Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)

1908-10-01 / nr. 1661

Anal V.—No. 1C61 %£> PUBUOITATEAS COMCEDHTÄ EXCLUSIVE Agenției de PubNcitat« CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ttr. KsrateorecTld IS-IeI(Ma t|l Birourile ziarului:-------­rrzz Str. Sărindar No. 11 Mercuri 1 Octombrie 1908 DIRECTOR CONST.­MILLE Abonamente cu premii: Un an . ....... Lei 20 : lant ••««.... ■ 11 S luni................... • • TELEFONt Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 1410 • Provincie și Străinătate No. 1314Q* oaraco MansKsjKcoBxo APARE­ ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI OCCCCCSXCCCvCCCC^^ țarul și Țarina Bulgariei BULGARIA SĂRBĂTOREȘTE INDEPE IVDEMȚE8 ȘI REGATU­LUI PROCLAMAREA Biserica catedrală Sf. Duminică unde s’a oficiat ori un Te Deum la primi­rea triumfală a Țarului PODUL VULTURULUI unde s’a ridicat un superb arc de triumf. In apropie­rea acestui pod a fost asasinat Petcoff. Podul cu Lei din Sofia unde s’a făcut ori întîmpinarea solemnă a suveranilor bulgari ilian­a romîno-bulgară - Interviewurile trimisului nostru special­­ Am înregistrat zilele acestea cum că sub guvernul Cantacuzino, la un moment dat, s’ar fi făcut propuneri din partea Bulgariei pentru a se încheia o convenția militară între Romînia și Bulgaria. Aceste propu­neri au fost cunoscute de miniștri, ele nu au ajuns in consiliu de mi­niștri deoarece au fost privite cu neîncredere. Intr’adevăr unele per­soane se temeau că aceste propu­neri se făcea și numai pentru a servi de platformă pentru ca sub presiu­nea lor să obțină avantagii din partea Turciei, și astfel lucrurile au rămas baltă. Amănunte mai precise nu s'a pu­tut da in chestia aceasta. Azi d. Emil D. Fagure, trimisul nostru spe­cial la Sofia, ne transmite prin te­legraf, următoarele două intervie­­wuri cu foștii miniștrii bulgari, cari lămuresc pe deplin demersurile Bulgariei, însemnătatea propunere­ făcuta, și cum privesc cercurile noas­tre oficiale ideia unei alianțe mili­tare cu Bulgaria. Facem loc acum intersantelor in­­terviewuri ale trimisului nostru. Interview eu­d. Ghenadier Sofia, 29 Septembrie. — Chestia relatiunilor dintre Romînia și Bulgaria punîndu-se din nou, și de astădată s­ub o formă mult mai imperioasă, am căutat azi să văd pe doi din bărbații bulgari cari s’au ocupat mai mult cu această chestiune. Cel dinții pe care l'am vizitat este d. Ghenadief, fost în perma­nenta ministru de la 1903 pînă la 1908. D. Ghenadier, după ce mi-a ssâr­­bit de anii săi de studiu, din Belgia, împreună cu studenta ro­mini—intre cari mi-a citat pe d. Want­, fostul secretar la ministe­rul de domenii și pe d. Ion Theo­­dorescu, fostul redactor al „Ade­­v­erului", s-a pus cu totul la dis­poziția mea. In­­ chestia pe ca­re i-am pus-o. * Iată ce mi-a spus d. Ghenadier: — Veți înțelege bine că secretul profesional, mai ales într’o chestie de stat, mă va opri de a preciza cele petrecute in timpul ministeru­lui meu, în chestia relațiilor romî­­no-bulgare. Nu vă voi­ ascunde in­să ceea ce cred că se poate spune și trebui spus. Fideli programului stabilit de Stambuldtt în 1894, noi am stat în permanență pe punctul de vede­re al unei alianțe ofensive și defen­sive cu Romînia. Bineînțeles că »'am crezut că aceasta se va realiza peste noapte, dar acesta este scopul final pentru care continuăm să lu­crăm până la realizarea lui. — Ultimul ministru de ex­terne din guvernul