Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)
1909-01-26 / nr. 1774
ÍitfiíÍ 26 Ianuarie 1909 CRAIOVA Defilarea s’a făcut la dreptul bisericeî Mtaituireasa. Au defilat toate școlile secundare, gimnaziile și liceele, școala comercială inferioară și superioară, școala normală de învățători, apoi toate societățile filantropice și de ajutor, corporațiile tuturor meseriașilor, etc.. Apoi, a defilat armata în frunte cu batalionul de veterani, compus din 1000 de oameni, toți cu docsorații pe piept. După amiază au avut loc serbări la toate școlile secundare din oraș și la cazărmile mai multor regimente. La regimentul 9 artilerie a avut loc și o reprezentație teatrală, de asemenea și la gimnaziul militar. D. genial Gigurtu a vizitat, toate serbările. — Xam. le conservator democrat și liberal. Retragerea s'a făcut în ordine perfectă și în mare entuziasm. Poliția și-a făcut de astă dată datoria pe deplin. — Dan. Reprezentația de gală de la Teatrul National a fost splendidă. ©. Gane, primarul orașului a rostit un frumos discurs ocazionaal. Publicul a ascultat In picioare imnurile nationale, executate de corul mitropolitan, cari stârnit un emtusiaam general. Celelalte părți ale programului au avut de asemenea o bună reufiita r r Ban TURCEA ! ori mare pompă s'a sărbătorit Unirea principatelor. Dimineața a avut loc un tedeum la catedrală, la care au asistat armata,’ școlile, autoritățile civile și militare, după care a urmat defilarea, primită de d. Colonel Șendrea. El și’iî liceului, cu muzica in frunte, s’au strîns în jurul Satuei lui Mircea și au jucat Hora Unitei.. După amiazî a avut loc un matipeu școlar în sala Arvazian; a agistat un public numeros. D. Timuș, directorul liceului a vorbit despre Earîpa Principatelor. D-na Mascații, profesoară, a arătat însemnătii^a zilei de alti. Au urmat dansuri și jocuri gimnastice. Elevele externe aluitil au jucat comedia „Arvinte gi Peperea*". Primăria dă concursul său societatei muzicale „Doina“, care dă asigueară o reprezentație. De asemenea corpul didactic dă un bal invocarea izlei. ~ in retragere cu torțe.—Csrbu. S..VILCEA dimineață s’a oficiat un Tedetim la biserica locală, apoi a urîfeat defilarea. țin orele 12, autoritățile și societățile cu drapele în frunte, s’au înărinat în salonul prefecturei. Sa scăut șampanie și s’au ridicat toasturi. Au vorbit d-nif. colonel Cantea. Epure, primar, Vasiliu, președintele itriilijinalului. Zugrăvescu, deputat, uvezeatru, avocat, Chirițescu, regizor școlar, Langier, președintele Corporației meseriașilor și protoere Răutu. D. prefect Slăvescu a răspuns fiecăruia în parte și a ținut și C.La o cuvîntare. La orele 3 p. m., la teatrul Adrian, d. Eliodor Constantinescu, directorul gimnaziului și d. Epure, pictonț, au vorbit despre viața domnitorului CuKa și despre oamenii mari ,cari au realizat Unirea. I . Elevii școalelor au recitat poezii patriotice. Seara a avut loc retragere cu torie *9 mare entuziasm—La?, PLOEȘÎÎ !? Seară a fost o retragere cu facle $8 diferite străzi s ale orașului, în frupte cu muzicile regimentelor 7 Prahova și 32 Mircea și un pluton de 20 soldați din a 8-a garnizoană. lAzi, la 9 dimineața a avut loc serbarea anunțată la școala secundară de fete. La 10 și jumătate la biserica catedrală Sf. Ioan s’a oficiat un Te- Deum de către preotul Ioniță Văileanu, protoereul județului, înconjurat de ținia, multi preoți din oraș. ț . Au asistat autoritățile civile,_ După Te-Deum s’a făcut defilarea fețelor pe bulevard, în risteința B-lui general Colastru. După amiază, la orale S, a avut loc o serbare jia ,școala profesională de fete. D-na Mitriș Șicoiari, proifet axă, a ținut o conferință, arătînd însemnătatea zilei. . » . • La toate școlile primare traS făcut serbări ocazionale. Elevii liceului și l? școalei comerciale aiu dat o serbare la 3 d. a. |neala teatrului Cooperativa. Seara, la 8 și jumăteti au dat o două serbare cu un program ales și pariat. D. St. Giurgescu, profesor, a ținut o cuvîntare ocazională pentru comemorarea zilei. O retragere cu forțe s’a făcut și pfuă seară. — Slavăr. CORABIA " Corabia, 24 ian.— la orele Î0 dimineața, s'a oficiat la biserica catedrală un Te-deum în prezența autorităților civile și militare, a elevilor diferitelor șCoale, a veteranilor și a unui numeros public. £,ana 11 a avut loc șierbare în localul școalei de băeți No. 1. A vorbit d. Al. Georgescu, directorul școalei, despre las^mătufia „lini. nl" apoi d. primar Nicolaescu. ”"Au urmat declamații și coruri. E’a reprezentat o piesă ocazională In ătmită de dna Utî* C«o«til Beacu, directoarea școalei de fete. I așul a fost frumos pavoazat BRAILA V. Cu o deosebită solemnitate s'a sărbătorit astăzi în localitate aniversarea spirul principatelor, întregul oraș e pavoazat cu steaguri tricolore. Dimineața, încă de la orele 9, o parte din