Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)
1908-10-01 / nr. 1661
Anal V.—No. 1C61 %£> PUBUOITATEAS COMCEDHTÄ EXCLUSIVE Agenției de PubNcitat« CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ttr. KsrateorecTld IS-IeI(Ma t|l Birourile ziarului:-------rrzz Str. Sărindar No. 11 Mercuri 1 Octombrie 1908 DIRECTOR CONST.MILLE Abonamente cu premii: Un an . ....... Lei 20 : lant ••««.... ■ 11 S luni................... • • TELEFONt Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 1410 • Provincie și Străinătate No. 1314Q* oaraco MansKsjKcoBxo APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI OCCCCCSXCCCvCCCC^^ țarul și Țarina Bulgariei BULGARIA SĂRBĂTOREȘTE INDEPE IVDEMȚE8 ȘI REGATULUI PROCLAMAREA Biserica catedrală Sf. Duminică unde s’a oficiat ori un Te Deum la primirea triumfală a Țarului PODUL VULTURULUI unde s’a ridicat un superb arc de triumf. In apropierea acestui pod a fost asasinat Petcoff. Podul cu Lei din Sofia unde s’a făcut ori întîmpinarea solemnă a suveranilor bulgari iliana romîno-bulgară - Interviewurile trimisului nostru special Am înregistrat zilele acestea cum că sub guvernul Cantacuzino, la un moment dat, s’ar fi făcut propuneri din partea Bulgariei pentru a se încheia o convenția militară între Romînia și Bulgaria. Aceste propuneri au fost cunoscute de miniștri, ele nu au ajuns in consiliu de miniștri deoarece au fost privite cu neîncredere. Intr’adevăr unele persoane se temeau că aceste propuneri se făcea și numai pentru a servi de platformă pentru ca sub presiunea lor să obțină avantagii din partea Turciei, și astfel lucrurile au rămas baltă. Amănunte mai precise nu s'a putut da in chestia aceasta. Azi d. Emil D. Fagure, trimisul nostru special la Sofia, ne transmite prin telegraf, următoarele două interviewuri cu foștii miniștrii bulgari, cari lămuresc pe deplin demersurile Bulgariei, însemnătatea propunere făcuta, și cum privesc cercurile noastre oficiale ideia unei alianțe militare cu Bulgaria. Facem loc acum intersantelor interviewuri ale trimisului nostru. Interview eud. Ghenadier Sofia, 29 Septembrie. — Chestia relatiunilor dintre Romînia și Bulgaria punîndu-se din nou, și de astădată sub o formă mult mai imperioasă, am căutat azi să văd pe doi din bărbații bulgari cari s’au ocupat mai mult cu această chestiune. Cel dinții pe care l'am vizitat este d. Ghenadief, fost în permanenta ministru de la 1903 pînă la 1908. D. Ghenadier, după ce mi-a ssârbit de anii săi de studiu, din Belgia, împreună cu studenta romini—intre cari mi-a citat pe d. Want, fostul secretar la ministerul de domenii și pe d. Ion Theodorescu, fostul redactor al „Adeverului", s-a pus cu totul la dispoziția mea. In chestia pe care i-am pus-o. * Iată ce mi-a spus d. Ghenadier: — Veți înțelege bine că secretul profesional, mai ales într’o chestie de stat, mă va opri de a preciza cele petrecute in timpul ministerului meu, în chestia relațiilor romîno-bulgare. Nu vă voi ascunde insă ceea ce cred că se poate spune și trebui spus. Fideli programului stabilit de Stambuldtt în 1894, noi am stat în permanență pe punctul de vedere al unei alianțe ofensive și defensive cu Romînia. Bineînțeles că »'am crezut că aceasta se va realiza peste noapte, dar acesta este scopul final pentru care continuăm să lucrăm până la realizarea lui. — Ultimul ministru de externe din guvernul