Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)

1908-12-01 / nr. 1723

A A Anul V— No. 1723 Luni 1 Decembrie 1908 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI A­­LE NOPȚII c­xccccccco^^ ^p TELEGRAME­le in­ i­ Siria in­­ Berlin, 29 Noembrie. — „Volosîs-­che Zeitung“ publică următoarele: „Aflăm că guvernul sîrbesc a co­mandat 100.008 corturi în Germania predabile in Februarie sau Martie 1909“. Ziarul citat adaogă următoarele: „Nu putem bănui ce va face Serbia cu aceste 100.000 corturi, întreaga armată sârbă, în prima și a doua linie, numără 353.122 oameni. E posibil ca să vină mulți voluntari din Rusia și ca sîrbii să vrea să ducă grija fraților lor muntenegre­ni. Dar chiar și în acest caz, numă­rul corturilor e prea mare. Serbia a cumpărat, dintr-o țară, mai mulți, din alta cumpără corturi, din alta comandă munițiuni. Nu știm de unde ia această țară mică, atîția bani“ ____ NOUL COD PENAL DIN INDIA Budapesta, 29 Noembrie. — O telegramă din Londra anunță că­ eri s’a ținut la Calcutta, sub preșiden­­ția vice-regelui lord Milton, o con­ferință a consiliului de stat, în care s’a­ votat un nou cod penal, în virtutea căruia se stabilește ca Mare permanentă, aceia ce e cu­noscută în Europa ca unica stare de asediu. Guvernul indian capătă dreptul de a dizolva ori­ce asociațiune po­litică, avînd o tendință contra do­­m­națiunei engleze și de a da în judecata consiliului de razboiu membri acestor asociațiuni, cari vor nesocoti ordinele administra­ției. Crimele politice, cari vor fi con­siderate în viitor ca crime împotriva siguranței statului, vor fi judecate de un consiliu compus din trei membri de la curtea supremă. In consiliul acesta nu vor fi primiți jurații. Rostul consiliului va fi de a ju­deca procesul. Iară nici o anchetă prealabilă, de a asculta martorii și de a da sentința fără întîrziere. . ACHMED RIZA LA SULTAN , Constantinopole, 29 Noembrie.— ÎAh­med Riza, șeful tinerilor turci, care sosește inline nci, va fi primit imediat după sosire, în audientă de către sultan.­­ In cercurile tinerilor turci se spu­ne că Ah­med Riza va avea o în­trevedere și cu marchizul Pallivi­­cini, ambasadorul austriac. IN SERBIA LUMEA VREA RAZ- 30IU Belgrad, 29 Noembrie. — Popo­rul continuă să fie animat de sen­timente războinice. In­ ziarul „Politica“, un ofițer Superior scrie următoarele: ,,Serbia nu poate proceda in alt­­ chip, decit declarând Austriei răz­boinl, deoarece e probabil că con­ferința europeană nu va uni Bos­nia cu Serbia. De aceia Serbia ii­ fac altă soluție decît de a în­vinge cit mai curind pe austriacî. E adevărat că din punctul de ve­dere militar, Serbia e mai slabă decit Austria, totuși războiul ar putea avea o șansă de succes, în cazul cinci soldații sir­bi ar fi a­­provizionați cu bombe și cu mi­traliere-Ministerul de război și le-a intro­dus pe lângă unele corpuri de ar­mată, dar e insuficient ce s’a fă­cut și ar fi bine să se ia măsuri­le necesare“. •AUSTRIA CERE TURCIEI DESPĂ­GUBIRI Constantinopole, 20 Noembrie.— "Se afirmă că marchizul Pallavi­­cini va cere Turciei o despăgubi­re ca condițione sine qua non pentru continuarea tratativelor. In cazul cină vor surveni oare­­cari grevități, va interveni și An­glia. Boicotarea mărfurilor austro­­ungare continuă. Hamalii din A­­drianopole nu vor să descarce 13 vagoane de zăhăr unguresc. La Smirna poporul e de o violență nespusă; mulțimea zmulge oame­nilor fesurile roșii din pap. La Leucazia, în insula Cipru, s’a proclamat starea de asediu din cauza unui atentat cu dina­mită. REFORMAREA CAMEREI LORZI­­ Londra, 29 Noembrie. — Decla­­rațiunea de ero a Primului minis­tru, că guvernul, cu toate că Ca­mera lorzilor i-a respins unele proecte, nu va dizolva Camera comunelor, n’a surprins pe ni­meni. E posibil insă va să se îndepli­nească foarte curind o reformă a Camerei lorzilor, prin insufina­­rea numărului membrilor pe via­ță, și aceasta cu atît mai mult cu cit șefii liberalilor și al con­servatorilor sînt de aceiași pă­rere. DISCURSUL DEPUTATULUI MI­­HALI Budapesta, 29 Noembrie. — In ședința de astăzi a Camerei de­putaților, deputatul român