Dimineaţa, septembrie 1908 (Anul 5, nr. 1631-1660)

1908-09-01 / nr. 1631

Anul V.-No. 1631 PUBLICITATEA: r CONCEDIatĂ EXCLUSIV Agenției de publicitate CAROL SCHULDER . Co. » BUCUREȘTI Str. Karaseorgevici II—Telefon SJf Birourile ziarului: 1-----Str. Sărindar No. 11 v­wwwWVWVVVWf •WAVWVWvVVWV APARE ZILNIC CU CEL­E DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚ­II AAWAWIAW. WvVVVVVVVVVV^VVVVVVVVVVVVVVVVVVVl# . VEDERI DIN BOTOȘANI Externatul secundar de fete .O clădire frumoasă, situată in­­ Externatul este instalat In casele apropiere de grădina publică.1 M. Manole. Directoarea școalei m­a dr. Mănăștan. e d-na Ma­ Noui­e construcții în Capitală • ~ Eftenirea chiriilor. — Teama arhitecților. — mulțumiți din cauza ce am arătat-o proprietarii și arh­itecții-antrepre­­nori nu sunt de loc mulțumiți. Proprietarii pretind că deși chi­riile s’au urcat în mod considera­bil, capitalul învestit de dînșii în clădiri nu produce mai mult de 4 la sută, pentru că sarcinele de su­portat sunt foarte costisitoare. Dacă prețul chiriilor nu mai continuă să se urce, venitul imobiliar e ne­satisfăcător pentru proprietari. Arhitecții-antreprenorii au și dîn­­șî motive de nemulțumire. Cons­trucțiile ce le fac, nu se rentează un cîștig prea mare. In trecut cîștigul ce realizau era mare, căci materialul de construc­ție se vindea relativ eflin. Dar de la un timp acel material s’a scum­pit în mod considerabil, din cauză că furnizorii de var, cărămidă, ci­ment, fer, cherestea și cue, s’au cartelat și au fixat unele prețuri ce sunt foarte mari. Din această cauză și arhitectiî-constructori au ridicat prețul muncei lor, — decii cimstrucțiile s’au scumpit, fără ca arhitecții să cîștige prea mult din munca lor. Mai e de observat că după anul în care se fac multe construcții, urmează o serie de ani de aproape absolută lipsă de ocupații pentru constructori. Cum anul acesta s’au construit foarte multe case nouă, urmează ca la anul viitor să­ fie un­ adevărat crad­ pentru arc­i­­tectii­ constructori. Ji­­*1 R. P. . In Capitală se observă anul a­ I Costa un fenomen ce nu s’a pu­­­tut observa cîțiva ani în șir. Mai­­ pe fiecare stradă se construește cîte 10 casă. Toate nouile construcții vor­­ fi terminate înainte de Sf. Dunai­tra, astfel ca să poată fi închiriate­­ la acel termen. Acest fenomen este­­ îmbucurător pentru acea parte din­­ populația Capitalei care nu are lo­­­cuințe proprii. Sporirea numărului cătrelor de locuit, va contribui, dacă nu la micșorarea prețului chiriilor,­­cel puțin la stăvilirea acelui preț de­­ a nu mai fi urcat. In fiecare an, dacă nu la fiecare­­ semestru, proprietarii urcă prețul chiriilor, aceasta cu începere de a­­­cum cinci ani, de cînd creditul ur­iban a încetat de a mai face avan­­­­suri pentru noua construcțiune. Cu sau fără motiv, proprietarii urcau­­ chiriile și­ chiriașii erau­ nevoiți să plătească atut c­l li se cerea, pen­­­­tru că nici o casă nu rămînea ne­închiriată și mulți­­ chiriași erau ne­voiți să locuiască­­ apartamente ce nu le conveneam . Anul acesta chiriile nu vor mai­­ fi urcate, căci lipsa de­­ case nu se va simți așa de mult, ca în cei cinci ani precedenți, din cauză că s’au construit, și se con­struesc case noul. Dacă numărul acestor case noul va fi mai mare de­cit cel necesar spo­rului de cereri, atunci se va pro­duce o scădere și la chiriile de pînă acum. in orice caz însă chiriile nu vor mai fi urcate anul acesta. ¥ Dacă­ chiriașii au motive să fie ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- TELEGRAME MM §mENMTATE Excu­rsiunea împă­ratului Wilhelm I Viena, so August. — In legătu­ră­­ cu vizita împăratului Germa­niei ve­ teritoriul francez, „Wie­ner­­ Allgemeine Zeitung“ publică următoarele: „Din cercuri diplomatice foarte bine informate aflăm că în primă­vara anului 1905, împăratul Wil­helm