Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)
1908-12-01 / nr. 1723
A A Anul V— No. 1723 Luni 1 Decembrie 1908 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚII cxccccccco^^ ^p TELEGRAMEle in i Siria in Berlin, 29 Noembrie. — „Volosîs-che Zeitung“ publică următoarele: „Aflăm că guvernul sîrbesc a comandat 100.008 corturi în Germania predabile in Februarie sau Martie 1909“. Ziarul citat adaogă următoarele: „Nu putem bănui ce va face Serbia cu aceste 100.000 corturi, întreaga armată sârbă, în prima și a doua linie, numără 353.122 oameni. E posibil ca să vină mulți voluntari din Rusia și ca sîrbii să vrea să ducă grija fraților lor muntenegreni. Dar chiar și în acest caz, numărul corturilor e prea mare. Serbia a cumpărat, dintr-o țară, mai mulți, din alta cumpără corturi, din alta comandă munițiuni. Nu știm de unde ia această țară mică, atîția bani“ ____ NOUL COD PENAL DIN INDIA Budapesta, 29 Noembrie. — O telegramă din Londra anunță că eri s’a ținut la Calcutta, sub preșidenția vice-regelui lord Milton, o conferință a consiliului de stat, în care s’a votat un nou cod penal, în virtutea căruia se stabilește ca Mare permanentă, aceia ce e cunoscută în Europa ca unica stare de asediu. Guvernul indian capătă dreptul de a dizolva orice asociațiune politică, avînd o tendință contra domnațiunei engleze și de a da în judecata consiliului de razboiu membri acestor asociațiuni, cari vor nesocoti ordinele administrației. Crimele politice, cari vor fi considerate în viitor ca crime împotriva siguranței statului, vor fi judecate de un consiliu compus din trei membri de la curtea supremă. In consiliul acesta nu vor fi primiți jurații. Rostul consiliului va fi de a judeca procesul. Iară nici o anchetă prealabilă, de a asculta martorii și de a da sentința fără întîrziere. . ACHMED RIZA LA SULTAN , Constantinopole, 29 Noembrie.— ÎAhmed Riza, șeful tinerilor turci, care sosește inline nci, va fi primit imediat după sosire, în audientă de către sultan. In cercurile tinerilor turci se spune că Ahmed Riza va avea o întrevedere și cu marchizul Pallivicini, ambasadorul austriac. IN SERBIA LUMEA VREA RAZ- 30IU Belgrad, 29 Noembrie. — Poporul continuă să fie animat de sentimente războinice. In ziarul „Politica“, un ofițer Superior scrie următoarele: ,,Serbia nu poate proceda in alt chip, decit declarând Austriei războinl, deoarece e probabil că conferința europeană nu va uni Bosnia cu Serbia. De aceia Serbia ii fac altă soluție decît de a învinge cit mai curind pe austriacî. E adevărat că din punctul de vedere militar, Serbia e mai slabă decit Austria, totuși războiul ar putea avea o șansă de succes, în cazul cinci soldații sirbi ar fi aprovizionați cu bombe și cu mitraliere-Ministerul de război și le-a introdus pe lângă unele corpuri de armată, dar e insuficient ce s’a făcut și ar fi bine să se ia măsurile necesare“. •AUSTRIA CERE TURCIEI DESPĂGUBIRI Constantinopole, 20 Noembrie.— "Se afirmă că marchizul Pallavicini va cere Turciei o despăgubire ca condițione sine qua non pentru continuarea tratativelor. In cazul cină vor surveni oarecari grevități, va interveni și Anglia. Boicotarea mărfurilor austroungare continuă. Hamalii din Adrianopole nu vor să descarce 13 vagoane de zăhăr unguresc. La Smirna poporul e de o violență nespusă; mulțimea zmulge oamenilor fesurile roșii din pap. La Leucazia, în insula Cipru, s’a proclamat starea de asediu din cauza unui atentat cu dinamită. REFORMAREA CAMEREI LORZI Londra, 29 Noembrie. — Declarațiunea de ero a Primului ministru, că guvernul, cu toate că Camera lorzilor i-a respins unele proecte, nu va dizolva Camera comunelor, n’a surprins pe nimeni. E posibil insă va să se îndeplinească foarte curind o reformă a Camerei lorzilor, prin insufinarea numărului membrilor pe viață, și aceasta cu atît mai mult cu cit șefii liberalilor și al conservatorilor sînt de aceiași părere. DISCURSUL DEPUTATULUI MIHALI Budapesta, 29 Noembrie. — In ședința de astăzi a Camerei deputaților, deputatul român dr. Victor