dr. Vic­tor Mihali a vorbit în discuția bu­getului. Mihali a declarat că e mulțumit cu destăinuirile făcute in ședința de erî de către fostul ministru Polonyi cu atît mai mult cu cit acesta a intervenit pentru soluția pacînică a chestiu­­nei naționalităților. Vorbind­ de reforma electorală, Polonyi declarat tot ata de nemulțumit ca și naționalitățile, acestea din urmă sunt împiedicate de­ administrație, de la progresul­ui politic cultural și economic. Mihali a terminat declarară că u va vota bugetul. REPUBLICA LA TEBRIS Frankfurt, 29 Noembrie. [* .Frankfurter Zeitung“ află din Te­hran că în Kurdistan și în Aser­­baidjan a izbucnit revoluția. La Tobris și la Sjnna s:a pro­­■damat rej-ablisa. LOR Agrarienii austriaci contra cinei am Mic Viena, 29 Noembrie. — Bi­roul central al agrarienilor a trimis tuturor deputaților agrarieni o circulară prin care protestează împotriva ind­aierei tratatelor de comerț cu Statele balcanice. Iată cum sună pasagiul, in care se face aluziune la Borum­ia: „Partidul agrar protestează împo­triva ori­căruit import de carne în Austro-Ungaria, de­oarece prin a­­cesta se nimicește răgazul veteri­­nar-polițienesc și vamal ridicat cu multă trudă, împotriva statului a căruia stare veterinară e din cele mai rele și din care, nu de mult, se introduceau in tara noastră epi­zootiile rele mai grozave“. CEARTA INTRE TINERII TURCI Viena, 29 Noembrie. — „Cores­pondența politică" află din Cons­­tantinopole că în sînul comitetului tinerilor turci au izbucnit neînțele­geri din cauza atacurilor ce se a­­duc marelui vizir. O parte dintre tinerii turci vor să-l mențină pe Kiamil-pașa, altă parte e împotriva lui. Aceștia din urmă au început și o agitație împotriva lui Hilmi­­pașa.­­ CASTRO LA PARIS Paris, 29 Noembrie. — Pre­șe­­dintele Venezuelei, Castro, a so­sit aci. Poliția păzește hotelul la Paris, 29 Noembrie. — Preșe­­di vehciclanii cari locuesc la Pa­ris , vor face o demonstrațiune ostilă. Generalul Castro este o figură foarte antipatică. Pe cind intra în hotel, în frun­tea suitei sale, fratele său era cu un pas înaintea sa. Castro îl dădu de o parte, spunîndu-i: — Eu sînt președintele, eu tre­­bue să merg in frunte! Curtea de casație in contra prosetusui d-lui T. Stelian Consilierii celor trei secțiuni ale înaltei Curți de casație, împreună cu membrii parchetului acestei înalte Cărți, s'au întrunit ori după amiază în consfătuire intimă, sub preșidenția d-lui Scarlat Fereky de prim președinte. S'a discutat proectul de lege al d-lui Toma Stelian pentru reorgani­zarea magistra­turei. Consfătuirea a început la ora K p. m. și a durat pină la ora 4 și ju­mătate. Deși pînă la întocmirea raportu­lui s'a luat hotărîrea de a nu se co­munica nimic asupra celor hotărîte, totuși a transpirat, — și aceasta în mod absolut sigur, — că înalta Curte s’a pronunțat categoric în con­tra inspectorilor judiciari instituit­ prin noua lege. Iar in trăsături ge­nerale, înalta Curte de casație va­ întocmi un raport defavorabil pro­­ectului d-lui Toma Stelian. Raportul va fi redactat Lunî­safi Marți cel mai tîrziu, cînd va fi îna­intat ministrului. Aceasta e tot ce a transpirat pînă acum. De altfel se știe că și Curțile de apel din Iași, Galați și Craiova au și dat răspunsurile lor, cari sînt ia­răși defavorabile proectului. Numai Curtea de apel din Capi­tală nu s'a pronunțat pînă acum. Orașul Corabia D-nul A. Moantză, șeful poliției Corabia care a fost trimis de la si­guranța generală din București în luna Aprilie pentru organizarea po­liției accelui orășel a întocmit și prezentat ministerului de interne un raport. In acel raport se arată că popu­lația orașului Corabia este de 7560 locuitori, suprafața 391 hectare, 40 străzi, 1264 case de locuit, 17 diferite autorități cu 63 funcționari, 3 școli, 4 biserici, 4 hoteluri, 11 proprietari și arendași cu 500 hec­tare teren de producție, în jurul o­­rașului. Ziare se vîn­d zilnic 100 numere „Dimineața", 120 „Adevărul”, 100 „Universul“ și din celelalte cîte 10. Sînt: 4 cherestegii, 30 lăptari cari vînd 176 kgr, lapte zilnic, 4 beră­rii, 13 cafenele, 3S circiuma, 5 bă­cănii, 4 restaurante, 1 sală de spec­tacol, 2 teatre de vară, 6 bărbierii, 7 brutării, 4 bragagerii, 5 croitori 3 hăinării, 1 ceasornicărie, 20 cis­­mării, 5 cojocarii, 3 lustragii,­ 4 a­­teliere de ferărie, 1 tipografie, 24 magazine de manufactură, 6 birjari 6 măcelării, 4 zarzavagii, 5 pes­cari, 3 precupeți, 3 vînzători ambu­lanți, 15 prostituate, străini cu acte în regulă 380 și în neregulă 48. Au fost descoperite 53 delicte comise de 48 indivizi, delictele sunt fiecare clasate astfel: furturi sim­ple, 24 din 26 reclamate, prin e­­fracție 7, din 9 reclamate, escro­cherii 4, răniri grave 6 etc.