a interzis fiului său, prin­țului moștenitor, de a călca pe pămîntul francez. Pe vremea aceia, relațiunile dintre Fr­anta , și Germania,, erau foarte încordate din cauza chesti­­inei Marocului. Moștenitorul tronului german voia să meargă in primăvara ace­ia ln Cannes, ca să viziteze pe lo­godnica sa, care se afla acolo. A­­flând de planul­ prințului Frederic Wilhelm, guvernul francez a în­­cunoștințat pe cale diplomatică pe­ cel din Berlin că moștenitorul tronului german­ va fi primit cu toate onorurile ce i se cuvin și că guvernul francez, își ia toată răspunderea și­­ că prințului nu i se va intîmpla nici o neplăcere pe p­ăriântul francez. ..da­r acestea, im­păratu­l Wilhelm Jr. raspu­ns, că­ fiul său nu poate trece, granița franceză pină ce lui, părintelui său, nu i se va da ccuziun­ea ca fără pericol să poa­tă face acelaș lucru, fără a fi ex­pus vre-unei demonstrațiuni con­trarii“. Paris, 30 August. — Wilhelm al IIea n’a călcat ori pe teritoriul francez. împăratul­ s’a oprit la o distanță de două­zeci de minute de graniță, la castelul industria­șului Hartmann, de unde se ara­tă o splendidă priveliște pe mun­ții Vosgi. Vorbind cu comisarul francez de la graniță, împăratul i-a zis: „ Sunt foarte recunoscător au­torităților franceze pentru măsu­ril­e ce au luat, dar regret că nu mă vom­ putea folosi de prilejul ce mi se oferă, de­oarece sunt aș­teptat la Colmar, unde trebue să mă duc neapărat chiar acum. Adevărata cauză pentru care împăratul n’a trecut graniț­a, e vremea rea care se pornise în momentul cînd automobilul im­perial ajunsese la graniță. Desiéiul industriașului Hart­mann găzduise, acum cinci­zeci de ani, pe împăratul Napoleon al III le­a. După cinci­zeci de ani, din or­dinul împăratului Wilhelm al II, dr­apelul francez a fîlfîit din nou în vîrf­ul turnului acestui castel. ■ [UNK]­Collmar, 30 August.— împăratul Wilhelm a sosit eri aci, venind după cîmpul de manevre. El era însoțit de cei patru fii ai săi. Orașul i-a pregătit o primire entuziastă, împăratul și suita sa au fost primiți la primărie de către gu­vernatorul Alsaciei, primarul o­­rașului și numeroasele deleg­a­­țiuni. împăratul a fost condus în sala de recepțiuni a palatului comu­nal unde primarul a rostit o cu­­vîntare de bună venire. Muzica a intonat imnul impe­rial. Seara orașul a fost iluminat, împăratul a plecat noaptea cu un tren special care a ajuns­ zi la orele 11 dimineața la Postdam. Frag tali aensîallsei Neu succes al lui Wright New­ York, 30 August.— Orville Wright a avut de înregistrat ori un nou succes desăvîrșit. El a zburat cu mașina sa timp de o oră, 10 mi­nute și 30 de secunde, cu o iuțeală aproximativă de 36­­ kilometri pe oră. Un locotenent anume Harrin, a inventat un aeroplan cu care decla­ră că va face drumul dintre New­ York și Chicago, fără să se opreas­că un singur moment. Wright își propune să facă mîine o ascensiune­­ care să dureze cel puțin o oră. El are intențiunea de a lua multe greutăți cu dînsul în a­­eroplan. In cursul ascensiunei ieri, el a descris nenumărate ori cifra opt, făcînd și alte figuri grele, cu o ușu­rință ne mai pomenită. Un amănunt caracteristic: în tim­pul ascensiunei de ieri, un porumbel se amuza zburînd după aeroplan. In cele din urmă, pasărea nu mai putu să urmărească zborul mașinei și coborî pe pămînt. Franța și invenția lui Wright Paris, 30 August.­Pe cînd Etien­ne era ministru de räzboi, a trimis un ofițer în America pentru a reuși cumpărarea secretului lui Wright pentru care se cereau două mili­oane. Tratativele care au fost atunci în­trerupte vor fi reluate acum, pentru a se crea Franței mijlocul de -a ex­ploata principiul lui­­ Wright. Comerciantul Weiler, proprietarul patentului invenției lui Wright va fi din nou consultat de guvernul francez, ca specialist și însărcinat cu o importantă misiune, „ . v . Balon­­ dirigeabil rus Berlin, 30 August.