Mihali a vorbit în discuția bugetului. Mihali a declarat că e mulțumit cu destăinuirile făcute in ședința de erî de către fostul ministru Polonyi cu atît mai mult cu cit acesta a intervenit pentru soluția pacînică a chestiunei naționalităților. Vorbind de reforma electorală, Polonyi declarat tot ata de nemulțumit ca și naționalitățile, acestea din urmă sunt împiedicate de administrație, de la progresului politic cultural și economic. Mihali a terminat declarară că u va vota bugetul. REPUBLICA LA TEBRIS Frankfurt, 29 Noembrie. [* .Frankfurter Zeitung“ află din Tehran că în Kurdistan și în Aserbaidjan a izbucnit revoluția. La Tobris și la Sjnna s:a pro■damat rej-ablisa. LOR Agrarienii austriaci contra cinei am Mic Viena, 29 Noembrie. — Biroul central al agrarienilor a trimis tuturor deputaților agrarieni o circulară prin care protestează împotriva indaierei tratatelor de comerț cu Statele balcanice. Iată cum sună pasagiul, in care se face aluziune la Borumia: „Partidul agrar protestează împotriva oricăruit import de carne în Austro-Ungaria, deoarece prin acesta se nimicește răgazul veterinar-polițienesc și vamal ridicat cu multă trudă, împotriva statului a căruia stare veterinară e din cele mai rele și din care, nu de mult, se introduceau in tara noastră epizootiile rele mai grozave“. CEARTA INTRE TINERII TURCI Viena, 29 Noembrie. — „Corespondența politică" află din Constantinopole că în sînul comitetului tinerilor turci au izbucnit neînțelegeri din cauza atacurilor ce se aduc marelui vizir. O parte dintre tinerii turci vor să-l mențină pe Kiamil-pașa, altă parte e împotriva lui. Aceștia din urmă au început și o agitație împotriva lui Hilmipașa. CASTRO LA PARIS Paris, 29 Noembrie. — Președintele Venezuelei, Castro, a sosit aci. Poliția păzește hotelul la Paris, 29 Noembrie. — Președi vehciclanii cari locuesc la Paris , vor face o demonstrațiune ostilă. Generalul Castro este o figură foarte antipatică. Pe cind intra în hotel, în fruntea suitei sale, fratele său era cu un pas înaintea sa. Castro îl dădu de o parte, spunîndu-i: — Eu sînt președintele, eu trebue să merg in frunte! Curtea de casație in contra prosetusui d-lui T. Stelian Consilierii celor trei secțiuni ale înaltei Curți de casație, împreună cu membrii parchetului acestei înalte Cărți, s'au întrunit ori după amiază în consfătuire intimă, sub preșidenția d-lui Scarlat Fereky de prim președinte. S'a discutat proectul de lege al d-lui Toma Stelian pentru reorganizarea magistraturei. Consfătuirea a început la ora K p. m. și a durat pină la ora 4 și jumătate. Deși pînă la întocmirea raportului s'a luat hotărîrea de a nu se comunica nimic asupra celor hotărîte, totuși a transpirat, — și aceasta în mod absolut sigur, — că înalta Curte s’a pronunțat categoric în contra inspectorilor judiciari instituit prin noua lege. Iar in trăsături generale, înalta Curte de casație va întocmi un raport defavorabil proectului d-lui Toma Stelian. Raportul va fi redactat Lunîsafi Marți cel mai tîrziu, cînd va fi înaintat ministrului. Aceasta e tot ce a transpirat pînă acum. De altfel se știe că și Curțile de apel din Iași, Galați și Craiova au și dat răspunsurile lor, cari sînt iarăși defavorabile proectului. Numai Curtea de apel din Capitală nu s'a pronunțat pînă acum. Orașul Corabia D-nul A. Moantză, șeful poliției Corabia care a fost trimis de la siguranța generală din București în luna Aprilie pentru organizarea poliției accelui orășel a întocmit și prezentat ministerului de interne un raport. In acel raport se arată că populația orașului Corabia este de 7560 locuitori, suprafața 391 hectare, 40 străzi, 1264 case de locuit, 17 diferite autorități cu 63 funcționari, 3 școli, 4 biserici, 4 hoteluri, 11 proprietari și arendași cu 500 hectare teren de producție, în jurul orașului. Ziare se vînd zilnic 100 numere „Dimineața", 120 „Adevărul”, 100 „Universul“ și din celelalte cîte 10. Sînt: 4 cherestegii, 30 lăptari cari vînd 176 kgr, lapte zilnic, 4 berării, 13 cafenele, 3S circiuma, 5 băcănii, 