost date in­­strucțiuni de către ministrul de externe englez reprezentanților săi. Călătoria țarului Petersburg, 22 iulie.—Perechea imperială a sosit era la Peterhaf. Holera ln Hussa Petersburg, 22 iulie.—In orașul și in districtul din Astrahan au fost constatate pînă acum 34 ca­zuri de holeră și 16 morți; la Saratov 7 cazuri și un deces; la Tarițin 4 cazuri și un deces. Tulburările din Paris Paris. 22 iulie. —încălcările au continuat înaintea Bursei mancei și s’au operat multe arestări. Un indi­vid care căuta să liberez pe un prizonier, a tras cu revolverul în­­tr’un agent de poliție, dar nu l’a nimerit; glonțul se înfipse în pi­ciorul unui inspector al siguranței. Individul a fost imediat arestat. Numărul manifestanților se mă­rește în mod considerabil; circula­ția a fost oprită în mai multe locuri. Pe piața republicei trupele de ca­valerie au șarjat de mai multe ori; la orele 8 seara, se făcuse liniște pe piața republicei și trupele fură trimise la cazarmă. Pe ziua de est s-au făcut 15 ares­tări, cea mai mare parte dintre cei deținuți sunt anarhiști și aproape toți aveau revolvere. Reforma eleelor ale în Ungaria Budapesta, 22 iulie.­ Ziarele a­­nunță că guvernul nu a putut că­dea de acord asupra reformei elec­torale. In consiliul de miniștri tinut­ari s’au dat pe față mari neînțele­geri, unii dintre miniștri pronun­­țîndu-se contra sistemului votului plural. In consiliul de miniștri de azi se va lua deciziune definitivă, deoare­ce unii din miniștri pleacă chiar mîine în concediu. Călătoria regelui Serbiei Belgrad, 22 iulie.­Regele Pe­tru va pleca în străinătate nu­mai după ce convenția comer­cială cu Austro-Ungaria va fi vo­tată. Atunci abia se vor face demer­suri diplomatice în vederea a­­ceste­i călătorii. Prima vizită regele Petru o va face la Curtea din Viena, împăratul Wilhelm [la Stok­­holm Stockholm, 22 iulie.—In cursul prin zului de gală, regele Gustav și împăratul Wilhelm au schim­bat cuvintări, relevînd relatiu­­nile cordiale cari există de mult țnt­ p­­mbii suverani și popoa­rele lor. Baroneasa fasglmn mamă Frankfurt, SS Iulie.— ,,Frank­furter Zeitung“ află din Bruxel­les că baroneasa Vaughan, soția­­ morganatică a regelui Leopold I al Belgiei, ar fi dat naștere unui copil de sex masculin. Marea alegere! Patriarha­tul sârb Budapesta. 22 iulie.—Aseară la fi­rele 7 și jumătate s’a întrerupt consiliul de miniștri, pentru a fi continuat azi. Guvernul a decis să nu mai su­­pue aprobării împăratului Wilhelm alegerea patriarhului sîrb Znetano­­vici, alegere pe care guvernul o anu­lează. Guvernul austriac vroind să cumpere un balon Berlin, 22 iulie.­­ Doi ofițeri superiori austriaci, însoțiți de un general civil, au sosit ori la Ber­lin, unde au examinat balonul­­motor al maiorului Gross și balo­nul Parseval. De aci ei au plecat la Bodensee pentru a vedea balonul contelui Zeppelin. Călătoria de studii a acestor 2 ofițeri superiori e pusă în legătu­ră cu intențiunea comandamen­tului armatei austriace, care vrea să cumpere un balon cu cîrmă. Călătorii exploratorului Sven Hédin Stockolm, 22 iulie.