Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)
1909-01-24 / nr. 1772
PUBLICITATEA» CONCEDATA EXCLUSIV «gsndeî de PuMlcitn» CAROL SCHULDER & C& BUCUREȘTI ■tr. Kunjeergerid IS—jrelfragQ» Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1» Sîmbătă 24 ianuarie 19611 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an ........ I*rf SS • Inul ..... *1. . • U Oleni ........ ■ » TELEFON 1 Direcțiunea No. 14S9 Capitală , 14110 Provincie și Străinătate No. 72140 A. P A R E ZI L N XC C TJ C E L E D X N XJ R M A ȘTI R I A L E N O P Ț EI OCCCCCOCvXCUCCCCCOCOCCOCCCCCCOOO Aromînii apărați în Camera turcească Un grup de fruntași aromîni, dintre cari cel din dreapta și deputatul aromîn Mișa. Ceilalți doi sunt d-niî N. Tacit și L. Duma. După cum au relatat telegramele noastre deputatul Mișa a ținut în Camera turcească un discurs prin care a apărat pe aromîni și a atacat în mod violent pe greci. Telegrame Serbia amenință cu război. UN NOU MEMORIU AL SERBIEI Belgrad, 22 Ianuarie. Corespondentul unui ziar străin a avut ■o convorbire cu ministrul Milovanovici, care i-a declarat următoarele: „Puteți să mă credeți că in Serba se riscă acum interese foarte mari. Peste cîteva zile vom trimite puterilor semnatare un memoriu prin care vom expune din nou, situația și cererile noastre. Despre conținutul acestui memoriu încă nu sunt,în măsură a mă putea pronunța, deoarece textul încă nu s'a stabilit pe deplin. Aserțiunile ziarelor germane insă,cum că cerem lucruri imposibile, în tot cazul nu sunt adevărate. Dacă la memoriul nostru nu vom primi un răspuns, prin care Să ni se garanteze independența pentru viitor, atunci noi miniștrii nici o secundă nu vom mai putea rămâne în țară. Vă declar în mod formal că cererile noastre sunt dictate de cele mai vitale interese ale țărei și nu sunt astfel formulate ca la prima ocazie să stămi la tocmeală pentru a le reduce. De aceste cereri depinde soarta Serbiei. Să nu credeți că modul de a judeca al poporului serbesc se va schimba de azi pe mline. Noi nu voim räzboiu, dar dacă așteptările noastre justificate nu se vor realiza, atunci catastrofa va fi inevitabilă. Pentru noi totul este un joc acum și de aceea trebue să ne apărăm punctul nostru de vedere. Mai bucuros vom pieri glorioși împreună cu țara noastră, decât să așteptăm o soartă rușinoasă“. RUSIA ȘI MEMORIUL SERBIEI Londra, 22 Ianuarie. — Ministerul de externe al Rusiei publică in ziarul „Times“ un comunicat relativ la memoriul adresat puterilor de către Serbia. In acest comunicat se spune că Rusia își declină orice răspundere in ce privește conținutul și tonul acelui memoriu. Deși Rusia este hotărâtă să apere la conferința balcanică interesele slavilor de la sud, ea totuși nu poate avea simpatie pentru acele elemente care încearcă să tulbure pacea. IN CHESTIA SCRISORII IMPARA. TULUI WILHELM '. Berlin, 22 ianuarie. — Cu privire la publicațiunea scriitorului Adolf Stein despre telegrama adresată președintelui Kruger de către împăratul Wilhelm înainte izbucnirea războiului anglo- bur: „National Zeitung" dă următoarele, amănunte. Telegrama a fost redactată de directorul coloniilor, Kaiser, și revăzută de baronul Marschal, care a mai modificat unele fraze ce i s-au părut prea energice. Textul a fost semnat apoi de împărat împreună cu miniștrii. Este cert însă că ideia telegramei a pornit de la împărat, dar nu de la ministrul afacerilor Străine. eșirea Italiei din pripla alianță Paris, 22 ianuarie. Se pare că există politiciani, cari cred că a sosit timpul ca Italia să iasă din tripla alianță. Ziarul „Le Matin" scrie că Italia joacă rolul de cenușereasă, în tripla alianță și că nici Bismarck n’a avut păreri favorabile despre Italia. Afară de aceasta este știut că Austria o înșală la orice ocazie. Roma,.22 Ianuarie.