nostru, d. Stancev, actual ministru al Bulgariei la Paris, a fost, la finele lui Septembrie 1907, la București, unde a văzut pe N. Sturdzn. Cred a ști că și cu această ocazie punctul nostru de vedere a fost făcut cunoscut. De altfel în Bulgaria este unanimitate între partide din acest punct de vedere, noi, partidul stambulofist s intem numai mai categorici. Noua situație a țării noastre a ficimitat și mai mult acest scop •se aud. Ghenadier am mai discutat apoi foarte pe larg chestia căilor ferate orientale. Un argument nou al d-sale este cd. încă de la 1886, prin actul de la Tophane, nu mai există o Rumelie, decidr.ee.e.. turna a reaulat atunci, de fapt, drepturile Bulgariei asupra acestei părți. Deoarece în tratatul de la Berlin se spune că numai asupra căilor ferate din Rumelia poate avea vreun drept Turcia, de la sine se înțelege că o Rumelie ne mai existind de cînd cu actul menționat mai sus, nu poate deci să existe nici vreun drept al Turciei în acea parte. Să admitem însă că Rumelia există încă. Se pune at unei chestia: cui va aparține proprietatea teritoriului căilor ferate la sfîrșitul concesiunei? Bineînțeles că Rumelieî și nu Turciei. Toate stabilimentele publice, drumurile, terenurile care aparțineau Turciei înainte de 1878, în urma acestei date au trecut asupra Rumeliei. Căile ferate deci trebuie să aparțină și ele statului unde se găsesc. Ele sunt de domeniul public, și dacă s'a prevăziut o dispoziție specială în tratatul de Berlin, era numai ca să se specifice că concesiunea guvernului turc rămîne valabilă până la finele ei, și Revenind asupra relațiunilor dintre Romînia ți Bulgaria, d. Ghenadie a adăugat: Chiar cînd România rămîne neutră, noi știm in Bulgaria că ea este tot binevoitoare pentru noi; aceasta s’a văzut în special in timpul războiului nostru cu Serbia. * Insărcinîndu-mă să daă salutări cunoscuților și amicilor săi din Romînia d. Ghenadief și-a exprimat speranța că imediat după alegeri va veni să mai vadă odată țara nostră. interview cu d. Raiin Petrol! Dela d. Ghenadier am plecat la d. Rabin Petroff, șeful partidului stambulovist, fostul ministru de externe del?, 1905—1907. D. Petro m'a primit cu perfectă amabilitate. D-sa, în aceiași ordine de idei mi-a spus: — Cînd am luat portofoliul externelor am cerut agentului nostru diplomatic la București să sondeze cercurile oficioase de acolo asupra punctului nostru de program , alianță ofensivă și defensivă cu Romînia. Știți foarte bine că Romînia și Bulgaria sunt aproape în aceleași condițiuni. Rusia și Austria înconjoară ambele aceste două țări. E natural că se poate întîmpla să vie o zi cînd Rusia și Austria ar voi să treacă peste aceste două obstacole din drumul lor. Față de aceste tendințe naturale, trebue formată o forță care să le contrabalanseze. ■» — Deci, spune apoi t. Petroff, Romînia trebue să înțeleagă că mergem, prin însăși firea lucrurilor spre o alianță ofensivă și defensivă. Pentru a-mi da seama dacă această chestiune este coaptă în cercurile oficiale romînești am pus pe agentul nostru la București să sondeze dacă este cu putință deocamdată, o alianță vamală între cele două state. Am constatat însă că în Romînia nu există încă acest fel de a vedea și astfel. chestiunea a fost deocamdată înlăturată. Prin privința vizitei d-lui Staneief, în Septembrie 1907, d. Petroff îmi spune că această