­­ Legatiunea engleză de aci a primit știrea că exploratorul Sven Hédin a ajuns foarte sănătos la Rukinok, conti­­nuîndu-și călătoria la Ladakh. El are intențiunea de a se în­toarce în Decembrie în patrie. Cercurile competente de aci gini tic părere­a că­­ călătoria lui Vederi din Constantinopol Intrarea la »»Sublima Poartă4 Sven Hedin, care a întîmpinat atîtea piedici, va avea un strǎlu­­cit rezultat științific. Vizita regelui Carol la Viena Viena. 22 iulie.— Neues Wiener Tageblatt anunță că programul vi­zitei regelui Carol al Eomâniei la împăratul Frantz Josef a fost schim­bat. întrevederea nu avea loc la Ischl, ci la Viena. Data întîlnirei nu e încă stabilită, dar probabil că ea va avea loc în­tre 7 și 17 Septembrie. E foarte probabil că vizita regelui Carol va avea de astădată un ca­racter oficial, în cauza acesta împăratul va aș­­tepta la gară, împreună cu toți ar­­h­iducii, pe regel Carol, pe care-l va conduce la Hofburg, unde regele Romîniei va lua reședință. Vizita va dura cîteva zile. Pentru timpul prezenței regelui se pregătesc serbări la Curte. Regele Carol va părăsi Sinaia la sfîrșitul lui August stil nou; re­gele va vizita mai intim proprieta­tea sa din Baden și va rămâne acolo cîteva săptămîni. Apoi va porni spre România, și în acest drum se va opri la Viena, încercările contelui Zeppelin Friedrichshafen, 22 iulie.­ Ba­lonul contelui Zeppelin a făcut astăzi dimineață o ascensiune de probă. Ascensiunea aceasta nu este ma­rea călătorie oficială, anunțată de atîta vreme și care trebue să pre­cedeze actul cumpărărei balonului de către statul german, ci e o că­lătorie de probă pe care Zepp­elin o face din propriul său­ Lidrm. Cu toate acestea se crede că cer­curile oficiale vor ține seamă de rezultatele acestei călătorii, pentru a-și desăvîrși părerea ce­ O lui des­pre balonul lui Zeppelin. Pregătirile au început să se facă la ora 4 dimineața. La 7, balonul plecă in direcțiunea spre orașul Constanța, deas­upra căruia a trecut pe la orele 7 și jumătate. Ministru german bolnav Berlin, 22 iulie. — Secretarul de Stat .Ca ministerul de j externe, von Schon, care a însoțit la Stoc­kholm pe împăratul Wilhelm, s-a îmbolnăvit pe drum și e nevoit să stea în pat, pe bordul iah­tu­­lui „Hohenzollern“. O aventură a împăratului Wilhelm Berlin, 22 iulie.—împăratul Wil­helm, pe cînd se afla la Sehwie­­nem unde s’a dus într’o seară, pe la orele 7, sa viziteze fortărețele. Soldatul de gardă l-a oprit însă nepermițîndu-i intrarea. Wilhelm era îmbrăcat în haine civile și purta o pălărie de paie, pe care o trăsese peste ochi, așa că sol­datul nu l a putut recunoaște. Cînd însă împăratul i-a spus­ că trebue să intre cu orice preț soldatul l-a recunoscut și l-a lă­sat să intre salutîndu-l respectuos. La plecare împăratul l-a feli­citat pe soldat pentru purtarea lui. Inspirm îniătoarea catastrofă d­in Columbisi Londra, 32 Mie.—Incendiul din Columbia britanica este cel mai mare și mai înspăi­mântător incendiu căra s’a po­menit pe lume. Regiunea incendiată se în­tinde pe o suprafață de 100 mile pătrate, de 1% Coeveney spre Sud. Pădurea care arde a prefă­cut în cernișe șapte orașe și orășele. Au pierit în flăcări vreo 800 persoane, în majori­tate mineri și lucrători sil­vici. Urim­­arul victimelor nu poate fi încă stabilit cu precisiune și poate că nu se va ști nici­odată. Sute de persoane sunt fără adăpost. Pagubele trec de două mi­lioane lire sterline (50.000 000 franci). Au sosit două trenuri spe­ciale cu medici și surori de caritate pentru a salva pe ră­niți. Catastrofa aceasta e cea mai înspăimântătoare, de la dezas­trul din San­ Francisco. Convorbire cu un preot persan Berlin, 22 iulie.