armată, formată în linie, a ocupat aproape întreaga stradă Regală. La orele 10 și jumătate a început să se oficieze un Tedeum la biserica catolică Sf. Nicolae, la care a a azistat foarte multă lume, printre care am putut remarca pe toți șefii autorităților orașului. O companie de geniu, comandată de căpitanul Știrbei, în fața bisericei, a dat onorurile cuvenite. După terminarea ceremoniei religioase protoereții. Constantinescu a rostit o prea frumoasă cuvîntare, între altele d-sa a avut o fericită comparație, arattnd că ziua de astăzi, care se sărbătorește pentru a 50-a oară, este:“ pentru toti acei ce simt romînește. Crăciunul national, iar Mîntuitorul este Alexandru Ioan Cuza. Cuvântarea a produs asupra auditorului o vie impresie. La 11 și jumătate Tedeumul a luat sfîrșit, când regimentul 3 de artilerie a tras 21 salve de tunuri. întregul cortegiu, la urmă, a plecat pe strada Regală, unde se aflau corpurile de trupă și unde s’a primit defilarea. La orele 23. a, s’a început o serbare școlară cu următorul program: Imnul regal executat de elevii liceului „Bălcescu", o cuvîntare ocazională tinută de d. D. I. Dogaru, directorul liceului, tratînd despre Unirea principatelor și domnia lui Alexandru Cuza. Au urmat mai multe cîntece și jocuri nationale, iar încheerea a facut-o o piesă alegorică „Unirea“, jucată de elevi și eleve a școlilor primare din localitate. După serbare elevii liceului, la orele 6 seara, au parcurs întregul plsa. La sjiiitele muzicei si cu facle, fsi. CARACAL Azi, la ora 1 jumătate s’a oficiat un Te-Deum la biserica sf. Treime de protoereul Florescu și întreg clerul, în asistența autorităților administrative, militare și a tuturor persoanelor oficiale. După Te-Deum, prefectul Cristide și d. colonel Claudian au trecut trupele în revistă, apoi trupele, sub comnanda d-lui colonel Mironescu, cu muzica în frunte și în coloană, au defilat înaintea comandantului garnizoanei și a prefectului. La ora 2 și jumătate d. a. a început serbarea la teatrul Național. Corul garnizoanei a intonat imnul regal. A vorbit apoi de profesor Leon Grigorescu cu un patriotism cald despre actele lui Cuza și Kogilniceanu. Au urmat jocuri distractive si nationale. Seara, muzica regimentului 19 Romanațic împărțită în două echipe, a cîntat în mai multe părți ale orașului. A urmat apoi o retragere cu torțe. La teatru s’a dat o reprezentație de gală. R.SARAT Hih. R.-SARAT, 24 ianuarie.— Eri a avut loc la Teatrul comunal o reprezentație școlară- Seara s’a făcut o retragere cu torțe și cu muzica de către regimentul local- Azi dimineața s’a oficiat la biserică un „Tedeum“. A urmat apoi defilarea trupei. Serbări entuziaste au înfrumusețat această zi importantă. SLATINA Grig. Azi dimineață la ora 10, s’a oficiat un „Te-deum“ în prezența autorităților civile și militare. O companie de soldați, cu drapel și mazică a dat onorurile militare și a făcut defilarea, după ceremonie. Preotul Pascal a ținut o cuvîntare după amvon. D. locot. colonel Dimitriu a ținut de asemenea o cuvîntare, vorbind trupei despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie. Colegiul format după terminarea serviciului divin a parcurs străzile orașului și s-a oprit In fața primăriei, unde s’au jucat hora unire și alte dansuri naționale de către soldații regimentului, întregul oraș a asistat la acesite serbări comemorative După amiază, s’a dat o serbare la Monte Carlo. D. Munteanu, directorul gimnaziului, a ținut o conferință arătînd cum și-a făcut loc ideea unirea, actul lui Vodă Cuza și importanța lui pentru xomunî. Corul gimnaziului a cîntat bucăți patriotice. Elevii au jucat apoi piesa „Roată și Unirea“. Au urmat dansuri și diferite exerciții executate de elevi. / ’ .&£. Cor. Iată rezumatul conferinței ținută azi de d. Pompiliu Pîrvescu, profesor la gimnaziu. Sărbătorile naționale au o importanță deosebită în educația sanui popor. Ii întrețin vigoarea și-i pregătesc puterile pentru luptele viitoare, însemnătatea unei sărbători naționale trebuie s-o iprețuiască mai ales un popor mic deoarece cultul faptelor memorabile Îl ajută la realizarea visurilor de stat mare. Ziua de azi are o dublă importanță, ea reamintește două fapte mari: Unirea Principatelor și convocarea celui dinții parlament al României. Cine tine seamă că fără Unire nu s’ar fi putut albătui viața de azi a statului’ nostru și cine mai are în vedere greutatea cu care s’a adus la îndeplinire. In istoria omenirii, atari fapte, acela poate înțelege însemnătatea ce o are ziua de azi. Pentru o minte obicinuită cu ideile vremurilor de azi e cam ciudat cum au putut trăi abia timp despărțite Muntenia și Moldova. Conștiință națională există și în sec. XVI. Piedica a fost concepția despre stat din vremea aceia. Dinastiile domnitoare erau prea legate de existența unui stat și împiedicau formarea de state