Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)

1909-01-26 / nr. 1774

ÍitfiíÍ 26 Ianuarie 1909 CRAIOVA Defilarea s’a făcut la dreptul bi­­sericeî Mtaituireasa. Au defilat toate școlile secundare, gimnaziile și liceele, școala comer­cială inferioară și superioară, școa­la normală de învățători, apoi toate societăți­le filantro­pice și de ajutor, corporațiile tuturor meseriașilor, etc.. Apoi, a defilat armata în frunte cu batalionul de veterani, compus din 1000 de oameni, toți cu docsora­­­ții pe piept. După amiază au avut loc serbări la toate școlile secundare din oraș și la cazărmile mai multor regi­mente. La regimentul 9 artilerie a­ avut loc și o reprezentație teatrală, de a­­semene­a și la gimnaziul militar. D. genial Gigurtu a vizitat, toate serbările. — Xam. le conservator democrat și liberal.­­ Retragerea s'a făcut în ordine per­fectă și în mare entuziasm. Poliția și-a făcut de astă dată datoria pe deplin. — Dan. Reprezentația de gală de la Teatrul National a fost splendidă. ©. Gane, primarul orașului a rostit un­ frumos discurs o­­cazionaal. Publicul a ascultat In picioare imnurile nationale, exe­cutate de corul mitropolitan, cari stârnit un emtusiaam general. Celelalte părți ale programului au­ avut de asemenea o bună reu­­fiita r­ r Ban TURCEA ! ori mare pompă s'a sărbătorit U­­nirea principatelor. Dimineața a a­­vut loc un tedeum la catedrală, la care au asistat armata,’ școlile, au­toritățile civile și militare, după ca­re a urmat defilarea, primită de d. Colonel Șendrea. El și’iî liceului, cu m­uzica in frunte, s’au strîns în ju­­rul Satuei lui Mircea și au jucat Hora Unitei.. După amiazî a avut loc un mati­­peu școlar în sala Arvazian; a a­­gistat un public numeros. D. Timuș, directorul liceului a vorbit despre Earîpa Principatelor. D-na Masca­ții, profesoară, a arătat însemnă­­tii^a zilei de alti. Au urmat dansuri și jocuri gimnastice. Elevele exter­­ne aluitil au jucat comedia „Arvinte gi Peperea*". Primăria dă concursul său socie­­tatei muzicale „Doina“, care dă as­­ig­ueară o reprezentație. De aseme­­nea corpul didactic dă un bal in­v­­ocarea izlei. ~ in retragere cu torțe.—Csrbu. S..VILCEA dimineață s’a oficiat un Te­­detim la biserica locală, apoi a ur­­îfeat defilarea. țin orele 12, autorită­țile și socie­tățile cu drapele în frunte, s’au în­­ărinat în salonul prefecturei. Sa scăut șampanie și s’au ridicat toas­turi. Au vorbit d-nif. colonel Cantea. Epure, primar, Vasiliu, președintele itriilijinalului. Zugrăvescu, deputat, u­vezeatru, avocat, Ch­irițescu, re­gizor școlar, Lan­gier, președintele Corporației meseriașilor și protoere­ Răutu. D. prefect Slăvescu a răs­puns fiecăruia în parte și a ținut și C.­La o cuvîntare. La orele 3 p. m., la teatrul Adri­an, d. Eliodor Constantinescu, direc­torul gimnaziului și d. Epure, pic­­tonț, au vorbit despre viața domni­­toru­lui CuKa și despre oamenii mari ,cari­­ au realizat Unirea. I . Elevii școalelor au recitat poe­­zii patriotice. Seara a avut loc retragere cu tor­ie *9 mare entuziasm­—La?, PLOEȘÎÎ !? S­eară a fost o retragere cu facle $8 diferite străzi s ale orașului, în frupte cu muzicile regimentelor 7 Prahova și 32 Mircea și un pluton de 20 soldați din a 8-a garnizoană.