4 restaurante, 1 sală de spectacol, 2 teatre de vară, 6 bărbierii, 7 brutării, 4 bragagerii, 5 croitori 3 hăinării, 1 ceasornicărie, 20 cismării, 5 cojocarii, 3 lustragii, 4 ateliere de ferărie, 1 tipografie, 24 magazine de manufactură, 6 birjari 6 măcelării, 4 zarzavagii, 5 pescari, 3 precupeți, 3 vînzători ambulanți, 15 prostituate, străini cu acte în regulă 380 și în neregulă 48. Au fost descoperite 53 delicte comise de 48 indivizi, delictele sunt fiecare clasate astfel: furturi simple, 24 din 26 reclamate, prin efracție 7, din 9 reclamate, escrocherii 4, răniri grave 6 etc. Apoi 4 incendii, 2 sinucideri, 2 înecați. Cei 48 deliquențî ,s'au clasat după vîrstă, profesiune, origină și recidivă. Raportul închee cu o comparațiune, a stărei trecute a politiei locale, care lăsa de dorit, cu cea actuală și pentru aducerea la îndeplinire a altor îmbunătățiri se simte nevoe ca personalul actual sa fie mărit. Din partea ministerului s'a trimis d-lui Moantză prin ordin formal mulțumiri pentru raport și încunoștiințarea că personalul va fi mărit. cazul primarului Pavel Iacob dela Tutova In „Dimineața“ cu data de Sîmbătă 29 a. c., s’a publicat un articol asupra acestui caz. In legătură cu aceasta primim următoarele: D. Racoviceanu procuroriul tribunalului Tuttova, în loc să fie păzitorul legilor și să dea în judecată pe funcționarii cari bat,— din potrivă, însuși d-sa ține recordul bătăei! Intr’o noapte,»d. procuror a bătut, în dormitorul companiei de jandarmi, din curtea, palatului administrativ, un primar bănuit de complicitate la o crimă. Apoi l'a închis, fără nici un mandat de arestare, în dormitor și a plecat în zorii zilei să se culce! A doua zi se face senzație in oraș primarul fiind om foarte cunoscuit. D. Vasiliu, prefectul județului, venind la prefectură primește plîngeri din partea familiei primarului. intrebind de d. procuror i s’a spus că pînă la acea orră (11 dim.) nu venise la parchet. Atunci prefectul s’a hotărît să facă uz de un articol din procedura penală care îi dă dreptul de a pune în libertate pe cei arătcați arbistrări. Am zis dreptul In realitate îi pune datoria ca chiar din oficiu să pună în libertate pe cei închiși fără mandat și în alt loc decit ,cele destinate de lege. , In consecință a dat ordin să-l lase liber pe primarul care stătea închis, bătut, nedormit și nemîncat. Primarul a reclamat telegrafic procurorului general și ministrului pentru bătaia suferită. Făcîndu-se anchetă s’a dovedit pe lingă bătaia primarului și alte bătăi suferite de alții printre cari un biet țăran care fusese interogat ca martor. D. ministru a pedepsit pe procuror, dîndu-i un avertisment. De aci încolo începe odiseia primarului. S’au năpustit pe capul lui, îl țin închis de patru luni, l’au dat în judecată fără ca fapta ce i se impută să fie stabilită și acum se caută o Curte cu jurați care să condamne! Iată explicația cererei de strămutare a procesului, făcută la Casație și despre care se vorbește în ziarul „Dimineața“. D. Fortis In cariera italiană a avut loc de icutrînd o importantă dezbatere asupra atitudinei Italiei în viitoarea ei politică externă. D. Fortis, fost prim ministrul, a răstit cu acest prilej o cuvînstare, care a avut un mare 'răsunet atit'în Italia cît și în străinătate. Esența discursului spu e că Italia trebue să fie gata ca, să înfrunte în tot momentul primejdia războiului, care amenință ipen,insula balcanică și în special care amenință Italia din partea Austriei. Spapiul Scandalul de la Universitate . Cei doi profesori universitari din București cari au prezintat colegilor lor și studenților rușinosul spectacol, despre care s'a vorbit în ziarul nostru. Deși unele ziare susțin că cei doi profesori n'au avut timp să se lovească din pricina intervenției profesorilor, faptul este așa cum că. Bragomirescu Vara descris noi. De altfel d. lorga a declarat în persoană eri la Cameră, că Va lovit cu bățul de 6 ori pe d. Dragomirescu, iar acesta la rindul său recunoaște că l'a trîntit la pămînt pe d. lorga. —și toate