Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)
1908-08-01 / nr. 1600
[k Au ui V.—ÎN vitjOO PUBLICITATEA» COMCEDIITA EXCLUS^: BfienjIaT de Pcblleltat* CAROL SCHULDER &>C«i BUCCREȘTI Str. Karlfnborgcvicî 18—Teleseu,*)• Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR VulAi 1 stUt CONST. MILLE Abonamente cu premii t Ciu, . ( . . . Leli» «»Imni ...... . . U 0 Ioni ..."•.•*«« . 0 TELEFONI Direcțiunea No. 14199 Capitală . 14110 Provincie si Străinătate No. 12’40 oskxraxosccoKKKaaekco APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI oskoiwsmsxkoswiíí^ VIZITA MINISTRULUI CAILLAUX . Fizi a sosit in Capitala ministrul de finanțe al Franței, d. Caillaux, care vine din Constantinopol. D. Caillaux e născut la so Marinos. Licențiat In drept. A fost inspector f financiar, profesor la școala de științe politice. Autorul unui tratat: „Impozitele in Franța“. A fost ales deputat pentru prima dată in 1898, cu 18.939 voturi, contra ducelui de La Rochefoucauld, care a întrunit 11.737. Acum Caillaux este ministru de finanțe. Marele sau succes se consideră a fi proectul său de impozite asupra veniturilor, care este astfel alcătuit în cît mulțumește și pe socialiști, cari dau guvernului francez, in această privință, un concurs foarte prețios. Caisaux Joseph TELEGRAME IM la străinătate Mlnirea dintre Frostelosef și regele Angliei , Ischl, Sa Iulie. Astăzi câteva minute înainte de ora 10, împăratul Franz Josef plecă la gară, tntr-o trăsură deschisă: împăratul a fost viu aclamat de mulțime care, cu toată ploaia, staționa pe străzi. La gară se afla arhhiducele Iosef. Monarhul purta uniforma de feldmareșal englez cu cordonul cenușiu al ordinului „Jarelierei“. Compania de onoare a defilat în fața suveranului. Monarhul s'a întreținut apoi cu archiducii prezenți. Precis la ora 10 intră în gară , fremd,special care aducea pe regele Eduard. Muzica a intonat imnul englez. Regele purta uniforma de feldsmareșal austriac cu eșarfa marei cruci a ordinului Sf. Ștefan. De la fereastra vagonului, regele, foarte mișcat dar avînd o atitudine miUtărească, salută pe împărat. Suveranii și-au strîns mîinile cu putere, apoi s’au îmbrățișat și sărutat de două ori. După ce au trecut în revistă compania de onoare care a prezintat armele, regele Eduard s’a întreținut cu principii prezenți. Ambii suverani s'au urcat apoi într'o trăsură deschisă, fiind aclamațî cu entuziasm de către public. Cu toată poliția care începuse să cadă, suveranii, în trăsură deschisă, parcurseră drumul pînă la hotel. Marele mareșal i-a condus in salonul de primire unde erau așteptați de către arhiducese și de mebrii corpului diplomatic. După ce salută pe cei prezenți, regele Eduard se retrase cu împăratul în apartamentele sale. Frantz Josef rămase câteva minute acolo, apoi se reîntoarse la vila sa. Peste o oră, regele Eduard însoțit de suita de onoare, plecă la vila imperială pentru a prezintă împăratului felicitări pentru jubileul säu de 60 ani de domnie, fiind aclamat, atît la ducere cit și la întoarcere. La unu fără un sfert, Frantz Josef veni la hotel spre a lua pe rege la dejun. Ischl, 10 iulie. Dejunul s'a isprăvit la ora două, după care împăratul a recondus pe rege la hotel, apoi s'a reîntors, la vila imperială. La ora patru, Franz Josef a revenit la hotel, spre a luat la preumblare pe regele Eduard. Preumblarea s’a făcut, cu automobilul, împăratul s’a urcat astăzi pentru întîia oară într'un automobil. > " Mașina aparține arhiducesei Gresela. Automobilul a fost condus de un șofeur bavarez. Publicul a făcut ovațiuni colosale împăratului și regelui Eduard. Ministrul de externe austriac baronul Aehrenthal a vizitat la hotel pe ministrul de externe englez, Hardinge, apoi amîndouă s’au reîntors la Hotelul celui dinții, continuînd discuțiunea. Vremea s'a schimbau de eri. Plouă la intervale scurte, dintele consiliului de stat rus. Conferința această are de scop pregătirea unui nou împrumut extern al Rusiei. Apropiată grevă a artiștilor germani Berlin, 1O Iulie.