Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)
1908-07-24 / nr. 1592
kuUi V .----M. xduLd PUBLICITATE*! CONCEDITĂ EXCLUȘI»! Agentie? de Publicitat« CAROL SCHULDER & Cei BUCUREȘTI str: SarateorgeTrel II—Telefon SV Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR Jocul 4 CONST. MILLE Abonamente cu premii ! Un an . ......................hei SO C Inni...........................11 3 luni . . § TELEFON» Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 1410 Provincie și Străinătate No. 12|4 ®' cccccxxx^xccc^cccccc^o apare zilnic cu cele din urma știri ale nopței rAWMWVW AWV4WWM WWiViA WvVVvVVVV>AAAr rVVV^rwVVVVVVVVVVV4vV^ Țăranii și nouile legi agricole . Aplicarea nouilor legi agricole, după cum s’a și prevăzut, nu se tace fără necazuri. Treime însă să constatăm, că acolo unde au loc neînțelegeri, vina nu este cîtușî de puțin a țăranilor, ci a proprietarului. Astfel, din alte cazuri cunoaștem pînă acum, proprietarii și curendașii sînt cei cari nu au avut dreptate. Pe cînd țăranii vor să se conducă după cum scrie în lege, arendașul sau proprietarul, vor să se conducă după interesele lor. Întai zilele trecute veniseră in birourile redacției noastre cîteva săteni de pe o moșie din Teleorman. Veniseră bieții oameni să se plîngă nn contra nedreptăților ce li se fac de către proprietar, iare nu era grec sau evreu, ci român. — Nu putem, domnule, spuneau fei, să ne luăm grînele de pe cîmp, căci proprietarul ci că neam învoit altfel, nu după cum scriem lege. Noi i-am spus. .,Domnule, să facem așa cum scrie la articolul 2 din lege“. Noi ne temeam toți că țăranul va fi cel care nu va înțelege legea și nu va voi să se conformeze ei, cînd iată că tocmai proprietarul Cel luminat, este cel recalcitrant. Țăranul e cel care trebue să-i aducă aminte, că articolul 2 din lege glăsuește altfel decit proprietarul. In Doi] s’au întîmplat cazuri identice și probabil, că se intimplă și aiurea. Să sperăm că administratorii de plăși vor pune bună ordine și că neînțelegerile vor dispare. De altfel, nu toți proprietarii și arendașii sînt ca cei pe cari l-am citat. Sunt destui, cari pun interesele țărei și ale țăranilor mai presus de propriile lor interese. V. A. TELEGRAME EMn străin săiate Evenimentele din Tureia Furia tinerilor turci Constantinopole, 22 Iulie. — Personalitățile cele mai antiparlice poporului, au reușit să scape prin fugă. Izzet-pașa care pînă acum cîteva zile era încă favoritul puternic al sultanului, a scăpat ca prin urechile acului, dar răzbunarea dușmanilor săi îl urmărește în străinătate. Comitelui tinerilor turci l'a declarat de trădător de patrie și la condamnat la moarte in contumacie. Moșiile sale vor fi confiscate. E drept că Izzet-pașa a fost atit de prevăzător ca să-și depună averea la băncile străine. Dorința tuturor de a-l face nevătămător e că Izzet-pașa se află in stăpinirea multor secrete și amenință cu dezvăluirea lor. Faptul că nimeni nu se poate baza pe tinerii turci provoacă omare îngrijorare. Comitetul pentru progres și uniune s’a stabilit în mod formal ca și un al doilea guvern, care dictează destituirea personagiilor ,ce nu-i sînt simpatice, procedînd cu acelaș arbitrar cum procedau înainte favoriții sultanului. Comitetul acesta favorizează și ațță disprețul poporului pentru ambasadorii străini cari au ușurat fuga lui Izzet-pașa și a lui Melame. ,,ai. Căința sultanului Constantinople, 22 iulie. — Prin decretul prin care numește pe ministrul de externe Haki-bey ca ministru de instrucție, sultanul face o adevărată mărturisire a greșelilor sale. Sultanul a recunoscut că în capul ministerului de instrucție trebue să stea un ministru care nu e numai funcționar, ci care trebue să poseadă și o oarecare cultură. In consecință Hașim-pașa fu revocat și Haki bey care e un om de știință cu o cultură europeană, a fost numit ca succesor al sau. Această iradea imperială spune lămurit că timp de 33 de ani de cînd e sultan, Abdul Hamid a clădit 30.000 școli, cel puțin pe hîrtie, dar a ținut în capul ministerului instrucției oameni cari nu posedau