­­ Apoi 4 incendii, 2 sinucideri, 2 înecați. Cei 48 deliquențî ,s'au clasat după vîrstă, profesiune, origină și reci­divă. Raportul închee cu o compara­țiune, a stărei trecute a politiei locale, care lăsa de dorit, cu cea­­ actuală și pentru aducerea la înde­plinire a altor îmbunătățiri se sim­te nevoe ca personalul actual sa fie mărit. Din partea ministerului s'a tri­mis d-lui Moantză prin ordin for­mal mulțumiri pentru raport și în­­cunoș­tiințarea­­ că personalul va fi mărit. cazul primarului Pavel Iacob dela Tutova In „Dimineața“ cu data de Sîm­­bătă 29 a. c., s’a­ publicat un arti­col asupra acestui caz. In legătu­ră cu aceasta primim următoa­rele: D. Racoviceanu pro­curoriul tri­bunalului Tuttova, în­ loc să fie păzitorul legilor și să dea în ju­decată pe funcționarii cari bat,— din potrivă, însuși d-sa ține re­cordul bătăei! Intr’o noapte,»d. procuror a bă­tut, în dormitorul companiei de jandarmi, din curtea, palatului administrativ, un prima­r bănuit de complicitate la o crimă. Apoi l'a închis, fără nici un mandat de arestare, în dormitor și a ple­cat în zorii zilei să se culce! A doua zi se face senzație in oraș primarul fiind om foarte cu­­­noscuit. D. Vasiliu, prefectul ju­dețului, venind la prefectură pri­mește plîngeri din partea fami­liei primarului. intrebind de d. procuror i s’a spus că pînă la acea orră (11 dim.) nu venise la parchet. Atunci prefectul s’a hotărît să facă uz de un articol din proce­dura penală care îi dă dreptul de a pune în libertate pe cei a­­rătcați ar­bistrări. Am zis dreptul In realitate îi pune datoria ca chiar din oficiu să pună în li­bertate pe cei închiși fără man­dat și în alt loc decit ,cele desti­nate de lege. , In consecință a dat ordin să-l lase liber pe primarul care stătea închis, bătut, nedormit și nemîn­­cat. Primarul a reclamat telegrafic procurorului general și ministru­lui pentru bătaia suferită. Făcîn­­du-se anchetă s’a dovedit pe lingă bătaia primarului și alte bătăi suferite de alții printre cari un biet țăran care fusese interogat ca martor. D. ministru a pedepsit pe pro­curor, dîndu-i un avertisment. De aci încolo începe odiseia primarului. S’au năpustit pe capul lui, îl țin închis de patru luni, l’au dat în judecată fără ca fapta ce i se impută să fie stabilită și acum se caută o Curte cu jurați care să condamne! Iată explicația cererei de stră­­m­utare­ a procesului, făcută la Casație și despre care se vorbeș­te în ziarul „Dimineața“. D. Fortis In cariera italiană a­ avut loc de icutrînd o importantă dezbatere asupra atitudinei Italiei în viitoa­rea ei politică externă. D. Fortis, fost prim ministrul, a răstit cu a­­cest prilej o cuvînstare, care a a­­vut un mare 'răsunet atit'în Ita­lia cît și în străinătate. Esența discursului spu e că Italia trebue să fie gata ca, să înfrunte în tot momentul primejdia războiului, care amenință ipen,insula balcani­că și în special care amenință I­­talia din partea Austriei. S­papiul Scandalul de la Universitate . Cei doi profesori universitari din București cari au prezintat colegilor lor și studenților rușino­sul spectacol, despre care s'a vor­bit în ziarul nostru. Deși unele ziare susțin că cei doi profesori n'au avut timp să se lovească din pricina intervenției profesorilor, faptul este așa cum că. Brag­omirescu Vara d­escris noi. De altfel d. lor­­ga a­ declarat în persoană eri la Cameră, că Va lovit cu bățul de 6 ori pe d. Dragomirescu, iar a­­cesta­ la rindul său recunoaște că l'a trîntit la pămînt pe d. lorga. —și toate astea în