­ Din Peter­sburg se comunică: In apropiere de Zaoskiie Selo a făcut ascen­siune un balon dirigeabil rus cu un motor de 16—18 cai putere. Greutatea balonului este de 1.500 kgr. Se comunică apoi că adminis­trația militară va construi un a­­erostat. Ascensiunea balonului Par­­zefal Berlin, 30 August.—Ziarul „Am Mittag“ anunță că balonul Parse­­val va întreprinde mîine o ascensiu­ne de probă de 10 ore. Ascensiune Berlin, 30 August.— E zi la orele 10 jum. noaptea a întreprins o ascensiune balonul militar ger­man. Balonul s’a ridicat pînă la o înălțime de 200 metri și a dispă­rut spre nord. Scrieri și broșuri revolu­ționare Petersburg, 30 August. — In ar­­c­hiva și în tipografia ministeru­lui de lucrări publice s-au des­coperit numeroase broșuri și seri­er­i revoluționare tipărite în anii 1905—906. Bulgarii și atitudinea Angliei Sofia, 30 August. — D. dr. Stan­doff agentul diplomatic bulgar din Viena, se află de trei zile aci, fiind chemat de ministrul de ex­terne, generalul Papricoff, care voește să afle ce atitudine are Anglia față cu evenimentele din Turcia, înainte de a pleca la Sofia, Stan­­•cioff a fost la Carlsbad unde a a­­vut o lungă consfătuire cu d­ is.­­wolsky asupra aceleiași chesti­uni. dem­onstrațiunea lor pentru ora trei după amiază, în vreme ce catolicii fixaseră ora trei pen­tru procesiunea lor. De aceea, so­­cial-democrații au anunțat pentru mîine o mare întrunire de pro­testare.­­ Se crede că la această întrunire v­orr azista pînă la 40.000 de oam­­­­eni. După terminarea întruni­­rea, socialiștii plănuesc o pjzeciu­blare în masă și tocmai pe stră­zile pe cari urmează să treacă procesiunea catolicilor.­­Se prevăd ciocniri grave intre socialiști și catolici. Politia ia­­ măsuri urgente pen­tru preîntîmpinarea eventuale­lor tulburări. Toată lumea așteap­tă cu nerăbdare desfășurarea eve­nimentelor. „ Budapesta, 30 August.—Prefectul politiei Desider Boda a dat o ordo­nanță prin care invită muncitori­mea să se abție de la orice demon­strații la marea procesiune a catoli­cilor și social-creștinilor, căci în caz contrar se vor face vinovați de delictul de tulburare a religiei, care se pedepsește în mod sever de lege. Se așteaptă cu mare încordare ziuă de mîine pentru că este de pre­văzut că social-democrații nu se vor lăsa intimidați de ordonanța șe­fului poliției și vor organiza proba­bil o demonstrație anticlericală. Deces Roma, 30 August.—• Directorul galeriei vaticanului, pictorul Lud­wig Seitz a murit în Viena din cauza unui atac de apoplexie. Victoriei­ Sardei­ bolnav Paris, 30 August.—Victorien Sar­­dou, cunoscutul scriitor dramatic, care se află actualmente la Paris, e bolnav. Familia și prietenii săi sunt îngri­­jați din cauza vîrstei înaintate a bolnavului și se tem de complicați­­uni­ cari ar atrage un deznodământ fatal. Tolstoi merge spre bine Petersburg, 30 August.— Starea lui Tolstoi se îmbunătățește pe fie­care zi. Mereu sosesc telegrame și scri­sori de felicitare.­­Au sosit asemenea scrisori și din partea marelui duce Nicolae Mihailovici și a lui Bjü­rnstjerne Björnson. Felicitarea intelectualilor en­glezi formează un adevărat vo­­lum,­­cu 47 pagini de iscălituri. Procesiunea catolicilor din Londra Londra. 30 August— Procesiu­­nea pe care o proectează membrii congresului catolicilor, va avea loc neapărat mîine. Duminică în urma permisiunei acordate­ de­ că­­tre ministrul de externe, Poliția a primit ordinul de a su­­praveghia cu atenție străzile pe cari se va face procesiunea. Inf afară de delegatul papei, toți prelații vor veni îmbrăcați în odăjdii sfinte. Ciocnire de trenuri în America New-York, 30 August.