­ Corespon­dentul din Teheran al ziarului Berliner Tageblatt a avut o con­vorbire cu unul din șefii preoți­­mei persane. Acesta a vorbit în termeni amă­râți despre amestecul rusesc și turcesc în afacerile Persiei, învi­­nuind Germania că sub presiunea Rusiei și a Angliei, a retras pro­­ectul c­ăieî fferate, părăsind pe membri Parlamentului în ora de restriște. Aceasta a provocat și a ușurat crearea situațiunei actuale. ’Preoții liberali sunt de partea reformelor și vor combate mai departe pe Șah. S’au început tratative cu turcii și în special cu junii turci, v Revoluție la Albania — De la trimisul nostru — Belgáid, 22 Iulie.— Din Albania sosesc știri foarte stranii. Se anunță că în acea provincie va avea loc în curând o revoltă strașnică. O mișcare revoluționară conside­rabilă începe să se manifeste împo­triva sultanului și la Constantino­­pol încep să se observe influențele contradictorii. Tinerii turci cari locuesc la Pa­ris și cari, în drumul spre Constan­tinopol trebuiau să treacă pe aci, n’au mai sosit ci s’au reîntors la Paris, cu exceptiunea cîtorva per­soane cari nu sînt atît de grav compromise și cari și-au continuat drumul. Cauza întoarcerea celor mai mulți e că n’au încredere în starea actuală de lucruri și în liniștea ce se mani­festă acum în Turcia. După cum pare deci, complicați­­unile cari erau așteptate încep să se manifeste. Directorul Casei Rurale Ca director al Casei Rurale a fost numit er- d. C. Nicolaescu, una din cele m­ai distinse figuri din lumea noastră politică. D. Nicolaescu a fost sub trei miniștri secretar general la depar­tamentul internelor. A fost pre­­­­fect de Dîmbovița și ales deputat­­ în acel județ. O interesantă coincidență: ca­riera sa parlamentară d. Nicola­­escu și-a încheiat-o sub guvernul Aurelian rostind o prea frumoa­să cuvintare to­cmai asupra Casei Rurale. Cuvîntarea d-sale făcuse mare impresie asupra deputați­lor, și regretatul Vasile Lascar, ministru de interne pe atunci, s-a dus de l­a sărutat pe orator. In Cameră d. Nicolaescu a fă­cut o figură foarte bună, atît ca orator, cit și ca om de idei. D. C. Micolaescu Administrator al moșiei principelui Dim. Știrbei omorât de țărani O telegramă sosită era dimi­neață în Capitală, anunță că ad­ministratorul m­oșiei Bîcleșî (Me­hedinți), proprietatea principelui Dimitrie Știrbei, a fost omorît de țărani, astă noapte pe cînd se în­torcea la conac. Cum s’a comis crima Căutând să aflăm amănunte a­­supra acestei crime, putem da următoarele detalii: Aseară Pe la orele 9 Leopold Borei împreună cu contabilul mo­șiei d. Al. Zane, după o inspec­ție pe la mașinele de treerat se întorceau, spre conac. Nu fădură nici un kilometru de la mașini și mai mulți țărani eșind din niște porumb au atacat trăsura trăgînd focuri de revol­ver. Administratorul Leopold Borei lovit în mai multe părți de gloan­țe voind să se ridice a căzut jos din trăsură rămînînd mort pe loc. Caii dela trăsură speriați luară fuga. Vizitiul mină în goană pî­nă la conac. Nici vizitiul și nici contabilul moșiei cf. Al. Zane nu au fost a­­tinși de gloanțe. I Dispariția sătenilor După comiterea crimei sătenii cari au tras focurile de armă au dispărut­ în porumbiște. Contabilul moșiei a avizat au­toritățile comunale din Bîcleșî, cari au înștiințat parch­etul. D. Al. Zane a anunțat telegrafic despre această crimă și ministerul de interne. S’a deschis o anchetă. Pînă in momentul cină scriem aceste vîn­­duri sătenii nu au fost încăi prinși. Cercetările continuă.