sala universi­tății Trist­­ Mic. Torgra Corpurii Oficilioi E­C­A­M­E­rg, A Ședința de la 29 Noembrie 1908 Președinția d-lui Ferebi­de. D. Iarca cere mai multe data privitoare la aplicarea și efecte­le nouei legi asupra monopolului circiumelor. D. dr. Elian anunță o interpe­lare asupra administrațiunei de­pozitului de medicamente de la căile ferate române. D. S. Bianu interpelează pe ministrul instrucțiunei asupra măsurilo­r ce crede a lua contra a doi profesori universitari, d-nii Iorga și M. Dragomirescu, cari s’au bătut aseară la Universitate, în prezența profesorilor și a stu­denților. V. Gruescu, Ce­re noul acte pen­tru a puitea adresa o interpelare asupra neregulilor constatate în ad­min­i­stațiunea navigațiunei flu­viale române, cu prilejul trecerea prințului moștenitor al Serbiei prin Romînia. D. C. Penescu anunță o interpe­lare asupra administrațiunei e­­părhiei de Roma. Președintele spune că Joi va începe discuțiunea Adresei Came­rei. In cazul cînd discuțiunea A­­dresei Senatului se va prelungi peste această zi, deputații vor fi înștiințați personal, la doimiciliu, despre orice măsură s’ar lua în privința începerea discuțiunei A­­dresei Camerei.­ Se votează apoi indigenatul d-lor Sassu, Proca, Paraipan, Brancovici, directorul Băncei Ge­nerale din Constanța. D. N. Filipescu spune că în ve­derea discuțiunei Adresei a cerut guvernului să-i comunice toate actele dresate de consiliul supe­rior al agriculturei Pentru a se e­­vita piedici în comunicarea aces­tor acte, oratorul face aceeași in­­tervenire și prin biroul Camerei. D. Missir, vice-președinte, răs­punde că va interveni în acest scop pe­­ngă guvern, care, de­si­gur, nu­ se va opune în satisface­rea cererei d-lui Filipescu. Camera mai votează naturaliza­rea d-lor­ Radu Tocii",­Ion Bulga­re și Ion Aldea și apoi ședința se ridică. Viitoarea ședință Joi Craiuiiii Judiciară Reorganizarea tribunalelor militare — O reformă care se impune Cazul de vot recent al căpitanului Câhm­eanu, pune din nou în discuție mult desbătuta cestiune a reorgani­­zărei tribunalelor noastre militare. E o chestiune veche și o bubă și mai veche încă, de care sufere ar­mata noastră și care face, uneori, ca opinia publică să privească cu neîncredere sentințele acestei insti­­tuțiuni. In adevăr, tribunalele militare funcționează într’un mod cu totul aparte de al celorlalte institutiuni judecătorești din tară: tribunalele militare au un cod de justiție spe­cială, care, cîteodată, se aplică în­tr-un chip și mai special; procedura e tot atît de specială, așa că, nu rareori, grație acestei sumare pro­ceduri, dreptatea are­­ de suferit. Nu avem intenția să atacăm aci instituția tribunalelor militare, dar constatăm o stare de­ lucruri, de pe urm­a căreia au să se plîngă m­ulți militari. Disciplina, spre pildă, joacă un rol important în mersul justiției mi­litare. Aci, ca și la cazarmă, se­­ crează din ordin și, cum ordinul vi­ne numai de la superior, se execută tot­deauna. Că tribunalele militare condamnă în unele cazuri numai pentru că uü Ordin să condamne, lucrul nu e un secret și nu­ e mai a­­les secret pentru militari. Cazul căpitanului Cătuneanu este iarăși o bună pildă. Ofițerul acesta a fost judecat și reformat, fiindcă a fost ordin să fie reformat; chestiunea ce­lor două procese verbale fac o bună și elocventă mărturie. Dar pedepsele pe cari le aplică a­­ceste tribunale? In ele se caracteri­zează întreg felul de a funcționa al acestei instituțiuni. O dovadă? Dău­­năzi chiar înalta Curte de casație a casat fără trimitere decizia unuia dintre tribunalele noastre militare, care condamnase pe un soldat con­cediat la trei ani închisoare pentru că nu comunicase biroului de recru­tare respectiv schimbarea de domi­ciliu. Și nu era oare absurdă această pedeapsă? Curtea de casație a ju­­decat-o ca atare, anulînd decizia de condamnare. Dar cîte ca­zuri ,de a­­cestea nu s’ar putea cita pentru a se dovedi că reorganizarea tribunalelor noastre militare, e o reformă care se impjune, și, se impune chiar în in­teresul instituțiunei armatei, al că­rei prestigiu nu trebue cu nimic știrbit. Chestiunea acestei reforme s’a mai agitat în atîtea rîndurî, s’a a­­nunțat chiar că se va face, dar to­tul s'a redus la o discuție de cî­­teva zile, fără a se traduce în fapt promisa reformă. Astăzi, însă, cînd parlamentul va fi sesizat cu un proect al ministru­lui de justiție pentru reorganizarea întregei magistraturi, ar fi nime­rit lucru ca cei în drept să se gîn­­d­ească și la un­ proect de reorga­nizare a tribunalelor militare și, cu toată siguranța, reforma aceasta va fi aplaudată de întreaga opinie pu­blică a țarei. TRIBUNALELE STRĂINE Artiștii și angajamentele.