nostru, d. Stancev, actual ministru al Bul­gariei la Paris, a fost, la fine­le lui Septembrie 1907, la Bu­curești, unde a văzut pe N. Sturdzn. Cred a ști că și cu această ocazie punctul nostru de vedere a fost făcut cunoscut. De altfel în Bulgaria este unanimitate între partide din acest punct de vedere, noi, par­tidul stambulofist s intem­ numai mai categorici. Noua situație a țării noastre a ficimitat și mai mult acest scop •se au­d. Ghenadier am mai dis­cutat apoi foarte pe larg ches­tia căilor ferate orientale. Un argument nou­ al d-sale este cd. încă de la 1886, prin actul de la Tophane, nu mai există o Ru­melie, decidr.ee.e.. turna a r­eaulat atunci, de fapt, drepturile Bulga­riei asupra acestei părți. Deoarece în tratatul de la Berlin se spune că numai asupra căilor ferate din Rumelia poate avea vreun drept Turcia, de la­ sine se înțelege că o Rumelie ne mai existind de­­ cînd cu actul menționat mai sus, nu poate deci să existe nici vreun drept al Tur­ciei în acea parte. Să admitem însă că Rumelia e­­xistă încă. Se pune at unei ches­tia: cui va aparține proprietatea teritoriului căilor ferate la sfîrși­­tul concesiunei? Bine­înțeles că Rumelieî și nu Turciei. Toate stabilimentele publice, drumurile, terenurile care aparți­neau­ Turciei înainte de 1878, în urma acestei date au trecut asu­pra Rumeliei. Căile ferate deci trebuie să aparțină și ele statu­lui unde se găsesc. Ele sunt de dome­niul public, și dacă s'a prevăziut o dispoziție specială în tratatul de Berlin, era numai ca să se specifice că concesiunea guvernu­lui turc rămîne valabilă până la finele ei, și Revenind asupra relațiunilor din­tre R­omînia ți Bulgaria, d. Ghena­­die­ a adăugat: Chiar cînd România rămîne neu­tră, noi știm in Bulgaria că ea este tot binevoitoare pentru noi; aceasta s’a văzut în special in timpul răz­boiului nostru cu Serbia. * Insărcinîndu­-mă să daă salutări cunoscuților și amicilor săi din­ Romînia d. Ghenadief și-a expri­mat speranța că imediat după ale­geri va veni să mai vadă odată țara nostră. interview cu d. Rai­in Pe­trol! Dela d. Ghenadier am plecat la d. Rab­in Petroff, șeful partidului stambulovist, fostul ministru de externe del?, 1905—1907.­­ D. Petro­­ m'a primit cu perfectă amabilitate. D-sa, în aceiași ordine de idei mi-a spus: — Cînd am luat portofoliul externelor am cerut agentului nostru diplomatic la București să sondeze cercurile oficioase de acolo asupra punctului nos­tru de program , alianță ofen­sivă și defensivă cu Romînia. Știți foarte bine că Romînia și Bulgaria sunt aproape în a­­celeași condițiuni. Rusia și Aus­tria înconjoară ambele aceste două țări. E natural că se poate întîmpla să vie o zi cînd Rusia și Austria ar voi să trea­că peste aceste două obstacole din drumul lor. Față de a­­ceste tendințe naturale, trebue formată o forță care să le con­trabalanseze. ■» — Deci, spune apoi t­. Pe­troff, Romînia trebue să în­țeleagă că mergem, prin în­săși firea lucrurilor spre o alianță ofensivă și defensivă. Pentru a-mi da seama dacă această chestiune este coaptă în cercurile oficiale romînești am pus pe agentul nostru la București să sondeze dacă este cu putință deocamdată, o alianță vamală între cele două state. Am constatat însă că în Romînia nu există încă acest fel de a vedea și astfel. chestiunea a fost deocamdată înlăturată. Pr­in privința vizitei d-lui Stan­­eief, în Septembrie 1907, d. Pe­­troff îmi spune­­ că această vizită