Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)

1908-08-01 / nr. 1600

[k Au ui V.—ÎN v­­itjOO PUBLICITATEA» COMCEDIITA EXCLUS^: BfienjIaT de Pcblleltat* CAROL SCHULDER &>C«i BUCCREȘTI Str. Karlfnb­orgcvicî 18—Teleseu,*)• Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR VulA­i 1 stUt CONST. MILLE Abonamente cu premii t Ciu, . ( . . . Lel­i» «»Imni ...... . . U 0 Ioni ..."•.•*«« . 0 TELEFONI Direcțiunea No. 14199 Capitală . 14110 Provincie si Străinătate No. 12’40 oskxraxosccoKKKaaekco APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI oskoiwsmsxkoswiíí^ VIZITA MINISTRULUI CAILLAUX . Fizi a sosit in Capitala minis­trul de finanțe al Franței, d. Cail­­laux, care vine din Constantino­­pol. D. Caillau­x e născut la so Mar­inos. Licențiat In drept. A fost inspector f financiar, profesor la școala de științe politice. Auto­rul unui tratat: „Impozitele in Franța“. A fost ales deputat pentru pri­ma dată in 1898, cu 18.939 voturi, contra ducelui de La Rochefou­cauld, care a întrunit 11.737. Acum Caillaux este ministru de finanțe. Marele sau succes se consideră a fi proectul său de impozite asupra veniturilor, care este astfel alcătuit în cît mulțu­mește și pe socialiști, cari dau guvernului francez, in această privință, un concurs foarte pre­țios. Caisaux Joseph TELEGRAME IM la străinătate Mlnirea dintre Froste­losef și regele Angliei , Ischl, Sa Iulie. Astăzi câteva minute înainte de­­ ora 10, împă­ratul Franz Josef plecă la gară, tntr-o trăsură deschisă: împăratul a fost viu aclamat de mulțime care, cu toată ploaia, staționa pe străzi. La gară se­­ afla arhhiducele Io­­sef. Monarh­ul purta uniforma de feldmareșal englez cu cordonul cenușiu al ordinului „Jarelierei“. Compania de onoare a defilat în fața suveranului. Monarh­ul s'a întreținut apoi cu archiducii prezenți. Precis la ora 10 intră în gară , fremd­­,special care aducea pe regele Eduard. Muzica a intonat imnul englez. Regele purta uni­forma de feldsmareșal austriac cu eșarfa marei­­ cruci a ordinului Sf. Ștefan. De la fereastra vago­nului, regele, foarte mișcat dar avînd o atitudine­ miUtărească, salută pe împărat. Suveranii și-au­ strîns mîinile cu putere, apoi s’au îmbrățișat și sărutat de două ori. După ce au trecut în revistă compania de onoare care a pre­­zintat armele, regele Eduard s’a întreținut cu principii prezenți. Ambii suverani s'au urcat apoi într'o trăsură deschisă, fiind a­­clamațî cu entuziasm de către pu­blic.­­ Cu toată poliția care începuse să cadă, suveranii, în trăsură deschisă, parcurseră drumul pînă la hotel. Marele mareșal i-a con­dus in salonul de primire unde erau așteptați de către arh­idu­­cese și de m­ebrii corpului diplo­matic. După ce salută pe cei prezenți, regele Eduard se retrase cu îm­păratul în apartamentele sale. Frantz Josef rămase câteva mi­nute acolo, apoi se reîntoarse la vila sa. Peste o oră, regele Eduard în­soțit de suita de onoare, plecă la vila imperială pentru a pre­zintă împăratului felicitări pentru jubileul säu de 60 ani de dom­nie, fiind aclamat, atît la ducere cit și la întoarcere. La unu fără un sfert, Frantz Josef veni la hotel spre a lua pe rege la dejun. Ischl, 10 iulie.­­ Dejunul s'a isprăvit la ora două, după care împăratul a recondus pe rege la hotel, apoi s'a reîntors, la vila imperială. La ora patru, Franz Josef a re­venit la hotel, spre a luat la pre­umblare pe regele Eduard. Preumblarea s’a făcut, cu auto­mobilul, împăratul s’a urcat as­tăzi pentru întîia oară într'un­­ automobil. > " Mașina aparține arh­iducesei­­ Gresela. Automobilul a fost con­dus de un șofeur bavarez. Publicul a făcut ovațiuni­ co­losale împăratului și regelui E­­dua­rd. Ministrul de externe austriac baronul Aehrenthal a vizitat la h­otel pe ministrul de externe en­glez, Hardinge, apoi amîndouă s’au reîntors la Hotelul celui din­ții, continuînd discuțiunea. Vremea s'a schimbau­ de eri. Plouă la intervale scurte, dintele consiliului de stat rus. Conferința această are de scop pregătirea unui nou împrumut extern al Rusiei. Apropiată grevă a artiștilor germani Berlin, 1O Iulie.