—O vie mișcare se observă de cîtva timp printre artiștii germani. Situațiunea artiștilor germani, în special a coriștilor, este din cele mai proaste. Lefurile coriștilor trec rareori de lrje mărci pe lună și adeseori cheltuelile de voiaj sunt în contul lor. Coriștii vor să stabilească quantumul unei lefi minime. In cazul cînd acțiunea lor nu va reuși, ei an de tiind să proclame greva. Groaznică furtună . Cernăuți Cernăuți, 10 iulie.—O furtună strașnică a bîntuit ori orașul. Trăznetul a căzut pe clădirea palatului poștelor. Numeroase telefoniste cru leșinat. Multe case amenință să se prăbușească. Frans Issel simpatica pe englezi în războiul bîicilor Viena. 1O Iulie. Wiener Allgemeine Zeitung află din sursă diplomatică. Întrevederea dintre regele Eduard și împăratul Franz Josef dovedește excelentele raporturi personale dintre acești doi monarhi. in afară de această prietenie dintre Austro-Ungaria și Anglia, regele Eduard păstrează o adîncă recunoștință împăratului Franz-Josef I. -----— Se amintește că pe vremea războiului dintre englezi și buri, toată lumea era de partea burilor, numai Franz Josef dovedise simpatia sa către englezi. Cu prilejul unui bal la Curtea austriacă, în anul 1900, s-a dus o campanie strașnică împotriva ambasadorului englez. Făcînd obișnuitul cerc, împăratul Franz Josef chemă pe ambasador, și-î zise: , — Vreau să vă spun că în războiul sud-african, simpatiile mele sînt cu englezii. Vă autorizez să uzați de vorbele mele în Anglia. Ambasadorul francez felicitase atunci pe cel englez pentru acest succes. Regele Eduard nu a uitat decât lUCRU Wienert Allgemeine Zeitung relevează înțelepciunea lui Franz Josef, care de atunci văzuse că Austria trebue să fie prietena Angliei. Sfîrșitul secetei din Bari Roma. Să Iulie.—Telegramă din Bari, Deeri a început să plouă aci. Seceta care a durat optsprezece luni s-a sfîrșit. Populațiu nea. săracă avusese de îndurat suferințe enorme din această cauză. Vapoare speciale aduceau în fiecare zi cîte 3500 tone de apă, pentru trebuințele populațiunei. Descoperiri grave în sarcina sîrbilor Agram, SO Iulie. Interogatorul lui Nastici, care durase or două ore, a continuat și astăzi. Se zice că rezultatul acestui interogator este foarte agravant pentru Serbia oficială. Partizanii conjurației sunt urmăriți și în Bosnia și în Ungaria sudică. Se prevăd nouă arestări senza •ßQTialfi, Sg eXfiAAfȘâ 8JffiW Tratative pentru un împrumut rusesc Frankfurt, SO Iulie — Frankfurter Zeitung află că proprietarii celor cinci mari case de bancă de aci au fost chemați telegrafic la Berlin, pentru a avea o conferinț cu fmtm Witte* grj?£ £ de persoane mai sunt compromise in această mișcare« Astăzi judecătorul de instrucție a plecat in provincie pentru a continua ancheta. . •?! Situația se agravează în Persia . Un om ucis la consulatul american — Washington, 30 iulie.—Consulul american din Taebris talegrafiază guvernului său că mai mulți partizani ai șahului au tras focuri de pușcă asupra consulatului și au smuls drapelul american. Un om care se afla in așa consulatului a fost ucis. Nu se știe sigur dacă a fost o intimidare sau un atac pregătit. Consulul adaugă că situațiunea este foarte gravă. O vizită ia contele Zeppelin Stuttgart, 30 iulie.