unitare. Pentru întîia oară și-au manifestat romînii dorul pentru Unire în vremea regulamentului organic. Dar ideia de Unire a fost dela început împreunată cu altă idee: aducerea unui domnitor străin. Dacă la 1859 s'a ales domnitorul Cuza, acesta a avut totdeauna intenția să abdice în favoarea unui prinț străin. Dar sărbătorile naționale nu le sărbăm cum ar trebui și dovada , de vigoare, o dă un popor tocmai prin felul, cum își serbeează acele zile. Iri menente de astea ar trebui să fie de față și frații noștri înstrăinat! deci să nu-I uităm. Numai luând parte și ele’ar putea pune temei Rațiunii noastre viitoare romlnimii întregi. Exemple din istoria universală ne arată ce folos trage un popor din astfel de sărbători. Grecii, fără Jocuirile Olimpice, m'ar fi scăpat de perși, iar Europa n’ar fi azi stăpîna lumii. Tot așa polonii se organizează cu ocazia unor sărbători la cari iau parte toți din toate părțile. Așa ceva ne-ar trebui și nouă și atunci frumusețea zilei acesteia ar fi deplină. Dar aceasta să rămîie în Sarcina celor mai tineri decît noi. Noi să ne mulțumim să pregătim vremurile acelea, nouă. Și oratorul încheie cuvîntarea strigînd: Trăiască regele nostru, dinastia și trăiască România!... nimfa MARAȘEȘTI Aseară la ora 8, s'a organizat o manifestație la bustul lui Cuza- Vodă, din inițiativa mai multor săteni. “In frunte cu" locuiitorul Maximilian Otpariic, funcționar la fabrica de produse din GALARAȘI Azi la orele. 10 dimineața s’a oficiat un Te-deum la biserica Sf. Nicolae, după care elevii gimnaziului au jucat „Hora Unire!“ In piața din fata bisericii. Ia 2 după amiaza s’a dat o serbare a sala Curțea cu jurată, unde a vorbit d. Constantinescu, directorul gimnaziului, precum și d. profesor Panciu despre Unire. Au urmat apoi opruri, dansuri da teatru, întocmai după programul anunțat, BUZĂU Aseară armata a făcut o retragere cu torțe și în strada Mare s’a jucat „Hora Unirea“. Azi s-a oficiat la episcopie un Te-deum, la care au asistat autoritățile civile și militare, apoi toate școalele, societățile cu drapelele înviunnte și regimentele 8 infanterie și 7 artilerie au defilat. După amiază în sala „Moldavia“ a avut loc o mare serbare școlară, dată de elevii tuturor școalelor publice și particulare ,după care a urmat conferința, d-lui G. Rășcanu, profesor, despre „Haiic“. Miilte școala israelită va da o serbare în sala teatrului „Moldavia“.— Sandu C..LUNG Aseară a avut loc o retragere cu torțe Azi dimineață s’a oficiat un Tedeum la biserica Dommescu, la care au luat parte toate școlile cu drapele. La catedrală s’a oficiat un alt Te-deum, în prezența autorităților, elevilor și armatei. Defilarea s’a făcut în fața statuii lui Negru-Vodă, unde un normalist a rostit o cuvîntare ocazională. Elivii, acompaniați de muzica militară, au cîntat și jucat „Hora Unirea” pe străzi. După amiază a fost o serbare militară la cazarmă, iar între orele 4 și 7 seara o mare serbare școlară la cercul militar, cu cîntece, recitări și teatru. D. profesor Mușetescu a ținut o interesantă cuvîntare ocazională. Orașul a fost pavoazat.Col. PITEȘTI Astă-seară la, orele 8 jumătate școalele secundare din oraș, liceul, școala comercială,, de meserii și profesionale ,dte fete, au serbat Unirea prin. cântece și declamații, tpsiga „Universala”. P. Ghimpa, directorul liceului.a mice. Manifestanții, compuși din săteni și sătence, împreună cu muzica au pornit de la primărie, unde manifestația s’a organizat, parcurgînd cu . Dacie aprinse bulev. Carol I, și s’a oprit la bustul lui Cuza, în piața compunei, unde s'a datat cîntece naționale și s'a jucat Hora Unirea. Azi a sosit cu trenul de 8 dimineața, din Focșani, cercul studențesc putnean și împreună cu corpul profesoral și micii doronanți, echipați militărește, cum și societatea plugarilor din Mărășești-Micorești, au pornit de la școală la biserica parohială Adormirea Maipei Domnului și după oficiarea serviciului divini, s’au reîntors tot în ordinea în care au venit la bustul lui Cuza, unde au depus o frumoasă coroană de flori naturale. Cel dinții a vorbit dirigintele școalei din localitate, d. Postescu, arătând importanța acestei serbări de 50 ani. BOTOȘANI Aniversarea Unirea a fost sărbătorită la noi cu un entusiazm deosebit. Dimineața s'a oficiat un Tedeum la catedrală, la care au luat parte toate autoritățile civile, militare și școlare, după care a avut loc defilarea trupelor. Corpul profesoral, liceul, externatul, școala de meserii au dat serbărei o importanță extraordinară prin un festival național dat în sala Popovici. Vasta sală a teatrului gemea de lume din toate straturile. In mijlocul umul entusiazm de nedescris s’a jucat de către elevii liceului piesa „Argerea lui Cuza ca domnitor“, după care a urmat o admirabilă conferință a profesorului Cozmoc, corurile mixte ale