a fost d­eterm­inată, mai ales, de aplanarea unui mic incident din­tre guvernul român și cel bulgar, incident petrecut cu prilejul inau­­gurării la Sofia a monumentului tarului liberator. Intr adevăr incidentul a fost re­zolvat spre satisfacția ambelor părți, și d. Stancev s'a întors la Sofia în cele mai bune dispozi­­țiuni. D. Rab­in Petrof îmi spune ca și d. Ghenadier că azi, noua situație pune și mai imperios la ordinea zi­lei chestia alianței ofensive și de­fensive cu Romînia. Seria nu mobilizează Belgrad, 29 Septembrie.— Ședința secretă a Skupcniei s’a terminat la orele 9 dimineața. S’a hotărît ca creditele cerute de ministerul de­ războiu să r­ămînă în suspensiune și de­ocamdată să se aștepte ca mo­bilizarea rezervelor. S'a dat un vot de încredere gu­vernului. Zvonurile despre abdicarea regelui sunt premature.­­ Discursul prințului moștenitor George a entuziasmat întreaga Ser­bie. * Se spune că în curînd se vor re­chema în activitate ofițerii superi­ori puși în disponibilitate la 29 Mai 1903, și că toți condamnații politici și militari vor fi amnestiați. „Sîrb­ii sînt uniți“ zice ministrul de război, Budapesta, 29 Septembrie.— Un redactor al unui ziar de seară de aci, a avut convorbiri cu primul ministru și cu ministrul de răz­boia sîrb. Principele moștenitor Georg­­ n­'a voit să primească pe zia­rist, căruia î-a trimis vorbă că n­'are ce să-i spună; tatăl său și guvernul conduc destinele Serbiei și n'are acum nimic de spus. Ministrul-președinte a declarat următoarele: „ Nu pot să spun nimic cu pri­vire la stadiul actual al conflictului nostru cu Austria. Skupcina va de­cide prin valul ei ce avem de făcut. Guvernul se va supune fară ni­ci o­ împotrivire hotărîrea Skupcina­. Nu e probabilă vreo criză ministerială. După părerea mea, se va face doară o reconstituire a cabinetului. Vă rog să relevați că toate partidele procedează într-un acord desăvâr­șit“. Ministrul de razboiu a declarat: „Situațiunea mea oficială mă o­­prește de a vă face vreo comuni­care. Cu privire la evenimentele cari ne interesează, vă pot asigura de un lucru, toți sîrbii sunt uniți“. întruniri de protestare con­tra anexarei Belgrad, 29 Septembrie.—Eri și astăzi s'au ținut la Veskiub în­truniri de protestare împotriva anexărei Bosniei, la cari au luat parte sîrbii, turcii și bulgarii­­ de acolo. Întrunirile au fost prezi­date de Nedjib AU Draga, cunos­cut june turc. La Monastir și Salonic s'au ți­nut de asem­enea întruniri de pro­testare contra anexărei. Credit de 16.090.093 Belgrad, 29 Septemb­rie.— Scar­­știna a votat un credit de 16.000.090 pe seama ministerului de razboiu. EMII, D. FAGURE SITUAȚIA IN SERBIA Dinastia regelui Petru Amenințată Belgrad, 29 Septembrie.— De cînd se cunoaște atitudinea regelui con­tra războiului se poate observa un început de mișcare antidinastică, mișcare ce se accentuiază pe fie­care zi. Se spune pretutindeni că nenoro­cirea Serbiei provine din faptul că regele nu poate vizita Curțile euro­pene. Țara este izolată și de aici o serie de nenorociri. Toată nenorocirea vine de la Vie­­na pentru că acolo ar fi trebuit să se ducă în primul loc regele Serbiei. In unele cercuri se afirmă că din această pricină regele va fi nevoit a se declara pentru război, tocmai pentru că Viena îi este închisă. Șefii mișerei antidinastice țin zil­nic ședințe secrete. Prințul Conaught rege al Serb­iei In ședința secretă a șefilor miș­cării antidinastice s-a