astea în sala universității Trist Mic. Torgra Corpurii Oficilioi ECAMErg, A Ședința de la 29 Noembrie 1908 Președinția d-lui Ferebide. D. Iarca cere mai multe data privitoare la aplicarea și efectele nouei legi asupra monopolului circiumelor. D. dr. Elian anunță o interpelare asupra administrațiunei depozitului de medicamente de la căile ferate române. D. S. Bianu interpelează pe ministrul instrucțiunei asupra măsurilor ce crede a lua contra a doi profesori universitari, d-nii Iorga și M. Dragomirescu, cari s’au bătut aseară la Universitate, în prezența profesorilor și a studenților. V. Gruescu, Cere noul acte pentru a puitea adresa o interpelare asupra neregulilor constatate în administațiunea navigațiunei fluviale române, cu prilejul trecerea prințului moștenitor al Serbiei prin Romînia. D. C. Penescu anunță o interpelare asupra administrațiunei epărhiei de Roma. Președintele spune că Joi va începe discuțiunea Adresei Camerei. In cazul cînd discuțiunea Adresei Senatului se va prelungi peste această zi, deputații vor fi înștiințați personal, la doimiciliu, despre orice măsură s’ar lua în privința începerea discuțiunei Adresei Camerei. Se votează apoi indigenatul d-lor Sassu, Proca, Paraipan, Brancovici, directorul Băncei Generale din Constanța. D. N. Filipescu spune că în vederea discuțiunei Adresei a cerut guvernului să-i comunice toate actele dresate de consiliul superior al agriculturei Pentru a se evita piedici în comunicarea acestor acte, oratorul face aceeași intervenire și prin biroul Camerei. D. Missir, vice-președinte, răspunde că va interveni în acest scop pengă guvern, care, desigur, nu se va opune în satisfacerea cererei d-lui Filipescu. Camera mai votează naturalizarea d-lor Radu Tocii",Ion Bulgare și Ion Aldea și apoi ședința se ridică. Viitoarea ședință Joi Craiuiiii Judiciară Reorganizarea tribunalelor militare — O reformă care se impune Cazul de vot recent al căpitanului Câhmeanu, pune din nou în discuție mult desbătuta cestiune a reorganizărei tribunalelor noastre militare. E o chestiune veche și o bubă și mai veche încă, de care sufere armata noastră și care face, uneori, ca opinia publică să privească cu neîncredere sentințele acestei instituțiuni. In adevăr, tribunalele militare funcționează într’un mod cu totul aparte de al celorlalte institutiuni judecătorești din tară: tribunalele militare au un cod de justiție specială, care, cîteodată, se aplică într-un chip și mai special; procedura e tot atît de specială, așa că, nu rareori, grație acestei sumare proceduri, dreptatea are de suferit. Nu avem intenția să atacăm aci instituția tribunalelor militare, dar constatăm o stare de lucruri, de pe urma căreia au să se plîngă mulți militari. Disciplina, spre pildă, joacă un rol important în mersul justiției militare. Aci, ca și la cazarmă, se crează din ordin și, cum ordinul vine numai de la superior, se execută totdeauna. Că tribunalele militare condamnă în unele cazuri numai pentru că uü Ordin să condamne, lucrul nu e un secret și nu e mai ales secret pentru militari. Cazul căpitanului Cătuneanu este iarăși o bună pildă. Ofițerul acesta a fost judecat și reformat, fiindcă a fost ordin să fie reformat; chestiunea celor două procese verbale fac o bună și elocventă mărturie. Dar pedepsele pe cari le aplică aceste tribunale? In ele se caracterizează întreg felul de a funcționa al acestei instituțiuni. O dovadă? Dăunăzi chiar înalta Curte de casație a casat fără trimitere decizia unuia dintre tribunalele noastre militare, care condamnase pe un soldat concediat la trei ani închisoare pentru că nu comunicase biroului de recrutare respectiv schimbarea de domiciliu. Și nu era oare absurdă această pedeapsă? Curtea de casație a judecat-o ca atare, anulînd decizia de condamnare. Dar cîte cazuri ,de acestea nu s’ar putea cita pentru a se dovedi că reorganizarea tribunalelor noastre militare, e o reformă care se impjune, și, se impune chiar în interesul instituțiunei armatei, al cărei prestigiu nu trebue cu nimic