nici o cultură. Revolutiunea tinerilor turci l-a făcut să recunoască acest lucru. Noul guvern are un caracter provizoriu Frankfurt, 22 iulie. „Frankfurter Zeitung“, află din Constantinopol. Cercurile competente de aci sunt de părere că noul guvern are un caracter provizoriu, deoarece in cabinetul actual se află mai multe persoane cari nu sunt in stare să se adapteze noului regim și noilei stări de lucruri. Cercurile tinerilor turci sunt foarte nemulțumite de încetineala cu care se aduc la îndeplinire, nouile dispozițiuni constituționale și cer ca membri cabinetului să fie înlocuiți cu persoane capabile pentru a nu se lăsa timp elementelor reacționare de a desfășura o nouă acțiune periculoasă țarei. Eliberarea tuturor pușcăriașilor Constantinopole, 22 iulie. — Fri au fost golite toate închisorile din întreaga țară. N’au fost eliberați numai condamnații politici, ci, in urma ordinului sultanului, au fost eliberați toți condamnații pentru furturi, omoruri și pentru toate crimele ordinare. Kici tinerii turci, nici guvernele și opinia publică europeana nu înțeleg ce însemnează această eliberare a criminalilor ordinari. Prin toate străzile se zăresc figuri de oameni suspecți, vechi pușcăriași. E întrebarea dacă ln asemenea împrejurări liniștea de ptnă acum va continua. Criminalii aceștia, înainte de a fi puși în libertate, au fost puși să jure pe Coran, biblie sau evanghelie ca nu vor mai comite nici o crima toată viața lor. E îndoelnic dacă acest jurămînt o va opri de a comite vreun furt sau vreo crimă, atunci cînd li se va ivi prilejul de a o face. Presa turcă atacă cu ultima violență guvernul care trebue sa păzească viața și averea cetățenilor și prin actele lui expune pe aceștia din urmă la cele mai mari pericole. Se crede că sultanul a ordonat eliberarea criminalilor, ca o revanșă pentru că a fost silit să amnestieze pe condamnații politici. Resemnarea tinerilor turci Constantinopol, 22 iulie. Partidul tinerilor turci a trebuit să se resemneze cu ideia că Izzetpașa rămîne pe bordul vaporului „Maria“ pe care se refugiase. Tinerii turci știui că, conform cu vechile-i tradițiuni, un vas care are pavilionul englezesc, nu va preda niciodată pe persoana care s’a refugiat pe dînsul; așa că „nolens-volens“ ei lasă pe Izzetpașa să fugă în Europa și să se sustragă astfel justiției. Un zvon eludat Berlin, 22 Iulie. Din Constantinopol se telegrafiază. Trei sute de soldați au venit aci Sîmbătă din Adrianopole, pentru a vedea pe sultan despre care se zvonise că ar fi fost împușcat. Atitudinea Romîniei Budapesta, 22 iulie. După o telegramă din București, cercurile competente de acolo au internțiunea de a se folosi cit vor putea mai bine de evenimentele din Turcia, pentru a obține avantagii pentru româii din Macedonia In curind se va fonda la Monastir un ziar romanesc. Atitudinea aceasta, care corespunde perfect cu relațiunile amicale dintre Romînia și Turcia, va contribui, după cure se speră în București, la ridicarea importanței elementului euțo-vlah, ca element conservator și cultural și va mări interesul binevoitor al guvernului turcesc, pentru ridicarea culturală și națională a acestui element pacinic. Zvon despre demisia miniștrilor Constantinopole, 22 iulie. Ziarul „Resimli Gazeta“ reproduce zvonul că marele vizir și ceilalți miniștri și-au dat demisiunea. Demisiunea marelui vizir nu a fost însă acceptată. Noul mare vizir Abdurrahmam Pașa Succesorul marelui vizir Said Pașa, este Abdurrahman Pașa fost ministru de justiție. Interview cu un ofițer turc Paris, 22 iulie. — Un ofițer turc din statul major, care servise în corpul de armată din Adrianopole, a făcut următoarele declaratiorii corespondentului ziarului „Neue Freie Presse: — Cred că știrile cari vorbesc despre o contrarevoluțiune sunt exagerate, deoarece întreaga mișcare e neînsemnată. „Corpul al II-lea și al III-lea de armată din Adrianopole și Monastir sunt devotate mișcărea tinerilor turci. „Ambele corpuri au 11 diviziuni și numără 56 batalioane de miliții. La o asemenea forță numerică, cîteva sute de