decis azi ca prințul englez Conaught să fie che­mat la tronul Serbiei după abdica­rea regelui Petru. Scvpștința și războiul Belgrad, 29 Septembrie.Jurî s’a comunicat că Scustina ar fi res­pins printr’un vot propunerea de a se declara razboiu Austriei. Ști­rea este inexactă. In cercurile guvernului se tine totuși de exclusă ideia provocărei unui războiu­. Dacă în Bosnia și Herzegovina ar izbucni ceva tulburări ele vor trebui, atribuite bandelor. Demonstrații violente Belgrad, 29 Septembrie. — Ele după amiazi au avut loc nouă de­­monstrațiuni în contra Austriei. Demonstranții­ au trecut prin fața conacului, a statuei principelui Mihail și s’au dedat la tulburări, strigind: „Piară șvabii, piară tîl­­harii, să­ mergem cu toții la raz­boiu!“ S’au rostit discursuri în cari a fost atacat în mod violent împăratul Austriei. Mai multe persoane cari se a­­­flau de față, scandalizate de cele petrecute, au dezaprobat­ în gura mare pe demonstranți, ceea ce a provocat mare mișcare. Poliția intervenind, demonstranții au fost împrăștiați. Ei ,s’au adunat însă din nou în piața Karagheorghe­­vici unde au dat foc unui steag negru-galben. *în Belgrad, 29 Septembrie.—Ziarul „Matin“ a trimis 1000 de lei pen­tru voluntarii sîrbî.­­Sfers sîrb dezertează Belgrad, 29 Septembrie.—Trei o­­fițerî sîrbî din orașul Dolni-Tuzla i au dezertat din regimentul din care faceau parte și au trecut în Serbia. Ei s'au dus în orașul Bo­­gatic și s-au prezentat comandan­tului spunînd că intră în armata sîrbă pentru a lupta contra Au­striei.­­ Faptul a produs mare bucurie. Disposiția războinică scade Belgrad, 29 Septembrie. — Pe ziua de azi se poate constata că dispoziția pentru declararea răz­boiului scade. Faptul acesta este atribuit unei declarațiunii a mi­nistrului de războiu. El a spus că Serbia nu are artilerie și deci nu poate începe nici u­­n fel de acțiune războinică. Din tunurile cari ai­ fost comandate în Franța au sosit numai 15 baterii, dar Ser­bia nu are material exploziv pentru ghiulele, <,■ ’ >, Î k Germania a răspuns că nu va putea furniza materialul decît peste trei luni, iar Austria împie­dică transportarea lui prin Fiu­me. Finanțele Serbiei zdrun­cinate Belgrad, 29 Septembri.­ Criza politică are mare influență asu­pra finanțelor din Serbia. Băn­cile au retras creditul negustori­lor. Se așteaptă mari falimente. Banca Națională dispune de 30 milioane rezervă, dar a pus a­­­ceastă sumă la dispoziția guver­nului pentru fondul de razboiu. In ședința Scupșlinei de mîine se va discuta asupra situației fi­nanciare. Sîrbii aclamă pe prințul moștenitor Belgrad, 29 Septembrie. — Eri, după ce s’a răspindit­ zvonul des­pre abdicarea regelui Petru, o mare mulțime a manifestat pe străzi, strigind: „Trăiască rege­le George!“ Ministrul de externe a avut in cursul zilei de ori mai multe con­sfătuiri cu prințul moștenitor George. Bande sîrbești trec în Bosnia Belgrad, 29 Septembrie.­ Ele au trecut fluviul Drina, mergînd în Bosnia, mai multe bande, compuse fiecare din cîte 60 de persoane. Ac­tualmente sunt în formațiune noul bande, cari urmează să treacă în Serbia veche și in sandiacul Novi­­bazar. Prințul George nu se astîmpără Belgrad, 29 Septembrie. Prin­țul moștenitor George a ț­­inut ori după amiază un nou discurs înaintea mulțimei. El a declarat că este cu totul de partea­ mul­­țimei care cere războiul cu Aus­tria. Ministrul de externe M­ovano­­vici a vizitat pe prințul moșteni­tor și i-a atras atențiunea asupra faptului că discursul acesta­­ a complicat raü­situ­ațiunea­. Atitudinea deputaților țărani 9 Belgrad, 29 Septembrie.