— Ziarul „Tribuna" respinge cu indignare aserțiunile ziarului francez „Le Matin spunînd că Italia nu trebue să-și caute interesele sale în Franța. . Atitudinea ziarului „Tribuna" care este organul ministrului-președinte Giolitti, produce mare senzație. Paris, 22 Ianuarie.—„Temps" vorbind de situația Italiei în Tripla Alianță, spune că Italia, nu e tocmai încîntată de această alianță, de care ea însă nu se va despărți, cu toate că In Italia există mai multe simpatii pentru puterile vestice. Acest fapt este un motiv mai mult pentru Franța ca să nu silească pe Italia să se separe de Tripla Alianță înainte de a fi sosit momentul oportun. SITUAȚIA LUI TITTONI Roma, 22 Ianuarie. — Ministrul președinte Giolitti a convocat pentru astăzi un consiliu de miniștri. Se va hotărî în acest consiliu dacă ministrul de externe Tittoni va mai rămînea sau nu la postul său. Consiliul de miniștri se va ocupa și cu chestiunea dizolvărei Camerei. IN CHESTIA ARESTĂRII LUI AZEV Paris,22 . Ianuarie. — Revoluționarii ruși, d’a ei se îndoesc că Azev ar fi fost arestat. In cazul acesta, dînșiî neapărat ar fi fost înștiințat de către agenții lor din Petersburg. Dacă Azev totuși a fost arestat, aceasta s’a făcut numai ca Azev să fie pus la adăpost și să nu cadă victimă sentinței de moarte a revoluționarilor. CONFIRMAREA ARESTAREI Petersburg, 22 Ianuarie. Azev a fost arestat aszi dimineață. El va fi trimis înaintea unui consiliu de războiu. Această știre a produs senzație în Dumă. CONVORBIRE CU SOȚIA LUI AZEV Paris, 22 Ianuarie. — Un ziar de azi anunță că Azev se află actualmente în Elveția. Soția lui care locuește la Paris, împreună cu cei doi copii ai săi, a fost vizitată de un ziarist. întrebată asupra soțului eî, dînsa a răspuns: Eu sunt o biată femee, și nu cunosc altă politică, decît aceasta, și arătă pe copilașii săi. DEMISIA CONTELUI NEHLIDOV Paris, 23 Ianuarie.Ambasadorul rus de aci, contele Nehlidov și atașatul militar contele Nozliv, au demisionat ambii. M mm si deceptia Bulgariei CUM COMENTEAZĂ PRESA BULGARA. — INTERVENȚIA RUSIEI Din brațele Austriei în ghiarele Rusiei Sofia, 22 Ianuarie. — Ziarul cel mai competent în ceea ce privește politica externă, Vecerna Poșta, publică astăzi un foarte important articol in care spune: „Ca măsură politică propunerea Rusiei, nu este o idee originală, iar ca măsură financiară ideea unui împrumut nu e ceva nou in procedeurile rusești. Se știe că Rusia a acordat un împrumut și Șahului, numai pentru a se putea, amesteca mai bine In afacerile Persiei. De altfel, exemple de această natură sunt destule în istoria colonială. înainte de ocuparea Egiptului, Anglia a încurcat și ea guvernul Kedmal in afaceri de împrumuturi. Tot așa a procedat și Franța cina a acordat împrumutul știut fostului sultan al Marocului, Abdel- Azis. Dacă însă guvernul actual, pun slăbiciunea și incapacitatea lui, a încurcat lucrurile atât de mult încit o altă eșire nu mai e cu putință, va trebui să acceptăm propunerea ce ni se face de la Petersburg. Suntem însă profund mirnid că Bulgaria nu a