—O vie mișcare se observă de cîtva timp printre artiștii germani. Situațiunea artiștilor germani, în special a coriștilor, este din cele mai proaste. Lefurile coriști­lor trec rareori de lrje m­ărci pe lună și adeseori cheltuelile de voiaj sunt în contul lor. Coriștii vor să stabilească quantumul u­­­nei lefi minime. In cazul cînd acțiunea lor nu va reuși, ei an de tiind să pro­­clam­e greva. Groaznică furtună . Cer­năuți Cernăuți, 10 iulie.—O furtună strașnică a bîntuit ori orașul. Trăznetul a căzut pe clădirea palatului poștelor. Numeroase te­lefoniste cru leșinat. Multe case amenință să se pră­bușească. Frans Issel simpatica pe en­glezi în războiul bîicilor Viena. 1O Iulie.­­ Wiener All­gemeine Zeitung află din sursă diplomatică. Întrevederea dintre regele E­­duard și împăratul Franz Josef dovedește excelentele raporturi personale dintre acești doi mo­narhi. in afară de această priete­nie dintre Austro-Ungaria și An­glia, regele Eduard păstrează o adîncă recunoștință împăratului Franz-Josef I. -----— Se amintește că pe vremea răz­boiului dintre englezi și buri, toat­ă lumea era de partea buri­lor, numai Franz Josef dovedise simpatia sa către englezi. Cu pri­lejul unui bal la Curtea austria­că, în anul 1900, s-a dus o cam­panie strașnică împotriva amba­sadorului englez. Făcînd obiș­nuitul cerc, îm­­păratul Franz Josef chemă pe ambasador, și-î zise: , — Vreau să vă spun că în răz­boiul sud-african, simpatiile mele sînt cu englezii. Vă autorizez să uzați de­ vorbele mele în­ An­glia. Ambasadorul francez­­ felicitase atunci pe­ cel englez pentru acest succes. Regele Eduard nu a uitat decât lUCRU Wienert Allgemeine Zeitung re­­levează înțelepciunea lui Franz Josef, ca­re de atunci văzuse că Austria trebue să fie prietena Angliei. Sfîrșitul secetei­ din Bari Roma. Să Iulie.—Telegramă din Bari, De­eri a început să plouă aci. Seceta care a durat optsprezece luni s-a sfîrșit. Populațiu nea­. săracă­­ avusese de îndurat suferințe enorme din a­­ceastă cauză. Vapoare speciale aduceau în fiecare zi cîte 3500 tone de apă, pentru trebuințele populațiunei. Descoperiri grave în sarcina sîrbilor Agram, SO Iulie.­­ Interogato­rul lui Nastici, care durase or­ două ore, a continuat și astăzi. Se zice că rezultatul acestui in­­terogator este foarte agravant pen­tru Serbia oficială. Partizanii conjurației sunt ur­măriți și în Bosnia și în Unga­ria sudică. Se prevăd nouă arestări senza­ •ßQTialfi, Sg eXfiAAfȘâ 8JffiW Tratative pentru un îm­prumut rusesc Frankfurt, SO Iu­lie — Frankfur­ter Zeitung află că proprietarii celor cinci mari case de bancă de aci au fost chemați telegrafic la Berlin, pentru a avea o con­­­­ferinț­­ cu fmtm Witte* grj?£ £ de persoane mai su­nt­­ compromi­se in această mișcare« Astăzi judecătorul de instrucție a plecat in provincie pentru a continua ancheta. . •?! Situația se agravează în Persia . Un om ucis la consulatul american — Washington, 30 iulie.—Consulul american din Taebris talegrafiază guvernului său că mai mulți parti­zani ai șahului au tras focuri de pușcă asupra consulatului și au smuls drapelul american. Un om care se afla in așa consu­latului a fost ucis. Nu se știe sigur dacă a fost o in­timidare sau un atac pregătit. Consulul adaugă că situațiunea este foarte gravă. O vizită ia contele Zeppelin Stuttgart, 30 iulie.