știrbit. Chestiunea acestei reforme s’a mai agitat în atîtea rîndurî, s’a anunțat chiar că se va face, dar totul s'a redus la o discuție de cîteva zile, fără a se traduce în fapt promisa reformă. Astăzi, însă, cînd parlamentul va fi sesizat cu un proect al ministrului de justiție pentru reorganizarea întregei magistraturi, ar fi nimerit lucru ca cei în drept să se gîndească și la un proect de reorganizare a tribunalelor militare și, cu toată siguranța, reforma aceasta va fi aplaudată de întreaga opinie publică a țarei. TRIBUNALELE STRĂINE Artiștii și angajamentele. Deși procesele în lumea artistică nu au nimic extraordinar, totuși ele interesează tocmai pentru că e vorba de artiști. De astă dată, eroina procesului e capricioasa Colette Willy, artista preferată a teatrelor de varietăți din Paris. Colette Willy a fost dată în judecată de către directorul teatrului Pariziana pentru că a făcut să se amîne un spectacol cu Claudine ă Paris,în care faimoasa Colette ținea rolul Claudinei. Un accident de automobil o reținuse afară din Paris, pe care-l părăsise în dimineața zilei de spectacol. Deși era caz de forță majoră, tribunalul Senei a condamnat pe artistă la 700 Ioi despăgubiri; motivîndu-și sentința, tribunalul spune că „nu este admisibil ca o artistă, târfe” e legată printr'un angajament, să-și permită, pentru a da curs unui simplu capricin a face o călătorie, a fi sigură că va avea posibiliä de a se întoarce la timp în orașul în care prezența ei e indispensabilă". PALATUL JUSTIȚIEI Iarăși afacerea Borneanu. — Intr’o cronică trecută s’a vorbit de Cererea pe care avocatul Th. Borneanuu a făcut-o tribunalului Ilfov pentru a i se restitui cele 250 acțiuni ale Băncei Agricole, cari i-au fost sechestrate de către parchet cu prilejul reclamației lui Petrișor Orbescu. Pe de altă parte ministerul public s’a opus la restituirea acțiunilor pe motiv că ele au fost sechestrate ca corp delict în procesul colecțional și, prin urmare, aparțin statului. Faptul că aceasta mi s’a trecut în sentințele conrecționale , oi simplă eroare a susținută proicurorul, asupra căreia a cerut să se revină. După două săptămîni de deliberare, secția a IlI-a a tribunalului s’a pronunțat erî în modul următor. Deoarece înaintea sacțiunei I-a a aceluiași tribunal, Petrișor Orbescu a intentat o acțiune în anularea transacției încheiată cu Th. Borneanu asupra celor 250 de acțiuni, tribunalul a dispus menținerea în păstrarea tribunalului a acelor acțiuni pînă la termineea procesului de la secția I-a. In ceea ce privește omisiunea invocata de tip Tjoouiotr, tribunalul și-a declinat ceimpetința, această chestiune fiind de resortul înaltei Curți de Casație. Crima de la Fierbinți.Judecătorul de instrucție al cabinetului, III a dat er coordonanța definitivă în crima de pe moșia Ferbinți proprietatea d-nei Sevasta Arion Turcul Mehmet Ali, care a iăpușcat pe fata Maria Ivan Mihalcea, a fost trimis în judecata Curiei cu jurați. Cu barca pe ghiață Inspectorul C. E. D. din Tulcpa, a inventat o barcă-sanie care poate parcurge ape înghețate, fără nici un pericol și cu o viteză de 70 km. pe oră. învelițiunea constă într-o barcă foarte ușoară, de formă triunghiulară pusă pe trei patine de fier, dintre cari două anterioare stabiler și una mobila servind de eînKiai Barca se pune in mișcare prin ajutorul vlutului, care umflă cele două pînze ale bărcei, dindu-i astfel o viteză întradevăr extraordinară. S’art „făcut primele experiența cu acest aparat, pe balta Ciupercă, din marginea orașului, la care a asistat un public numeros. Experiențele au reușit de minune. / Colecta națională a „Ădeagrului“ Pentru ajutorarea luptei roînîitilor de peste munți N. T. Oroveanu, fost deputat (Craiova) 100 lei Ing. G. P. Brătășanu (Craiova) 100 „ Un cetățean din București 5 „ Ing. A. Dumitrescu (București) 10 „ D. iuca (București) 10 „ G. Muscateanu insp. agricol 10 „ Panait Gristodulo, fost ziarist 10 „ X, fost deputat 20 „ Un magistrat din Galați 20 ” ing. C. Cihodaru (București) 40 ., Un socialist 20 „ Staicovici (București) 20 „ B. Staicovici (București) 20 ., î Chr. Staicovici (București) 20 „ An. BSrsan (București) 20 „ N. Manole (București) 30 „ Ing. M. Tănăsescu (București) 5 „ D. Petrescu (București) 5 „ Ing. V. Petrescu (București) 5 Iosif Stan (București) 5 „ M. Huger (București) 5 „ G. Ioanid (din partea personalului ]soarei „Olteanca“ din Slatina 11.50 Mihail Rudăreanu (Craiova) 20 „ Oprea D. Popescu (București) 10 Const. Lucasievici (București) 20 Gh. Voinea (București) 5 „ I Colonel N. Trestianu, fost senator (Buzău) 100 „ Ion Bihoiu, comerciant (Țîntîârei) 40 „ D. Ignătescu (București) 20 „ N. Iliescu, Iana. (Pitești) 20 . D. N. Pantelimon, tutungiu (București) 10 ., Romulus Circa, funcționar C. F. R. (Buzău) 5 ., G. Țibacu (Constanța) 4 „ Vol. Haș. Ef. (București) 5 „ Andrei Ștefănescu, cizmar (București) 2 „ 752 lei 50 bani Listele precedente 3114 lei — bani Total 3366 lei BO bani v\ apărut NeaGhi|ă(No. 5) cu ilustrațiuni humoristice și materii distractive din cele mai reușite. Retragerea unui profesor Cunoscutul profesor din Iași, d. Anton Naum, literat apreciat, este pe punctul de a se retrage la pensie. D. Naum este unul din vechii colaboratori ai „Junimea“, și unul din cei mai intimi prieteni ai d-lui P. P. Carp. ________ B. Anton Marna Moartea subită de la Clubul agricol D. Ioniță Moldoveanu, intendentul clubului societăței centrale agricole, a încetat din viață cubitaseară pe la curele 8. Inșttiințîndu-se autoritățile,au venit la fața locului d-nii: procuror Robeiscu, inspector de politie Bagidat, comisar Rizeanu și d. dr. Dudumi medic comunal. Din ancheta sumară ce s’a făcut precum și după examinarea medicală a d-lui dr. Dudumi, autoritățile au avut bănuiala că moartea lui Ioniță Moldoveanu nu este naturală și că acesta ar fi murit intoxicat cu alimente. Ca atare, s’a ordonat transportarea cadavrului la institut medico-legial, ceea ce s’a și făcut aseară la orele 10. S’a confiscat o farfurie cu piftie de pe urma căreia se spune că s’ar fi produs intoxicarea. Cercetările autorităților reconstituesc cam astfel sfînșitul lui Ioniță Moldoveanu. In seara da 27 cor., pe la orele 5, intendentul clubului a luat masa de seamă, la club, împreună cu Maria Kiiș soția nelegitimă și cu o nepoată. Din aruncările ce s’au servit, adică, piftie, curcan, peștișori afumați, prăjitură și mere, au mîncat toți trei. După masă, Moldoveanu s’a simțit räu, d. dr. Galimiri i-a dat ajuitoaore medicale, recomandind pacientului liniște și să nu mănînce altceva dacît ceai. In cursiul zilei de eri, intendentul a fost cuprins de călduri și se văita de dureri la rinichi. Pe la orele 7 seara ,s’a mai liniștit, iar la 8 a sucombat. Defunctul are la Buz, comitatul Mediașului (Transilvania) de unde e originar, ■ o avere ca la 60.000 coroane; rubele, frate și so*ră îi sunt în ‘ orașul natal. Parchetul a sigilat trei pupitre în care se aflau acte și obiecte de valoare. Suma de lei 2465 ce s’a găsit asupria mortului a fost, încredințată d-lui C. Hagi Teodorachi. Probabil, mâine, d. medic legist va face necropsia cadavrului cînd se vor stabili și cauzele decesului.— d.— * NUVELEJ^E „Di Mi NETEI“ Iubirea e egoistă de VASîLE'POP Angelescu, bate cu pumnii în masă și zice amicului sän Radian pe un ton violent. — „Să mă scutești cu elogiile pe care le aduci totdeauna fetelor, sînt scîrbit pînă în gît.“ — „Bre! Bre!, dar grozav de mult trebuie să fi suferit tu de pe urma bietelor fete.“ — „Ah!“ reia Angelescu aproape furios la amintirea celor ce i s’au întîmidat „nu am văzut de cînd sînt așa tipuri de egoism, așa caractere și inimi goale, care să nu se gândească decît la ele, la mode, pălării și lux!“ — „Mă iartă dragă“ replică Radianu liniștit, cercînd să’l potolească „cred că părerile tale nu sînt tocmai justificate. Se poate foarte bine ca tu să fi dat peste vreo inimă mai rea, însă aceasta nu înseamnă mimai * toate fetele sînt la fel. Ș’apoi noi tinerii slîntem de multe ori mai răi. Iată, bunăoară, eu cunosc între mulți alți tineri, unul, un amic bun al nostru, amicul Zibel, care s'a purtat într’o împrejurare de inimă, cum nu s’ar fi purtat nici cel mai crud sălbatic adus din fundul Africei.