vizită a fost determinată, mai ales, de aplanarea unui mic incident dintre guvernul român și cel bulgar, incident petrecut cu prilejul inaugurării la Sofia a monumentului tarului liberator. Intr adevăr incidentul a fost rezolvat spre satisfacția ambelor părți, și d. Stancev s'a întors la Sofia în cele mai bune dispozițiuni. D. Rabin Petrof îmi spune ca și d. Ghenadier că azi, noua situație pune și mai imperios la ordinea zilei chestia alianței ofensive și defensive cu Romînia. Seria nu mobilizează Belgrad, 29 Septembrie.— Ședința secretă a Skupcniei s’a terminat la orele 9 dimineața. S’a hotărît ca creditele cerute de ministerul de războiu să rămînă în suspensiune și deocamdată să se aștepte ca mobilizarea rezervelor. S'a dat un vot de încredere guvernului. Zvonurile despre abdicarea regelui sunt premature. Discursul prințului moștenitor George a entuziasmat întreaga Serbie. * Se spune că în curînd se vor rechema în activitate ofițerii superiori puși în disponibilitate la 29 Mai 1903, și că toți condamnații politici și militari vor fi amnestiați. „Sîrbii sînt uniți“ zice ministrul de război, Budapesta, 29 Septembrie.— Un redactor al unui ziar de seară de aci, a avut convorbiri cu primul ministru și cu ministrul de războia sîrb. Principele moștenitor Georg n'a voit să primească pe ziarist, căruia î-a trimis vorbă că n'are ce să-i spună; tatăl său și guvernul conduc destinele Serbiei și n'are acum nimic de spus. Ministrul-președinte a declarat următoarele: „ Nu pot să spun nimic cu privire la stadiul actual al conflictului nostru cu Austria. Skupcina va decide prin valul ei ce avem de făcut. Guvernul se va supune fară nici o împotrivire hotărîrea Skupcina. Nu e probabilă vreo criză ministerială. După părerea mea, se va face doară o reconstituire a cabinetului. Vă rog să relevați că toate partidele procedează într-un acord desăvârșit“. Ministrul de razboiu a declarat: „Situațiunea mea oficială mă oprește de a vă face vreo comunicare. Cu privire la evenimentele cari ne interesează, vă pot asigura de un lucru, toți sîrbii sunt uniți“. întruniri de protestare contra anexarei Belgrad, 29 Septembrie.—Eri și astăzi s'au ținut la Veskiub întruniri de protestare împotriva anexărei Bosniei, la cari au luat parte sîrbii, turcii și bulgarii de acolo. Întrunirile au fost prezidate de Nedjib AU Draga, cunoscut june turc. La Monastir și Salonic s'au ținut de asemenea întruniri de protestare contra anexărei. Credit de 16.090.093 Belgrad, 29 Septembrie.— Scarștina a votat un credit de 16.000.090 pe seama ministerului de razboiu. EMII, D. FAGURE SITUAȚIA IN SERBIA Dinastia regelui Petru Amenințată Belgrad, 29 Septembrie.— De cînd se cunoaște atitudinea regelui contra războiului se poate observa un început de mișcare antidinastică, mișcare ce se accentuiază pe fiecare zi. Se spune pretutindeni că nenorocirea Serbiei provine din faptul că regele nu poate vizita Curțile europene. Țara este izolată și de aici o serie de nenorociri. Toată nenorocirea vine de la Viena pentru că acolo ar fi trebuit să se ducă în primul loc regele Serbiei. In unele cercuri se afirmă că din această pricină regele va fi nevoit a se declara pentru război, tocmai pentru că Viena îi este închisă. Șefii mișerei antidinastice țin zilnic ședințe secrete. Prințul Conaught rege al Serbiei In ședința secretă a șefilor mișcării