putut cu propriile ei puteri și prin inteligența diplomaților și conducătorilor săi, să iasă singură din încurcătura în care se aventurase cu alita siguranță și îndrăzneală. După prima atitudine a guvernului nu ne era permis să ne așteptăm la un deznodămint așa de puțin favorabil. . Amestecul chestiunilor politice cu cele financiare a dat totdeauna naștere la neînțelegeri și conflicte și Bulgaria nu voește să aibă asemenea conflicte cu Rusia.Din punctul de vedere politic, propunerea Rusiei va avea de efect că pentru moment ne va despărți de Austria, îndreptându-ne atențiunea înspre Rusia și aliatele ei. Ne ta teamă insă de impresia rea ce o va produce propunerea rusească în Turcia. Una din cauzele ostilitatei imperiului otoman față de noi a fost și credința că, mulțumită acțiunei panslaviștilor, Bulgaria va fi oricînd o uneltă a Rusiei și că, în urma unui ordin de la Petersburg, trupele bulgare pot, în tot momentul să năvălească în Turcia. Acum, după propunerea guvernului rusesc, s'au animat, din nou șansele unei înțelegeri sincere între ambele state balcanice“. BULGARIA POATE EXISTA FARA RUSIA Ziarul Reich se arată foarte favorabil soluțiunea data de propunerea rusă, conflictului. Pentru noi, propunerea Rusiei are o însemnătate decisivă. Bulgaria nu poate exista fără sprijinul efectiv al vreunia din marile Puteri, și a preferabil ca această putere să fie protectoarea de veacuri a Bulgariei. COROANĂ ȚARULUI, UMILIREA BULGARIEI Den, ziar rusofil, regretă că coroana țarului trebue plătită cu bani. Această răscumpărare va rămîne ca o pată veșnică asupra coroanei și asupra purtătorului ei. Dacă Rusia, ultima putere care ar fi putut tolera o umilire a Bulgariei, se resemnează ca Bulgaria să fie înjosită in așa fel nncit să-și cumpere cu bani neadunarea, atunci trebuie să recunoaștem că această condițiune rușinoasă era fatală. Ne vom resemna și noi și o vom accepta, dar vom face răspunzători pe incapabilii din guvern cari îi loc să aibă o atitudine bărbătească, sau angajat pe calea nedemnă a compensațiunilor, bănești. — D. UNGURII ATACAȚI DE UN FOST MINISTRU Veria, 22 Ianuarie. — Fostul ministru, doctorul Gessmann, din partidul creștinilor sociali, a zisă, atacând Ungaria în mod vehement. Dr. Gessmann a spus că Ungurii posedă un miros politic foarte fin și ștm că ce aduce ceasul nu aduce anul. Ei caută acum să ajungă prin președintele Justin la o înțelegere cu naționalitățile spre a-și întări astfel situația față de Austria. MOARTEA UNUI FOST MINISTRU AL BOEMIEI Praga, 22 Ianuarie,—Dr. %. Reschek, fostul ministru al Boemiei, care suferea de alienație mintală, a murit astăzi. M mm îi Entuziasmul plină răscoală armatei bulgare CSv -------- WRSZ ----- — Știri grave Budapesta, 22 Ianuarie. — „Pester Lloyd“ aduce astăzi nouă știri despre situația neliniștitoare din Macedonia și Albania, cari s'ar afla in plină revoltă. Numitul ziar spune că dușmănia mereu crescândă dintre naționalități și nemulțumirea generală a creat o situație mult mai tristă decit sub vechiul regim. * Salonic. 22 Ianuarie. — Știrile sosite din Debre, (Albania) sunt foarte neliniștitoare. Curentul reacționar va produce în curînd o revoltă generală. In fruntea mișcărei se află Prenk-Pașa, care a adresat o proclamație către poporul albanez, promițînd reînființarea vechiului regim. Alți șefi albanezi merg și mai departe, provocînd populația să nu recunoască pe actualul guvern. Situația devine tot mai îngrijitoare. __________ ÎMPĂRATUL GERMANIEI ȘI REGELE EDUARD Berlin, 22 Ianuarie. — împăratul Wilhelm, pentru a fi ce mai curtenitor față de regele Angliei, a invitat la Berlin pe Sir Gasser, intimul prieten al regelui Eduard. O DECLARAȚIE A PRIMULUI-MINISTRU BULGAR Sofia. 