—Prințul moș­tenitor al Germaniei a făcut astăzi o vizită contelui Zeppelin. Vizita aceasta a durat o oră, Rusia vrind să cumpere aeroplanul Wright Paris, 10 Iulie. — Au sosit aci cîțîva ofițeri ruși cari se intere­sează de aeroplanul fraților Wiirish. Rusia dorește să cumpere mo­delul aeroplanului, dacă experien­țele vor reuși. Incendiul din Colum­bia a reînceput Francfort, 30 iulie.­­ O telegra­mă din Winnipeg anunță că in­cendiul din pădurile Columbiei a reînceput în orășelul Ferrier. Orașele Cimberley și Cranbrook sunt grav amenințate. Populațiun­ea nădăjduește că o ploae torențială va reuși să stingă focul. Ziarele engleze și între­vederea de la Fried­­riclasts of Londra, 30 iulie.­­ Cu privire la întrevederea de la Friedrischs­­hof, ziarele se exprimă cu oare­care neîncredere, care nu era de așteptat, după declarațiunile lui sir Eduard Grey. In genere, ziarele nu cunosc subiectul convorbirea dintre cei doi suverani, care a durat mai bine de o oră. „Times“ susține că convorbi­rea a avut un caracter particular, deși nu se poate ca cei doi mo­­narh­i să nu fi discutat distiune politice.­­ Balonul maiorului Far­­seval Berlin, 16 Iulie. — Astăzi va a­vea probabil,­loc, primia încerca­re a balonului dirigiabil al ma­iorului Parseval. . . Balonul va porni după câmpul de exerciții de la Tegel. Ele au fost încercate m­otoarele care au funcționat admirabil timp de nouă ore. Apropiata întîlnire în­tre Wilhelm II și țarul Nicolae Berlin, 10 Iulie. — Din Peters­burg și Reval se anunță că acolo circulă cu persistență zvonul că în prima sau în cea de a doua jumătate a lunei Septembre, o întîlnire va avea loc la Reval în­tre țarul Nicolae și împăratul Wilhelm. Fapt sigur e­­ă iah­tul țarului Nicolae va încrucișa în apele fi­­landeze pentru a treia oară în luna Septembrie. •*­­*» —w Presa germană și între­vederea de la Fried­­ricîaehof Berlin, 30 iulie. — Presa publi­că telegrame scurte și reci cu privire la întrevederea de la Fri­­edrichshof. Numai „Berliner Tageblatt“ co­mentează întîlnirea dintre cei doi suverani, spunînd că au discutat numirea noului ambasador en­glez din Berlin, deoarce actualul ambasador atinge în Octombrie limita de vîrstă. Declarațiunile deputa­­tului Pribicevici Agram, 30 iulie.­­ Deputatul Pribicevici declară că în Octom­brie, fratele său a fost la Bel­grad în interese familiare. Deputatul Budisavlevici a luat parte la obstrucția din Decembrie din Camera ungară, așa că nu a putut fi atunci la Belgrad. Complotul contra ba­ronului Rauch Budapesta, 30 iulie. — Un ziar de seară află din Agram că la interogatoriul său Nastici, a de­clarat că în conferințele societă­­ței panslaviste „Slovenski fug“ din Belgra­d s’a discutat asupra a­­sasinărea banului Croației baro­nul Raudhs­ îs»­­. Din momentul primelor­­ ares­tări oficiul banatului a avut cu­noștințe­ de acest complot. La Agram circula cu persisten­ță zvonul că baronul Bauch s’a retras la proprietățile sale pentru că la Agram viața îi devenise nesigură. ----------­ HiM Pisa si aii artiol din Cniisimia M E un proverb care zice: „Nu face că ți-se face“« La aceasta trebuia să se gîndească fostul mare vizir și om de stat Midhat Pașa cînd a redactat vestitul pa­ragraf 114 din Constituția tur­cească, paragraf care nimicește dintr’un condeiu toată economia legei supreme. Iată acel paragraf: „Majestățil Sale Imperiale Sul­tanului aparține în mod exclusiv puterea de a expulza de pe terito­riul Imperiului pe aceia cari în urma informațiunilor demne de încredere, adunate de adminis­trația spiciiției, sunt recunoscuți ca periculoși siguranței