antidinastice s-a decis azi ca prințul englez Conaught să fie chemat la tronul Serbiei după abdicarea regelui Petru. Scvpștința și războiul Belgrad, 29 Septembrie.Jurî s’a comunicat că Scustina ar fi respins printr’un vot propunerea de a se declara razboiu Austriei. Știrea este inexactă. In cercurile guvernului se tine totuși de exclusă ideia provocărei unui războiu. Dacă în Bosnia și Herzegovina ar izbucni ceva tulburări ele vor trebui, atribuite bandelor. Demonstrații violente Belgrad, 29 Septembrie. — Ele după amiazi au avut loc nouă demonstrațiuni în contra Austriei. Demonstranții au trecut prin fața conacului, a statuei principelui Mihail și s’au dedat la tulburări, strigind: „Piară șvabii, piară tîlharii, să mergem cu toții la razboiu!“ S’au rostit discursuri în cari a fost atacat în mod violent împăratul Austriei. Mai multe persoane cari se aflau de față, scandalizate de cele petrecute, au dezaprobat în gura mare pe demonstranți, ceea ce a provocat mare mișcare. Poliția intervenind, demonstranții au fost împrăștiați. Ei ,s’au adunat însă din nou în piața Karagheorghevici unde au dat foc unui steag negru-galben. *în Belgrad, 29 Septembrie.—Ziarul „Matin“ a trimis 1000 de lei pentru voluntarii sîrbî.Sfers sîrb dezertează Belgrad, 29 Septembrie.—Trei ofițerî sîrbî din orașul Dolni-Tuzla i au dezertat din regimentul din care faceau parte și au trecut în Serbia. Ei s'au dus în orașul Bogatic și s-au prezentat comandantului spunînd că intră în armata sîrbă pentru a lupta contra Austriei. Faptul a produs mare bucurie. Disposiția războinică scade Belgrad, 29 Septembrie. — Pe ziua de azi se poate constata că dispoziția pentru declararea războiului scade. Faptul acesta este atribuit unei declarațiunii a ministrului de războiu. El a spus că Serbia nu are artilerie și deci nu poate începe nici un fel de acțiune războinică. Din tunurile cari ai fost comandate în Franța au sosit numai 15 baterii, dar Serbia nu are material exploziv pentru ghiulele, <,■ ’ >, Î k Germania a răspuns că nu va putea furniza materialul decît peste trei luni, iar Austria împiedică transportarea lui prin Fiume. Finanțele Serbiei zdruncinate Belgrad, 29 Septembri. Criza politică are mare influență asupra finanțelor din Serbia. Băncile au retras creditul negustorilor. Se așteaptă mari falimente. Banca Națională dispune de 30 milioane rezervă, dar a pus această sumă la dispoziția guvernului pentru fondul de razboiu. In ședința Scupșlinei de mîine se va discuta asupra situației financiare. Sîrbii aclamă pe prințul moștenitor Belgrad, 29 Septembrie. — Eri, după ce s’a răspindit zvonul despre abdicarea regelui Petru, o mare mulțime a manifestat pe străzi, strigind: „Trăiască regele George!“ Ministrul de externe a avut in cursul zilei de ori mai multe consfătuiri cu prințul moștenitor George. Bande sîrbești trec în Bosnia Belgrad, 29 Septembrie. Ele au trecut fluviul Drina, mergînd în Bosnia, mai multe bande, compuse fiecare din cîte 60 de persoane. Actualmente sunt în formațiune noul bande, cari urmează să treacă în Serbia veche și in sandiacul Novibazar. Prințul George nu se astîmpără Belgrad, 29 Septembrie. Prințul moștenitor George a ținut ori după amiază un nou discurs înaintea mulțimei. El a declarat că este cu totul de partea mulțimei care cere războiul cu Austria. Ministrul de externe Movanovici a vizitat pe prințul moștenitor și i-a atras atențiunea asupra faptului că discursul acesta a complicat raüsituațiunea. Atitudinea deputaților țărani 9 Belgrad, 29 Septembrie.