—Tis. — Strai amănunte — Iată ce ni se telegrafiază ’din T. Severin în această privință. T. SEVERIN, 22 iulie. — Leo­­pold­ Borel se dusese să inspec­teze lucrările treeratului de pe moșie, la hotarul jud. Gorj. El oprise mașinile pe la orele 7 jum. a dat drumul oamenilor de la lucru, și după ce a aranjat to­tul pentru a doua zi, s’a urcat într'o trăsură, la orele 1 împreu­nă cu comptabilul sau și cu vizi­tiul și a pornit spre conac. Pe la orele 9 ei au ajuns la pa­tul Radi.. In acest timp g'a teas din porumb mai multe focuri­­ de revolver asupra trăsurei. Un glon­te nimeri pe Borel, pe la spate, perforindu-i­ intestinele. Neferici­tul a rămas mort pe loc. Vizitiul a dat imediat goană mare cailor de­oarece noul fo­curi de revolver s-au tras asupra trăsurei. Procurorul Constantinescu și administratorul plășii anchetează.­­ In oraș știrea aceasta a produs mare impresie. Se răspîndiseră chiar versiuni foarte alarmante, din fericire neexacte. Se mai spunea că ță­ranii ar fi învelit cadavrul în niște pale și l-ar fi incendiat. Lucrul este neadevărat după cum se vede din­ povestirea fap­telor pe care le am făcut mai sus. Cr. Osia Casa Rurală Consiliul de administrație al Casei Rurale s'a întrunit ezi, la ora 4 p. m., în cabinetul mi­nisterului domeniilor pentru a se constitui. D. Anton Carp a luat parte numai la începutul ședinței pentru a ura consiliului is­­bîndă și spor la muncă. Au­ fost prezenți toți mem­brii consiliului afară d. Basile Missir, care n'a fost încă de­legat de consiliul Creditului ru­ral de­oarece acest consiliu nu se întrunește în vacanță. S’a ales ca președinte provi­zoriu d. C. Costescu-Comăneanu, președenția definitivă fiind re­zervată d-lui Basile Missir.­­ Consiliul a procedat apoi la recomandarea directorului și fiindcă legea cere ca să se re­comande trei persoane, au fost desemnați guvernului d­niî C. Nicolaescu, Victor Antonescu și I. Duca. Se știe că numirea­­­ lui C. Nicolaescu este definitiv hotă­­rîtă de guvern și ea va fi a­­probatăl chiar azi. Subdirectorii se vor numi mai tîrziu, mate chiar la toamnă. S'a ales o comisiune com­pusă din d-nii Vintila Brătianu, Mișu Seulescu și I. Duca, cari rămîn în timpul vacanței în Capitală, cu însărcinarea de a elabora un plan de organizare a serviciului interior al institu­­țiunei.­­ Consiliul a mai luat oare­­care hotărîri asupra modului de transferare a titlurilor și cu privire la suma de un mi­lion pe deplin vărsată și care se va destina pentru cumpărare de efecte. Au fost numiți ca avocați ai Casei Rurale d­ nn­ Danielo­­pol și Meitani. # Banca Națională a oferit, în mod gratuit, un apartament in palatul ei, unde au fost bi­rourile Casei de depuneri, pen­tru instalarea birourilor Casei Rurale.