—Prințul moștenitor al Germaniei a făcut astăzi o vizită contelui Zeppelin. Vizita aceasta a durat o oră, Rusia vrind să cumpere aeroplanul Wright Paris, 10 Iulie. — Au sosit aci cîțîva ofițeri ruși cari se interesează de aeroplanul fraților Wiirish. Rusia dorește să cumpere modelul aeroplanului, dacă experiențele vor reuși. Incendiul din Columbia a reînceput Francfort, 30 iulie. O telegramă din Winnipeg anunță că incendiul din pădurile Columbiei a reînceput în orășelul Ferrier. Orașele Cimberley și Cranbrook sunt grav amenințate. Populațiunea nădăjduește că o ploae torențială va reuși să stingă focul. Ziarele engleze și întrevederea de la Friedriclasts of Londra, 30 iulie. Cu privire la întrevederea de la Friedrischshof, ziarele se exprimă cu oarecare neîncredere, care nu era de așteptat, după declarațiunile lui sir Eduard Grey. In genere, ziarele nu cunosc subiectul convorbirea dintre cei doi suverani, care a durat mai bine de o oră. „Times“ susține că convorbirea a avut un caracter particular, deși nu se poate ca cei doi monarhi să nu fi discutat distiune politice. Balonul maiorului Farseval Berlin, 16 Iulie. — Astăzi va avea probabil,loc, primia încercare a balonului dirigiabil al maiorului Parseval. . . Balonul va porni după câmpul de exerciții de la Tegel. Ele au fost încercate motoarele care au funcționat admirabil timp de nouă ore. Apropiata întîlnire între Wilhelm II și țarul Nicolae Berlin, 10 Iulie. — Din Petersburg și Reval se anunță că acolo circulă cu persistență zvonul că în prima sau în cea de a doua jumătate a lunei Septembre, o întîlnire va avea loc la Reval între țarul Nicolae și împăratul Wilhelm. Fapt sigur eă iahtul țarului Nicolae va încrucișa în apele filandeze pentru a treia oară în luna Septembrie. •**» —w Presa germană și întrevederea de la Friedricîaehof Berlin, 30 iulie. — Presa publică telegrame scurte și reci cu privire la întrevederea de la Friedrichshof. Numai „Berliner Tageblatt“ comentează întîlnirea dintre cei doi suverani, spunînd că au discutat numirea noului ambasador englez din Berlin, deoarce actualul ambasador atinge în Octombrie limita de vîrstă. Declarațiunile deputatului Pribicevici Agram, 30 iulie. Deputatul Pribicevici declară că în Octombrie, fratele său a fost la Belgrad în interese familiare. Deputatul Budisavlevici a luat parte la obstrucția din Decembrie din Camera ungară, așa că nu a putut fi atunci la Belgrad. Complotul contra baronului Rauch Budapesta, 30 iulie. — Un ziar de seară află din Agram că la interogatoriul său Nastici, a declarat că în conferințele societăței panslaviste „Slovenski fug“ din Belgrad s’a discutat asupra asasinărea banului Croației baronul Raudhs îs». Din momentul primelor arestări oficiul banatului a avut cunoștințe de acest complot. La Agram circula cu persistență zvonul că baronul Bauch s’a retras la proprietățile sale pentru că la Agram viața îi devenise nesigură. ---------- HiM Pisa si aii artiol din Cniisimia M E un proverb care zice: „Nu face că ți-se face“« La aceasta trebuia să se gîndească fostul mare vizir și om de stat Midhat Pașa cînd a redactat vestitul paragraf 114 din Constituția turcească, paragraf care nimicește dintr’un condeiu toată economia legei supreme. Iată acel paragraf: „Majestățil Sale Imperiale Sultanului aparține în mod exclusiv puterea de a expulza de pe teritoriul Imperiului pe aceia cari în urma informațiunilor demne de încredere, adunate de administrația spiciiției, sunt recunoscuți ca periculoși siguranței statului“. Acest articol