statului“. Acest articol mizerabil se află menținut și în noua Constituțiu­­ne turcească. Ce vrea el? Cu toată libertatea (CfițoxlaltQ articole1:fiu Joatâ­nu­ meroasele și frumoasele­­ drepturi ce se acordă poporului, sultanul are dreptul exclusiv, ca în urma denunțării unui onorabil polițist turc — știț­ ce e un polițist rus sau turc — să gonească de pe pă­­mîntul țării pe oricine, fie el creștin, armean, musulman,­ fie el om fără importanță ori depu­tat. Vedeți dar la ce se reduce i­­munitatea parlamentară: la bu­nul plac sau la cheremul unui polițist. Dar chiar sultant d­e la un caz poate porunci unui poli­țai să-I raporteze ceva ras în­po­triva unui deputat cu colți, din opoziție, și iată-l pe luptătorul cinstit pentru libertate și dreptu­rile poporului, exilat ca trădător de patrie și ca om primejdios siguranței statului. Doi, ’trei oa­meni politici expulzată în felul acesta și spaima va fi băgată în sufletele tuturor celor cu gura mare, revoltați. Constituția se eludează prin­­tr’un singur paragraf scris de mina lui Midhat Pașa cu scop ca să dea tiraniei ,o armă puter­nică în mînă. Nu se gîndise bietul Midhat un singur minut că tocmai el va gusta cei dinții din dulceața a­­cestui paragraf 114, nu, că nu l-ar fi mai redactat. Sultanul Abdul Hamid, pe baza­ zisului pa­ragraf, a exilat la Taif pe Mid­hat Pașa, devenit în urmă ra­poartelor vrednice de toată încre­derea ale administrației poliție­nești din Stambul, un om pri­mejdios sifguranței.­­ Statul­uă­mejdios siguranței statului turc. Și la Taif, în Asia, Midhat Pașa a meditat asupra faptului că e bine să fii om de treabă, să nu fii, cum s’ar zice moftangiu și canalie, că urmările de multe ori se sparg în capul tän și faci singur experiența dureroasă a unor măsuri draconice luate, vezi bine contra altora. Să sperăm că junii turci vor râde cu iataganele lor moderne, acest păcătos de paragraf, demn de vechea și ruginita Turcie, și prin aceasta își vor face un bine chiar lor înși­le, căci lucrurile in lumea aceasta și mai ales în o țară ca Turcia, sunt­ schimbă­toare ca nisipurile mării.... Cercetările fură la um moment dat intrerupte, de­oarece șeful o­­colului a fost Însărcinat să a­­siste la un proces înaintea tribu­nalului și de aci a plecat la ins­pectoratul silvic din Bacäu. Așa stă deocamdată chestia. In localitate și mai cu seamă in orășelul Neamț, faptul acesta a făcut o enormă impresie și lu­mea discută și comentează cu a­­prindere această gravă descope­rire. Evident că pentru moment dăm știrea sub cuvenita rezervă, rămînînd ca la timp să revenim cu amănunte complecte asupra acestei senzaționale afaceri. 0­oriul pasinal Este titlul uui senzațional român ce vom începe în curînd a publica în foița ziarului „Di­mineața a Glisat pasiunii Va interesa pe toți cititorii noștriî prin peripețiile sale dra­matice. Atentat împotriva artistului State Dragomir Iași, 30 Iulie. — Din Chișinău se comunică următoarele: Acum cîtva timp a plecat din Iași la Chișinău d. State Drago­­mir, cunoscutul artist, pentru a regula o moștenire. Intr'una din zile ducîndu-se la un cumnat al sau, acesta, în loc de orice altă discuție, scoase re­volverul și trase două focuri asu­pra d-lui n,raftoon­,r. Din fericire gloanțele nu l-au atins pe talentatul artist. D. Dragomir a telegrafiat acest fapt socrului sau din Iași cerîn­­du-i să intervină la consulul rus din Iași, pentru ca acesta să spri­jine acțiunea sa pe lîngă tribu­nalul din Chișin­ăă, întru­cit au­toritățile ruseștii refuză de a lua v­reo măsură împotriva atentato­rului.