liceului, externatului, corul școalei de meserii, orchestra liceului, corul batalionului 8 vânători, și „Visul Remimei“, piesa alegorica jucată de elevele externatului. Entusiazmul a fost indescriptibil și munca profesorilor și elevelor deasupra oricărei laude. Seara, orașul a fost iluminat și mare afluență de lume pe străzi. Albu PIATRA N Aniversarea Unirei și serbat cu entusiazm la toate școlile și în piața primăriei. La orele 4 s’a format un impozant cortegiu care, cu muzica în frunte, a pornit la locuința prințesei Cuza, căreia îî s’a făcut o grandioasă manifestație. Elevii au cîntat și jucat „Hora Unirea“ Prințesa a apărut la geam. Primarul Nicu Ioamiu a rostit o mișcătoare alocuțiune. Principesa a mulțumit plingînd și strigând: „Trăiască Romînia“, în strigătele și ovațiumile manifestanților. Seara, s'a făcut o retragere cu torțe.—Coresp. DRAGASANI Serbarea de 50 ani de la Unirea principatelor s’a sărbătorit t o localitate cu o deosebită solemnitate, în modul următor: La ora 10 luni, s’a oficiat în biserica catedrala un Te-deum, la care răspunsurile au fost date de corul militar. A fi asistat toate autoritățile civile și militare. Un numeros public, corpul didactic cu elevii și elevele școalelor primare, corporația meseriilor unite cu drapel, societatea „Unirea comercială“ cu drapel și batalionul local. După oficiarea te-deumului a avut loc defilarea trupei în fața d-lui maior Papazolescu Ion, apoi a urmat o recepție în salonul primăriei. La ora 2.30 a avut loc în salonul cel mare al primăriei mai multe producțiuni școlare și militare. A vorbit d. Marinescu Ulie, instituor și după d-sa vorbește d. maior Papasolescu. D-sa afară cuip s’a făcut Unirea principatelor, sub scurta domnie a lui Cuza-Vodă Apoi au urmat dansuri naționael și Hora unirea, jucată în fața primăriei de tot ce orașul are mai distins și de poporul adunat. După terminarea horei a vorbit pr. M. Nicolaescu. Seara s’a făcut o retragere cu torțe. 3111 CRIZA AUSTRO-UNGARĂ D Iulius Justic și d-rul Weiskirschner, președinții celor două parlamente, cari au fost consultați de Frantz-Iosef asupra crizei tinat o entuziastă cuvântare, arătînd meritele lui Alex. Ion Cuza. Apoi societatea „Dorul“ a cîntat mai multe cîntece. După aceea toți cetățenii, în frunte cu muzicile și «întind „Deșteaptăte Romíne“. S’au dus în centrul orașului, de unde imaniifestanții s’au răspâiidit ln liniște. Pur. Azi, dimineață, la orele 8, s’a oficiat un Te-deum la templul coral la care au asistat toate autoritățile civile și militare. Tot dimineață, la școlile primare și la școala comercială izraelită s’a ținut cite o conferință în care s’a arătat importanța zilei de azi. La școala comercială a vorbit d. G. Munteanu, directorul școalai superioare de comerț, și la școala primară de Eugen Rămureanu, directorul școalei primare izraelite No. 1. La orele 8 jurai, s’a săvîrșit un Te-deum la catedrală, unde au asistat autoritățile civile și militare și următoarele societăți din localitate: „Liga culturală“, „a funcționarilor comerciali,“ „MoMovan” „Artelor“, „M’aimonide“, „Branși-ilor“, „Corporațiilor”, „Alinarea“, „Cercul comercial“, „Meseriașii izraeliți“, „Atelierul gării“, „Fraterna“ și „Dorobanților“. Onorurile militare au fost date de către detașamente din următoarele arme: vînători, regimentul 11 Siret, pionieri, artilerie, cavalerie și trenuri. După terminarea serviciului divin a luat cuvîntul episcopul Pimen. Sfinția sa a vorbit despre marele act al Unirei(A făcuit o impresie curioasă că episcopul n’a pomenit de fel numele lui Cuza). După aceasta d. general Constantinescu a trecut în revistă trupele și în urmă s’a format o procesiune care s’a dus la bustul Iun Koșalmceanu. In jurul bustului s’au așezat drapele tricolore și la stînga lui o tribună pe care au luat loc autoritățile civile și militare și invitați. Aci a vorbit de primar Petrovici care a arătat ce rol mare a jucat Kogălniceanu pentru consolidarea României, marele geniu politic al lui Kogălniceanu, inzistând și asupra tuturor celorlalte ramuri de activitate în cari s’au manifestat el- A amintit despre marile lui însușiri ca gazetar, ca om de litere și orator de forță, trăgînd concluzia că în mare parte se datorește lui Kogălniceanu împlinirea celui mai mare vis al romînilor, adică unirea celor două țări surori. A fost apoi un istoric al întregii mișcări care a precedat Unirea și a spus că activitățile tuturor au culminat în epoca marelui bărbat de stat Kogălniceanu și în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. După d. Petrovici a luat cuvântul d. colonel Cocorăscu, șeful statului major al corpului II de armată. D-sa a făcut de asemenea un istoric al marilor evenimente cari au avut de rezultat unirea Munteniei cu Moldova și a arătat că, deși Înaintea lui Cuza, Domnii Moldovei și al Munteniei au dus războae