— In ședința secretă a scuștinei, deputații țărani au avut o atitudine demnă și hotărîtă. Ei au declarat că,din cauza situației financiare și economice nu se poate vorbi de un războiu, și ei nu vor să-și asume o asemenea răspundere. Meetingul La meetingul de est au luat parte numeroși veterani cari au făcut campania din 1878 și războiul cu Bulgaria. S-a făcut o demonstrație la conac cerîndu-se să apară regele și să vie să-l conducă la războiu. Regicizii ațîță pe prințul George contra regelui Belgrad, 29 Septembrie. Discursul ministrului de externe Milovannvicv a făcut o adincă impresie asupra tuturor grupurilor și partidelor politice. Regicizii vor să înceapă acum o agitație în sinul armatei și să affte pe prințul moștenitor împotriva tatălui său. Cercurile politice serioase cred că ,încercarea aceasta nu merită nici o atenție. Scupștina decide astăzi Belgrad 29 Septembrie.Ședința secretă a Seupștinei a durat pina la orele 10 seara. Deși s'au adus atacuri violente la adresa guvernului, totuși printre deputați domnește o complectă unitate de vederi în ce privește viitoarea atitudine Pe care trebue s’o adopte.i Serbia* , In ședința de astăzi Scupștina va lua o hotărîre definitivă. Cel în îndeamnă în liniște Belgrad, 29 Septembrie.— Deputatul austriac Klovnac, care a sosit alaltăerînci, a declarat unui ziarist că poporul boemian e împotriva anexărei Bosniei. Deși cehii înțeleg amărăciunea și durerea sârbilor, toșî,el sfătuește Serbia să fie liniștită. Incident curios în Bosnia Sarajevo, 29 Septembrie.— In apropiere de Megiege s’a petrecut ori un incident care nu e încă pe deplin lămurit. O patrulă militară văzu apropiindu-se un grup de mai mulți mahomedani. Cînd ajunseră în dreptul patrulei, unul dintre mahomedani scoase un pumnal și tăbărî asupra unui soldat, care se văzu nevoit să tragă cu arma. Turcul fu ucis. Ceilalți mahomedani au luat-o la fugă. Unul singur a putut fi prins. El a fost dat judecăței pentru purtare nepermisă de arme. Contrabandă de munițiuni pentru Serbia Semlin, 29 Septembrie.— Inportul local a fost oprit d eri un vapor pe care se încerca o contrabandă de munițiuni pentru Serbia. Apropiata declarare a războiului . Belgrad, 29 Septembrie.— In cercurile bine informate se asigură că imediat după ridicarea ședinței secrete a Scupștinei, un viu schimb de telegrame s’a urmat între ministrul de externe și ministrul sîrb din Viena, care va avea să conducă tratativele cu Austria. Piesa consideră hotărîrea aceasta ca premergătoare a declarării războiului. Artiștii organizează demonstrațiuni anti-austriace Belgrad, 29 Septembrie. —. Demonstrațiunea care s’a făcut astăzi și care era îndreptată împotriva austriacilor, a fost pusă la cale de către artiștii teatrului național. ■KAmbasadorul austriac, contele Forgach, care se afla în călătorie de nuntă, s-a reîntors la postul sau«*% Un prinț care îneurest lumea Belgrad 29 Septembrie. — In cercurile politice produce mare senzație faptul că prințul moștenitor George sprijină pe manifestanți împotriva Austriei. El a dăruit ori acestor manifestanți suma de 1000 dinari. Regele nu știe ce hotărît e să ia. Socialiștii cer război. Semiin, 29 Septembrie. — Din Belgrad se