­ O cioc­nire de trenuri, a avut loc­uri în gara locală. Un vagon a fost complecta­men­­te sfărîmat. Sunt donr morți și opt grav răniți. Teribil accident de automobil 2 morți și 5 răniți Colonia. SO August. In apro­piere de Eupen s’a intîmplat o mare nenorocire. Automobilul fabricantului Debois din Dijon cu 7 persoane se afla în drum, spre Aachen. Pe cînd automobilul se afla în plină viteză, un cline se repezi spre el. Fabricantul opri atit de brusc în­cît automobilul se răs­turnă. Sofia și unul din fii fabrican­tului au fost omotrici pe loc. Cei­lalți 5 au fost transportați în sta­re gravă la spital. Turcii mi cer restituirea Bosniei Viena. 30 August. — Corespon­dentul din Constantinopole al zia­rului „Zei” a avut o convorbire cu Veka-Bey, unul dintre condu­cătorii tinerilor turci. Cu privire­ la anunțata remani­ere ministerială, Veka-Bey a de­clarat că ea se va face abia du­pă întrunirea parlamentului, de­oare­ce atunci poporul se va pu­tea exprima in voe, desemnînd la locul ce merită pe bărbatul de valoare. La întrebarea de ce comitetul tinerilor turci a interzis ziarelor de a­ aduce știri din Bosnia, Ve­ka-Bey a răspuns: — Uneori e nevoe de puțină au­tocrație, chiar în statele demo­cratice și constituționale. Măsu­ra comitetului e foarte bună de­oare­ce nu se poate cere Austriei se restitue Turciei niște provin­cii pe cari le ocupă militărește de mai bine de trei­zeci de ani și în virtutea unui pact internațio­nal pe care la subscris și Turcia. „Statul turc voește să trăiască in bună pace și în armonie cu vecinii săi, și in special cu Aus­­tro-Ungaria. Principesa Luiza de Co­burg în Germania Aachen, 30 August. — Princi­pesa Luisa de Coburg a comuni­cat­ împăratului Wilhelm că se stabilește la Aachen; împăratul a răspuns principe­sei în mod foarte politicos. Un minister de ma­rină austriac Pola, 30 August.—„Giornalete“ a­­nunță că în cercurile militare­­ cir­culă zvonul că secția marinei se va separa în curînd de ministerul de razboiu, formînd un minister a­­parte. In același timp se va creea un post de inspector marin după mode­­l­u­l inspectorilor generali de trupe. Medalia comemorată turcă Constantinopole, 30 August. •Surtafíul are intenția de a bate o medalie comemorativă în amin­tirea libertatei generale, medalie ce va fi trimisă tuturor suverani­lor din Europa. Grîu de kgr. 74 cu lei 18.10 suta kgr. vagon linie. Grîu de kgr. 76 cu lei 19 suta kgr. vagon magazie. Grîu galben de kgr. 78 cu lei 18.70 suta kgr. vagon linie. Grîu superior de kgr. 80 cu lei 19.80 suta kgr. vagon linie. S’au mai vîndut partiz­ mari din șlepuri. 70 vagoane grîu kgr. 76 cu trei la sută corpuri străine cu lei 19.15 șlep bordo Sulina. 400 tone kgr. 76 cu jumătate la sută corpuri străine. 22 vagoane griu de kgr. cu lei 20.25 bordo tutti Brăila. 48 vagoane grîu măturat kgr. 76 cu lei 19 bordo tutti, Brăila. 84 vagoane griu defec­t 76 luni. kgr. una la sută corpuri străine cu lei 18.95 bordo Sulina. 43 vagoane secară kgr. 73 cu una jumătate la sută corpuri străine cu lei 17.35 bordo Brăila. Secară de kgr. 69 cu lei 16.70 suta kgr. vagon linie. Orz de kgr. 56 cu lei 13 suta kgr. vagon magazie. Ovăz de kgr. 43 cu lei 12.35 suta kgr. vagon linie. Orzoaica de kgr. 65 cu lei 13.80 suta kgr. magazie. Orzoaica defectă de kgr. 63 cu lei 13.60 suta kgr. linie. Porumb comun de kgr. 78 cu lei 14.80 suta kgr. vagon linie. Porumb frignalele de kgr. 80 cu lei 15.25 suta kgr. vagon. Porumb roșu de kgr. 79 cu lei 15.30 suta de kgr. vagon linie. Fasole Ialomița după calitate cu lei 17.50 suta kgr. magazie. Mazăre după cali­tate cu lei 18 suta kgr. vagon linie. Eri s’a vîndut după buletinul bur­sei din București. 