mizerabil se află menținut și în noua Constituțiune turcească. Ce vrea el? Cu toată libertatea (CfițoxlaltQ articole1:fiu Joatânu meroasele și frumoasele drepturi ce se acordă poporului, sultanul are dreptul exclusiv, ca în urma denunțării unui onorabil polițist turc — știț ce e un polițist rus sau turc — să gonească de pe pămîntul țării pe oricine, fie el creștin, armean, musulman, fie el om fără importanță ori deputat. Vedeți dar la ce se reduce imunitatea parlamentară: la bunul plac sau la cheremul unui polițist. Dar chiar sultant de la un caz poate porunci unui polițai să-I raporteze ceva ras înpotriva unui deputat cu colți, din opoziție, și iată-l pe luptătorul cinstit pentru libertate și drepturile poporului, exilat ca trădător de patrie și ca om primejdios siguranței statului. Doi, ’trei oameni politici expulzată în felul acesta și spaima va fi băgată în sufletele tuturor celor cu gura mare, revoltați. Constituția se eludează printr’un singur paragraf scris de mina lui Midhat Pașa cu scop ca să dea tiraniei ,o armă puternică în mînă. Nu se gîndise bietul Midhat un singur minut că tocmai el va gusta cei dinții din dulceața acestui paragraf 114, nu, că nu l-ar fi mai redactat. Sultanul Abdul Hamid, pe baza zisului paragraf, a exilat la Taif pe Midhat Pașa, devenit în urmă rapoartelor vrednice de toată încrederea ale administrației polițienești din Stambul, un om primejdios sifguranței. Statuluămejdios siguranței statului turc. Și la Taif, în Asia, Midhat Pașa a meditat asupra faptului că e bine să fii om de treabă, să nu fii, cum s’ar zice moftangiu și canalie, că urmările de multe ori se sparg în capul tän și faci singur experiența dureroasă a unor măsuri draconice luate, vezi bine contra altora. Să sperăm că junii turci vor râde cu iataganele lor moderne, acest păcătos de paragraf, demn de vechea și ruginita Turcie, și prin aceasta își vor face un bine chiar lor înșile, căci lucrurile in lumea aceasta și mai ales în o țară ca Turcia, sunt schimbătoare ca nisipurile mării.... Cercetările fură la um moment dat intrerupte, deoarece șeful ocolului a fost Însărcinat să asiste la un proces înaintea tribunalului și de aci a plecat la inspectoratul silvic din Bacäu. Așa stă deocamdată chestia. In localitate și mai cu seamă in orășelul Neamț, faptul acesta a făcut o enormă impresie și lumea discută și comentează cu aprindere această gravă descoperire. Evident că pentru moment dăm știrea sub cuvenita rezervă, rămînînd ca la timp să revenim cu amănunte complecte asupra acestei senzaționale afaceri. 0oriul pasinal Este titlul uui senzațional român ce vom începe în curînd a publica în foița ziarului „Dimineața a Glisat pasiunii Va interesa pe toți cititorii noștriî prin peripețiile sale dramatice. Atentat împotriva artistului State Dragomir Iași, 30 Iulie. — Din Chișinău se comunică următoarele: Acum cîtva timp a plecat din Iași la Chișinău d. State Dragomir, cunoscutul artist, pentru a regula o moștenire. Intr'una din zile ducîndu-se la un cumnat al sau, acesta, în loc de orice altă discuție, scoase revolverul și trase două focuri asupra d-lui n,raftoon,r. Din fericire gloanțele nu l-au atins pe talentatul artist. D. Dragomir a telegrafiat acest fapt socrului sau din Iași cerîndu-i să intervină la consulul rus din Iași, pentru ca acesta să sprijine acțiunea sa pe lîngă tribunalul din Chișinăă, întrucit autoritățile ruseștii refuză de a lua vreo măsură împotriva atentatorului.