­­ Consiliul va mai ține azi o ședință și apoi nu se va mai aduna decît la toamnă. Rep. Furtul dela d. Sullotti BRAILA, 22 iulie.— In urmărirea lui Nicolae Cristu, autorul furtului celor 22.000 de lei dela d. Sullotti, a plecat aseară la Galați, d. Florea Dumitriu, subcomisar al serviciului de siguranță. D-sa s’a prezentat la bancherul in posesiunea căruia se află polițe­le d-lui Suliotti, a cercetat toate localurile publice, s’a oprit puțin și în gara Bărboși, dar nu a des­coperit nimic sigur. D. Dumitriu s’a întors azi dimi­neață la Brăila. S’a telegrafiat la toate punctele de frontieră și la toate polițiile din țară. Rola Bursa cerealelor Săptămîna se deschide cu o mare urcare pentru griu la bur­sele americane de 2 pînă la 3 cents per bushels, iar la Berlin cu o marcă pe tonă. Tendința generală e susținută. * La Brăila tendința griului e plăcută. Ere au sosit 371 vagoane din cari 291 cu griu. S’au vîndut. Griu de kgr. 73 cu lei 18.50—18.65 suta de kgr.­ 74—75 cu lei 18.90— 19.25; de kgr. 76—77 cu lei 19— 19.50; de kgr. 78 cu lei 19.75— 20.10; de kgr. 80 cu lei 20.50—21; de kg. 82 cu lei 21.10 suta de kgr. vagon linie. De asemenea o partidă de 60 vagoane kgr. 77 cu 3 la sută corpuri străine cu lei 19 suta de kgr. per Octombrie, iar 20 vag. de kgr. 75 cu 5 la sută corpuri străinei, cu lei 19.30 suta de kgr. șlep bordo Brăila. Secară de kgr. 66—72 cu­ lei 16.55—17.20 suta de kgr. vagon li­nie Ovrz de kgr. 59—64 cu lei 14— 14.10 suta de kgr. Ovăz de kgr. 38—42 cu lei 11.75 suta de kgr. vagon, iar de kgr. 44 cu lei 12.85 suta de kgr. magazie. Porumb de kgr. 76 cu lei 14—14.10 suta de kgr. vagon. * Brăila, 22 Iulie. — Piața cerea­lelor neschimbată. ... v. O »jikepsb BMIMSIt­ Biaffîi 0 comoara găsită de­­ b­ani BUZĂU, 22 Iulie.­ Acum cîteva zile țăranul Vasile Șerban din co­muna Largu, județul Buzau, a co­municat parchetului că în seara zi­lei de 17 Iunie s’a săpat în pro­prietatea sa și a altor săteni din aceiași comună, și s’a descoperit în acel loc o comoară. Sătenii cari au săpat, după indi­­cațiunile arătate parchetului, ar fi: Stoica Negoiță și ginerele sau Radu Nae Constantinescu. Comoara,—după cum afirmă Va­sile Șerban­—a fos­t văzută cu multe luni înainte de către Ion Popescu dascălul satului, pe cînd era cu vi­tele la pășune.­­ Ea s’a arătat—așa cum este acre­ditat în popor,—printr’o flacără co­lorată, și în momentul cînd Ion Po­pescu s’a apropriat, ea a dispărut. In urma săpăturilor făcute, cîțiva săteni cari veniseră curioși la fata locului, au găsit în țărînă două bu­căți de metal galben cu oarecare inscriptiuni antică. Comoara, după cum spune denun­tul, a fost hiată noapte de către Ne­goi­ță și Radu Constantinescu cari au fost văzuti de către băetii Ma*­rin Mardolea, Stroe Dumitru și Ghi Tudor.­­ Parchetul a însărcinat pe jan’d­aP* mii din secția Liciu să facă cerceta* rile. Cei doi săteni, Negoiță și Constănț­tinescu neagă de a fi eu aceia cari au săpat și au găsit comoara. Ei spun că n’au nici o cunoștință­ de această chestiune și că nici n’au­ dat vreodată pe la locul unde s’aț­ descoperit săpăturile. * * Secretarul comunal, Dumitru 15. Popescu, ascultat și el de jandarmi, spune că bătrînii vorbeau că In lo­cul unde s’au făcut săpăturile a locuit acum vreo sută de ani o vă­duvă anume Bărbuleasca care era pe atunci proprietara moșiei întregi Largu-Rușetu în întindere de 9000 pogoane, și că se poate ca de teama hoților să fi ascuns în pămînt bani și lucruri scumpe. Cercetările continuă. ■' Sandu Procesul îndoitei crime din strada Jena Trama Interogatorul acuzatului.