soldați nu joacă nici un rol. ,,Preoțimea merge mină în mină cu tinerii turci". Din momentul în care armata e stăpînită de ideile tinerilor turci, guvernul nu poate rezista la cererile și doleanțele lor. ,,Cererile tinerilor turci pot fi retrase, dar ele nu vor putea fi micșorate. „Tinerii turci vor să roage pe sultan să adopte reformele preconizate de dînșii și câtă vreme el va domni în chip constituțional nu trebue să se teamă că ți se va întimpla ceva“. Sosirea comitagiilor la Salonic Salonic, 22 iulie. — Zilnic continuă să sosească șefi de bandă și numeroși comitagii greci din Grecia, Epir, Cretas Macedonia, apoi bulgari, sârbi, cuțo-vlahi. Cei mai mulți au o înfățișare sălbatică. Cu toții se duc in câmpia Libertății unde se țin discursuri în toate limbile. Rușii și turcii din Turkestan Petersburg, 22 iulie. Fostul guvernator general al Turkestanului, generalul Subolici, atrage atențiunea ziarului „Betsch“ asupra pericolului ce decurge pentru Rusia din mișcarea pan-islamilică, după ce s-a răpit musulmanilor dreptul de vot în Rusia. Pe vremuri se făgăduise turcilor din Turkestan că și dînșii vor lua parte activă la lucrările parlamentare, totuși turcii au constatat curind că nu li s'a dat nici un loc în Parlament. Avînd în vedere că Turkestanul are o populațiune de zece milioane de suflete, pericolul ce decurge din acest lucru reu e neînsemnat. Anglia trebue sa apere pe Izzet pașa Berlin, 22 iulie.— Berliner Tageblatt află din Constantinopole că Izzet pașa a cumpărat vaporul „Maria“. Izzet pașa e turc și în cosecință vaporul e un teritoriu turcesc. El era un mare dușman al Angliei, așa că nu putea cere ajutorul acestei puteri, se zice însă că vaporul său plutește avînd pavilionul englezesc. Cu timp lucrul nu e încă bine stabilit și vasul poartă încă pavilionul englez, guvernul Angliei trebue să vegheze prin consulii săi, ca prestigiul și demnitatea acestei țări să fie respectată. In sensul acesta au fost date instrucțiuni de către ministrul de externe englez reprezentanților săi. Călătoria țarului Petersburg, 22 iulie.—Perechea imperială a sosit era la Peterhaf. Holera ln Hussa Petersburg, 22 iulie.—In orașul și in districtul din Astrahan au fost constatate pînă acum 34 cazuri de holeră și 16 morți; la Saratov 7 cazuri și un deces; la Tarițin 4 cazuri și un deces. Tulburările din Paris Paris. 22 iulie. —încălcările au continuat înaintea Bursei mancei și s’au operat multe arestări. Un individ care căuta să liberez pe un prizonier, a tras cu revolverul într’un agent de poliție, dar nu l’a nimerit; glonțul se înfipse în piciorul unui inspector al siguranței. Individul a fost imediat arestat. Numărul manifestanților se mărește în mod considerabil; circulația a fost oprită în mai multe locuri. Pe piața republicei trupele de cavalerie au șarjat de mai multe ori; la orele 8 seara, se făcuse liniște pe piața republicei și trupele fură trimise la cazarmă. Pe ziua de est s-au făcut 15 arestări, cea mai mare parte dintre cei deținuți sunt anarhiști și aproape toți aveau revolvere. Reforma eleelor ale în Ungaria Budapesta, 22 iulie. Ziarele anunță că guvernul nu a putut cădea de acord asupra reformei electorale. In consiliul de miniștri tinutari s’au dat pe față mari neînțelegeri, unii dintre miniștri pronunțîndu-se contra sistemului votului plural. In consiliul de miniștri de azi se va lua deciziune definitivă, deoarece unii din miniștri pleacă chiar mîine în concediu. Călătoria regelui Serbiei Belgrad, 22 iulie.Regele Petru va pleca în străinătate numai după ce convenția comercială cu Austro-Ungaria va fi votată. Atunci abia se vor face demersuri diplomatice în vederea acestei călătorii. Prima vizită regele Petru o va face la Curtea din Viena, împăratul Wilhelm [la Stokholm Stockholm, 22 iulie.—In cursul prin zului de gală, regele Gustav și împăratul Wilhelm au schimbat cuvintări, relevînd relatiunile cordiale cari există de mult țnt pmbii suverani și popoarele lor. Baroneasa fasglmn mamă Frankfurt, SS Iulie.