—Dan Fraudele din pădurile statului — Kot și descoperiri — PIATRA-NEAMȚ, 29 iulie. — Afacerea fraudelor din pădurile statului din acest județ, începe să se complice și să ia o întorsătură gravă. Iată cîteva detalii ce le-am cules în această privință: D. Ioan Coșei, șeful ocolului silvic din comuna Pipirig, făcînd zilele trecute recepție, împreună cu un d. subinspector silvic din Bacäu, într’o pădure a statului de lingă Neamț, se spune că ar fi descoperit un enorm număr de arbori nemureați sustrași de la o adîncime de o jum. metru și rădăcina acoperită cu pămînt. Făcîndu-se sondagii cu fețe ascuțite s’au dat de urma acestor fraude, Sereplile de h tribunalul din Brăila — Destituirea și darea în judecată a doi grefieri — BRAILA, 30 iulie. —Cititorii își amintesc, că acum 2 săptămâni, am publicat o serie de articole în afacerea neregulilor de la grefa secției I a tribunalului local. Se știe, că tot atunci, procurorul general d. Alexiu a făcut în localitate o minuțioasă anchetă, ale cărei rezultate le-am publicat în ziarul nostru. Azi, procurorul general a cerut telegrafic, cu învoirea ministrului de justiție, darea in judecată pentru luare de mită de ajutoarele de grefieri N. B. Ionescu și Th. Marinescu. Ei au și fost destituiți pe ziua de azi. Scandalul de la corporația cofetarilor Eri urma ca d. inspector-secretar al Camerei de meserii, circumscripția București, să instaleze comitetul provizoriu numit de Camera de meserii, deși, d. ministru al comerțului revenise asupra acestei confirmări,.. în vedere că alegerea comitetului definitiv se va face în ziua de 31 cor., insărcinînd totdeodată vechiul comitet cu girarea afacerilor pină la data arătată. S’au prezentat ori, la orele 12 a. m., la corporație, d. M. P. Dimitriu, secretarul inspector și trei domni membrii, din șapte, ai comitetului provizoriu, și anume meseriașii: Costescu N., Ștefănescu și Petrescu, spre a lua în primire scriptele și averea corporației. Un mare număr de membrii spre a preveni această ilegală instalare, întru cît se revenise, s’au întrunit alaută seară la cofetăria Murgășanu, cînd s’a hotărt ca să se închidă corporația, Eiglă, la noul dispozitivni. Pe de altă parte, eri dimineață, o delegație compusă din d-ni. Zamfirescu, Gr. Murgășanu, Gr. Ștefan, Toma Georgescu, Th. Dumitrescu, G. Merișanu, Gogu Dragomirescu și alți 25 meseriași, s’au prezentat d-lui ministru al comerțului, apătind cele ce se petrec. D. ministru a menținut hotărirea luată în ajun ca: alegerea să se facă la 31 cor., iar membrii vechiului comitet să gireze afacerile pină la validare, dînd ordine în consecință. # Pe cît mi se afirmau astă seară cu ocazia alegere!, vor avea loc incidente între membrii dezbinați-Comisarul guvernului a anunțat poliția, cerînd ajutoare pentru menținerea ordine!. Din Karlsbad Așezat în partea nordvestică a Bohemiei, orașul Xarlsbad e una din cele mai sănătoase localități balneare din centrul Europei. Prin valea-i mult cotită, trece rîul Eger cu afluientele sau Tepel, iar masivul de munți ce alcătuește această vale e brăzdat cu păduri falnice, formate din brazi, stejari, pini. Clima corespunde Germaniei de mijloc, avînd temperatura medie a sezonului de cură 14 ° Celsius și starea medie a barometrului 728 mm. Aprovizionarea orașului stă sub controlul supraveghetorilor municipali, cari în propriul edificiu, abatoriul, exercită inspectarea cea mai minuțioasă a cărnei, supraveghind însă și orice altă aprovizionare de nutrimente. Ținerea curată a aerului, a pămîntului și a apei, e aici principiul cel mai suprem și acestuia i se aduc jertfele cele mai mari. Dotat din natură cu 16 izvoare PRIMUL PARLAMENT TURCESC Sultanul prezintînd solemnitatea deschiderea primului parlament