— In șe­dința secretă a scuștinei, deputații țărani au avut o atitudine demnă și hotărîtă. Ei au declarat că­,­din cauza situației financiare și econo­mice nu se poate vorbi de un răz­­boiu, și ei nu vor să-și asume o a­­semen­ea răspundere. Meetingul La meetingul de est au luat par­te numeroși veterani cari au făcut campania din 1878 și războiul cu Bulgaria. S-a făcut o demonstrație la co­nac cerîndu-se să apară regele și să vie să-l conducă la războiu. Regicizii ațîță pe prințul George contra regelui Belgrad, 29 Septembrie.­­ Dis­cursul ministrului de externe Mi­­lovannvicv a făcut o adincă im­presie asupra tuturor grupurilor și partidelor politice. Regicizii vor să înceapă acum o agitație în­­ sinul armatei și să affte pe prințul moștenitor­­ împo­triva tatălui său. Cercurile politice serioase cred că ,încercarea aceasta nu merită nici o atenție. Scupștina decide astăzi Belgrad 29 Septembrie.­Ședin­ța secretă a Seupștinei a durat pina la orele 10 seara. Deși s'au adus atacuri violente la adresa guvernului, totuși printre depu­tați domnește o complectă unitate de vederi în ce privește viitoarea atitudine Pe care trebue s’o adop­te.i Serbia* , In ședința de astăzi Scupștina va lua o hotărîre definitivă. Cel în­ îndeamnă în liniște Belgrad, 29 Septembrie.— Depu­tatul austriac Klovnac, care a so­sit alaltăerî­nci, a declarat unui ziarist că poporul boemian e îm­potriva anexărei Bosniei. Deși ce­hii înțeleg amărăciunea și dure­rea sârbilor, toșî,­­el sfătuește Ser­bia să fie liniștită. Incident curios în Bosnia Sarajevo, 29 Septembrie.— In a­­propiere de Megiege s’a petrecut ori un incident care nu e încă pe de­plin lămurit. O patrulă militară vă­zu apropiindu-se un grup de mai mulți mahomedani. Cînd­ ajunseră în dreptul patru­lei, unul dintre mahomedani scoa­se un pumnal și tăbărî asupra u­­nui soldat, care se văzu nevoit să tragă cu arma. Turcul fu ucis. Cei­lalți mahomedani au luat-o la fu­gă. Unul singur a putut fi prins. El a fost dat judecăței pentru purtare nepermisă de arme. Contrabandă de munițiuni pentru Serbia Semlin, 29 Septembrie.— In­por­tul local a fost oprit d­ eri un vapor pe care se încerca o contrabandă de munițiuni pentru Serbia. Apropiata declarare a răz­boiului . Belgrad, 29 Septembrie.— In cer­curile bine informate se asigură că imediat după ridicarea ședinței se­crete a Scupștinei, un viu schimb de telegrame s’a urmat între minis­trul de externe și ministrul sîrb din Viena, care va avea să conducă tratativele cu Austria. Piesa consideră hotărîrea aceasta ca premergătoare a declarării răz­boiului. Artiștii organizează de­­monstrațiuni anti-aus­­triace Belgrad, 29 Septembrie. —. De­monstrațiunea care s’a făcut as­tăzi și care era îndreptată împo­triva austriacilor, a fost pusă la cale de către artiștii teatrului na­țional. ■K­Ambasadorul austriac, contele Forgach, care se afla în călătorie de nuntă, s-a reîntors la postul sa­u«*%­­ Un prinț care îneurest lumea Belgrad 29 Septembrie. — In cercurile­ politice produce mare senzație faptul că prințul moște­nitor George sprijină pe mani­festanți împotriva Austriei. El a dăruit ori a­cestor manifestanți suma de 1000 dinari. Regele nu știe ce hotărît e să ia. Socialiștii cer război. Semiin, 29 Septembrie. — Din Belgrad se