22 Ianuarie. — Aseară la orele 7, după ședința Camerei, membrii majoritatei parlamentare s'au întrunit la o consfătuire particulară împreună cu toți miniștrii afară de cei de războiu și finanțe. Primul ministru luînd cuvântul a dat lămuriri asupra situației create de propunerea Rusiei și apoi a adăugat: Guvernul bulgar nu face nici politică austrofilă nici politică rusofilă, ci o politică reală de apărare a intereselor Bulgariei. Azi interesele Rusiei, Austriei și Franței coincid cu ale noastre deci noi trebuie să ținem cu aceste trei puteri. Declarațiile primului - minis.membrii majoritățeji papilcamentare. — D. V D. TURCIA ȘI PROPUNEREA RUSIEI Londra, 22 ianuarie. — După ultimele telegrame din Constantinopol, propunerea Rusiei pare că întîmpină multă neîncredere din partea Turciei. Consiliul de miniștrii al Turciei va lua în discuție propunerea, cu toate acestea este foarte probabil că propunerea nu va fi primită fără modificări esențiale. Corespondentul din Constantinopol al ziarului Daily Mail anunță că după declarațiunile unui ministru turc, guvernul otoman nici măcar în principiu nu va consimți la propunerea Rusiei. Va fi deci necesar ca Rusia să-șî modifice condițiunile și să renunțe la interesul Bulgariei la o sumă de două ori mai mare decît cea prevăzută la început, căci, spre a putea obține un împrumut de 5 milioane lire, Bulgaria va trebui să contracteze un împrumut de cel puțin 6,7 milioane valoare nominală . — Situația la frontieră —* *t re Sofia, 22 ianuarie. — Trimisul special al ziarului „Vecerna Poșta“ comunică din Harmanli, unde se află mobilizate trupele, că mai mulți rezerviști popind ordinul de chemare, și-au părăsit miregele în ajunul nunții. Unul și-a lăsat pe tatăl său care era în agonie. Entuziasmul soldaților este așa de mare că ei declară că vor pleca singuri la graniță dacă nu vor fi trimiși mai curînd. Soldații câută toată ziua un cîntec războinic, din care vă comunic o strofă: „De ce să oftăm și să plîngem, cină putem pe dușmani să-i infringem? „Cine e fricos ca o fată să stea acasă, să toarcă să plingă și să se tinguiască". Infanteriștii nerăbdători să fie trimiși în fața dușmanului sau vrut să protesteze la ministerul de războiu că sunt ținuți pe loc. Telegrama lor a fost oprită. Acela? Ziar publică următoarea telegramă pe care a primit-o de la trei ofițeri: „Dacă se va plăti un singur ren despăgubire, se vor sfărîma de durere inimele tuturor rezerviștilor. Noi cari reprezentăm poporul și singele lui Assan și Simeon, vom primi cu bucurie ordinul de a ne sacrifica în frunte cu iubitul nostru tar. — D. SITUAȚIA SB AGRAVEAZA IN PERSIA Petersburg, 22 Ianuarie Din Teheran sosesc știri foarte neliniștitoare O răscoală generală este iminentă. Colonelul Linkoi a luat toate măsurile necesare. Orașul Teheran este cutreaza de patrule. O DESCOPERIRE IMPORTANTA Londra, 22 Ianuarie. — La Yetapalupk, in Mexic, unde se făceau săpături în scop științific, a fost găsit un schelet, fără cap, care ar fi o lungime de 2 m. 90. Un savant american a declarat că acest schelet reprezintă tipul adevărat al Tassei aztecă. UN SFAT AL REGELUI EDUARD CĂTRE SULTAN Frankfurt, 22 Ianuarie.