— ,,Frankfurter Zeitung“ află din Bruxelles că baroneasa Vaughan, soția morganatică a regelui Leopold I al Belgiei, ar fi dat naștere unui copil de sex masculin. Marea alegere! Patriarhatul sârb Budapesta. 22 iulie.—Aseară la firele 7 și jumătate s’a întrerupt consiliul de miniștri, pentru a fi continuat azi. Guvernul a decis să nu mai supue aprobării împăratului Wilhelm alegerea patriarhului sîrb Znetanovici, alegere pe care guvernul o anulează. Guvernul austriac vroind să cumpere un balon Berlin, 22 iulie. Doi ofițeri superiori austriaci, însoțiți de un general civil, au sosit ori la Berlin, unde au examinat balonulmotor al maiorului Gross și balonul Parseval. De aci ei au plecat la Bodensee pentru a vedea balonul contelui Zeppelin. Călătoria de studii a acestor 2 ofițeri superiori e pusă în legătură cu intențiunea comandamentului armatei austriace, care vrea să cumpere un balon cu cîrmă. Călătorii exploratorului Sven Hédin Stockolm, 22 iulie. Legatiunea engleză de aci a primit știrea că exploratorul Sven Hédin a ajuns foarte sănătos la Rukinok, continuîndu-și călătoria la Ladakh. El are intențiunea de a se întoarce în Decembrie în patrie. Cercurile competente de aci gini tic părerea că călătoria lui Vederi din Constantinopol Intrarea la »»Sublima Poartă4 Sven Hedin, care a întîmpinat atîtea piedici, va avea un strǎlucit rezultat științific. Vizita regelui Carol la Viena Viena. 22 iulie.— Neues Wiener Tageblatt anunță că programul vizitei regelui Carol al Eomâniei la împăratul Frantz Josef a fost schimbat. întrevederea nu avea loc la Ischl, ci la Viena. Data întîlnirei nu e încă stabilită, dar probabil că ea va avea loc între 7 și 17 Septembrie. E foarte probabil că vizita regelui Carol va avea de astădată un caracter oficial, în cauza acesta împăratul va aștepta la gară, împreună cu toți arhiducii, pe regel Carol, pe care-l va conduce la Hofburg, unde regele Romîniei va lua reședință. Vizita va dura cîteva zile. Pentru timpul prezenței regelui se pregătesc serbări la Curte. Regele Carol va părăsi Sinaia la sfîrșitul lui August stil nou; regele va vizita mai intim proprietatea sa din Baden și va rămâne acolo cîteva săptămîni. Apoi va porni spre România, și în acest drum se va opri la Viena, încercările contelui Zeppelin Friedrichshafen, 22 iulie. Balonul contelui Zeppelin a făcut astăzi dimineață o ascensiune de probă. Ascensiunea aceasta nu este marea călătorie oficială, anunțată de atîta vreme și care trebue să precedeze actul cumpărărei balonului de către statul german, ci e o călătorie de probă pe care Zeppelin o face din propriul său Lidrm. Cu toate acestea se crede că cercurile oficiale vor ține seamă de rezultatele acestei călătorii, pentru a-și desăvîrși părerea ce O lui despre balonul lui Zeppelin. Pregătirile au început să se facă la ora 4 dimineața. La 7, balonul plecă in direcțiunea spre orașul Constanța, deasupra căruia a trecut pe la orele 7 și jumătate. Ministru german bolnav Berlin, 22 iulie. — Secretarul de Stat .Ca ministerul de j externe, von Schon, care a însoțit la Stockholm pe împăratul Wilhelm, s-a îmbolnăvit pe drum și e nevoit să stea în pat, pe bordul iahtului „Hohenzollern“. O aventură a împăratului Wilhelm Berlin, 22 iulie.—împăratul Wilhelm, pe cînd se afla la Sehwienem unde s’a dus într’o seară, pe la orele 7, sa viziteze fortărețele. Soldatul de gardă l-a oprit însă nepermițîndu-i intrarea. Wilhelm era îmbrăcat în haine civile și purta o pălărie de paie, pe care o trăsese peste ochi, așa că soldatul nu l a putut recunoaște. Cînd însă împăratul i-a spus că trebue să intre cu orice preț soldatul l-a recunoscut și l-a lăsat să intre salutîndu-l respectuos. La plecare împăratul l-a felicitat pe soldat pentru purtarea lui. Inspirm îniătoarea catastrofă din Columbisi Londra, 32 Mie.