comunică. Socialiștii sîrbi au ținut ori în­trunire în care s-a hotărît de a­­semenea razboiu. Partidul a hotărît­ să trimită Biroului international socialist o telegramă de protestare în­ contra anexărei Bosniei, pentru ca depu­tații socialiști din toate țările să susție atitudinea Serbiei. Belgrad, 29 Septembrie,­­­ Zia­rul „Jug“ organul clubului pan­­slavist publică un articol cu ca­ractere roșii, prin care toți slavii sunt chemați la o luptă comună în contra guvernului tiran aus­triac. Serbia trebue să declare raz­boiul, aceasta e datoria ei. Aliații noștri! di­n Croația, Dalmația­, Slavonia, Bosnia și Herzegovina ne aștea­ptă. Drapelul nostru trebue să aducă tuturor­ slavilor libertate. Dela «© respondents!! nostru special ne sîrb! NUVELELE „DIM­INEȚEI“ Domnișoara Lizica Am cunoscut-o la o serată... Un prieten mi-o arată, lăudîn­­du-mi-o că e cultă, de spirit, mai ales de spirit și că se deosebește cu totul de celelalte fete din ziua de azi. — E o taină pentru mine fata asta — mă încredință ei — cînd o vezi pentru întîia dată, îți face impresia unei cochete căreia îi place să fie curtată de toți băr­bații, dar cînd o cunoști mai de aproape, te­ convingi îndată de contrariul. Nu numai că e foarte serioasă față de bărbați, dar gă­sește chiar o plăcere să-și bată joc de toți acei cari se înce­ar­că s’o curteze. N’ai idee, dragă, citii ironie e în glumele ei! Te dezar­mează la cele d’intîi cuvinte. Din cîțî cunosc eu, n’a rămas nici unul de care să nu’șî fi bătut joc... Păcat că n’o cunoști!... Mă uitai spre ea. N’avea nimic mai deosebit în față... Imi păru chiar o figură de ríná...Doar pă­rul ei înfoiat peste măsură, îi mărea din cale afară capul. Nici înbrăcămintea ei nu mă atrase. Purta o haină trandafirie care nu se armoniza de loc cu culoarea feței. Cîteva fete de vrîsta ei, o inconjurau, și de cîte ori le spu­nea ceva., izbucneau toate într’un hohot de ris, de multe ori prea zgomotos. Un tînăr locotenent blond, cu mustățile arcuite, încor­setat ca o femee, se a­propie de grupul tinerelor fete. Lizica îl e și înainte. Ișî puse mîna stingă în șold, iar cu cea dreaptă îl salu­tă militărește. Ofițerul îl răspun­se, îndoindu-se dr­ept de la mijloc. Apoi începu să-î vorbească repede ca și cînd­­ ar fi silit cineva din urmă. Lizica­ părea că-l ascultă cu multă băgare de seamă. Cînd ofițerul isprăvi de vorbit și plecă, îndreptîndu-se spre prietenii săi din cellalt colț al camerei, Lizica se răsuci ștrengărește în călcîi și cînd îl văzu îndepărtîndu-se, îî dete o tiflă ca și cînd i-ar fi zis: „Nu ! prostule !“... Fetele se porniră pe un rîs a­­tît de exagerat, în­cit cei din sală trebuiră să se uite spre ele. — Ia, nebunatica cea de Lizica — observă o cucoană trecută — se vede că iarăși s’a apucat sa tachineze pe vreun cavaler!... Prietenul meu apucîndu-mă de braț, mă împinse spre grupul cel vesel... — Vă recomand pe un bun prieten... Domnișoara. Lizica­, după ce fă­cu un semn cu coada ochiului spre fetele cari cu buzele între­deschise abia așteptau să-și arate șiragul întreg al dinților, — îna­inta spre mine, înainte să-mi întindă mîna, mă măsură de jos în sus, cîteva secunde. Apoi, își închise ochii pe jumătate și mă privi în așa chip ca și cînd ar fi vrut să-mi arate că mă „studiază“... mă „pă­trunde“. Iar în clipa în care îmî întinse mîna, ișî strînse buzele, vrînd parcă să înăbușe explozia unui hohot de rîs. Crezînd poate că mi s’a des­cheiat cumva un nasture dela haină, sau dela vestă, mi-am a­­runcat privirea îngrijată făcînd o scurtă cercetare. Eram cit se poate de cuviincios îmbrăcat. „Trebue să fiu mîzgălit cu ce­va pe obraz, a gîndit înspăimîn­­tat și, cum chiar pe peretele din fața mea, lucra o oglindă veneția­­nă, mă înălța! puțin ca să-mi văd chipul... Eram curat, ras și încă pudrat, că doar nu eram nebun să vin nespălat la­ o serată... „Ce dracu o fi avînd cu mine !