tunul înpotriva celuilalt nici unul din, el n'a izbutit să devie Domn al celor două teritorii surori. Singurul Alexandru Ioan Cuza a izbutit să realizeze visul romînilor. Ziua în care s'a săvârșit Unirea este de cea mai mare importanță pentru istoria neamului nostru pentru că, din acea zi a decurs istoria războiului pentru independență, din acea zi a decurs regatul român și tot ziua Unirii va fi aceea care va servi de izvor îndepărtat pentru realizarea imperiului roman. Hotarele de azi ale țarei noastre nu sunt cele firești, toată suflarea românească trebue să tindă ca adevăratele hotare ale țării romînești să fie Nistrul, Tisca și marea, între cari să se cuprindă tot ce e român. Intru îndeplinirea acestui ideal d. colonel ,Cocorescu adresează entuziaste cuvinte tineretului român. După aceasta a urmat defilarea, pe care a primit-o, d. general Constantinescu înconjurat de toate autoritățile civile și militare. Intil au defilat societățile cu drapelele lor, apoi școlile dintre cari s'a distins liceul și armata.După aceasta societățile, mare parte dintre elevii liceului și o mare .Rime de cetățeni au format o procesiune cari s’a îndreptat spre școala Cuza-Vodă unde se află un mic și foarte modest bust al domnitorului, care a săvîrșit sparele act al Unirii țărilor surori. Aci, de pe bulevardul școalei, au ținut cuvântări studenții universitari Gheorghe Boicău și Ștefan Oprișanu și secretarul Ligei culturale. După aceea muzica militară va condus procesiunea c are a început tora Unirii și toată azisitenta s’a prins intr’o horă moastră. S’au cîntat diverse cîntece nanaționale și in sunetul lor, procesiunea s'a îndreptat, spre oraș. Fa viî liceului au depus asta o coroană pe bustul lui Mihail Kogălniceanu și cel al lui Alexandru Cuza și au trimis o coroană la Ruginoasa. La orele 3 d. a. a început la teatrul Papadopol o serbare in onoarea zilei de azi. Serbarea a început cu Imnul regal. D. prof. Grigore Forțu a ținut o cuvintare despre importanța zilei de 24 Ianuarie și însemnătatea ei pentru romînism. Apoi corurile au executat „Paza Dunării", „Hora Unirei", „Toamna" „Somnoroase păsărele", o bucată din „Emani" și în sfîrșit piesa „Pe vremea Unirii“, poamă scenică în 6 episoade de d. profesor Const. Calwuschi. " Seara n’a făcut o retragere cu torțe și orașul a fost iluminat.— Ham. BACAU Dimineața s’a oficiat un Te-deum la biserica catedrală, la care au asistat toate autoritățile civile și militare, toate școliile din oraș și corpul profesorilor. La orele 12 trupele au defilat, în fața statuei lui Kogălniceanu, în ipate gbnta d-lor prefecți Vlaicu, general Aslan și corpul ofițeresc. La orele 2 d. a. s’a început serbarea la Ateneu. Sala e neîncăpătoare pentru imensul public ce a venit să asiste. Profesorul Moraru vorbește de Uniră. Muzica militară a excelat in executarea diferielor arii, nationale. Corul liceului, condus de profesorul Borș, dută imnul regal, t>e care l’a ascultat asistenta în picioare. S’au mai recitat de elevii diferitelor școli foarte bine și frumos poezii ocazionale și dialoguri relative la Unirea. Au fost mult aplaudate școalele No. 2 de fete, No. 1 și 2 de bâețî. Școala No. 1 de fete a reprezentat un splendid tablou alegoric al Unirei. La orele 5 luni serbarea s’a terminat.— Viorel. GIURGIU Astăzi la orele 10, toate școalele,Societățile și armata s’au întrunit la biserica catedrala. La ora 10 jumătate, preotul N. PoDiara, a ciudat un Te-Deum. S’au tras 21 de salve de tunuri de pe vaporul „Domnița Florica“. Defilarea a fost primită de d. general Capitanovici, comandantul garnizoanei, de prefetul județului, d. N. Poenaru și de persoanele oficiale. La orele 11 defilarea s’a terminat. D. N Bălăescu, deputat, a ținut o carturare, îndată după terminarea serviciului divin. După amiază au avut loc serbări populare, distracții și jocuri nationale— idem, cat Hora Unirei împrejurul statuei lui Heliade, în grădina publică. La ora 2, la sala coeretiței de arme a fost o serbare școlară. S’au reprezentat mai multe tablouri alegorice, iar d-na Radian, institutoare, a ținut o conferință ocazională. La ora 9 a sosit cu trenul in localitate d. Theodoru, secretar general al ministeruilui de culte, care a tinut o conferință. După aceia școalele au reprezentat mai multe piese ocazionale, intre cari „Visul României", „O noapte în Carpați", și au executat dansuri naționale. Elevii școalei militare anul I și II au executat bucăți muzical instrumentale. A asistat un public imens. Serbarea s’a terminat la ora 1. FOCȘANI VASLUI BIHLAD Coresu. Dimineața la orele 9 s’a oficiat la catedrala Sf. Ion un Teremi, de către protoereul Bontea în prezența asHcritătior civile și militare, in frunte cu d-nii prefect Panaitescu și general Zossima. A avut loc apoi defilarea tuturor trupelor garnizoanei și elevilor liceului. După amiază a avut