—Incendiul din Columbia britanica este cel mai mare și mai înspăimântător incendiu căra s’a pomenit pe lume. Regiunea incendiată se întinde pe o suprafață de 100 mile pătrate, de 1% Coeveney spre Sud. Pădurea care arde a prefăcut în cernișe șapte orașe și orășele. Au pierit în flăcări vreo 800 persoane, în majoritate mineri și lucrători silvici. Urimarul victimelor nu poate fi încă stabilit cu precisiune și poate că nu se va ști niciodată. Sute de persoane sunt fără adăpost. Pagubele trec de două milioane lire sterline (50.000 000 franci). Au sosit două trenuri speciale cu medici și surori de caritate pentru a salva pe răniți. Catastrofa aceasta e cea mai înspăimântătoare, de la dezastrul din San Francisco. Convorbire cu un preot persan Berlin, 22 iulie. Corespondentul din Teheran al ziarului Berliner Tageblatt a avut o convorbire cu unul din șefii preoțimei persane. Acesta a vorbit în termeni amărâți despre amestecul rusesc și turcesc în afacerile Persiei, învinuind Germania că sub presiunea Rusiei și a Angliei, a retras proectul căieî fferate, părăsind pe membri Parlamentului în ora de restriște. Aceasta a provocat și a ușurat crearea situațiunei actuale. ’Preoții liberali sunt de partea reformelor și vor combate mai departe pe Șah. S’au început tratative cu turcii și în special cu junii turci, v Revoluție la Albania — De la trimisul nostru — Belgáid, 22 Iulie.— Din Albania sosesc știri foarte stranii. Se anunță că în acea provincie va avea loc în curând o revoltă strașnică. O mișcare revoluționară considerabilă începe să se manifeste împotriva sultanului și la Constantinopol încep să se observe influențele contradictorii. Tinerii turci cari locuesc la Paris și cari, în drumul spre Constantinopol trebuiau să treacă pe aci, n’au mai sosit ci s’au reîntors la Paris, cu exceptiunea cîtorva persoane cari nu sînt atît de grav compromise și cari și-au continuat drumul. Cauza întoarcerea celor mai mulți e că n’au încredere în starea actuală de lucruri și în liniștea ce se manifestă acum în Turcia. După cum pare deci, complicațiunile cari erau așteptate încep să se manifeste. Directorul Casei Rurale Ca director al Casei Rurale a fost numit er- d. C. Nicolaescu, una din cele mai distinse figuri din lumea noastră politică. D. Nicolaescu a fost sub trei miniștri secretar general la departamentul internelor. A fost prefect de Dîmbovița și ales deputat în acel județ. O interesantă coincidență: cariera sa parlamentară d. Nicolaescu și-a încheiat-o sub guvernul Aurelian rostind o prea frumoasă cuvintare tocmai asupra Casei Rurale. Cuvîntarea d-sale făcuse mare impresie asupra deputaților, și regretatul Vasile Lascar, ministru de interne pe atunci, s-a dus de la sărutat pe orator. In Cameră d. Nicolaescu a făcut o figură foarte bună, atît ca orator, cit și ca om de idei. D. C. Micolaescu Administrator al moșiei principelui Dim. Știrbei omorât de țărani O telegramă sosită era dimineață în Capitală, anunță că administratorul moșiei Bîcleșî (Mehedinți), proprietatea principelui Dimitrie Știrbei, a fost omorît de țărani, astă noapte pe cînd se întorcea la conac. Cum s’a comis crima Căutând să aflăm amănunte asupra acestei crime, putem da următoarele detalii: Aseară Pe la orele 9 Leopold Borei împreună cu contabilul moșiei d. Al. Zane, după o inspecție pe la mașinele de treerat se întorceau, spre conac. Nu fădură nici un kilometru de la mașini și mai mulți țărani eșind din niște porumb au atacat trăsura trăgînd focuri de revolver. Administratorul Leopold Borei lovit în mai multe părți de gloanțe voind să se ridice a căzut jos din trăsură rămînînd mort pe loc. Caii dela trăsură speriați luară fuga. Vizitiul mină în goană pînă la conac. Nici vizitiul și nici contabilul moșiei cf. Al. Zane nu au fost atinși de gloanțe. I Dispariția sătenilor După comiterea crimei sătenii cari au tras focurile de armă au dispărut în porumbiște. Contabilul moșiei a avizat autoritățile comunale din Bîcleșî, cari au înștiințat parchetul. D. Al. Zane a anunțat telegrafic despre această crimă și ministerul de interne. S’a deschis o anchetă. Pînă in momentul cină scriem aceste vînduri sătenii nu au fost încăi prinși. Cercetările continuă.