­­ Deși procesele în lumea artistică nu au nimic extraordinar, totuși ele in­teresează tocmai pentru că e vorba de artiști. De astă dată, eroina procesului e capricioasa Colette Willy, artista preferată a teatrelor de varietăți din Paris. Colette Willy a fost dată în judecată de către directorul tea­trului Pariziana pentru că a făcut să se amîne un spectacol cu Clau­­dine ă Paris,­­în care faimoasa Co­lette ținea rolul Claudinei. Un ac­cident de automobil o reținuse afa­ră din Paris, pe care-l părăsise în dimineața zilei de spectacol. Deși era caz de forță majoră, tri­bunalul Senei a condamnat pe ar­tistă la 700 Ioi despăgubiri; moti­­vîndu-și sentința, tribunalul spune că „nu este admisibil ca o artistă, târfe” e legată printr'un angajament, să-și permită, pentru a da curs unui simplu capricin a face o călătorie, a fi sigură că va avea posibili­­ä de a se întoarce la timp în o­­rașul în care prezența ei e indispen­sabilă". PALATUL JUSTIȚIEI Iarăși afacerea Borneanu. — In­tr’o cronică trecută s’a vorbit de Cererea pe care avocatul Th. Bor­­neanuu a făcut-o tribunalului Il­fov pentru a i se restitui cele 250 acțiuni ale Băncei Agricole, cari i-au fost sechestrate de către par­chet cu prilejul reclamației lui Petri­șor Orbescu. Pe de altă parte ministerul pu­­bl­ic s’a opus la restituirea acți­unilor pe motiv că ele au fost sechestrate ca co­rp delict în pro­cesul colecțional și, prin urma­re, aparțin statului. Faptul că a­­ceasta mi s’a trecut în sentințele conrecțio­nale , o­i sim­pl­ă eroare a susținută proicurorul, asupra că­reia a cerut să se revină. După două săptămîni de delibe­rare, secția a IlI-a a tribunalului s’a pronunțat erî în modul urmă­tor. De­oarece înaintea sacțiunei I-a a aceluiași tribunal, Petrișor Or­bescu a intentat o acțiune în anu­lare­a transacției încheiată cu Th. Borneanu asupra celor 250 de acțiuni, tribunalul a dispus men­ținerea în păstrarea­ tribunalu­lui a acelor acțiuni pînă la ter­­mineea procesului de la secția I-a. In ceea ce privește omisiunea in­vocata de t­ip Tjooui­otr, tribunalul și-a declinat ceim­petința, această chestiune fiind de resortul înal­tei Curți de Casație. Crim­a de la Fierbinți.­Judecăto­rul de instrucție al cabinetului, III a dat er c­oordonanța definiti­­­vă în crima de pe moșia Ferbinți proprietatea d-nei Sevasta Arion Turcul Mehmet Ali, care a iăpuș­cat pe fata Maria Ivan Mihalcea, a fost trimis­ în judecata Curiei cu jurați. Cu barca pe gh­i­ață Inspectorul C. E. D. din Tulcpa, a inventat o barcă-sanie care poate parcurge ape înghețate, fără nici un pericol și cu o viteză de 70 km. pe oră. înveliți­unea constă înt­r-o­ barcă foarte­ ușoară, de formă triunghiu­lară pusă pe trei patine de fier, dintre cari două anterioare­ sta­biler și una mobila servind de e­înKiai Barca se pune in mișcare prin ajutorul vlutului, care umflă cele două pînze ale bărcei, dindu-i ast­fel­ o viteză întradevăr extraordi­nară. S’art „făcut primele experiența cu acest aparat, pe balta Ciupercă, din marginea orașului, la care a asistat un public numeros. Experiențele au reușit de mi­nune. / Colecta națională a „Ădeagrului“ Pentru ajutorarea luptei ro­­înîitilor de peste munți N. T. Oroveanu, fost depu­tat (Craiova) 100 lei Ing. G. P. Brătășanu (Cra­iova) 100 „ Un cetățean din București 5 „ Ing. A. Dumitrescu (Bucu­rești) 10 „ D. iuca (București) 10 „ G. Muscateanu insp. agri­col 10 „ Panait Gristodulo, fost zia­rist 10 „ X, fost deputat 20 „ Un magistrat din Galați 20 ” ing. C. Cihodaru (București) 40 ., Un socialist 20 „ Staicovici (București) 20 „ B. Staicovici (București) 20 ., î Chr. Staicovici (București) 20 „ An. BSrsan (București) 20 „ N. Manole (București) 30 „ Ing. M. Tănăsescu (Bucu­rești) 5 „­­ D. Petrescu (București) 5 „ Ing. V. Petrescu (București) 5 Iosif Stan (București) 5 „ M. Huger (București) 5 „ G. Ioanid (din partea perso­nalului ]soarei „Oltean­ca“ din Slatina 11.50 Mihail Rudăreanu (Craiova) 20 „ Oprea D. Popescu (Bucu­rești) 10 Const. Lucasievici (Bucu­rești) 20 Gh. Voinea (București) 5 „ I Colonel N. Trestianu, fost senator (Buzău­) 100 „ Ion Bihoiu­, comerciant (Țîntîârei) 40 „ D. Ignătescu (București) 20 „ N. Iliescu, Iana. (Pitești) 20 .­ D. N. Pantelimon, tutungiu (București) 10 ., Romulus Circa, funcționar C. F. R. (Buzău) 5 ., G. Țibacu (Constanța) 4 „ Vol. Haș. Ef. (București) 5 „ Andrei Ștefănescu, cizmar (București) 2 „ 752 lei 50 bani Listele precedente 3114 lei — bani Total 3366 lei BO bani v\ apărut NeaGhi|ă(No. 5) cu ilustrațiuni humoristice și materii distractive din cele mai reușite. Retragerea unui profesor Cunoscutul profesor din Iași, d. Anton Naum, literat apreciat, este pe punctul de a se retrage la pensie. D. Naum este unul din vechii co­laboratori ai „Junimea“, și unul din cei mai intimi prieteni ai d-lui P. P. Carp. ________ B. Anton Marna Moartea subită de la Clubul agricol D. Ioniță Moldoveanu, in­tenden­tul clubului societăței centrale agricole, a încetat din viață cu­­bit­aseară pe la curele 8. Inșttiințîndu-se autoritățile,­­au venit la fața locului d-nii: pro­curor Robeiscu, inspector de poli­tie Bagidat, comisar Rizeanu și d. dr. Dudumi medic comunal. Din ancheta sumară ce s’a fă­cut precum și după examinarea medicală a d-lui dr. Dudumi, au­toritățile au avut bănuiala că moartea lui Ioniță Moldoveanu nu este naturală și că acesta a­r fi murit intoxicat cu alimente. Ca atare, s’a ordonat transpor­tarea cadavrului la institut medi­­co-legial, ceea ce s’a și făcut a­­seară la orele 10. S’a confiscat o farfurie cu pif­tie de pe urma căreia se spune că s’ar fi produs intoxicarea. Cercetările autorităților recon­­stituesc cam astfel sfînșitul lui Ioniță Moldoveanu. In seara da 27 cor., pe la orele 5, intendentul clubului a luat ma­sa de seam­ă, la club, împreună cu Maria Kiiș soția nelegitimă și cu o nepoată. Din aruncările ce s’au­­ servit, adică­, piftie, curcan, peștișori afumați, prăjitură și mere, au mîncat toți trei. După m­asă, Moldoveanu s’a simțit räu­, d. dr. Galimiri i-a dat ajuitoaore medicale, recomandind pacientu­lui liniște și să nu mănînce alt­ceva dacî­t ceai. In cursiul zilei de eri, intenden­tul a fost cuprins de căldu­ri și se văita de dureri la rinichi. Pe la orele 7 seara ,s’a mai liniștit, iar la 8 a sucombat. Defunctul are la Buz, comita­tul Mediașului (Transilvania) de unde e originar, ■ o avere ca la 60.000 coroane; rub­ele, frate și so*ră îi sunt în ‘ orașul natal. Parchetul a­ sigilat trei pupitre în care se aflau acte și obiecte de valoare. Suma de lei 2465 ce­­ s’a găsit­­ asupria mortului a fost, încredințată d-lui C. Ha­gi Teodo­­rachi. Probabil, mâine, d. medic le­gist va face necropsia cadavrului cînd se vor stabili și cauzele dece­sului.— d.— * NUVELEJ^E „Di Mi NETEI“ Iubirea e egoistă de VASîLE'POP Angelescu, bate cu pumnii în masă și zice amicului sän Radian pe un ton violent. — „Să mă scutești cu elogiile pe­ care le aduci totdeauna fete­lor, sînt scîrbit pînă în gît.“ — „Bre! Bre!, dar grozav de mult trebuie să fi suferit tu de pe urma bietelor fete.“ — „Ah!“ reia Angelescu aproa­pe furios la amintirea celor ce i s’au în­tîmidat „nu am văzut de cînd sînt așa tipuri de egoism, așa caractere și inimi goale, care să nu se gândească de­cît la ele, la mode, pălării și lux!“ — „Mă iartă dragă“ replică Ra­­dianu liniștit, cercînd să’l poto­lească „cred c­ă părerile tale nu sînt tocmai justificate. Se poate foarte bine ca tu să fi dat peste vreo inimă mai rea, însă aceasta nu înseamnă mimai * toate fetele sînt la fel. Ș’apoi noi tinerii slîntem de multe ori mai răi. Iată, bunăoară, eu cunosc în­tre mulți alți tineri, unul, un a­­mic bun al nostru, amicul Zibel, care s'a purtat într’o împrejurare de inimă, cum nu s’ar fi purtat nici­­ cel mai c­rud sălbatic adus din fundul Africei.