—Dan Fraudele din pădurile statului — Kot și descoperiri — PIATRA-NEAMȚ, 29 iulie. — Afacerea fraudelor din pădurile statului din acest județ, începe să se complice și să ia o­ întorsă­tură gravă. Iată cîteva detalii ce le-am cules în această privință: D. Ioan Coșei, șeful ocolului silvic din comuna Pipirig, făcînd zilele trecute recepție, împreună cu un d. subinspector silvic din Bacäu, într’o pădure a statului de lingă Neamț, se spune că ar fi descoperit un enorm număr de arbori nemureați sustrași de la o adîncime de o jum. metru și rădăcina acoperită cu pămînt. Făcîndu-se sondagii cu fețe ascu­țite s’au dat de urma­ acestor fraude, Sereplile de h tribunalul din Brăila — Destituirea și darea în ju­decată a doi grefieri — BRAILA, 30 iulie. —­­Cititorii își amintesc, că acum 2 săptămâni, am publicat o serie de articole în afacerea neregulilor de la gre­fa secției I a tribunalului local. Se știe, că tot atunci, procuro­rul general d. Alexiu a făcut în localitate o minuțioasă anchetă, ale cărei rezultate le-am publi­cat în ziarul nostru. Azi, procurorul general a cerut telegrafic, cu învoirea ministru­lui de justiție, darea in judecată pentru luare de mită de ajutoarele de grefieri N. B. Ionescu și Th. Marinescu. Ei au și fost destituiți pe ziua de azi. Scandalul de la corporația cofetarilor Eri urma ca d. inspector-secre­­tar al Camerei de meserii, cir­cumscripția București, să instale­ze comitetul provizoriu numit de Camera de meserii, deși, d. mi­nistru al comerțului revenise a­­supra acestei confirmări,.. în ve­dere că alegerea comitetului de­finitiv se va face în ziua de 31 cor., insărcinînd tot­deodată ve­chiul comitet cu girarea afaceri­lor pină la data arătată. S’au prezentat ori, la orele 12 a. m­., la corporație, d. M. P. Dimitriu, secretarul inspector și trei domni membrii, din șapte, ai comitetului provizoriu, și anu­­me meseriașii: Costescu N., Ște­­fănescu și Petrescu, spre a lua în primire scriptele și averea corporației. Un mare număr de membrii spre a preveni această ilegală instalare, întru cît se revenise, s’au întrunit alaută seară la co­fetăria Murgășanu, cînd s’a hotăr­­­t ca să se închidă corporația, Eiglă, la noul dispozitivni­­. Pe de altă parte, eri diminea­ță, o delegație compusă din d-ni. Zamfirescu, Gr. Murgășanu, Gr. Ștefan, Tom­a Georgescu, Th. Du­­mitrescu, G. Merișanu, Gogu Dra­­gomirescu și alți 25 meseriași, s’au prezentat d-lui ministru al comerțului, apătind cele ce se petrec. D. ministru a menținut hotă­­rirea luată în ajun ca: alegerea să se facă la 31 cor., iar membrii vechiului comitet să gireze aface­rile pină la validare, dînd ordine în consecință. # Pe cît mi se afirma­u astă seară cu ocazia alegere!, vor avea loc incidente între membrii dezbi­nați-Comisarul guvernului a anun­țat poliția, cerînd ajutoare pen­tru menținerea ordine!. Din Karlsbad Așezat în partea nordvestică a Bohemiei, orașul X­arlsbad e una din cele mai sănătoase localități balneare din centrul Europei. Prin valea-i mult cotită, trece rîul Eger cu afluientele sau Tepel, iar masivul de munți ce alcă­­tuește această vale e brăzdat cu păduri falnice, formate din brazi, stejari, pini. Clima corespunde Germaniei de mijloc, avînd tem­peratura medie a sezonului de cură 14 ° Celsius și starea medie a barometrului 728 mm. Aprovi­zionarea orașului stă sub con­trolul su­p­raveghetorilor muni­cipali, cari în propriul edificiu, abatoriul, exercită inspectarea cea mai minuțioasă a cărnei, su­praveghind însă și orice altă a­­provizionare de nutrimente. Ți­nerea curată a aerului, a pămîn­­tului și a apei, e aici principiul cel mai suprem și acestuia i­ se aduc jertfele cele mai mari. Dotat din natură cu 16 izvoare PRIMUL PARLAMENT TURCESC Sultanul prezintînd solemnitatea deschiderea