“ — „Mă facei curios să aud de ce e orbi.“ — „Iată“ zice Radian cântîind o introducere. „Amicul meu Zibel pe vremea cinici studia farmacia, era prieten cu toți internii unui spital, și întreținea cele mai bune relații cu medicul șef, care îl ocrotea și îi permitea să vină foarte des să asiste la operații. Intr’una din vizitele lui, prin spital, Zibel, a dat cu ochii de o fată bolnavă, care însă era un tip de frumusețe. Domnișoara,—<să’î zicem Ecaterina,—suferea de un rinichi, și în urma unui consult făcut cu mai mulți doctori, se decisese să fie operată. Fata era în alternativa să scape printr’o operație, sau să rămîne cu rinichiul cum era, și să moară în scurt timp. Ecaterina suferea și de palpitații. Era un tip de blondă, aproape șatenă, însă un tip limfatic, o fată care probabil nu avea prea multă energie, însă întru ce privea sănătatea ei, ajunsese la convingerea aceasta, că trebuie să se lase a fi operată. Farmacistul Zibel obținuse, după cum îți spuneam, permisiunea să viziteze spitalul, și acuma după ce făcuse de vreo cîteva ori mici servicii, aducîndun hîrtie de scris, sau prăjituri, bomboane și lucruri ce puteau fi suportate de stomacul ei, îi ceruse voe, sub pretext că tot, e liber, să vie în fiecare zi să’î țină de urît. Fata cum tot se plictisea, a primit propunerea lui și de aci pînă în ziua cînd a fost să fie ea operată, s’a legat o prietenie aproape strînsă între acești doi. Cu unica deosebire că, pe cînd fata resimțea pentru el 0 ■prietenie ca pentru o fată, tînărul Zibel, se îndrăgostise de ea într’un hal care îl făcea pe el să piardă și liniștea și somnul și îl tăiase și în mare parte pofta de mîncare. Amicul Zibel, era foarte îngirijat de un lucru pe care fata încă nici nu’l bănuia. El știind după spusele doctorului că operația nu va putea fi făcută decît fiind fata adormită, se interesase de acțiunea pe care putea să o aibă cloroformul asupra ei și ajunse la convingerea că de îndată ce i se va da cloroform, Ecaterina va murii chiar pe masa de operație. Ca să previe aceasta, el încercase să expună fetei primejdia cloroformului, și să o convingă să primească a i se face o injecție cu cocaină în șira spinărei. Dar fata avea o aversiune de neînchipuit pentru acest procedeu. Nu putea să su poarte măcar ideia că i se va introduce în șira spinărei pînă în măduvă, o seringă care să conțină cocaină. Ea își închipuiia că această i-ar produce dureri extraordinare, și susținea că numai cloroformizarea îi convine. Tînărul farmacist începu atunci să îi arate la cîte primejdii se expune cu cloroformizarea din cauza inimei dă prea slabe, însă fata n-a declarat că preferă mai degrabă că știe că moare sub efectul cloroformului, decît să sufere a i se face împunsătura aceia în șira spinărei. — „Ei și? cum s’au petrecut lucrurile că m’am făcut foarte curios?“ — „Stai să vezi, urmează Radian pe un ton liniștit. Văzînd că fata nu admite cu nici un preț ideia lui s’a dus la medicul șef și l’a rugat să facă tot posibilul pentru a împedica cloroformizarea Ecatterinei, a inzistat cu aceiași rugăminte și pe lingă infernul de serviciu și celelalte ajutoare și toți aceștia văzînd halul lui de surescitare, precum și groaza în care se afla el ca nu cumva să moară pe masa de operația sub influența cloroformului, au admis ca, deși fata se opunea, să i se facă o injecție cu cocaină, însă numai după ce o vor fi adormați foarte ușor cu cloroform după cum era dorința ei. In ziua hotărîtă. operației, farmacistul înzăpeeta‘sa de carij era cuprins, a ascuns sticla cu cloroform și s’a rugat de adreptul de toți cei de fața, să nu facă pe placul fetei, însă Ecaterina a declarat ca nu se dresa pe masa de operație pînă ce nu, i se va pune masca pe obraz, ca să fie sigură de cloroformizare. Zibel însă, a înlocuit cloroformul cu o sticlă care conținea apă amestecată cu foarte puțin cloroform ca să aibă