— „Frankbater Zeitung“ află din Constantinopol că regele Eduard ar fi sfătuit pe șuiări să accepte propunerea Rusiei. O CAZARMA INCENDIATĂ — Mai multe victime — Constantinopol, 22 Ianuarie.—Un puternic incendiu a izbucnit azi dimineață la orele . In cazarma de cavalerie de lângă ambasda germană. Cazarma a fost nimicită; mai mulți soldați au pierit. DIN PARLAMENTUL AUSTRIAC Viena, 22 ianuarie — înainte de a se deschide ședința parlamentului, a avut loc o conferință a fruntașilor grupurilor politice, în care s'au dezaprobat scenele scandaloase petrecute în ședința de erî. Deschizîndu-se ședința, deputatul Mazaryk și-a putut continua în liniște discursul eäü. I ii Siili 11 Pil Ancona, 22 Ianuarie. —. Vaporul italian „Felinante“, care era să plece cu mărfuri spre Sicilia, a fost apucat sn port de un val uriaș și izbit de mal cu atîta putere, iu cit vaporul s’a sfărâmat cu desăvirșire. Treizeci și una de persoane din echipață au fost salvate. Vaporul e perdut; de asemenea, sînt pierdute și mărfurile dintr-’însus. RUSIA NU URMĂREȘTE FOLOASE CU PACIFICAREA BULGARIEI Petersburg, 22 Ianuarie. — Mai multe zare străine au comentat propunerea Rusiei. ..relativ la aplanarea conflictului dintre Turcia și Bulgaria,, în așa fel ca și cînd adevăratul scop al acestei intervenții nu ar fi stabilirea unei înțelegeri între acele state, ci mai mult satisfacerea intereselor proprii ale Rusiei, mai ales în chestiunea strîmtoarea Dardanelelor. Față de aceste comentarii, agenția telegrafică de act este autorizată a declara în modul cel mai energic că Rusia a făcut demersul numai în interesul păcei și nici de cum cu vreo intențiune ascunsă în privința Dardanelelor sau a altor scopuri politice. DIU «SEifsul Mimiül. Cetățeni cu livret! Da, de acum înainte oricare cetățean, ba oricare străin nu va mai putea umbla prin București fără a nu avea la el un carnet alb. Conductorul de tramway are dreptul să-l dea jos din vagon, birjarul poate refuza pe oricare client ce i se va părea mai agramia. Desigur că nu înțelegeți nimic, nici eu! D. dr. Botescu a luat această măsură strașnică a carnetelor de sănătate. Carnetele roșii sunt pentru bolnavii molipsitori, iar cele albe pentru oamenii sănătoși. Într’o cărticică de ajutor de primar ordonă birjarilor și tramvaiștilor să nu primească ba chiar să dea jos pe cei ce vor avea o figură deosebită și nu se vor putea ține bine pe picioare. Aflăm că simpaticul artist Brezeanu, celebrul Marion și alte persoane de elită în frunte cu nenea Iancu Brătescu vor convoca o întrunire moastră de protestare. — Auzi dum'le îmi zicea un vrednic părinte de familie să ne oprească a ne urca în birul taman cînd nu ne putem tine pe picioare! Păi a tunel de ce am măi da franeu birjarului? Anapoda măsură de higienă publică. Nu-i place tramvaistuluî mutrato, am uitat carnetul acasă te da, în blănci din vagon. Mai poftim de fă vr’um chef duminica la „Leul și cîrnatul“ doar Salvarea să te ducă acasă. Așa perora cetățeanul și avea puțintică dreptate. De ce adică nu s’ar ordona purtarea unei sgarde la gît? Să fie o sgardă artistică bătătoare la ochi și cucoanele ar primi imediat moda. Gîndește pe d-ile Botescu, la ideea mea; cînd aî de partizane damele, reușita e asigurată. Vox foemini, voz barbatis! vorba turcului! Stan Bolovani se află de asemenea la Nizza a vizitat pe d. general Barozzi pentru a-l