“ — „Mă facei curios să aud de ce e­­ orbi.“ —­ „Iată“ zice Radian cântîind o introducere. „Amicul meu Zibel pe vremea cinici studia farmacia, era prieten c­u toți internii unui spital, și întreținea cele mai bune relații cu medicu­l șef, care îl o­­crotea și îi permitea să vină foar­te des să asiste la operații. In­­­tr’una din vizitele lui, prin spital, Zibel, a dat cu­­ oc­hii de o fată bolnavă, care însă era un tip de­­ frumusețe. Domnișoara,—<s­ă’î zi­cem Ecaterina,—suferea de un ri­nichi, și în urma unui consult făcut cu mai mulți doctori, se decisese să fie operată. Fata era în alternativa să scape printr’o o­­perație, sau să rămîne cu rini­chiul cum er­a, și să moară în scurt timp. Ecaterina suferea și de palpitații. Era un tip de blondă, aproape șatenă, însă un tip limfatic, o fată ca­re probabil nu avea prea multă energie, însă întru ce pri­vea sănătatea ei, ajunsese la con­vingerea aceasta, că trebuie să se lase a fi operată. Farmacistul Zi­bel obținuse, după cum îți spu­neam, permisiunea să viziteze spitalul, și acuma după ce făcuse de vreo cîteva ori mici servicii, adu­cîn­dun hîrtie de scris, sau prăjituri, bomboane și lucruri ce puteau fi suportate de stomacul ei, îi ceruse voe, sub pretext că tot, e liber, să vie în fiecare zi să’î țină de urît. Fata cum tot se plic­tisea, a primit propunerea lui și de aci pînă în ziua cînd a fost să fie ea operată, s’a legat o priete­nie aproape st­rînsă între acești doi. Cu unica deosebire că, pe cînd fata resimțea pentru el 0 ■prietenie ca pentru o fată, tînărul Zibel, se îndrăgostise de ea în­tr’un ha­l care îl făcea pe el să piardă și liniștea și­­ somnul și îl tăiase și în mare parte pofta de mî­ncare. Amicul Zibel, era foarte îngiri­­jat de un lucru pe care fata încă nici nu’l bănuia. El știind după spusele doctorului că operația nu va putea fi făcută de­cît fiind fata adormită, se interesase de acțiunea pe care putea să o aibă cloroformul asupra ei și ajunse la convingerea că de îndată ce i se va da cloroform, Ecaterina va murii chiar pe masa de operație. Ca să previe aceasta, el încer­case să expună fetei primejdia cloroformului, și să o convingă să primească a i se face o injec­ție cu cocaină în șira spinărei. Dar fata avea o aversiune de neînch­ipuit pentru aces­t proce­­deu. Nu putea să su­ poarte măcar ideia că i se va introduce în șira spinărei pînă în măduvă, o se­ringă care să­ conțină cocaină. Ea își închipuiia că această i-ar produce dureri extraordinare, și susținea că numai cloroformiza­­rea îi convine. Tînărul farmacist începu atunci să­ î­i arate la cîte primejdii se expune cu clorofor­­mizarea din cauza ini­mei dă prea slabe, însă fata n-a declarat că preferă mai de­grabă că știe că moare sub efectul clo­rofor­mului, de­cît să sufere a i se face îm­punsătura aceia în șira spinărei. — „Ei și? cum s’au petrecut lu­crurile că m’am făcut foarte curios?“ — „Stai să vezi, urmează Ra­dian pe­ un ton liniștit. Văzînd că fata nu admite cu nici un preț ideia lui s’a dus la medicul șef și l’a rugat să facă tot posibilul pentru a împedica cloroformiza­­rea Ecatterinei, a inzistat cu a­­ceiași rugăminte și pe lingă in­fernul de serviciu și celelalte a­­jutoare și toți aceștia văzînd ha­lul lui de surescitare, precum și groaza în care se afla el ca nu cumva să moară pe­­ masa de ope­rația s­ub influ­en­ța cloroformu­lui, au admis ca, deși fata se o­­punea, s­ă­ i se facă o injecție cu cocaină, însă numai după ce o vor fi adormați foarte ușor cu clo­roform după cum era dorința ei. In ziua hotărîtă. operației, far­macistul în­zăp­eeta‘sa de ca­rij era­­ cuprins, a ascuns sticla cu cloroform și s’a rugat de adreptul de toți cei de fața, să nu facă pe placul fetei, însă Ecaterina a de­clarat ca nu se dresa pe masa de operație pînă ce n­u, i se va pune masca pe obraz, ca să fie sigură de cloroformizar­e. Zibel însă, a înlocuit clorofor­mul cu o sticlă care conținea a­­pă amestecată cu foarte puțin cloroform ca să aibă