mirosul. Ecaterina s-a unicat pe masă, numai după ce a văzut sticla cu cloroform insă abia a început sub influența narcoticului din apă să nu mai poată număra clar și Zibel a zmis masca de pe obrazul ei. Medicul șef l-a dat la o parte și a pus masca la loc, însă, Zibel a luat sticla și a fugit c ea ca nu cumva să se mai toarne cloroform pe mască. Cum operatorul era unul din acei chirurgi mari, care lucrează cu iuțeala fulgerului, și mai ales crezând că ceia ce se turnase pe mască era cloroform, a început operația ispintecarul dintr’o singură mișcare partea indicată spre a se opera rinichiiul. In acest moment însă, fata, deși avea masca pe ochi, a început să țipe. Doctorul enervat și furios de această tortură căreia fata era supusă strigă: —■ „Turnați cloroformi“ Dar ceilalți nu mai gaseau sticla. Zibel, zăpăcit de țipetele pe care le auzea, își perpusei cu totul capul și striga: — „Faceți-i injecții de cocaină, nu o canoniți!“ Infernul dădea din colț în colț neștiind unde fte pusese cloroformul. Doctorul șef neputînd să stea cu operația și văzînd că nu i se aduce dUn’Oianul» ulima în fointe cu tăierile necesare, pe cînd Ecaterina se zvîrcolea pe masă și urla de durere. Infernul se repezi la Zibel apucin, dus de git și zgîlțîin,du-l ca să spună unde se află ascuns clondirul în care se păstra cloroformul. Farmacistul se zbătea în mâinile medievi istuiluft, însăi el nu spunea unde ascunsese narcoticul. Singurul lui răspuns la violența cu care îl zguduia era: — „Nu spun, nu știți unde e, nu spunn căci dacă îi dați cloroform moare.“ '' Fata după minza de operație țipa în continuu. — „Nu mă mai canoniți, omorîți-mă.’mai bine, nu mă mai canoniți, dați-mî cloroform, chiar dacă ar fi să mor de cloroform, nu mă mai canoniți!“ Ce sa’ti mai spun? -operația a urmat și s’a terminat într’o zăpăceală indescriptibilă. Singur chirurgul și-a păstrat capul limpede și a reușit să ducă la bun sfîrșit această măcelărie. Cînd au luat fata de pe masa de operație, era încă vie și gemea și se zvîrcolea sub grozavele chinuiri, cărora fusese supusă. Nici odată nu mi-așî fi închipuit că un om poate fi atît de egoist, încît stă prefere să supuie ■pe o fiică iubită unei torturi îndrăcite, numai pentru a putea să o păstreze ,încă în viață pentru sine. Numai Grecii în tragedia lor, au putuit născoci pentru Prometeu un chin atît de grozav cum era acesta. Ei, aci egoismul unui tînăr a fost în stare să hărăzească unei fete frumoase și sensibile un chin pe care cei din vechime, îl închipuise ca fiind cel mai groaznic chiar pentru un bărbat un semizeu cum era Prometeu ! — Ei și fata,ce s’a făcut? — „Fata a murit după cîteva ore, în urma groaznicelor dureri ce suferise din cauza unui om la care nici nu ținea. — „Biata fată!" — „înainte de a’și da sufletul a avut cîteva momente de luciditate și l’a chemat lingă patul el zicîndui’I: „Ce roü ai făcut d-ta că nu m’ai lăsat în pace! Da,că nu mă cunoștea, acumia eram operată cu ajutorul cloroformului și sunt sigură că ași fi scăpat cu viața. Acuma uite, din cauză că am ținut ritmul să mă aî mai sigur pentru d-ta, acuma mor și mor fără să fiu măcar vinovată. D-ta m’aî omorît, dar eu, te e,rt! deși d-ta nu am ținut decît la corpul mieu, te art, și ÎR Urez să nu aî mustrări pe conștiință.“ Dupăț aceasta a oftat, a închis ochii și a murit.“ — „Biată fată nu merita moartea asta, intri adevăr sunt și tineri răi, foarte răi în egoismul lor. O fată n’ar fi fost în stare de asta cruzime.“ VASILE POP Mîine Răscoalele țărănești de IO AH APAȘI Știri artistice Joi 4 (17) Decembrie va avea loc în sala Liedertafel, o ședință de recitări dramatice dată de d-ra Ida Haide, cunoscuta dramaturgă germană. Aceste recitări vor avea loc în toate Joile și sunt recomandate pentru tinerimea școlară și universitară, fiind vorba în special de recitări clasice. AZI DUMINICA s’a pus în vînzare Amintiri de la Junimea din Iași cu un indice alfabetic al numelor proprii de GEORGE PANU Un splendid volum de 400 pagini, coperta ilustrată de Murnu. —3 left