turc pe care după cum se știe tot el l-a închis, după puțin timp,, 3au temperatură' Intre 73» pînă la 20 ° Celsius, și pe deasupra, domnind pretutindeni ordine, face ca în toate diminețele să vezi creștini, musulmani, evrei, chinezi, circulînd în liniște cu paharul în mină și pe al cărui conținut îl absorb cu toată Încrederea In puterea vindecătoare. Vizitatorii anuali ating — după datele oficiale — numărul de 62400 trimiși fiind încoace de clinicianii din toate părțile lumei, spre a se căuta de boale ca: ale stomadului, ale intestinelor, ale splinei, ale ficatului, ale rinichilor, în sfîrșit toate acele boale, cari se manifestă ca consecința unei stagnațiuni sanguinice în abdomen. Am vizitat muzeul din Helenenstrasse și printre alte scripte din secolul trecut se poate vedea pe acela unde marele poiet Goethe scrie la 1806 amicului säu Zelter următoarele: „Despre cura mea dei Karlsbad pot să spun numai atîta, că regret că n’am început-o mai timpuriu“. Iată pe cine, dintre compatrioții noștri am putut nota, sosiți în majoritate, cu familiile lor: București: Ministru D. Sturdza, Georg Melic, Mauriciu Blank, Otto Meyer, Luis Basset, Moritz Wagner, Peter Millo, Gustav Bluman, B. F. Robescu, Arioand Taubes, Arnold Herz, Const. Petrescu, Benjamin Pinto, Mihail Cereșeanu, Avram Mărculescu, Jean Toplicescu, Alex. Marghiloman, Josef Wappner, maior Văleanu, Frații Haberman, Nathalie dr. Brinză, Alex. Ralescu, Nathan Cahal, Const. Dîmboviceanu, Moritz Abramovici, Samuel Tiroler, Nicolaie Atanasiu, Bernhard Herman, Paul Negreanu, Leon Schönfeld, Luca H. Kasaroff, Alexandru Negruzzi, Nicolaus Filidor, Moritz B. Drath, Herman Lorentz, Ferd. D. Babik, Dimitrie Gluvara, Morenu A. Ascher, Fr. Hadrazki, Maurice Fanu, Jean Carcaseteanu, maior Const. Costescu, căp. A. Floroiu, căp. Stefan Castan, Aurel Balaban. Doamne: Militza Lovritsch, H. Bălăceanu, Gina Popescu, Marie Cretzianu, Sophie Cerban, Helene Vlasto, Debora Leibovici, Anette M. Poni, Amalie Israelovici, Nathalie Dona, Marie Schulder, Josephine Gottfried, Sophie Candiano, Hortense Lindenberg, Amalie Dujansky, Antonie Barasch, S. Kraushaar. Doctori: George Severeanu, Georghe Fischer, Sperling, Aurel Comanescu, Christian Dimopol, N. Maldarescu. Iași: Pandele Zamfirescu, Betty Wachtel, Iohann Steiner, Efrem Mazlim, Helene Abterman, Joban V. Matas, Samuel Goldenthal, Pulcherie Giurcăneanu, Amelia Loebelsohn, dr. Marie Bogdan, Marie Halpern, Teodor Popeanu, Cecilie Miulescu, Savel A. Zăhărescu. Apoi d-niă, căp. Georges Baicoianu, maior Liviu Drăguescu, căp. Georges Kivu, căp. Alex. Andronescu, Norbert Brunwasser, Ștefan G. Gerottky, Leo Gelbentel, Friedrich Gxonov, Simon Buber, Kirmaier, Herman Klein, Nicolae Lucasievici, Alexandra Smell, Nicolas de Roma, Annete M. Weinbach, Fani Rabinovici, Rebeka Salomovitz, Dorothea I. Cohen, Hortense Perottet, Manuel D. Karlsbad, 1 August 1908. Ravagiile frurtuniei BURDUJENI, 29 iulie. O furtună îngrozitoare a căzut asupra orășelului nostru astănoapte însoțită de ploi și manifestațiuni electrice, producînd mari pagube semănăturilor. Apa Sucevei a crescut în mod îngrozitor, asemenea și Siretul. Trenul accelerat de București a sosit la orele 5 în loc de 10 dimineața, asemenea și trenul austriac, a avut întârziere. Telefonul cu Botoșani e izolat din cauza aceasta și n’avem nici o știre din județ. Victime omenești n'avem de înregistrat. Vom reveni cu amănunte. Ideastrul asupra fusel lui Izzi,pașa Galați, 30 iulie. *< Intr'o convorbire avută cu d. Stavradis, comandantul vaporului englezesc ,,Anadol", acesta mi-ip declarat că e inexact