“ — mă întrebai­ nedumerit. Deoda­tă, fără înconjur, îi zisei pe ju­mătate rîzînd: — Mă rog, domnișoară, de ce vă vine să ridețî de mine ? Ea rămase tăcută, îndreptînd spre mine niște ochi lucioși ca de căprioar­ă,dar fără de nici o expresie. Nu știu de ce, dar’, deodată, toate fetele izbucniră în rîs. Și atrăgînd’o cu dragoste în mijlocul lor, o dojeniră, șoptindu-l: Ce nebunatică mai ești, tu, Li­­zică !... Ai văzut cum s’a fostâ­cit bietul băiat ? !... A trebuit­­ să mă retrag încurcat, ca și cînd ași fi săvîrșit cine știe ce prostie... De atunci am întîlnit’o de multe ori... In­totdeauna veselă și în­totdeauna înconjurată de tot so­iul de tineri, căror le rîdea în nas ori de cîte­ ori deschideau gura. Părinții ei, — d-na Sevastia ,j d-nul Ion Murguleț — N­ dädeau toată­­ libertatea. Niciodată n’o în­­trebau unde se duce și cu cine se întîlnește. Felul ei de a se purta cu bărbații era cea mai bună chezășie pentru cinstea ei. Erau cu totul încredințați că­ ni­meni nu putea s’o facă să-și piar­dă capul. Ba chiar, in timpul din­ urmă, purtarea Lizicăi, începea s’o în­grijească pe d-na Murguleț. Do­­jenind’o, Îi zicea: — Da bine Lizica, pentru Dum­nezeu­, de ce te mochezî așa de ei ? . . — Dacă sunt așa, de caraghioși, marnan !... — Caraghioși, caraghioși, da gîndește-te că mîine-poimiine, tre­bue să te măriți și tu ! Lizica izbucnea într’un rîs ne­­înfrînăt, și făcînd gesturi ca și cînd s’ar fi ferit de­ o atingere scîrboasă, striga: — Eu să mă mărit? Jamais!... Iar servitoarea. — un drac de Silișteancă — auzind’o vorbind a­­șa, alerga la bucătărie:­— Auziți că nu se mărită... și ea moare după băeți ! Intr’o zi avui prilejul s’o întîl­­nesc singură în casa părintească din strada, Francmason. Suferea de guturaie. Surprinsă de nea­șteptata mea venire, nu știu cum să-șî ascundă mai repede în batisi­ta albă, roșeața nărilor iritate. A­ vorbit de timp, de epidemiile care bîntue orașul, de circ, de tea­­tru și de alte nimicuri... Nu-mi răspundea decît foarte rar... In schimb însă strănuta în­­tr’una. Tocmai cînd începu­­ să lîncezească supărător vorbirea noastră, îmi veni în cap s’o in* treb: — Ați citit ceva în ziare despre otrăvirea, doamnei L. B., din lu­­ma e mare ?... Se zice că pentru un locotenent... Domnișoara Lizica Sa luase bap­tista de la nas. MăTiavi aproape încruntată și făcînd un gest dis* prețuitor, zise: — Pentru un ofițer­­... Ce proast­­ă !... pentru un ofițer ! —Ei lasă —glumii — Toate co coanele se prăpădesc după el ! [ Lizica se indignă: * — Toate femeile ? !... Asta-mî place... Da cine se mai uită la niște găgăuțe ca eî... Se cred gro­zavi fiindcă au chipiu și pinteni ! Eu... nu’î pot suferi... După ce că-s caraghioși maî umblă și du­pă zestre... Mă rog, un moftangiu de sublocotenent numai, și are pretenții de zeci de mii de franci., Las’ că’î cunosc eu cite parale fac și domnialor... Niște fanfaroni și niște rău­-crescuțî... In timpul acesta intră și d. Mur­­­guleț, —Auziți cum ne distruge!