— Declarația Rozei Schwartz.— Depoziția Grizelei Schwartz— Acuzarea.— Apărarea.— Sentința Cititorii cunosc împrejurările la cari s’a comis această îndoită crimă. Un soldat anume Filip Sa­tinover, din reg. 4 roșiori, ducîn­­du-se acum vreo cinci luni la con­cubina sa Roza Schwartz din str. Nerval-Traian a tras asupra ei un glonte de revolver, un alt foc a tras asupra mame­i acesteia Ghizela Schwartz și apoi a încer­cat să se sinucidă cu două gloan­țe ce și le-a tras în abdomen. Toți trei răniții fiind transpor­tați la spital, după mai multă vreme, au scăpat cu viață. Pentru cele săvîrșite soldatul Filip Satinover, a fost dat în ju­decata consiliului de războiu de pe lingă corpul II armată și pro­cesul a fost judecat era. Ministerul public era reprezentat prin d. comisar regal local. Nicolae Popescu. Interogatoriul acuzatului După citirea actului de acuzare se procede la interogatoriul inculpa­tului care declară că a voit să o­­moare pe Roza Schwartz pentru că nu mai ținea la el, și apucase pe căi greșite. A găsit’o chiar într’o casă de întîlnire, și dacă i-a spus că nu-i frumos ce face, mai ales acum cînd știe că este militar, ea l’a dat afară și a spus că are să­ pună să-l bată. Pe mama ei nu a fost s’o ucidă, to­tul a fost din greșală. Pr.— Trăește de mult cu Roza? R.— Da. cam de un an și jumă­tate. I.— A fost cinstită atunci ?. . R.— Da. Comisarul regal roagă pe preșe­dinte a-i da voe să-i pue mai multe întrebări. I— Roza îțî era soție sau nu, căci în foaia matricel arată că nu ești căsătorit? R.— Imî este soție, șita cununat numai de rabin nu și la ofițerul ci­vil. I.—După ce te-a luat în armată, ai voit să te despart­ de Roza? R.— Eu nu, ea da. I.— Atunci de ce ti-am luat ba­gajul de la ea? R.— Numai era cinstită și-mi era frică să nu-mi vîndă lucrurile. I.— I-am cerut vreo­dată bani? R.— Eu nu. I.— După ce ți-am luat hainele, cit a mai trecut pînă a te duce iar pe la dînsa? R.— Cam vreo două săptămîni. I.—Ce-aî căutat atunci pe acolo? R.— S’o mai văd, și să-mî iau alte haine. I.— Aveai obiceiul să bel­* R.— Nu. I.— Dar în ziua de a comite cri­ma aî fost prin mai multe circiu­me? R.— Da. I.—Pentru Ce-ți Cumpărase și re­volverul și de cînd? R.— R cumpărasem de vreo 3-4 zile, ca să mă apăr de amanții Rozei căci ziceau că o să mă bată. I.— Ce aveau cu tine?, R.—Eu știui ? I.— De ce am tras și în mama ei? R.— Din greșală. Depoziția Rozei Schwartz Se ascultă apoi Roza Schwartz, victima lui Satinover. Ea spune că a Trăit cu Satinover de un și jumătate. In totdeauna umbla beat, cu flașneta pe străzi și cînd venea acasă, o batea. Cînd a in­trat în armată, asemenea o înjura cînd venea acasă. Nu este adevărat că umbla pe la locuri de întîlnire cu bărbații; este adevărat însă că lucra la o femee. Cînd a venit la 2 Aprilie și a împușcato Satinover i-a cerut bani, dar ea nu a avut și de aceea a împușcat’o. Depoziția Ghizelei Schwartz Ghizela Schwartz mama Rozei, care de asemenea a fost împușcată a declarat