că Izzel pașa ars fi plecat în America. Izzel pașa după ce a cumpărat vaporul „Mariana“ de la armatorul Campbel din Constantinopol, a plecat spre Nizza. El are asupra sa două mailioane și jumătate de franci. De la Nizza, Izzel pașa a plecat la Paris, cu tot bagajul său, Raia. Bursa cerealelor America ne aduce o urcare la griü de șapte optimi centi. Tendința continentului european este astăzi în genere mai plăcută. In Brăila au sosit ieri 135 vagoane, din cari 98 cu grin. S’a vîndut: Grin de kgr. 74 cu lei 18.60, de kgr. 75—76 cu lei 19—19.50, de kgr. 77—78, cu lei 19.50 —20.50, de kgr. 79-80 cu lei 20-20.80 suta de kgr. vagon linie. Orz de kgr. 62 cu lei 14.40 suta de kgr. vagon linie. Ovăz de kgr. 33—47 cu lei 11.30 —1l3 suta de kgr. vagon linie. Porumb de kgr. 76 cu lei 14.40 suta de kgr. vagon linie. S’a maî vîndut: 60 vagoane griü de kgr. 76 basa 75 minimum cu 4 la sută corpuri străine, cu lei 19.50 suta de kgr. șlep bordo Brăila, 24 vagoane de kgr. 80.800 cu lei 21.25 suta de kgr. șlep bordo Brăila. Orz, 22 vagoane kgr. 69 cu lei 16.50 suta de kgr. bordo Brăila. BRAILA, 30 Iulie. Piața puțin mai animată. Grînele au fost susținute. Porumbul e staționar. Ovăzul și orzul neglijate. 0 Șefii de bandă din Macedonia Acum Sandanski, împreună 'Cu toți ceilalți șefi de oaridă se cu flă la Salonic, unde poporul le face mari manifestații de simpatie. Ei trec acum privii c cei mai buni fii ai țării, cari au luptat pentru libertate și Constituție. Sandaniski Dăm mai sus fotografia celebrului șef de bandă Sandanski, care a avut un mare rol in evenimentele din Macedonia. Sandanski, după cît se știe, e amestecat și in asasinarea lui Sarafof. Noul tot kiDapzinui Wapner — Arestarea magazinerului casei —• Am arătat în numărul de ori despre furturile descoperite la magazinul Wapner din calea Victoriei No. 61—63. Se vede că patronul acelui magazin a avut nenorocul ca să țină în serviciu numai oameni cari să-l fure, deoarece, circumscripția nici nu terminase încă bine ancheta furturilor relatate ori și a pus mina pe un nou hoț, de astă dată chiar magazionerul casei, un anume Conrad Feldmann. " Iată toate împrejurările în cari s’a descoperit acest nou furt: Unul care tîrgraește noaptea Eri dimineață pe la orele 4 sergentul i de stradă Belițoiu Constantin care se afla postat în fața careului Highe-Life din calea Victoriei a văzut pe un individ care eșise din dosul magazinului Wapner și care avea în mînă mai multe tingiri și oale și o mașină de tocat. Serigentul puse mina pe numitul individ și aducîndu-l la circumscripția , el a declarat d-lui subcomisar Țibacu că se numește Vasile Mutu, că este bărbatul servitoarei Maria Mutu de la etajul al III-lea al caselor din cal. Victoriei No. 63 și că a cumpărat obiectele ce le avea în mină de la magazinarul casei Wapner un anume Conrad Feldmann pentru suma de 20 lei. D. subcomisar Țibacu imediat ce a aflat aceasta si a dus la servitoarea Maria Mutu pe care a sculat-o din somn și aducînd-o la secție și confruntînd-o cu bărbatul ei a stabilit că Vasile Mutu nu mințise și că banii fusese dați vii, iiggi mania chijgr ,d,se dînsa.. atunci la, numita adresă și acolo găsind pe femeea Maria Vasiliu, aceasta a declarat că în adevăr a cumpărat de la Feldman 2 crătițî, 6 oale, linguri etc. pentru suma de 9 lei. O altă femee, domiciliată în aceeași curte, anume Ana Bartha, văzînd că subcomisarul făcea percheziție a declarat și ea că tot de la Feldman a cumpărat un lighean, mai multe oase și alte obiecte pe cari le-a și predat subcomisarului. Ambele aceste două femei fiind aduse la circ, și