comunică. Socialiștii sîrbi au ținut ori întrunire în care s-a hotărît de asemenea razboiu. Partidul a hotărît să trimită Biroului international socialist o telegramă de protestare în contra anexărei Bosniei, pentru ca deputații socialiști din toate țările să susție atitudinea Serbiei. Belgrad, 29 Septembrie, Ziarul „Jug“ organul clubului panslavist publică un articol cu caractere roșii, prin care toți slavii sunt chemați la o luptă comună în contra guvernului tiran austriac. Serbia trebue să declare razboiul, aceasta e datoria ei. Aliații noștri! din Croația, Dalmația, Slavonia, Bosnia și Herzegovina ne așteaptă. Drapelul nostru trebue să aducă tuturor slavilor libertate. Dela «© respondents!! nostru special ne sîrb! NUVELELE „DIMINEȚEI“ Domnișoara Lizica Am cunoscut-o la o serată... Un prieten mi-o arată, lăudîndu-mi-o că e cultă, de spirit, mai ales de spirit și că se deosebește cu totul de celelalte fete din ziua de azi. — E o taină pentru mine fata asta — mă încredință ei — cînd o vezi pentru întîia dată, îți face impresia unei cochete căreia îi place să fie curtată de toți bărbații, dar cînd o cunoști mai de aproape, te convingi îndată de contrariul. Nu numai că e foarte serioasă față de bărbați, dar găsește chiar o plăcere să-și bată joc de toți acei cari se încearcă s’o curteze. N’ai idee, dragă, citii ironie e în glumele ei! Te dezarmează la cele d’intîi cuvinte. Din cîțî cunosc eu, n’a rămas nici unul de care să nu’șî fi bătut joc... Păcat că n’o cunoști!... Mă uitai spre ea. N’avea nimic mai deosebit în față... Imi păru chiar o figură de ríná...Doar părul ei înfoiat peste măsură, îi mărea din cale afară capul. Nici înbrăcămintea ei nu mă atrase. Purta o haină trandafirie care nu se armoniza de loc cu culoarea feței. Cîteva fete de vrîsta ei, o inconjurau, și de cîte ori le spunea ceva., izbucneau toate într’un hohot de ris, de multe ori prea zgomotos. Un tînăr locotenent blond, cu mustățile arcuite, încorsetat ca o femee, se apropie de grupul tinerelor fete. Lizica îl e și înainte. Ișî puse mîna stingă în șold, iar cu cea dreaptă îl salută militărește. Ofițerul îl răspunse, îndoindu-se drept de la mijloc. Apoi începu să-î vorbească repede ca și cînd ar fi silit cineva din urmă. Lizica părea că-l ascultă cu multă băgare de seamă. Cînd ofițerul isprăvi de vorbit și plecă, îndreptîndu-se spre prietenii săi din cellalt colț al camerei, Lizica se răsuci ștrengărește în călcîi și cînd îl văzu îndepărtîndu-se, îî dete o tiflă ca și cînd i-ar fi zis: „Nu ! prostule !“... Fetele se porniră pe un rîs atît de exagerat, încit cei din sală trebuiră să se uite spre ele. — Ia, nebunatica cea de Lizica — observă o cucoană trecută — se vede că iarăși s’a apucat sa tachineze pe vreun cavaler!... Prietenul meu apucîndu-mă de braț, mă împinse spre grupul cel vesel... — Vă recomand pe un bun prieten... Domnișoara. Lizica, după ce făcu un semn cu coada ochiului spre fetele cari cu buzele întredeschise abia așteptau să-și arate șiragul întreg al dinților, — înainta spre mine, înainte să-mi întindă mîna, mă măsură de jos în sus, cîteva secunde. Apoi, își închise ochii pe jumătate și mă privi în așa chip ca și cînd ar fi vrut să-mi arate că mă „studiază“... mă „pătrunde“. Iar în clipa în care îmî întinse mîna, ișî strînse buzele, vrînd parcă să înăbușe explozia unui hohot de rîs. Crezînd poate că mi s’a descheiat cumva un nasture dela haină, sau dela vestă, mi-am aruncat privirea îngrijată făcînd o scurtă cercetare. Eram cit se poate de cuviincios îmbrăcat. „Trebue să fiu mîzgălit cu ceva pe obraz, a gîndit înspăimîntat și, cum chiar pe peretele din fața mea, lucra o oglindă venețiană, mă înălța! puțin ca să-mi văd chipul... Eram curat, ras și încă pudrat, că doar nu eram nebun să vin nespălat la o serată... „Ce dracu o fi avînd cu mine !