următoarele: Cînd a venit Filip la noi, atunci cînd m’a împușcat, era beat, el a cerut bani, și Roza nu a avut de unde­ o da. Atunci el a scos un re­volver și a tras în ea 2 focuri. Eu văzînd așa, am voit să fug, dar el a tras și în mine. Se ascultă apoi și alți martori atît aî acuzare! cit și apărare! fără­ importanță. După ascultarea martorilor se dă­ cuvîntul d-lui locot Nicolae Pope­scu, substitut de comisar regal care începe prin a spune că dacă în alte părți nu a pierit vechiul obicei ca sustinearea rechizitoriului să fie ba­­­zată numai pe istoricul faptului,ci la justiția militară azi s'a dus cu totul acest obiceiu. D-sa pentru aceste mo­tive,­ încă* pe a arăta ce­va să zică o crima. Crima, spune că e un fapt de pato­logie socială, adică o acțiune a unei ființe vii în societatea care necesita a fi simțită și de ființa care a co­mis crima, înainte clinicii și medicii studiau boala nu studiau pe bolnav,— azi însă necesită ca alături de antropo­logia criminală să se ia în conside­rare și sociologie criminală, căci crima nu cuprinde numai un ele­ment antropologic, dar și unul so­­­cial. Așa­dară crima este un rezul­­tat complex, datorit mai multor fac­­tori de ordine diversă. Trece apoi la vechiul criminal spunînd: Criminalul înainte se ba­za pe forțele musculare, azi însă­ pe forțele cerebrale, și este un fel de rafinare pe care o practică astăzi criminalii. Căci omul nu este de­cit o inteligentă servită de organe, și că inteligenta nu-i de­cît rezultanta activitate a creerului, iar creer­ul in­strumentul activi­tătei psihice, or­ganul facultăților afective, al încli­națiilor și tendințelor. El fiind se­diul sentimentelor determină fap­­tele și tot crezul fiind sediul inteli­genței, asigură dirijînd executarea, împarte pe criminali în trei cate­gorii, așezînd pe Satinover în clasă criminalilor de ocazie. Relativ la aceștia spune că sînt cel mai peri­culoși căci mintea lor nu se preo­cupă de­cît numai de ideea fixă cum ar ucide. Dă exemplu pe soldatul Satino­ver, care după ce și-a procurat re­volverul, premedintînd deci crima, s-a gîndit în urmă la pîndirea mo­mentului oportun. Criminalul după­ ce voește să ucidă pe Roza Schwartz concubina lui, caută să ucidă și pe mama ei, în urmă ca să-și învelea­scă crima în fața societătei, că nu este un criminal furios, își trage două focuri în abdomen. Societa­tea l’a înțeles în­deajuns și îi cere pe­depsirea pentru crima săvîrșită dar neizbutită conform art. 38 c. p. c. comb. cu 258 c. j. m. Apărarea D-nii căpitan Giurgea din reg. 4 roșiori, locot Georgescu din 6 Mihai Viteazul și avocatul Victor Ducure­­scu în splendide pledoarii spulberă toate acuzatiunile aduse lui Sati­nover, arătînd că inculpatul a co­mis un caz de desperare pe care so­cietatea îl iartă. Toti trei apărătorii cer un verdict de achitare, SENTINȚA La orele 11 dezbaterile fiind ter­­minate consiliul se retrage in ca­mera de deliberare și după 19 mi­nute pronunță un verdict negativ in urma căruia Filip Satinover a fost achitat. Tis. 'S Acuzarea Soldatul Satinover Filip Locot. Nicolae Popescu Substitut de comisar regal pe lingă consiliul de razboiu al corp. l. armată A­mpăret No. 24 din romanul de aventuri Cei trei Mușchetari , de­­ ex. Hupts-tatăl

Next