loc în sala de solemnități a liceului Unirea, o serbare cu un bogat program. S’a fi ținut discursuri patriotice și entuziaste de către directorul .. Iordănescu și monahul Antonie Focșăneanul de la muntele Athos, care a anostit un discurs pe care-l pregătise acum 60 de ani, cu ocaziunea trecerea lui Vodă Cuza prin Focșani. Discursul a stârnit un entuismam general prin fondul și claritatea sa. Au urmat apoi cântece corale și de orchestră executată de elevi sub conducerea d-lor I. Nanulescu, profesor de muzică și foram, maeștrii orchestrei, precum și dansuri naționale conduse de d. Copcescu, profesor de gimnnastică. S’a reprezentat și o piesă teatrală cu fond patriotic. A asistat un public imens. Seara a avut loc o retragere cu torțe.Radu Sărbătoarea Unirei a urmat conform programului anunțat în „Dimineața“. S’a oficiat un tedeum la catedrală, în fața autorităților civile și militare. Școlile societățile și veteranii au jucat Hora Unirei în piața palatului. După amiază în amfiteatrul gimnaziului au vorbit d-nii Mitescu, directorul gimnaziului, și Vasile Sassu, deputat. Au urmat cîntece și jocuri naționale. Corul a excelat, precum și declamat fiUmilel soldaților bacalauriați. Seara s’a dat un bal la palat. Orașul a fost iluminat.Neptun. Ziua de 24 Ianuarie s’a serbat aci întocmai după programul aanuntat. După terminarea serbărei dela liceu, normaliștii și liceenii au pornit în corpore, cintind imnuri patriotice, spre piața Domnească, unde au jucat hora uirei. In oraș mare însuflețire. Seara edificiile publice au fost iluminate, găte de ura. La ora 9 jum. trupele au plecat spre căzărmi. Un girup de 30 persoane vor pleca dimineața la Ruginoasa la mormîntul marelui Domnitor spre a lua parte la serbarea ce va avea loc acolo.—Viorel cel mmm Comemorarea jubileului de 50 ani de la unire s’a serbat in modul următor: La ora 10 jumătate s’a oficiat un Te-Deum în catedrala locală, la care sînt prezente toate autoritățile civile și militare și trupele din garnizoană. După Te-Deum a avut loc revista și defilarea tâmpelor. După amiazi la orele 2 jum. se vor ținea în sala regimentului 35 Matei Basarab, diferite cuvîntări asupra însemnătății acestei zile de d. profesor St. Niculescu și preotul I. Țîncoca precum și diferite productiuni teatrale și muzicale de către elevii școalelor primare și trupele din garnizoană. T SEVERIN Ziua de 24 Ianuarie s’a serbat cu deosebită solemnitate In orașul nostru. La orele 10 jum. a. m. s’a oficiat un Te-Deum la biserica Grecescu, în fața autorităților civile și militare, corporațiilor și societăților din localitate. După terminarea serviciului divin, la orele 11 juni. a avut loc procesiunea in ordinea următoare: armata, școlile, corporațiile, societățile, persoanele oficiale cum și întregul public asistent, parcurgînd bulevardul Carol, cu muzica în frunte pînă în poarta diviziei unde s’a primit defilarea. La clubul militar s’a ținut o cuvîntare patriotică, arătîndu-se importanța zilei, după care muzica a intonat imnul regal. Serbări. — Societatea de lectură a școalei comerciale din acest oraș a dat înseara de 24 Ianuarie în salonul Apolo o serbare, reprezentînd cu elevii școalei cîteva piese de teatru după care a urmat dans. In comuna Strehaia s’a dat o frumoasă serbare școlară In seara zilei de 24 Ianuarie, în localul I școalei, al cărei beneficiu se va întrebuința pentru fondul cantinei școlare ce se va înființa acolo. — II. CONSTANȚA întreg orașul inimos pavoazat, de asemenea toate edificiile publice precum și casele particulare. Revărsatul zilei a fost salutat cu 21 lovituri de tun. La orele 10 și ju m. a. m. s-a oficiat la biserica Catedrală un serviciu religios de către protoereul județului economul Ion Grigorescu, asistat de întregul cler din localitate. Au luat parte toate autoritățile civile și militare, societățile cu drapelele, școlile, trupele din garnizoană, etc. După terminarea serviciului religios, d. generali Culcer a primit defilarea trupelor. In sala Elpis, a avut loc o serbare școlară, dată de toate școlile primare și secundare-A asistat un public numeros, și serbarea a reușit de minune, în special presa Unirea Principatelor a fost jucată de micii artiști cu o deosebită artă și însuflețire. La regimentul 34 Constanța, a avut loc o serbare militară din inițiativa soldaților bacalaureați. Au avut loc producțiuni muzicale, recitări, gimnastică precum și conferința asupra însemnătății zilei de azi. La orele 8 a avut loc retragere cu torțe și muzică, întreg orașul e luminat, portul precum și vapoarele de asemenea luminate, întreaga populație se află în piața Independenței, circulația se face cu anevoe. Animația este foarte mare, publicul pînă pe la orele 12, tot mai circula prin piață. Timpul e admirabil, de parecă ar fi primavară. In afară de aceste serbări, au mai avut loc: La orele 9 și jumătate a fost o serată dansantă la cercul militar, la care au luat parte invitații obicinuiți e cercului. Doamnele au fost un costum național. Tot la orele 9, a avut loc o ■conferință și sala Edpls, ținută de d. b. Timiraș, perceptorul orașului, asupra aniversărei de 50 ani de la Unirea principatelor. Această conferință a fost patronată de cercul funcționarilor publici din Constanța, care a dat concursul, precum și institutul de domnișoare de sub direcțiunea d-nei Luisa Anghele Festivalul s’a terminat la orele 11, pleclnd fiecare cu aîmintirea unei seri petrecută admirabil. D. D. Timiraș a tratat subiectul d-sale cu o deosebită erudițiune.Cu acestea au luat sfîrșit serbările pentru sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie și aci în orașul nostru ea a avut o deosebită importanță, căci ca port de mare, populațiunea în cea mai mare parte este străină și totuși, cu aceeaași dragoste au luat toți parte la manifestația de bucurie a constânțenilor.—A. Dor. — — ■ ■ .. — Solemnitatea de la școala „Maria“ Eri la orele 10 a. m. s’a oficiat un servicii divin fiind de față comitetul școalei „Maria“, părinții copiilor, corpul profesoral, etc. In urma serviciului divini. președinte A. E. Gaster, se urcă la altar, unde închină o rugăciune pentru familia regală. D. președinte ține apoi o cuvîntare, vorbind despre însemnătatea zilei de 24 Ianuarie. Corul școalei intonează apoi imnul regal, după care institutorul S. Postelicu, student în drept, face un istoric scurt al stării principatelor românie înainte de Uniși a greutăților prim care a t recut luptătorii neamului pentru a ne pregăti Romînia actuală, solid și prosperă. Mai mulți copii recitează poezii naționale, iar corul intonează „Hora Unirea“. Solemnitatea se termină prin hamul regal și în uralele mulțime pentru familia regală., Știri politice Din sursă bine informată ni se comunică că pentru locul da M&arote, la colegiul I de Ilfov, devenit vacant prin moartea d-lui P. S. Aurelian, s’a propus aseară d-lui general G. Manu să candideze din partea opoziției conservatoare. După cit știm, candidatura d-lui general Manu va fi de-opotrivă susținută și de partidul conservator carpist și de cel conservator democrat. In ședința de Lună a Senatului se va aduce în mod special la cunoștința maturului corp moartea d-lui P. S. Aurelian, după care Senatul va ridica ședința și va lua varianță, în semnn de doiliu, pînă Joi 29 Ianuarie, K - A Știrea dată de „Viitorul", prin care se anunță că adunarea deputaților a luat vacanță pînă Marți, este inexactă. Camera își va relua lucrările chiar de mîine, Luni. * ’ Printre candidații la scaunul Vacant de mitropolit al Moldovă, m] află și Serafim, episcopul Romanului. In legătură cu aceasta putem fi«nunța că alegerea pentru cele două scaune vacante de mitropoliți, nu se va face așa de curînd după cum se crede. Aceasta din cauza dificultății» pe care le întîmpină guvernul in aceasta delicată chestiona. * Faptul că afi rămas vacante ambele scaune metropolitane, este viu comentat în cercurile politice. Guvernamentalii consideră această tristă întîmplare ca o agravare a chestiunei bisericești. S’au întîmpinat dificultăți pentru alegerea mitropolitului Moldovei, cu ații mai grea va fi alegerea primatului Romniiei. De pe acum circulă diferite avenuri asupra candidaților la scaunele vacante dar nu se poate spune dacă nimic precis. In anumite cercuri se vorbește că episcopul Rîmniculu va fi ales ca mitropolit primat, alții spun ca vicarul Mitropliei arhiereul Nifon ar fi agreat în cercurile guvernamentale, dar vicarul ar refuza, să candideze din cauză că n’ar fi armonia în înaltul cler și n’ar putea păstra bune raporturi cu frații din sinod. Pe de altă parte nu se știe cum va proceda guvernul, va veni mai întiiă cu modificarea sinodului și apoi va convoca marele colegii pentru alegerea a doi mitropoliți și a doi episcopi sau va renunța la »9« formă și se va mărgini numai Îs împlinirea văcuțelor. ¥ D. Em. Porumbaru a fost ales raportor la proectul de legi pentru organizarea ministerului de industrie și comerciu. Faptul că vice-președintele Camere a primit să fie raportorul procetului d-lui Djuvara, se atribua interesului ce-l poartă d. Forumbarii chestiunelor economice și comerciale și deci și dorinței de a vedea bine organizat departamentul respectiv. # Moartea d-lui P. S. Aurelian a impresionat adine cercurile liberale. Fără îndoială că președintele Senatului a fost una din cele mai de seamă personalități a partidului liberal și in scurtul timp cît a prezidat guvernul care a tranșat afacerea mitropolitului Ghenadiu, d. Aurelian s'a distins prin democratismul său. Guvernului Aurelian se datoresc multe legi bune și democratice și dacă ar fi stat mai mult la crima statului, desigur că s'ar fi realizat cele mai utile