examina și a-i aplica definitiv pansamentul la rana de la tîmplu. Se crede că victima are și o congestie pulmonară, deoarece în cădere și-a frint și o coastă. Sus: Generalul Barozzi. Jos: Piața Massena din Nisa, unde a avut loc accidentul de automobil După cum s'a văzut din telegramele noastre d. general Barozzi, fostul șef al statului Major, care se află la Nisa, a fost victima unui accident de automobil. D-sa coborînd din tramvaiu a fost lovit de automobilul generalului Meunier, și a căzut la pămînt în nesimțire. Doctorul Fourcaud i-a dat primele ajutoare într'o farmacie din ape» t>re, după aceasta victima a fost transportată la hotelul de Suede unde domiciliază. D. general dr. Demostene, care Cronicile „Dimineței (De la colaboratorii noștri speciali din Paris) MARINA MILITAM FRANCEZĂ t- Ideile amiralului Fournier — Dintre numeroasele întruniri se adună la aga pe fracțiuni din lumea pariziană, cea mai originală Întrunire este desigur cea a condeiului și a săbiei. — Odată pe lună scriitorii cari se interesează de mersul armatei și marinei militare, de ofițerii de uscat și de mare cari s’au dedat și literature, toți aceștia se întâlnesc în sălile de mâncaire ale cercului din. ...j’arvenue de l’Opera“. Președintele e întotdeauna un personagiu distins, — titularul e activ amiralul Fournier adeseaorî locul e ocupat de un militariim literat et cincjit. Acum două luni masa a fost prezidată de generalul Lacroix, eventualul generalisim Bine înțeles că s’au ridicat toasturi, s’au rostit discursuri, dar lipsite de banalitate. S’a format acolo o tradiție ca spre ședintele sau alt membru să profite de timpul cît se servesc casele pentru a vorbi despre un subiect oarecare, anunțat mai dinainte prin convocare. Subiectul poate fi discutat, contrazis, asistenții pot vorbi contra aducînd alte argumente caü pot cere lămuriri, dar trebue să spunem că © isi au a&ua> ;> drept. La ultima agapă a condeiului și a săbiei, amiralul Fournier, a rămas președinte pentru a ne putea vorbi de chestii ce i-au rămas scumpe, cu toate că acum n’ar mai avea nevoe a le discuta. Săbiî fie îngăduit a regreta că un astfel, de om e considerat prin lege prea bătrîn pjentru a mai putea îndeplini funcția sa de comandant. Amiralul nu numai că și-a păstrat toată verva sa, tot spiritul sau vioi, dar și fizionomia sa e tînără încă; nu-î lipsește nici un fir de păr, nici ut, dinte, abia barba de-l încărunțește. Oricine i-ar da numai 50 ani, pe cînd el are D8 dacă nu mă înșel. Subiectul conferinței sale a fost anunțat ca fiind privitor la misiunea ce regele George al Greciei era să-i încredințeze pentru reorganizarea flotei grecești, dar a vorbit despre afacerile din țara noastră. Ne-a spus multe lucruri serioase despre situația noastră ■ maritimă, iar despre Grecia lucruri amuzante. Ne vom ocupa de chestiunile ce ne privesc direct pe noi. íe Care poate fi astăzi rolul unei flote franceze ? Amiralul crede că în aceste timpuri cînd sînt atîtea torpile, fixe, torpiloare, submarine, nici o flotă nu poate opera în mările închise cum e marea Mînicei sau Mediterana. Vapoarele mari sunt în veia acestor mici vaporașe submarine cari le pot ataca și vătăma, căci deși nu sunt încă destul de perfecționate, pot lucra între malurile acelor mări toată întinderea lor. Franță prin Toulon, Bizert și Corsica poate face imposibilă evoluarea unei armate navale dușmane în Mediterana, deci cu drept cuvînt