­­ lAzi, la 9 dimineața­ a avut loc serbarea anunțată la școala secun­dară de fete.­­ La 10 și jumătate la biserica ca­tedrală Sf. Ioan s’a oficiat un Te- Deum de către preotul Ioniță Vă­­i­leanu, protoereul județului­, încon­jurat­­ de ținia, multi preoți din oraș. ț . Au asistat autoritățile ci­vile,_ După Te-Deum s’a făcut defilarea fețelor pe bulevard, în risteința B-lui general Colastru. După amiază, la orale S, a avut­­ loc o serbare jia ,școala profesională de fete. D-na Mit­riș Șicoiari, proife­­t axă, a ținut­ o­ conferință, arătînd însemnătatea zilei. . » . • La toate școlile primare traS fă­­cut serbări ocazionale. Elevii liceului și l? școalei co­merciale aiu dat o serbare la 3 d. a. |n­eala teatrului Cooperativa. Seara, la 8 și jumăteti au dat o două serbare cu un program ales și­­ pariat. D. St.­ Giurgescu, profesor, a ținut o cuvîntare ocazională pen­­tru comemorarea zilei. O retragere cu forțe s’a făcut și pfu­ă seară. — Slavăr. CORABIA " Corabia, 24 ian.— la ore­le Î0 dimineața, s'a oficiat la bise­rica catedrală un Te-deum în pre­zența autorităților civile și milita­re, a elevilor diferitelor șCoa­le, a veteranilor și a unui numeros pu­blic. £,a­­na 11 a avut loc ș­ierbare în localul școalei de băeți No. 1. A v­orbit d. Al. G­eorgescu, directorul școalei, despre las^m­ătu­fia „lini. nl" apoi d. primar Nicolaescu. ”"Au urmat­­ declamații și coruri. E’a reprezentat o piesă ocazională In­ ătmită de d­na U­tî* C«o«­t­il­ Beacu, directoarea școalei de fete. I­ așul a fost frumos pavoazat­ BRAILA­ V. Cu o deosebită solemnitate s'a sărbătorit astăzi în localitate ani­versarea spiru­l principatelor, întregul oraș e pavoazat cu stea­guri tricolore. Dimineața, încă de la orele 9, o parte din armată, formată în linie, a ocupat aproape întreaga stradă Regală. La­ orele 10 și jumătate a început să se oficieze un Tedeum la bise­rica catolică Sf. Nicolae, la care a a azistat foarte multă lume, printre care am­ putut remarca pe toți șefii autorităților orașulu­i. O companie de geniu, comandată de căpitanul Știrbei, în fața biseri­­cei, a dat onorurile cuvenite. După terminarea ceremoniei reli­gioase protoereții. Constantinescu a rostit o prea­ frumoasă cuvîntare, între altele d-sa a avut o fe­ricită comparație, arattnd că ziua de astăzi, care se sărbătorește pen­tru a 50-a oară, este:“ pentru toti acei ce simt romînește. Crăciunul national, iar Mîntuitorul este Ale­xandru Ioan Cuza. Cuvântarea a produs asupra audi­torului o vie impresie. La 11 și jumătate Tedeumul a lu­at sfîrșit, când regimentul 3 de ar­tilerie a tras 21 salve de tunuri. întregul cortegiu, la urmă, a ple­cat pe strada Regală, unde se aflau corpurile de trupă și unde s’a primit defilarea. La orele 2­3. a, s’a început o ser­­­­bare școlară cu următorul program: Imnul regal executat de elevii lice­ului „Bălcescu", o cuvîntare oca­zională tinută de d. D. I. Dogaru­, directorul liceului, tratînd despre Unirea principatelor și domnia lui Alexandru Cuza. Au urmat mai multe cîntece și jocuri nationale, iar închee­rea a facut-o o piesă alegorică „Unirea“, jucată de elevi și eleve a școlilor primare din localitate. După serbare elevii liceului, la o­­rele 6 seara, au