mirosul. Ecaterina s-a unicat pe masă, numai după ce a văzut sticla cu cloroform insă abia a început sub influența narcoticului din apă să nu mai poată număra clar și Zi­bel a z­m­is masca de pe obrazul ei. Medicul șef l-a da­t la o parte și a pus masca la loc, însă, Zibel a luat sticla și a fugit c­­ ea ca nu cumva să se mai toarne clo­roform pe mască. Cum operatorul era unul din acei chirurgi mari, care lucrează cu iuțeala fulgerului, și mai ales crezân­d că ceia ce se turnase pe mască era cloroform, a început operația ispintecarul din­tr’o sin­gură mișcare partea indicată spre a se opera rinichiiul. In acest moment însă, fata, deși avea masca pe ochi, a început să țipe. Doctorul enervat și furios de această tortură căreia fata era supusă strigă: —■ „Turnați cloroformi“ Dar ceilalți nu mai gaseau sticla. Zibel, zăpăcit de țipetele pe care le auzea, își perpusei cu totul capul ș­i striga: — „Faceț­i-i injecții de cocai­nă, nu o­­ canoniți!“ Infernul dădea din colț în colț neștiind unde fte pusese cloro­formul. Doctorul șef neputînd să stea cu operația și văzînd că nu i se aduce­ d­Un’Oianul» ulima în fointe­­ cu tăierile necesare, pe cînd Eca­terina se zvîrcolea pe masă și urla de durere. Infernul se repezi la Zibel apu­cin, dus de git și zgîlțîin,du-l ca să spună unde se află ascuns clon­dirul în care se păstra clorofor­mul. Farmacistul se zbătea în mâi­­ni­le medievi is­tuiluft, însăi el nu spunea unde ascunsese narcoti­cul. Singurul lui răspuns la vio­lența cu care îl zguduia era: — „Nu spun, nu știți unde e, nu spunn căci dacă îi dați cloro­form moare.“ ''­ Fata după minza de operație ți­pa în c­ontinuu. — „Nu mă mai­­ canoniți, omo­­rîți-mă.’mai bine, nu mă mai ca­noniți, dați-mî cloroform, chiar dacă ar fi să mor de cloroform, nu mă mai canoniți!“ Ce sa’ti mai spun? -operația a urmat și s’a terminat într’o ză­păceală indescriptibilă. Singur chirurgul și-a păstrat capul lim­pede și a reușit să ducă la bun sfîrșit această măcelărie. Cînd au luat fata de pe masa de operație, era încă vie și gemea și se zvîrcolea sub grozavele chi­nuiri, cărora fusese supusă. Nici odată nu mi-așî fi închi­puit că un om poate fi atît de e­­goist, în­cît stă prefere să supuie ■pe o fii­­că iubită unei torturi îndrăcite, nu­­mai pentru a putea să o păstreze ,încă în viață pen­tru sine. Nu­mai Grecii în trage­dia lor, au put­uit născoci pentru Prometeu un chin atît de grozav cum era acesta. Ei, aci egoismul unui tînăr a fost în st­are să hă­răzească unei fete frumoase și sensibile un chin pe care cei din vechime, îl închipuise ca fiind cel mai groaznic chiar pentru un bărbat un semi­zeu cum era Pro­meteu ! — Ei și fata,ce s’a făcut? — „Fata a murit după cîteva ore, în urma groaznicelor dureri ce suferise din cauza unui om la care nici nu ținea. — „Biata fată!" — „înainte de a’și da sufletul a avut cîteva momente de lucidi­tate și l’a chemat lingă patul el zicîndui’I: „Ce roü ai făcut d-ta că nu m’ai lăsat în­ pace! Da,că nu mă cunoștea­, acumia eram operată cu ajutorul cloroformului și sunt sigură că ași fi scăpat cu viața. Acuma uite, din cauză că am ținut ritmul să mă­ aî mai sigur pentru d-ta, acuma mor și m­o­r fără să fiu măcar vinovată. D-ta m’aî o­­mo­rît, dar eu, te e,rt! deși d-ta nu am ținut de­cît la corpul mieu, te art, și ÎR Urez să nu aî mustrări pe conștiință.“ Du­păț aceasta a oftat, a închis ochii și a murit.“ — „Biată fată­ nu merita moar­tea a­sta, intri adevăr sunt și tineri răi, foarte răi în egoismul lor. O fată n’ar fi fost în stare de a­­sta cruzime.“ VA­SILE POP Mîine Răscoalele țărănești de IO AH APAȘI Știri artistice Joi 4 (17) Decembrie va avea loc în sala Liedertafel, o ședință de re­citări dramatice dată de d-ra Ida Haide, cunoscuta dramaturgă ger­mană. Aceste recitări vor avea loc în­ toate Joile și sunt recomandate pen­tru tinerimea școlară și universita­ră, fiind vorba în special de recitări clasice. AZI DUMINICA s’a pus în vînzare Amintiri de la Junimea din Iași cu un indice alfabetic al numelor proprii de GEORGE PANU Un­ splendid volum de 400 pagini, coperta ilustrată de Murnu. —3 l­eft

Next