7000 hectolitri porumb recolta 1908 cu lei 8.28K> hectolitru, ter­men Octombrie Noembrie a. c. șlep Flămînda. Universitatea din Petersburg și Tassio! Petersburg, 30 August. — Sena­tul universității din Petersburg va proclama în cea mai apropia­tă ședință a sa, pe contele Tol­stoi ca membru de onoare al ei. Remanierea cabinetului engiez Londra, 30 .August. — „Daily Express“ află că chiar înainte de închiderea actualei seziuni a Ca­merei, se va face o remaniare în cabinetul englez. E probabil că se vor retrage din cabinet miniștri Morley și Tweed­­mouth. Consilierii comunali din Pa­ris la Viena Viena, 30 August.,­­­ Președinte­le consiliului municipal din Paris Cherieux, a făcut ori o vizită al­ lui Lueger, primarul Vienei. In convorbirea avută cu Lueger, a­­cesta a­ accentuat asupra amiciției dintre orașele Viena și Paris și a invitat pe delegații francezi la un barcchet solemn. Cherieux a refuzat in­vitațiunea sub m­otivu:­l ă timpul pe care­ l .m. liber con­silierii parizieni e foarte scurt. Demonstrație anti­­bulgară Constantinopol, 30 August.— Mi­nisterul de externe organizează cu prilejul aniversarei naștere­ sulta­nului, o recepțiune și un banchet solemn. . La acest banchet au fost invitati toți reprezentanții diplomatici stră­ini, afară de agentul bulgar. Această lipsă de atenție e consi­derată ca o primă demonstrație antibulgară a Turciei noul. Căsătoria unui ministru­ englez Londra, 30 August.­ Azi după amiază la orele 2, a avut loc că­sătoria tînărului ministru Chur­­chil cu miss­­ Clementine Hozier. Publicul s-a adunat în mare nu­măr la locuința ministrului, așa că a fost necesara intervenția poliției pentru­­ menținerea ordi­­ nei. Apropiate ciocniri între cle­ricițif și socialiștii din Budapesta Budapesta, 30 August.— Social­­democrații de aci au organizat pentru Duminică o demo­nstra­­țiune pe străzi. Din cauză însă că și catolicii și creștinii sociali anunțaseră o procesiune pe străzi tot pentru Duminică, poliția a in­terzis demonstrațiunea social-de­­mocraților. Dispozițiunea polițienească a a­­mărît pe socialiști, cu at­ât mai mult cu cit aceștia anunțaseră Holera se întinde în Rusia Putereimig. 30 Avgust.—Holera ia proporțiuni îngrijitoare. In ultimele trei zile au fost a­­duși 1 15 bolnavi la spitale. Douăzeci și șease au murit. Se crede că nu­mărul morților e mult mai mare. Membrii familiilor celor bolnavi nu sunt lăsați să plece din barace­­le și din spitalele de izolare. In oraș s-au înființat numeroase chioșcuri și ceainării populare, un­de se împarte gratuit ceaiu și apă fierbinte. Pericolul cel mai mare e în port, unde lucrează neîntrerupt mai mult de zece mii de oameni și unde auto­ritățile n’au luat nici o măsură pre­ventivă. Se speră că vremea care se răco­rește, va împiedica lățirea epide­miei. Populațiunea nu pare prea îngri­jită de flagelul ce bîntue. Inmormîntarea ziaris­tului Falk Budapesta, 30 August.—Azi după amiază a avut loc­­ înmormîntarea ziaristului Max Falk. A azistat un public imens. Coșciugul învelit în mătase al societăței ziariștilor un­guri era acoperit cu numeroase co­roane. In numele ziariștilor unguri a vorbit Eugen Bakossi redactor la „Budapester Hirlap“. La cimitir a vorbit Sigmund Sin­ger redactor la „Pester Lloyd“ în numele redacției și Franz Szeky în numele societăței „Pester Lloyd“. Familia defunctului a primit azi numeroase telegrame de condolean­țe de la numeroase personalități din țară și străinătate. Două congrese impor­tante Geneva, 30 August.­La Geneva au loc acum două congrese impor­tante. Primul este congresul în contra comerțului cu fete la care iau parte peste 30 de delegati din diverse state. Președinte al acestui congres este președintele federației aboliționiste Stuart Norwich. S-au ținut numeroase discursuri. Cel mai mult­ oratori au vorbit des­pre legături ce există între prostitu­ție și comerțul de fete. Iviții spun că prostituția și co­merțul de fete nu sunt de­cît unul și același lucru și că acest comerț nu va putea dispare cît timp va fi tolerată prostituția. Azistă și șeful poliției morale din Viena, care face societatea res­ponsabilă de atitudinea ce