ea va fi stăpînă în canalul Mînecei și poate interzice cu desăvîrșire trecerea. Unită cu Anglia ea anihilează toate celelalte flote în această trecătoare diintre masa Nordului și oceanul Atlantic; din acest punct de vedere amiralul georig sceptic asupra valorei flotei germane. Experimentatul marinar nici nu înțelege cum pot constitui germanii o atare armată navală, cînd e condamnată a pieri în momentul cînd va voi să iasă din porturile sale pentru a se bate cu noi sau cu englezii. El e de părere că acțiunea lor e zadarnică pe acest tătrîm. Cei dintre noi cari fuseseră și el de părerea că cuirasatele nefolositoare erau fericiți auzind ,ca amiralul era de aceeași părere. Dar gîndul meu era cu totul altul. El negînd Germaniei putința de a se folosi o flotă mare, susține că Franța se poate folosi de o mare armată navală. Dacă Germania nu poate trimite flota eî din pricina torpiloarelor ce au distruge totul, Franța și Anglia au în fața lor infimbrul oceanelor mări, ce permite flotelor să evolueze în larg fără teama de submarine și torpile ce nu pot înainta atît de departe. Pe Imensul Ocean stăpînirea nuo poate avea decit flota mare, ce are forturi tigstru adăpostire, puncte de reazim și de aprovizionare în coloniile lor. Acele flote pentru a face lungi expediții trebuiesc să fie compuse de chimrasate mari, de vapoare uriașe. Franța e datoare, pentru trecutul sǎu, pentru coloniile sale din Antile și Guyana și de pe coastă occidentală a Africii, ca să aibă o flotă puternică, de vrea să păstreze acele domenii dobîndite cu atîta sînge generos și aur. Nu poate lăsa ca America și Englitera să fie singure stăpâne. Dar în mările închise stăpînite de noi, suntem și mai amenințați. In Mediterana, Spania, Italia, Anglia prin Malta și Egiptet, Grecia, Austria av ca și noi mijloace de a nimici orice flotă cu vase mari. N’avem deci nici un interes a întreține acolo escadre și nici în marea Municeî. Aceste ne-au fost spuse de amiralul Fournier timp de un ceas, fără ca timpul să ni se pară lung, atâta vorba lui a fost convingătoare. Ardeuing Dumanet Paris, 17 Ianuarie INIMILE SUVERANILOR MORȚI I îl biserică r Augustinilor din 8eț» Viena, după altarul capelei Lorellustrdildfiegstrato, se află o altă mică capelă, in ‘ ‘ ’ care se păstrează. In urne de argint, inimele suveranilor vechiului imperiu romano-german, cum și acele ale membrilor casei domnitoare austriace, până la părinții actualului împărat Franz Io reprezinti interiorul capelei ca urnele de argint.. O telegramă a corespondentului nostru din Viena ne-a comunicat că una din aceste urne, care conținea inima împăratului Franz I, ar fi fost furată. Interiorul Capelei din Viena In care se păstrează inimile suveranilor morți si. - 14/05 NUVELELE ..DIMINEȚEI** poezii Onorate Domnu w de IULIU C. SAVESCU Deșertând un sertar cu hîrtii vechi, am dat și de o scrisoare a răposatului poet Iuliu Săvescu, întovărășită de cîteva bucăți de versuri. Cred că ar fi interesant să public și scrisoarea nenorocitului poet, mort în mizerie și în uitare, precum și versurile trimise acum patrusprezece ani, versuri cari nu știu dacă au mai fost sau nu publicate. <7. M. Deși nu vă cunosc, totuși îndrăznesc a vă face cunoștința prin scris. Mă numesc Iulia C. Săvescu și sunt student. Eri m’am întilnit cu prietenul meu, Mircea C. Dimitriadi și discutând despre „Adevărul Literar a venit vorba și despre poezii și m’a sfătuit