primului parlament turc pe care după cum se știe tot el l-a închis, după p­uțin timp,, 3a­u temperatură' Intre 73» pînă la 20 ° Celsius, și pe deasupra, domnind pretutindeni ordine, fa­ce ca în toate diminețele să vezi creștini, musulmani, evrei, chi­nezi, circulînd în liniște cu paha­rul în mină și pe al cărui conți­nut îl absorb cu toată Încrederea In puterea vindecătoare. Vizitatorii anuali ating — după datele oficiale — numărul de 62400 trimiși fiind încoace de cli­­nicianii din toate părțile lumei, spre a se căuta de boale ca: ale stomad­ului, ale intestinelor, ale splinei, ale ficatului, ale ri­nichilor, în sfîrșit toate acele boale, cari se manifestă ca con­secința unei stagnațiuni sangui­­nice în abdomen. Am vizitat muzeul din Hele­nenstrasse și printre alte scripte din secolul trecut se poate vedea pe acela unde marele poiet Goethe scrie la 1806 amicului säu Zelter următoarele: „Despre cura mea dei Karlsbad pot să spun numai atîta, că re­gret că n’am început-o mai tim­­puriu“. Iată pe cine, dintre compatrioții noștri am putut nota, sosiți în majoritate, cu familiile lor: București: Ministru D. Sturd­­za, Georg Melic, Mauriciu Blank, Otto Meyer, Luis Basset, Moritz Wagner, Peter Millo, Gustav Bluman, B. F. Robescu, Arioand Taubes, Arnold Herz, Const. Pe­trescu, Benjamin Pinto, Mihail Cereșeanu, Avram Mărculescu, Jean Toplicescu, Alex. Marghilo­man, Josef Wappner, maior Vă­­leanu, Frații Haberman, Nathalie dr. Brinză, Alex. Ralescu, Nathan Cahal, Const. Dîmboviceanu, Mo­ritz Abramovici, Samuel Tiroler, Nicolaie Atanasiu, Bernhard Her­man, Paul Negreanu, Leon Schönfeld, Luca H. Kasaroff, A­­lexandru Negruzzi, Nicolaus Fi­­lidor, Moritz B. Drath, Herman Lorentz, Ferd. D. Babik, Dimi­­trie Gluvara, Morenu A. Ascher, Fr. Hadrazki, Maurice Fanu, Jean Carcaseteanu, maior Const. Cos­tescu, căp. A. Floroiu, căp. Stefan Castan, Aurel Balaban. Doamne: Militza Lovritsch, H. Bălăceanu, Gina Popescu, Marie Cretzianu, Sophie Cerban, Helene Vlasto, Debora Leibovici, Anette M. Poni, Amalie Israelovici, Nathalie Dona, Marie Schulder, Josephine Gottfr­ied, Sophie Can­­diano, Hortense Lindenberg, A­­malie Dujansky, Antonie Ba­rasch, S. Kraushaar. Doctori: George Severeanu, Georghe Fischer, Sperling, Aurel Comanescu, Christian Dimopol, N. Maldarescu. Iași: Pandele Zamfirescu, Bet­ty Wachtel, Iohann Steiner, E­­frem Mazlim, Helene Abterman, Joban V. Matas, Samuel Golden­­thal, Pulcherie Giurcăneanu, A­­melia Loebelsohn, dr. Marie Bog­dan, Marie Halpern, Teodor Po­­peanu, Cecilie Miulescu, Savel A. Zăhărescu. Apoi d-n­iă, căp. Georges Baico­­ianu, maior Liviu Drăguescu, căp. Georges Kivu, căp. Alex. Andronescu, Norbert Brunwasser, Ștefan G. Gerottky, Leo Gelbentel, Friedrich Gxonov, Simon Buber, Kirmaier, Herman Klein, Nicolae Lucasievici, Alexandra Smell, Ni­colas de Roma, Annete M. Wein­­bach, Fani Rabinovici, Rebeka Salomovitz, Dorothea I. Cohen, Hortense Perottet, Manuel D. Karlsbad, 1 August 1908. Ravagiile frurtuniei BURDUJENI, 29 iulie.­­ O fur­tună îngrozitoare a căzut asupra orășelului nostru astănoapte în­soțită de ploi și manifestațiuni e­­lectrice, producînd mari pagube semănăturilor. Apa Sucevei a crescut în mod îngrozitor, asemenea și Siretul. Trenul accelerat de București a sosit­ la orele 5 în loc de 10 di­mineața, asemenea și trenul aus­triac, a avut întârziere. Telefonul cu Botoșani e izolat din cauza aceasta și n’avem nici o știre din județ. Victime omenești n'avem­ de înregistrat. Vom reveni cu amănunte. Ideastrul asupra fusel lui Izzi,pașa Galați, 30 iulie. *­< Intr'o con­vorbire avută cu d. Stavradis, comandantul vaporului englezesc ,,Anadol", acesta mi-ip declarat