este silit a o lua statul față de Constituție. Al doilea congres este acela în contra falsificărei alimentelor. La acest­ congres azistă și minis­trul de agricultură francez Riaut și numeroși specialiști, POPMEIm DIU RUSCIOC In fața teatrului din Rusciuk a ridicat monumentul liberărei Bulgariei. Monumentul a costat aproape două sute de mii de franci și a fost ridicat prin sub­scripție publică de către volunta­rii bulgari din războiul ruso-turc. Se așteaptă întoarcerea în țară a prințului Bulgariei pentru inau­gurarea oficială a acestui monu­ment. Bursa cerealelor America­ne aduce o urcare la grîu pentru Decembrie cu un cents și două optimi, și cu trei optimi scădere per disponibil. Porumbul pentru termenul de Septembrie scă­dere cu un cents, iar Decembrie invariabil. La Berlin griul notează per Septembrie urcare un sfert de marcă și pentru Decembrie o jumă­tate de marcă deasemenea în ur­care pe tonă. Londra grîul susți­nut, dar cereri puține, porumbul ferm dar neactiv, orzul calm. An­vers grîul ferm, porumbul susținut, colza susținut cu fr. 31 % 100 kgr. naveta ferm. Liverpol, grîul ferm, per Septembrie una optime scădere, iar Decembrie invariabil. Porumbul ferm, per Septembrie un cents ur­care, iar Octombrie cu șase optime urcare. * După ultimul buletin al­ bursei din Constanța s’au vîndut: Grîul greutate 78—79 kgr. una la sută corpuri străine cu lei 19.50 suta kgr. Grîul greutate 74—75 kgr. cu cin­ci la sută corpuri străine cu lei 18.20 suta kgr. Grîul greutate 71—72 kgr. cu nouă la sută corpuri străine cu lei 17.20 suta kgr. Tendința grîului și porubul ferm. Porumbul după calitate cu lei 14.70 suta kgr. Ovăzul calm după calitate cu lei 11.20 suta kgr. Orzul neglijat după calitate cu lei 13.20 suta kgr. Secară susținută după calitate cu lei 16.75 suta kgr. Grîu ferm în simpatie cu Ameri­ca, iar porumbul ferm cu cerere bună. Ere au sosit la Brăila 130 vagoane din cari 66 vagoane cu grîu, și s’sa vîndut.; Mișcarea de la finanțe în serviciul vămilor s’a făcut ur­mătoarea mișcare: D. N. G. Constantinesu, licențiat în științele naturale, a fost numit im­piegat­­ definitiv în serviciul central. D. I. V. Dogaru bacalaureat, a fost numit impiegat auxiliar în di­recțiunea generală. I­. Sp. Lăduncă, licențiat în sc. naturale a fost numit impiegat cl. II, în serviciul exterior al vămilor în locul d-lui V. Iliescu depărtat. D. G. Dol­nescu, secretarul com­­tabil în serviciul creditului agricol și viticol din județul Roman a fost numit în locul d-lui M. Na­­vrea -demisionat. D. I. Borcescu, actual impiegat auxiliar a fost numit impiegat defi­nitiv la Casieria centrală a tezau­rului public, în locul d-lui Dimi­­t­rie Timiraș care a fost înaintat în postul de perceptor al orașului Con­stanța. ^ I Incidentul jțja Palanca Soldați atacați trag focuri: un să­tean cade greu rănit TG. OCNA, 29 August. — Locui­torul Ion Gh. Filip, din com. Ciu­­ghieș, voind să treacă ori pe la o­­rele 4 p. m. prin vama Palanga, în Ungaria, fără să aibă autorizația prealabilă de la autoritățile noastre, a fost soma­t de către soldați însăr­cinați cu paza­ frontierei să se re­tragă. Filip însă fiind turmentat de băutură s-a opus și a sărit­­ să lo­vească pe soldați; aceștia­­ au so­mat să-î urmeze pînă la postul batalionului de grăniceri, unde tre­buia să se dea raportul șefului de post, iar pe agresor să-l aresteze. Acesta însă a continuat a se o­­pune, și a mers pe terasa liniei fe­rate pînă în dreptul gărei Palanca, unde fiind mai mulți consăteni de ai lui Filip, s’au opus cu toții și au voit să lovească pe soldați. In urma somațiilor, reglementare soldații, văzîndu-se amenințați și aproape în pericol, au tras 2 focuri de pușcă în vînt, dar văzînd ca nici în urma acestui avertisment sătenii nu se retrag, au fost nevoiți să tragă. Primul foc, a nimerit pe numitul