—Tis. — Strai amănunte — Iată ce ni se telegrafiază ’din T. Severin în această privință. T. SEVERIN, 22 iulie. — Leopold Borel se dusese să inspecteze lucrările treeratului de pe moșie, la hotarul jud. Gorj. El oprise mașinile pe la orele 7 jum. a dat drumul oamenilor de la lucru, și după ce a aranjat totul pentru a doua zi, s’a urcat într'o trăsură, la orele 1 împreună cu comptabilul sau și cu vizitiul și a pornit spre conac. Pe la orele 9 ei au ajuns la patul Radi.. In acest timp g'a teas din porumb mai multe focuri de revolver asupra trăsurei. Un glonte nimeri pe Borel, pe la spate, perforindu-i intestinele. Nefericitul a rămas mort pe loc. Vizitiul a dat imediat goană mare cailor deoarece noul focuri de revolver s-au tras asupra trăsurei. Procurorul Constantinescu și administratorul plășii anchetează. In oraș știrea aceasta a produs mare impresie. Se răspîndiseră chiar versiuni foarte alarmante, din fericire neexacte. Se mai spunea că țăranii ar fi învelit cadavrul în niște pale și l-ar fi incendiat. Lucrul este neadevărat după cum se vede din povestirea faptelor pe care le am făcut mai sus. Cr. Osia Casa Rurală Consiliul de administrație al Casei Rurale s'a întrunit ezi, la ora 4 p. m., în cabinetul ministerului domeniilor pentru a se constitui. D. Anton Carp a luat parte numai la începutul ședinței pentru a ura consiliului isbîndă și spor la muncă. Au fost prezenți toți membrii consiliului afară d. Basile Missir, care n'a fost încă delegat de consiliul Creditului rural deoarece acest consiliu nu se întrunește în vacanță. S’a ales ca președinte provizoriu d. C. Costescu-Comăneanu, președenția definitivă fiind rezervată d-lui Basile Missir. Consiliul a procedat apoi la recomandarea directorului și fiindcă legea cere ca să se recomande trei persoane, au fost desemnați guvernului dniî C. Nicolaescu, Victor Antonescu și I. Duca. Se știe că numirea lui C. Nicolaescu este definitiv hotărîtă de guvern și ea va fi aprobatăl chiar azi. Subdirectorii se vor numi mai tîrziu, mate chiar la toamnă. S'a ales o comisiune compusă din d-nii Vintila Brătianu, Mișu Seulescu și I. Duca, cari rămîn în timpul vacanței în Capitală, cu însărcinarea de a elabora un plan de organizare a serviciului interior al instituțiunei. Consiliul a mai luat oarecare hotărîri asupra modului de transferare a titlurilor și cu privire la suma de un milion pe deplin vărsată și care se va destina pentru cumpărare de efecte. Au fost numiți ca avocați ai Casei Rurale d nn Danielopol și Meitani. # Banca Națională a oferit, în mod gratuit, un apartament in palatul ei, unde au fost birourile Casei de depuneri, pentru instalarea birourilor Casei Rurale. Consiliul va mai ține azi o ședință și apoi nu se va mai aduna decît la toamnă. Rep. Furtul dela d. Sullotti BRAILA, 22 iulie.— In urmărirea lui Nicolae Cristu, autorul furtului celor 22.000 de lei dela d. Sullotti, a plecat aseară la Galați, d. Florea Dumitriu, subcomisar al serviciului de siguranță. D-sa s’a prezentat la bancherul in posesiunea căruia se află polițele d-lui Suliotti, a cercetat toate localurile publice, s’a oprit puțin și în gara Bărboși, dar nu a descoperit nimic sigur. D. Dumitriu s’a întors azi dimineață la Brăila. S’a telegrafiat la toate punctele de frontieră și la toate polițiile din țară. Rola Bursa cerealelor Săptămîna se deschide cu o mare urcare pentru griu la bursele americane de 2 pînă la 3 cents per bushels, iar la Berlin cu o marcă pe tonă. Tendința generală e susținută. * La Brăila tendința griului e plăcută. Ere au sosit 371 vagoane din cari 291 cu griu. S’au vîndut. Griu de kgr. 73 cu lei 18.50—18.65 suta de kgr. 74—75 cu lei 18.90— 19.25; de kgr. 76—77 cu lei 19— 19.50; de kgr. 78 cu lei 19.75— 20.10; de kgr. 80 cu lei 20.50—21; de kg. 82 cu lei 21.10 suta de kgr. vagon linie. De asemenea o partidă de 60 vagoane kgr. 77 cu 3 la sută corpuri străine cu lei 19 suta de kgr. per Octombrie, iar 20 vag. de kgr. 75 cu 5 la sută corpuri străinei, cu lei 19.30 suta de kgr. șlep bordo Brăila. Secară de kgr. 66—72 cu lei 16.55—17.20 suta de kgr. vagon linie Ovrz de kgr. 59—64 cu lei 14— 14.10 suta de kgr. Ovăz de kgr. 38—42 cu lei 11.75 suta de kgr. vagon, iar de kgr. 44 cu