“ — mă întrebai nedumerit. Deodată, fără înconjur, îi zisei pe jumătate rîzînd: — Mă rog, domnișoară, de ce vă vine să ridețî de mine ? Ea rămase tăcută, îndreptînd spre mine niște ochi lucioși ca de căprioară,dar fără de nici o expresie. Nu știu de ce, dar’, deodată, toate fetele izbucniră în rîs. Și atrăgînd’o cu dragoste în mijlocul lor, o dojeniră, șoptindu-l: Ce nebunatică mai ești, tu, Lizică !... Ai văzut cum s’a fostâcit bietul băiat ? !... A trebuit să mă retrag încurcat, ca și cînd ași fi săvîrșit cine știe ce prostie... De atunci am întîlnit’o de multe ori... Intotdeauna veselă și întotdeauna înconjurată de tot soiul de tineri, căror le rîdea în nas ori de cîte ori deschideau gura. Părinții ei, — d-na Sevastia ,j d-nul Ion Murguleț — N dädeau toată libertatea. Niciodată n’o întrebau unde se duce și cu cine se întîlnește. Felul ei de a se purta cu bărbații era cea mai bună chezășie pentru cinstea ei. Erau cu totul încredințați că nimeni nu putea s’o facă să-și piardă capul. Ba chiar, in timpul din urmă, purtarea Lizicăi, începea s’o îngrijească pe d-na Murguleț. Dojenind’o, Îi zicea: — Da bine Lizica, pentru Dumnezeu, de ce te mochezî așa de ei ? . . — Dacă sunt așa, de caraghioși, marnan !... — Caraghioși, caraghioși, da gîndește-te că mîine-poimiine, trebue să te măriți și tu ! Lizica izbucnea într’un rîs neînfrînăt, și făcînd gesturi ca și cînd s’ar fi ferit de o atingere scîrboasă, striga: — Eu să mă mărit? Jamais!... Iar servitoarea. — un drac de Silișteancă — auzind’o vorbind așa, alerga la bucătărie:— Auziți că nu se mărită... și ea moare după băeți ! Intr’o zi avui prilejul s’o întîlnesc singură în casa părintească din strada, Francmason. Suferea de guturaie. Surprinsă de neașteptata mea venire, nu știu cum să-șî ascundă mai repede în batisita albă, roșeața nărilor iritate. A vorbit de timp, de epidemiile care bîntue orașul, de circ, de teatru și de alte nimicuri... Nu-mi răspundea decît foarte rar... In schimb însă strănuta într’una. Tocmai cînd începu să lîncezească supărător vorbirea noastră, îmi veni în cap s’o in* treb: — Ați citit ceva în ziare despre otrăvirea, doamnei L. B., din luma e mare ?... Se zice că pentru un locotenent... Domnișoara Lizica Sa luase baptista de la nas. MăTiavi aproape încruntată și făcînd un gest dis* prețuitor, zise: — Pentru un ofițer... Ce proastă !... pentru un ofițer ! —Ei lasă —glumii — Toate co coanele se prăpădesc după el ! [ Lizica se indignă: * — Toate femeile ? !... Asta-mî place... Da cine se mai uită la niște găgăuțe ca eî... Se cred grozavi fiindcă au chipiu și pinteni ! Eu... nu’î pot suferi... După ce că-s caraghioși maî umblă și după zestre... Mă rog, un moftangiu de sublocotenent numai, și are pretenții de zeci de mii de franci., Las’ că’î cunosc eu cite parale fac și domnialor... Niște fanfaroni și niște rău-crescuțî... In timpul acesta intră și d. Murguleț, —Auziți cum ne distruge!