să colaborez, căci voi avea un dublu avantagiu, adică: „Adevărul“ fiind răspîndit se vor populariza și scrierile mele și al doilea ori ce poezie e plătită. Acesta fiind un argument puternic m’am decis a vă alătura cîteva poezii. Judecați-le și de le credeți meritorii de a fi plătite, vă rog să aveți buna-voința a răspunde aducătorului. Primiți, vă rog, Onorate Domn, încredințarea perfectei mele considerați a nî. Xnîiu O. Soveecu SPINZURATUR Tristă luna se arată De nori negri ’nconjuratăj Lingă putredul sicriu, * Adumbriți de vechea turlă* Urlădini a pustiiți VTlăi* .. •iii ■ La biserica din sat O Icoană a picat, " ; Chiar icoana lui Christos, Căci prin noaptea ’naltă, rece, " Blestemind Satana trece, șî e vorbă auzită, . . J. Că, sub piatra mucezicăt Stă de veacuri îngropat, Omul care întiia oară, A îndrăsnit și a vrut să moară Spânzurat.— De aceea’ntotdeauna, - ijidînd răsare, noaptea, luna. Urmărită de un nor, , Se aude prin tăcere, Un glas rece, care cere, Ajut FRAȚILOR ROMINI Frați românî din orice parte... Fii ai neamului latin, Voi, ce’n lume — avurățî parte, De un train de lacrimi Nu uitați c’acelaș sînge, ’ An ai Romei strănepoți Și că unul dacă plinge, Noi cu dînsul plîngem toți*Țineți sus a voastră frunte) Sub dureri nu vă plecați ■ Și, în ceasurile crunte, (*■ Nu uitați că suntem frați Dacă ’astăzi ne despartă ' O ursită fără rost, tg Mine poate-avea-vom parfei - Să fim iarăși ce-am fost. ”, Și strigați tn tot minutul-, „Ce se naște din Traian, I y „Cu va ști să poarte scutuet - „Nu se stinge, e Roman“si BANUL , Banul ultima instanță, -, Sentimentul înapoi, , Poezia in noroiu, t [1 Și ca ultimă speranță , Banul Tot e vis și amăgit^ și nimica priincios, Banul singur credincios. Deci, mai sus de orice simțire, • Banul!—< Am văzut destule Stele ' Și-am sorbit destul senin) Sufletu-mi ș’acum e plint' Dar, in ceasurile grele, S’a urcat mai sus de el. / REGINA MAB -"țWsgs . " - Regina visurilor, Mab, Mai mare nu e ca rubinul Dela turbanul de Nabab, Și e ușoară ca suspinul. Căruța ei, cum unii zic, E jumătate de aluni. Și caii praful cel mai mic. Și hățuri razele de lună, Un arțăgos și gros muscoiu,’, într’o livrea catifelată. Conduce numărul ei comata Regina fade răsturnați. 44 Și, ’fie ploaie, fie vini. Picior peste picior se dutc. Ca fulgul cade la pămînt. Și vise’n foi de mac aduce, Iar cină s’aude-vin bălăii . Ca de lăcustă, sau albină. Atunci se știe i’a sosit. La poartă, a viselor, regină, Ü Ea colfu rosti’și punea bruî. Să nu o calce în picioare. In mină ia un spic de griaj Și, cu un gest de vrăjitoare. Fecioarea se arat în visuri Ca un flacou frumos și dulce Și’n inimă îi lasă scris, La el cu gândul să se culce; î Flăcăului si zice: „vezi, •B' ' Cutare după tine plinge.. Și’n somnu’i pătimaș îl vext‘ Cum perina lu brațe stringe, și Soacrelor te zice iar. Că sunt bătute de-al lor ginerii Și babelor le face chiar Ponos cu nensurafii tinerici Băirtnil, — aproape seculari) Ce anii iși tîrăsc în bete, In visul Idr, cu fete mari Fac pocinog ca’n tinerețe,I Și pe săraci di pe avari , Deopotrivă, ii muncește, , Pe unii’î face oameni mari, De-averi pe alții jefuește; Iar popa vede necăjit, Cum preoteasa, in chilie. Cu dascălul afurisit, S’a pus pe chef și veseli&Toți muritorii ziua fac 1 ,... In contra eu dușmane plingeri, Copii singuri dorm și tac. Căci numai ei visează îngeri, IULIU O. SAVESCU Mline PROFETUL .HSSS ® j îl Ä.»