lei 12.85 suta de kgr. magazie. Porumb de kgr. 76 cu lei 14—14.10 suta de kgr. vagon. * Brăila, 22 Iulie. — Piața cerealelor neschimbată. ... v. O »jikepsb BMIMSIt Biaffîi 0 comoara găsită de bani BUZĂU, 22 Iulie. Acum cîteva zile țăranul Vasile Șerban din comuna Largu, județul Buzau, a comunicat parchetului că în seara zilei de 17 Iunie s’a săpat în proprietatea sa și a altor săteni din aceiași comună, și s’a descoperit în acel loc o comoară. Sătenii cari au săpat, după indicațiunile arătate parchetului, ar fi: Stoica Negoiță și ginerele sau Radu Nae Constantinescu. Comoara,—după cum afirmă Vasile Șerban—a fost văzută cu multe luni înainte de către Ion Popescu dascălul satului, pe cînd era cu vitele la pășune. Ea s’a arătat—așa cum este acreditat în popor,—printr’o flacără colorată, și în momentul cînd Ion Popescu s’a apropriat, ea a dispărut. In urma săpăturilor făcute, cîțiva săteni cari veniseră curioși la fata locului, au găsit în țărînă două bucăți de metal galben cu oarecare inscriptiuni antică. Comoara, după cum spune denuntul, a fost hiată noapte de către Negoiță și Radu Constantinescu cari au fost văzuti de către băetii Ma*rin Mardolea, Stroe Dumitru și Ghi Tudor. Parchetul a însărcinat pe jan’daP* mii din secția Liciu să facă cerceta* rile. Cei doi săteni, Negoiță și Constănțtinescu neagă de a fi eu aceia cari au săpat și au găsit comoara. Ei spun că n’au nici o cunoștință de această chestiune și că nici n’au dat vreodată pe la locul unde s’aț descoperit săpăturile. * * Secretarul comunal, Dumitru 15. Popescu, ascultat și el de jandarmi, spune că bătrînii vorbeau că In locul unde s’au făcut săpăturile a locuit acum vreo sută de ani o văduvă anume Bărbuleasca care era pe atunci proprietara moșiei întregi Largu-Rușetu în întindere de 9000 pogoane, și că se poate ca de teama hoților să fi ascuns în pămînt bani și lucruri scumpe. Cercetările continuă. ■' Sandu Procesul îndoitei crime din strada Jena Trama Interogatorul acuzatului.— Declarația Rozei Schwartz.— Depoziția Grizelei Schwartz— Acuzarea.— Apărarea.— Sentința Cititorii cunosc împrejurările la cari s’a comis această îndoită crimă. Un soldat anume Filip Satinover, din reg. 4 roșiori, ducîndu-se acum vreo cinci luni la concubina sa Roza Schwartz din str. Nerval-Traian a tras asupra ei un glonte de revolver, un alt foc a tras asupra mamei acesteia Ghizela Schwartz și apoi a încercat să se sinucidă cu două gloanțe ce și le-a tras în abdomen. Toți trei răniții fiind transportați la spital, după mai multă vreme, au scăpat cu viață. Pentru cele săvîrșite soldatul Filip Satinover, a fost dat în judecata consiliului de războiu de pe lingă corpul II armată și procesul a fost judecat era. Ministerul public era reprezentat prin d. comisar regal local. Nicolae Popescu. Interogatoriul acuzatului După citirea actului de acuzare se procede la interogatoriul inculpatului care declară că a voit să omoare pe Roza Schwartz pentru că nu mai ținea la el, și apucase pe căi greșite. A găsit’o chiar într’o casă de întîlnire, și dacă i-a spus că nu-i frumos ce face, mai ales acum cînd știe că este militar, ea l’a dat afară și a spus că are să pună să-l bată. Pe mama ei nu a fost s’o ucidă, totul a fost din greșală. Pr.— Trăește de mult cu Roza? R.— Da. cam de un an și jumătate. I.— A fost cinstită atunci ?. . R.— Da. Comisarul regal roagă pe președinte a-i da voe să-i pue mai multe întrebări. I— Roza îțî era soție sau nu, căci în foaia matricel arată că nu ești căsătorit? R.— Imî este soție, șita cununat numai de rabin nu și la ofițerul civil. I.—După ce te-a luat în armată, ai voit să te despart de Roza? R.— Eu nu, ea da. I.— Atunci de ce ti-am luat bagajul de la ea? R.— Numai era cinstită și-mi era frică să nu-mi vîndă lucrurile. I.— I-am cerut vreodată bani? R.— Eu nu. I.— După ce ți-am luat hainele, cit a mai trecut pînă a te duce iar pe la dînsa? R.— Cam vreo două săptămîni. I.—Ce-aî căutat atunci pe acolo? R.— S’o mai văd, și să-mî iau alte haine. I.— Aveai obiceiul să bel* R.— Nu. I.