—zisei arătîndu-i fata. — Foarte bine, foarte bine vă face !—aproba bătrînul cu o voce groasă. Tineritul din ziua de azi nu merită să fie tratat altfel... Și încîntat de fata lui se apropie de ea și începu s’o mînge un șor, pe cap. . Ea se alinta fără să se schinchisească cît de puțin că eram de față. Găsii nimerit să au tulburatceasta duioșie părintească, și smindu-mi rămas bun, plecai... • Din ziua aceia n'am mai văzut'o și nici n’am căutat s’o mai întâlnesc. Poate că azi ași fi uitat’o cu totul, dacă mai dăunăzi n’ași fi citit în gazete o veste cam astfel ticluită: „Eri dimineață a fost găsit le-apădat în gangul de la școala specială de artilerie și geniu, un copil abia născut, de sex TSmenin.” Comisarul secției respective, făcînd o anchetă în pripă, a descoperit pe denaturata mamă care răspunde la numele de Eliza Murguleț. In etate de abea douăzeci de ani, numita este fiica d-lui Ion Murguleț, pensionar, domiciliat în strada Fracmazonă“. I AL. CAZABAN Mîine ti Teștereaua de Radu D. Rosetti In Basilial EBzim . Pentru mîine, Marți orele 5 p. m., au fost convocați consilierii comunali. Iată ordinea de zi a chestiunilor supuse discuțiunei în această tendința: l'j Scutiri și reduceri de taxe: a) Epitropia bis. Oborul Nou. Scutire de taxele comunale pentru reparațiunile făcute bisericei. b) Epitropia bis. Ghencea. Scutire da taxele comunale pentru construcțiunea casei parohiale din curtea bisericei. c) Epitrop. bis. Isvorul Nou. Scutirea de taxele comunale pentru construcția unei împrejmuiri a curței bisericei. d) Ministerul de interne. Dir. generală a serv. sanitar. Scutirea de taxele comunale construcției unei anexe la localul „Căminul moașelor rurale“. 2) Renunțări la apel și recurs: a) Serv. oficiul stărei civile. Renunțări la apel contra sentințelor civile No. 190 din 908 atrib. Ilfov secția IV c. c. și 460 din 908 atrib. Ilfov sect. I c. c. pentru rectificare de acte de stare civilă. 3) Restituiri de garanții. a) Dimitrie O. Popescu, restituirea garanției reținută ca fost perceptor. 4)Chestiuni tehnice. Condițiuntile de aplicat instalațiunilor electrice particulare cari nu sunt în legătură cu rețeaua concesionară a orașului. 1) Exproprieri. a) Matilda Rabinovich Exproprierea imobilului de pe strada Jules Michelet No. 4, pentru prelungirea bulev. Colțea. b) Frații Bădescu. Exproprierea imobilului de pe str. Știrbei Vodă No. 115, în interesul alinierei stradei. c) Anastasia Babilansky. Exproprierea imobilului de pe str. Fulgului No. 5, în interesul alinierei stradei. C) Chestiuni financiare: a) Deschideri de credite suplimentare și extraordinare asupra budgetului exercițiului curent. b) Modificarea repartițiarrea budgetului extraordinar al exproprierilor pe exercițiul curent. 7) Chestiuni diverse. a) Adică Azilului Elena Oteteleșanu. Corupturile de gestiune ale averei azilului pe anul financiar 1907—1908. b) Minist, de finance. Acceptarea legatului defunctei Elena Stănescu lăsată în favoarea ospiciului Zerlendi. c) Rezultatul licitațiun neî pentru vînzarea locului comunei de pe str. Zefirului colț cu str. ștefan Mihăileanuu. d) Prelungirea contractului cu d. Albu pentru furnizare de Ovăz, Oricea Be chestiuni în afară de ordinea zilei. In vederea ședinței de mîine, d. Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, va veni diseară în Capitală