parcurs întregul p­­lsa. La sjiiitele muzicei si cu facle, fsi. CARACAL Azi, la ora 1 jumătate s’a oficiat un Te-Deum la biserica sf. Treime de protoereul Florescu și întreg cle­rul, în asistența autorităților admi­nistrative, militare și a tuturor­­ per­soanelor oficiale. După Te-Deum, prefectul Cristide și d. colonel Claudian au trecut trupele în revistă, apoi trupele, sub comnanda d-lui colonel Mironescu, cu muzica în frunte și în coloană, au defilat înaintea comandantului garnizoanei și a prefectului. La ora 2 și jumătate d. a. a în­ceput serbarea la teatrul Național. Corul garnizoanei a intonat imnul regal. A vorbit apoi de profesor Leon Grigorescu cu un patriotism cald despre actele lui Cuza și Kogilni­­ceanu. Au urmat jocuri distractive si na­tionale. Seara­, muzica regimentului 19 Romanațic împărțită în două echi­pe, a cîntat în mai multe părți ale orașului. A urmat apoi o retragere cu torțe. La teatru s’a dat o reprezentație de gală. R.­SARAT Hih. R.-SARAT, 24 ianuarie.— Eri a avut loc la Teatrul comunal o re­prezentație școlară- Seara s’a fă­cut o retragere cu torțe și cu mu­zica de către regimentul local- Azi dimineața s’a oficiat la bi­serică un „Tedeum“. A urmat a­­poi defilarea trupei. Serbări entuziaste au înfrumu­sețat această zi importantă. SLATINA Grig. Azi dimineață la ora 10, s’a o­­ficiat un „Te-deum“ în prezența autorităților civile și militare. O companie de soldați, cu dra­pel și ma­zică a dat onorurile mi­litare și a făcut defilarea, după ceremonie. Preotul Pascal a ținut o cuvîn­tare după amvon. D. locot. colo­nel Dimitriu a ținut de asemenea o cuvîntare, vorbind trupei despre însemnătatea zilei d­e 24 ianua­rie. Colegiul format după termina­rea serviciului divin a parcurs străzile orașului și s-a oprit In fața primăriei, unde s’au jucat hora unire­ și alte dansuri na­ționale de către­ soldații regi­mentului, întregul oraș a asistat la acesite serbări comemorative­ După amiază, s’a dat o serbare la Monte Carlo. D. Munteanu, di­rectorul gimnaziului, a ținut o conferință arătînd cum și-a făcut loc ideea unirea, actul lui Vodă Cuza și importanța lui pentru xo­­munî. Corul gimnaziului a cîntat bu­căți patriotice. Elevii au jucat apoi piesa­ „Roată și Unirea“. Au urmat dansuri și diferite e­­xerciții executate de elevi. / ’ .&£. Cor. Iată rezumatul conferinței ți­nută azi de d. Pompiliu Pîrvescu, profesor la gimnaziu. Sărbătorile naționale au o im­portanță deosebită în­ educația sa­nui popor. Ii întrețin vigoarea și-i pregătesc puterile pentru luptele viitoare, însemnătatea unei sărbă­tori naționale trebuie s-o iprețu­­iască mai ales un popor mic de­oarece cultul faptelor memorabile Îl ajută la realizarea visurilor de stat m­are. Ziua de azi are o dublă impor­tanță, ea reamintește două fapte mari: Unirea Principatelor și convocarea celui dinții parlament al Român­iei. Cine tine s­eamă­­ că fără Unire nu s’ar fi putut alb­ă­­­tui viața de azi a statului’ nostru și cine mai are în vedere greuta­tea cu care s’a adus la îndepli­nire. In istoria omenirii, atari fapte, acela poate înțelege însem­nătatea ce o are ziua de azi. Pen­tru o minte obicinuită cu ideile vremurilor de azi e cam ciudat cum au putut trăi ab­ia timp