— Dar în ziua de a comite crima aî fost prin mai multe circiume? R.— Da. I.—Pentru Ce-ți Cumpărase și revolverul și de cînd? R.— R cumpărasem de vreo 3-4 zile, ca să mă apăr de amanții Rozei căci ziceau că o să mă bată. I.— Ce aveau cu tine?, R.—Eu știui ? I.— De ce am tras și în mama ei? R.— Din greșală. Depoziția Rozei Schwartz Se ascultă apoi Roza Schwartz, victima lui Satinover. Ea spune că a Trăit cu Satinover de un și jumătate. In totdeauna umbla beat, cu flașneta pe străzi și cînd venea acasă, o batea. Cînd a intrat în armată, asemenea o înjura cînd venea acasă. Nu este adevărat că umbla pe la locuri de întîlnire cu bărbații; este adevărat însă că lucra la o femee. Cînd a venit la 2 Aprilie și a împușcato Satinover i-a cerut bani, dar ea nu a avut și de aceea a împușcat’o. Depoziția Ghizelei Schwartz Ghizela Schwartz mama Rozei, care de asemenea a fost împușcată a declarat următoarele: Cînd a venit Filip la noi, atunci cînd m’a împușcat, era beat, el a cerut bani, și Roza nu a avut de unde o da. Atunci el a scos un revolver și a tras în ea 2 focuri. Eu văzînd așa, am voit să fug, dar el a tras și în mine. Se ascultă apoi și alți martori atît aî acuzare! cit și apărare! fără importanță. După ascultarea martorilor se dă cuvîntul d-lui locot Nicolae Popescu, substitut de comisar regal care începe prin a spune că dacă în alte părți nu a pierit vechiul obicei ca sustinearea rechizitoriului să fie bazată numai pe istoricul faptului,ci la justiția militară azi s'a dus cu totul acest obiceiu. D-sa pentru aceste motive, încă* pe a arăta ceva să zică o crima. Crima, spune că e un fapt de patologie socială, adică o acțiune a unei ființe vii în societatea care necesita a fi simțită și de ființa care a comis crima, înainte clinicii și medicii studiau boala nu studiau pe bolnav,— azi însă necesită ca alături de antropologia criminală să se ia în considerare și sociologie criminală, căci crima nu cuprinde numai un element antropologic, dar și unul social. Așadară crima este un rezultat complex, datorit mai multor factori de ordine diversă. Trece apoi la vechiul criminal spunînd: Criminalul înainte se baza pe forțele musculare, azi însă pe forțele cerebrale, și este un fel de rafinare pe care o practică astăzi criminalii. Căci omul nu este decit o inteligentă servită de organe, și că inteligenta nu-i decît rezultanta activitate a creerului, iar creerul instrumentul activitătei psihice, organul facultăților afective, al înclinațiilor și tendințelor. El fiind sediul sentimentelor determină faptele și tot crezul fiind sediul inteligenței, asigură dirijînd executarea, împarte pe criminali în trei categorii, așezînd pe Satinover în clasă criminalilor de ocazie. Relativ la aceștia spune că sînt cel mai periculoși căci mintea lor nu se preocupă decît numai de ideea fixă cum ar ucide. Dă exemplu pe soldatul Satinover, care după ce și-a procurat revolverul, premedintînd deci crima, s-a gîndit în urmă la pîndirea momentului oportun. Criminalul după ce voește să ucidă pe Roza Schwartz concubina lui, caută să ucidă și pe mama ei, în urmă ca să-și învelească crima în fața societătei, că nu este un criminal furios, își trage două focuri în abdomen. Societatea l’a înțeles îndeajuns și îi cere pedepsirea pentru crima săvîrșită dar neizbutită conform art. 38 c. p. c. comb. cu 258 c. j. m. Apărarea D-nii căpitan Giurgea din reg. 4 roșiori, locot Georgescu din 6 Mihai Viteazul și avocatul Victor Ducurescu în splendide pledoarii spulberă toate acuzatiunile aduse lui Satinover, arătînd că inculpatul a comis un caz de desperare pe care societatea îl iartă. Toti trei apărătorii cer un verdict de achitare, SENTINȚA La orele 11 dezbaterile fiind terminate consiliul se retrage in camera de deliberare și după 19 minute pronunță un verdict negativ in urma căruia Filip Satinover a fost achitat. Tis. 'S Acuzarea Soldatul Satinover Filip Locot. Nicolae Popescu Substitut de comisar regal pe lingă consiliul de razboiu al corp. l. armată Ampăret No. 24 din romanul de aventuri Cei trei Mușchetari , de ex. Hupts-tatăl