—zisei arătîndu-i fata. — Foarte bine, foarte bine vă­ face !—aproba bătrînul cu o voce groasă. Tineritul din ziua de azi nu merită să fie tratat altfel... Și încîntat de fata lui se apro­­­pie de ea și începu s’o mîng­e un șor, pe cap. . Ea se alinta fără să­­ se schinchi­­­sească cît de puțin c­ă eram de față. Găsii nimerit să au tulbur­a­t­ceasta duioșie părintească, și sm­indu-mi rămas bun, plecai... • Din ziua aceia n'am mai vă­­­zut'o și nici n’am căutat s’o mai întâlnesc. Poate că azi ași fi ui­­tat’o­­ cu totul, dacă mai dăunăzi n’ași fi citit în gazete o veste cam astfel ticluită: „Eri dimineață a fost găsit le-a­­pădat în gangul de la școala spe­cială de artilerie și geniu, un co­pil abia născut, de sex TSmenin.” Comisarul secției respective, fă­­cînd o anchetă în pripă, a desco­perit pe denaturata mamă care răspunde la­­ numele de Eliza Mur­gul­eț. In etate de abea douăzeci de ani, numita este fiica d-lui Ion Murguleț, pensionar, domiciliat în strada Fracmazonă“. I AL. CAZABAN Mîine t­i Teștereaua de Radu D. Rosetti In­ Basilial EBzim . Pentru mîine, Marți orele 5 p. m., au fost convocați consilierii comunali. Iată ordinea de zi a chestiunilor­ supuse discuțiunei în această ten­din­­ța: l'j Scutiri și reduceri de taxe:­ a) Epitropia bis. Oborul Nou. Scu­tire de taxele comunale pentru reparațiunile făcute bisericei. b) Epitropia bis. Ghencea. Scutire da taxele comunale pentru construc­­țiunea casei parohiale din curtea bisericei. c) Epitrop. bis. Isvorul Nou. Scutirea de taxele comu­nale pentru construcți­a unei împrejmuiri a­ curței bisericei. d) Ministerul de interne. Dir. ge­nerală a serv. sanitar. Scutirea de taxele comunale construcției unei anexe la localul „Căminul­ moașelor rurale“. 2) Renunțări la apel și recurs: a) Serv. oficiul stărei civile. Re­nunțări la apel contra sentințe­­­lor civile No. 190 din 908 a­trib. Ilfov secția IV c. c. și 460 din 908 a­trib. Ilfov sect. I c. c. pentru rec­tificare de acte de stare civilă. 3) Restituiri de garanții. a) Di­­m­itrie O. Popescu, restituirea ga­ranției reținută ca fost perceptor. 4)­­Chestiuni teh­nice. Condițiu­­ntile de aplicat instalațiunilor e­­lectr­ice particulare cari nu sunt în legătură cu rețeaua concesio­nară a orașului. 1) Exproprieri. a) Matilda Rabi­novich Exproprierea imobilului de pe strada Ju­les Michelet No. 4, pentru prelungirea bulev. Colțea. b) Frații Bădescu. Exproprierea imobilului de pe str. Știrbei Vodă No. 115, în interesul alinierei stradei. c) Anastasia Babilansky. Exproprierea imobilului de pe str. Fulgului No. 5, în interesul alinierei stradei. C) Chestiuni financiare: a) Des­chideri de credite suplimentare și extraordinare asupra budgetu­lui exercițiului curent. b) Modi­ficarea repartițiarrea budgetului extraordinar al exproprierilor pe exercițiul curent. 7) Chestiuni diverse. a) Ad­ică Azilului Elena Oteteleșanu. Corup­turile de gestiune ale averei azi­lului pe anul financiar 1907—1908. b) Minist, de finance. Acceptarea legatului defunctei Elena Stănes­­cu lăsată în favoarea ospiciului Zerlendi. c) Rezultatul licitațiun neî pentru vînzarea locului comu­nei de pe str. Zefirului colț­­ cu­ str. ștefan Mihăileanuu. d) Pre­lungirea contractului cu d. Albu pentru furnizare de Ovăz, Orice­a­ Be chestiuni în afară­­ de ordinea zilei. In vederea ședinței de mîine, d. Vintilă Brătianu, primarul­­ Ca­pitalei, va veni diseară în Capi­tală

Next