Filip în coapsa piciorului stîng și individul a căzut în nesimțire. Ime­diat s’a telefonat în com. Brusturoa­­sa medicului de plasă d. Simkovski care a dat rănitului primele ajutoare și apoi l-a fost transportat cu trenul de 7.35 la M­oinești, unde a fost internat în spitalul comunal. La fața locului au sosit d. locot. Stănculescu șeful postului de gră­niceri și primarul com. Palanca împreună cu judecătorul de pace respectiv cari au dresa­t actele nece­sare. Soldații cari au tras focurile, de­oarece se crede că au procedat în mod legal, au fost lăsați in liber­tate pînă la terminarea anchetei. v. Cărțile școlare Ministerul cultelor a trimis ur­mătoarea circulară direcțiunilor școalelor secundare din țară: „Nu veți îngădui cu nici un preț, să se impue elevilor cumpă­rarea de cărți zise de consultație“. ..Pentru f­ie­care materie, pose­dăm acuma cărțile de învățămînt necesar, cari fac nefolositoare a­­semenea­ cheltueli pentru niște cărți de cari copiii nu se vor ser­vi, de fapt, nici­odată. Nu veți îngădui ca copiii să fie siliți a cumpăra cărți noi, dacă pot să-și procure vechi. „Nu veți admite cu nici un preț pretextul de „ediției nouă“. Nu veți îngădui de asemenea cumpă­rarea de furnituri noul sau în cantitate mai mare decit trebue. „Veți interzice formal, de ase­menea, cumpărarea de manuală de ori­ce fel ar fi ele­v pentru dexterități. „ Prin acest mijloc nu numai că se impune elevilor o cheltuia­lă inutilă, ci se falsifică și învă­­țămîntul dexterităților, transfor­­mîndu-l într’o oboseală a mem­o­­riei, în loc de a le lăsa să fie ce trebue să fie“. Luni 1 Septemb­e 1908 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premiTs tin 83 ■.•«.«.. Lol Zi 8’Inni ..... .«.­■* . » It S’linxl ........ m # TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14(10 Provincie și Străinătate No. 12|40 Sfi IMa­i Beîzofle Iii. VÉ înmormîntarea — IAȘI, 30 August.— Sunt orele 7 dimineața. Clopotele tuturor bise­ricilor sună fără întrerupere. Multă, foarte multă lume se în­dreaptă spre gară, de unde corte­giul are să pornească spre Cili­bia. Poliția a luat întinse măsuri de ordine, pentru ca aglomerația să nu împiedice circulația publică. La porțile otelului Traian, un breac așteaptă pe ziariști, cari se vor transporta la­­ Cilibiu. Interview cu un membru al familiei Un distins­ membru al familiei Sturza, îmi comunică oarecari a­­mănunte cu privire la biografia lui Beizadea Dimitrie Mihail Sturza. El s-a născut la anul 1818, din prima căsătorie a părintelui sau Mihai Sturza Vodă cu Elisabetta Rosetti, fiica marelui logofăt Va­­sile Rosetti. Dimitrie Sturza era de 16 ani, cînd prințul Mihai Sturza s-a ur­cat pe tronul Moldovei. La Lune­­ville și-a făcut primele studii. Reîntors în țară, prințul Dimi­trie Mihail Sturza s-a căsătorit cu Caterina Sturza, fiica lui Alexan­dru Sturza din Bîrlad. In­ timpul domniei tatălui sau, Dimitrie Sturza, a fost mare hat­man al Moldovei. El a semnat, în calitate de plenipotențiar al Moldovei, tratatul încheiat la 30 ianuarie 1846 între prințul Mi­hail Sturza al Moldovei și prințul Gh. Bibescu al Valah­iei. Beizadea Dimitrie Mihail Stur­za, are­ merite mari netăgăduite în organizarea armatei. Cu aceas­tă ocazie, prințul Dim. Sturza a depus un raport oficial al arma­tei. Pe peronul g­ărei Peronul gărei e prea mic pen­tru a putea cuprinde toată lumea distinsă din Iași și din restul gărei, venită să participe la trista ceremonie. Pe pi­ața­ din dosul gărei, se află înșirată toată armata află­toare în garnizoana locală. Tote trăsurile din Iași, vor ur­mări cortegiul, transportând la Ci­­libiu ne toți acei, cari sunt hotă­­riți să asiste la trista ceremonie din Cilibiu. In fruntea cortegiului se află mitropolitul Moldovei, înconjurat de arhiereii Ghenadie Geor­gescu și­­ Calistrat Orleanu și de toți P­reoții și