că e inexact că Izzel pașa ars fi plecat în America. Izzel pașa după ce a cumpărat vaporul „Mariana“ de la armato­rul Campbel din Constantin­­opol, a plecat spre Nizza. El are asupra sa două mailioane și jumătate de franci. De la Nizza, Izzel pașa a plecat la Paris, cu tot bagajul său­, Raia. Bursa cerealelor America ne aduce o urcare la griü de șapte optimi centi. Tendința continentului euro­pean este astăzi în­ genere mai plăcută. In Brăila au sosit ieri 135 va­goane, din cari 98 cu grin. S’a vîndut: Grin de kgr. 74 cu lei 18.60, de kgr. 75—76 cu lei 19—19.50, de kgr. 77—78, cu lei 19.50 —20.50, de kgr. 79-80 cu lei 20-20.80 suta de kgr. vagon linie. Orz de kgr. 62 c­u lei 14.40 suta de kgr. vagon linie. Ovăz de kgr. 33—47 cu lei 11.30 —1l3 suta de kgr. vagon linie. Porumb de kgr. 76 cu lei 14.40 suta de kgr. vagon­ linie. S’a maî vîndut: 60 vagoane griü de kgr. 76 basa 75 minimum cu 4 la sută corpuri străine, cu lei 19.50 suta de kgr. șlep bordo Brăila, 24 vagoane de kgr. 80.800 cu lei 21.25 suta de kgr. șlep bor­do Brăila. Orz, 22 vagoane kgr. 69 cu lei 16.50 suta de kgr. bordo Brăila. BRAILA, 30 Iulie.­­­ Piața pu­țin mai animată. Grînele au fost susținute. Porumbul e staționar. Ovăzul și orzul neglijate. 0 Șefii de bandă din Macedonia Acum Sandanski, împreună 'Cu­ toți ceilalți șefi de oaridă se cu flă la Salonic,­ unde­­ poporul le face mari manifestații de simpa­tie. Ei trec acum privii c cei mai buni fii ai țării, cari au luptat pentru libertate și Constituție. Sandaniski Dăm mai sus fotografia celebru­lui șef de bandă Sandanski, care a avut un mare rol in evenimen­tele din Macedonia. Sandanski, după cît se știe, e amestecat și in asasinarea lui Sarafof. Noul tot kiDapzinui­ Wapner — Arestarea magazinerului casei —• Am arătat în numărul de ori despre furturile descoperite la magazinul Wapner din calea Vic­toriei No. 61—63. Se vede că pa­tronul acelui magazin a avut ne­norocul ca să țină în serviciu numai oameni cari să-l fure, de­oarece, circumscripția­­ nici nu terminase încă bine ancheta fur­turilor r­ela­tate ori și a pus mina pe un nou hoț, de astă dată chiar magazionerul casei, un a­­nume Conrad Feldmann. " Iată toate împrejurările în­­ cari s’a descoperit acest nou furt: Unul care tîrgraește noaptea Eri dimineață pe la orele 4 se­rgentul i de stradă Belițoiu Constantin care se afla postat în fața careului Highe-Life din calea Victoriei a văzut pe un individ care eșise din dosul ma­gazinului Wapner și care avea în mînă mai multe tingiri și oale și o mașină de tocat. Ser­­igentul puse mina pe numitul individ și aducîndu-l la circum­scripția , el a declarat d-lui sub­comisar Țibacu că se numește Vasile Mutu, că este bărbatul ser­vitoarei Maria Mutu de la eta­jul al III-lea al caselor din cal. Victoriei No. 63 și că a cumpă­rat obiectele ce le avea în mină de la magazinarul casei Wap­ner un anume­­ Conrad Feldmann pentru suma de 20 lei. D. subcomisar Țibacu imediat ce a aflat aceasta si a dus la ser­vitoarea Maria Mutu pe care a sculat-o din somn și aducînd-o la secție și confruntînd-o cu băr­batul ei a stabilit că Vasile Mutu nu mințise și că banii fusese dați vii, iiggi mania chijgr ,d,se dînsa.. atunci la, numita adresă și acolo găsind pe femeea Maria Vasiliu, aceasta a declarat că în adevăr a cumpărat de la Feldman 2 cră­­tițî, 6 oale, linguri etc. pentru suma de 9 lei. O altă femee, do­miciliată în aceeași curte, anume Ana Bartha, văzînd că subcomisar­­ul făcea percheziție a declarat și ea că tot de la Feldman a cum­părat un lighean, mai multe oa­se și alte obiecte pe cari le-a și predat subcomisarului. Ambele aceste­ două femei fiind aduse la circ, și