reforme. Guvernului Aurelian se Ssorește că prin legea repauzului duminical s'a declarat ca zi de sărbătoare, ziua de 24 Ianuarie și — I trista coincidență — tocmai In această zi a închis ochii pentru. I vecie. II La scaunul de președinte al Senatului se afirmă că guvernul va susține candidatura d-lui general Budișteanu. Sunt insă mai mulți senatori guvernamentali ca îl propun pe A. C. Nacu. La scaunul de senator al colegiului I de Ilfov, al cărui reprezentant a fost regretatul Aurelian, se afirmă că partidul liberal va SUsține candidatura d-lui Bolicoianu, directorul creditului funciar urban, unul din cei mai populari fruntași ai liberalilor. Moartea mitropolitului primul a produs o adîncă impresie la palat. Joi primatul a fost în audientă la rege și în cercurile clericale, se afirmă că răposatul mitropolit s-a dus la suveran ca să facă un demon pentru a împiedeca aducerea Isiaco med d-lui Haret. Se mai afirmă că mitropolitul Iosif a zis regelm: — Vom fi silit ca la sfirșitul vieței mele să mă ridic pentru a apăra biserica în contra unei lovituri, care ar putea să provoace o schismă! Nu putem garanta autenticitatea acestei declarationi, dar se afirmă că in ultimele zile mitropolitul primat a fost adinc afectat de ce la ca s’au petrecut si se proedaă la staul clerului. /"• Inmemintaria Iul P. S. Aurelian, președintele Senatului, sa va fam Luat 26 la anaxie la orele 2 p. m. ____________ Rep. A se citi în pag. V-a Serbările din Capitală și Ultimi oră telegrafică. u Brutărie incendiată . BACAU, 24 Ian.— Un incendiu a distrus astă noapte brutăria lui Nicola Cocarusmbus și o magazii de făină. Fiind bănueli că focul a fost pus brutarul a fost arestat. Voiü revșp cu amănunte. Aș 3ară a cu torțe, galat: avut loc o retragere * Uii derese pe scenă TECUCI La orele 10 dimineața s’a oficiat astăzi un Te-Deum la catedrală. La ora 11 a avut loc defilarea școalelor și a trupelor de infanterie, roșiori 5 și 6, în prezența d-luî prefect Pandele, d-lui colonei Popovici, d-lor Herescu și BeUnschl. La ora 2 d. a. s’a dat la Teatru un festival. S’au jucat piesa „Cuza-Vodă“, „Unirea“. Dialog.Corul simpaticului maestru Vangheli, a intonat diferite bucăți ocazionale. Au urmat, dansuri miaționale. S’a făcut apoi o apoteoză a Unireî, foarte reușită. Directorul gimnaziului, J. Brîndușaniu, a ținut o cuvîntare despre importanța zilei ce se serbează. S'a fi executat exerciții gimnastice de către elevi. Seara a avut loc o retragere cu torțe a trupei și a elevilor gimnaziului Orașul a fost, frumos iluminat, L. George Kriptici Fiul regelui Milan, care și-a făcut debutul, acum cîteva zile, pe scena unui cabaret din Budapesta. TÎRGOVIȘTE AStazi la ora 10 s’a oficiat un Te-deum la biserica Curtea Domnească. . Au asistat toată autoritățile civile și militare, precum și un numeros public . La oțelu ti generalul Lăzărescu și prefectul județului au primit defilarea în fața gradinei publice. După aceea toate școlile au jut TG.FRUMOS La orele 10, la catedrala „Cuvioasa Paraschiva“ s'a oficiat un tedeum de către preotul A. Darania, însoțit de întregul cler bisteicesc. In răstimpuri d. Gh. Teodlom, directorul școalei, a cîntat cu corul mixt, apoi preotul Daranga a tinut o frumoasă cuvântare tratînd despre aniversarea a 50 ani a zilei de 24 Ianurie, din punct de vedere religios. La oficiarea tedeumului au asistat toate autoritățile civile și militare în frunte cu primarul Ioan Iamandi. Toate edificiile publice și stradele eirau decorate. La orele 2 in sala școalei de fete i s'a dat o serbare școlară și o piesă teatrală care a avut o reușită splendidă. D. primar Ion Iamandi și d Gh. Teodoru au tzaut cuvîntări tratînd despre însemnătatea zilei de 24 Ianuarie. S’a cântat diverse cntece naționale și s’a jucat Hora Unirii. A asistat un imens public căruia i s’au impărtțit bomboane. S’a oficiat și la sinagogile din localitate tedeumuri, Însoțita da corul școalelor izraelite romane. Vela Strunga BACAU In urma unui ordin telegrafic al ministerului de razboiu, astăseară s’a făcut, o retragere cu torte prin oraș, foarte impozantă și la care a luat parte o companie din infanterie și o baterie pedestră din artilerie, cu muzica militară în frunte. Pe stcade e o animație foarte mare. Toate magazinele sunt decorate și la foarte multe geamuri se vede expus portretul lui Vodă Cuza, înconjurat de ghirlande de verdeață. Manifestația ajungînd în dreptul stației marelui bărbat de stat Mihail Kogîlniceanțu, s’a oprit și mii de glasuri au strigat ura. De aci au parcurs mai multe străzi în stri dimineață MAGAZINELE Bon MarcM ALEXANDRE HASAM București. — Strada Lipscani 58—60—63 — Bnonrsgti Rodii de Bal, Spiree și Nunți Trusouri complecte de la Lei 750.—Lei 10.000 Ateliere speciale pentru Rodii, Lingerie și Mede - PREȚURI CELE RASEFTINE și ABSOLUT FIXE — SE FAC ȘI ÎNLESNIRI DE PLATA