diaconii din localitate. Urmează imediat corul mitropo­litan, sub­­ conducerea­­ dțlui­­ D. Dimitriu. Onorările militare După cum am spus, onorurile militare vor fi date de toate tru­pele aflătoare în localitate. Armata însă, după înțelegerea cu membri familiei, se va opri la barieră. Muzica regimentului 13 va a­­compania cortegiul pînă la Ci­libia. Notăm că defunctul­­ era deco­rat cu ordinul­­ sfintei Anna, or­dinului Stanislas, ordinul Nis­han, Marea cruce a Romîniei, și crucea d­e mare comandor al ordinului regal, etc. Aspectul oram­icaî Orașul e cernit. De la gară și toate străzile pe unde cortegiul are a trece pînă la barieră,­­sînt înșirate printre copaci, drapele negre. Trotuarele, curțile, balcoanele și ferestrele sînt ocupate de ma­­rea mulțime. In piața Unirei, as­pectul e în adevăr măreț. Afluența e de altfel enormă pe toate «tradele pe unde va trece convoiul. S’a așezat un catafalc pe pero­nul gărei Iași, pe care se va așe­za sicriul în prezența mulțimei și a familiei. Așezarea sicriului se face sub supravegherea d-lui Salim­, șeful unei case funebre din Paris. La ora 9 jun. cîntă corul me­tropolitan și muzica regimentului 13 intonează rugăciunea. iv Pornirea cortigfiului . Se formează apoi, convoiul, ca­re pleacă din piața gărei în or­dinea următoare. Purtătorii de icoane, toți preoții diaconii și dascălii, arhiereii, mi­tropolitul Moldovei, ofițerii cu de­­­cori se remarcă o splendidă co­­corațiile, carul cu coroane, dintre roană depusă de frații Ignatino, mari proprietari din Rusia și al­ta din partea fraților Ellman, a­­­rendașii moșiilor prințului din Bu­covina. Azistă și șeful administrativ al casei în chestiune. Cordoanele carului funebru sunt ținute de d. dr. Sa­va-Goi­a, capi­, tan Banciulescu, d. colonel dr. Thiron și maiorul Nădejde. In urma cazului urmează în primul rînd fiii defunctului, fa­milia, toți țăranii de pe moșiile Holboca, Sutora, Păunești, Cris­teai, toți purtind luminări a­­prinse. Vine apoi regimentul 13 sub con­­ducerea locotenentului colonel Bălțăteanu, comandantul paradei, și escadronul de jandarmi călări sub comanda d-lui căpitan Ne­­gruți. Ordinea e menținută de o com­panie de jandarmi pede­­­rți sub comanda d-lui căpitan­­ Enășescu. La ora 10 jum. convoiul trece prin piața Unirei unde staționea­ză o lume imensă, și se îndreap­tă apoi spre bariera Abatorului. Aci, corul metropolitan cîntă „Mergi spre ceruri“, după care a­r­mata se întoarce în oraș iar preo­ții și țăranii pornesc­ spre Cili­­­bia. Toate satele pe unde va trece cortegiul sînt indoliate. La Cilibiu IAȘI, 30­­ August.­La orele 4 convoiul ajunge pe moșia Cilibiu, proprietatea principelui. Sicriul a fost așezat pe un cata­­falc în fața bisericei. Mitropolitul Moldovei a oficia­t pro­hodul cu acompaniamentul corului. Sicriul a fost scoborît în cavoul familiei, unde i-au depus și coroa­nele. A urmat un prînz oferit țăranilor, Dan, înscrierile la școlile sale „Spijinul“ înscrierile la școalele de lucru, adulte și infirmiere ale asociațiu­­nei femeilor române „Sprijinul“, se vor face dela 1 —15 Septembrie, între orele 10 —12 a. m„ la sediul societăței din strada Barbu Catar­­giu 16. La școala de lucru se admit elevei de naționalitate romina cu 4 clase primare. Taxa școlară este de un leu lunar. La școala de adulte se pot în­*­scri, atit d-nele cari’nu știu carte, cît și acelea cari doresc să-și com­­plecteze cunoștințele netermin­ate în clasele primare, sau să învețe limba franceză sau germană.­ Nu se cere nici o limită de vîrstă și nici o taxă. Pentru școala de infirmiere tre­­bue ca d-nele să poseadă cu­noștințele cîtorva clase primare, sau cel puțin să știe a citi și seri­­etatea între 25 și 40 ani. Pot fi și­ văduve. In­surind „Meîerul” ,a publica In foiță, FECIOARA PRIGONITA ..„...­r Roman dramatic de mare senzație —

Next