confruntate cu Feldman, l-au recunoscut. O altă femee care a cumpărat de la Feldman obiectele ce el le furase din magazinul stăpînului sau este și Roza Cam­is, care dor­micilia­la Maria Mutu în calea­ Victoriei No. 63. Hoțul zăg­ăduește cu toate aceste probe zdrobi­toare, cu toate că femeele adusa și confruntate cu Feldman sau­ recunoscut, totuși hoțul continuă să tăgăduiască. La percheziția făcută la domiciliul sau s­ au gă­­multe alte obiecte luate din mar­gazinul stăpînului său. Ancheta continuă. Se speră că i se vor descoperi noul furturi să-. virslie de Feldman, Tis,­­1 Arestarea Itu Conrad Fel­man Față de acestea, ca subcomisar Țibacu s-a dus la magazinul Wapner și­ la sosirea lui Feld­­mann la magazin, la orele 6 și jumătate l-a declarat arestat și la adus la circumscripție. Feldman fiind întrebat de cele ce făptuise nu a voit să declare nimic. La început prin modul sau de apărare făcuse chiar con­vingerea subcomisarului că la mijloc era o înscenare. In urmă însă, după cum se va vedea s-a descoerit ca Conrad Feldman, furase și vînduse un foarte mare număr de obiecte­ din prăvălia stăpînului sau. Descoperirea lucrurilor furate In adevăr, din informațiunile culese, subcomisarul Țibacu a a­­flat că Conrad Feldman trăia în concubinaj cu o femee anume Firma Vizoli, domiciliată In str. Leon Vodă No. 29, care era în serviciul spălătoriei d-nei Elena Leonida din strada Mihai Vodă No. 15. La percheziția făcută acasă la numita femee a găsit un serviciu complect­ de 1­a­voar de majolică, și oale, o cană de apă și alte multe obiecte. Firma Vizoli adusă la circumscripție nu a voit la în­ceput să spună nimic, în urmă însă promițîndu-i-se că i se va da drumul a arătat că toate cele gă­site la ea le avea de la Feld­man. De asemenea numita fe­mee a mai declarat că știe că Feldman a mai vîndut obiecte su­strase din prăvălia stăpînului sau și unei femei ce stătea în strada Știrbei Vodă No. 21. Subcomisarul Țibacu se duse Inundațiile din Moldova IAȘI, 30 Iulie.­­ Trenul de Paș­cani, care a plecat aseară la 5.55 n'a putut ajunge decît la Rugi­­noasa, din cauza inundației, care a curățat pietrișul pe o distanță de 50 metri. La Ruginoasa s-a format un tren pentru a înapoia la Iași pe­ pasageri. Azi trenul de Pașcani a sosit la ora fixată. — Ori după am­iazi o ploaie to­rențială cu grindină, a căzut în comunele Perienî, Cîrniceni, Țî­­gănașî, vânzînd mari pagube. — Din cauza ploilor căzute astă noapte în oraș, a slăbit o porțiu­ne de teren pe o întindere de 15 metri în strada Palatului dea­supra lucrărilor de canalizare. — In comuna Ungheni a avut loc o ploae torențială însoțită de grindină și manifestații electrice. — Auto­ritățile de pe malul Pru­tului au comunicat prefecturea de județ, că apele Prutului cresc din ce în ce și că se așteaptă o­ revărsare. Barbaria din str. Berzei D-na Elena Marinescu, din strada Berzei 109, s’a plîns circumscrip­ției 17 că alaltă erî noapte pe cînd dormea era să fie omorîtă de pro­prietarul casei, anume Sasu Andrei și nevasta acestuia Roza, ce locuesc în aceeași curte. Interesîndu-ne de acest fapt am putut afla că, în urma deselor cer­turi proprietarul s'a gîndit să-și răzbune și intrînd în odaia chiria­șei sale întovărășit de soție a cău­tat să o­ sugrume. D-na Marinescu înspăimîntată a­­bia a putut să ceară ajutor. Un d, subcomisar ce locuește în curte și ceilalți vecini săriră în ajutorul nu­mitei doamne și astfel o salvară din mîinele proprietarului și a­ pro­­prietăresei. A APARCT: TAINELE BUCEGILOR <3e GH. SILVAN DESCRIERE PITOREASCA Călăuză practică pentru viligiatori și turiști, cu ilustra­­țiuni în rest — 75 basia escai­­larul — , 1

Next