confruntate cu Feldman, l-au recunoscut. O altă femee care a cumpărat de la Feldman obiectele ce el le furase din magazinul stăpînului sau este și Roza Camis, care dormiciliala Maria Mutu în calea Victoriei No. 63. Hoțul zăgăduește cu toate aceste probe zdrobitoare, cu toate că femeele adusa și confruntate cu Feldman sau recunoscut, totuși hoțul continuă să tăgăduiască. La percheziția făcută la domiciliul sau s au gămulte alte obiecte luate din margazinul stăpînului său. Ancheta continuă. Se speră că i se vor descoperi noul furturi să-. virslie de Feldman, Tis,1 Arestarea Itu Conrad Felman Față de acestea, ca subcomisar Țibacu s-a dus la magazinul Wapner și la sosirea lui Feldmann la magazin, la orele 6 și jumătate l-a declarat arestat și la adus la circumscripție. Feldman fiind întrebat de cele ce făptuise nu a voit să declare nimic. La început prin modul sau de apărare făcuse chiar convingerea subcomisarului că la mijloc era o înscenare. In urmă însă, după cum se va vedea s-a descoerit ca Conrad Feldman, furase și vînduse un foarte mare număr de obiecte din prăvălia stăpînului sau. Descoperirea lucrurilor furate In adevăr, din informațiunile culese, subcomisarul Țibacu a aflat că Conrad Feldman trăia în concubinaj cu o femee anume Firma Vizoli, domiciliată In str. Leon Vodă No. 29, care era în serviciul spălătoriei d-nei Elena Leonida din strada Mihai Vodă No. 15. La percheziția făcută acasă la numita femee a găsit un serviciu complect de 1avoar de majolică, și oale, o cană de apă și alte multe obiecte. Firma Vizoli adusă la circumscripție nu a voit la început să spună nimic, în urmă însă promițîndu-i-se că i se va da drumul a arătat că toate cele găsite la ea le avea de la Feldman. De asemenea numita femee a mai declarat că știe că Feldman a mai vîndut obiecte sustrase din prăvălia stăpînului sau și unei femei ce stătea în strada Știrbei Vodă No. 21. Subcomisarul Țibacu se duse Inundațiile din Moldova IAȘI, 30 Iulie. Trenul de Pașcani, care a plecat aseară la 5.55 n'a putut ajunge decît la Ruginoasa, din cauza inundației, care a curățat pietrișul pe o distanță de 50 metri. La Ruginoasa s-a format un tren pentru a înapoia la Iași pe pasageri. Azi trenul de Pașcani a sosit la ora fixată. — Ori după amiazi o ploaie torențială cu grindină, a căzut în comunele Perienî, Cîrniceni, Țîgănașî, vânzînd mari pagube. — Din cauza ploilor căzute astă noapte în oraș, a slăbit o porțiune de teren pe o întindere de 15 metri în strada Palatului deasupra lucrărilor de canalizare. — In comuna Ungheni a avut loc o ploae torențială însoțită de grindină și manifestații electrice. — Autoritățile de pe malul Prutului au comunicat prefecturea de județ, că apele Prutului cresc din ce în ce și că se așteaptă o revărsare. Barbaria din str. Berzei D-na Elena Marinescu, din strada Berzei 109, s’a plîns circumscripției 17 că alaltă erî noapte pe cînd dormea era să fie omorîtă de proprietarul casei, anume Sasu Andrei și nevasta acestuia Roza, ce locuesc în aceeași curte. Interesîndu-ne de acest fapt am putut afla că, în urma deselor certuri proprietarul s'a gîndit să-și răzbune și intrînd în odaia chiriașei sale întovărășit de soție a căutat să o sugrume. D-na Marinescu înspăimîntată abia a putut să ceară ajutor. Un d, subcomisar ce locuește în curte și ceilalți vecini săriră în ajutorul numitei doamne și astfel o salvară din mîinele proprietarului și a proprietăresei. A APARCT: TAINELE BUCEGILOR <3e GH. SILVAN DESCRIERE PITOREASCA Călăuză practică pentru viligiatori și turiști, cu ilustrațiuni în rest — 75 basia escailarul — , 1