des­părțite Muntenia și Moldova. Con­știință națională există și în sec. XVI. Piedica a fost concepția des­pre stat din vremea aceia. Dinas­tiile domnitoare erau prea legate de existența unui stat și împi­edi­­cau formarea de state unitare. Pentru întîia oară și-au manifestat romînii dorul pentru Unire în vre­mea regulamentului organic. Dar ideia de Unire a fost dela înc­eput împreunată cu altă idee: aducerea unui domnitor străin. Dacă­­ la 1859 s'a ales domnitorul Cuza, acesta a avut totdeauna intenția să ab­dice în favoarea unui prinț stră­in. Dar sărbătorile naționale nu le sărbăm cum ar trebui și do­vada , de vigoare, o dă un popor tocmai prin felul, cum­ își serbeea­ză acele zile. Iri me­nente de as­tea ar trebui să­ fie de față și fra­ții noștri înstrăinat! deci să nu-I uităm. Numai luând parte și el­e’ar putea pune temei Rațiunii noastre viitoare romlnimii întregi. Exemple din istoria universa­lă ne arată ce folos trage un popor din astfel de sărbători. Grecii, fără Jocuirile Olimpice, m'ar fi scăpat de perși, iar Europa n’ar fi azi stăpîna lumii. Tot așa polonii se organizează cu ocazia unor sărbători la cari iau parte toți din toate părțile. Așa ceva ne-ar trebui și nouă și atunci frumuse­țea zilei acesteia ar fi deplină. Dar aceasta să răm­îie în Sarcina celor mai tineri d­ecît noi. Noi să ne mulțumim să pregătim vremu­rile acelea, nouă. Și oratorul în­cheie cuvîntarea strigînd: Tră­iască regele nostru, dinastia și trăiască România!... nimfa MARAȘEȘTI Aseară la ora 8, s'a organizat o manifestație la bustul lui Cuza- Vodă, din inițiativa mai­­ multor săteni. “In­­ frunte cu" locuiito­rul Maximilian Otpariic, func­ționar la fabrica de­­ produse din­ GALARAȘI Azi la orele. 10 dimineața s’a o­­ficiat un Te-deum la biserica Sf. Nicolae, după care elevii gimna­ziului au jucat „Hora Unire!“ In piața din fata bisericii. I­a 2 după amiaza s’a dat o ser­bare a sala Curțea cu jurată, un­de a vorbit d. Constantinescu, direc­torul gimnaziului, precum și d. profesor Panciu despre Unire. Au urmat apoi opruri, dansuri da teatru, întocmai după program­­ul anunțat, BUZĂU Aseară armata a făcut o retra­gere cu torțe și în strada Mare s’a jucat „Hora Unirea“. Azi s-a oficiat la episcopie un Te-deum, la care au asistat auto­ritățile civile și militare, apoi toa­te școalele, societățile cu drapele­le în­viunnte și regimentele 8 infan­terie și 7 artilerie au defilat. Du­pă amiază în sala „Moldavia“ a avut loc o mare serbare școlară, dată de elevii tuturor școalelor publice și particulare ,după care a urmat conferința, d-lui G. Răș­­canu­, profesor, despre „Haiic“. Miilte școala israelit­ă va da o serbare în sala teatrului „Molda­via“.— Sandu C..LUNG Aseară a avut loc o retragere cu torțe Azi dimineață s’a oficiat un Te­deum la biserica Dommescu, la care au luat parte toate școlile cu drapele. La catedrală s’a oficiat un alt Te-deum, în prezența autorități­lor, elevilor și armatei. Defilarea s’a făcut în fața sta­tuii lui Negru-Vodă, un­de un normalist a rostit o cuvîntare o­­cazională. Elivii, acompaniați de muzica militară, au cîntat și jucat „Hora Unirea” pe străzi. După amiază a fost o serbare militară l­a cazarmă, iar între o­­rele 4 și 7 seara o mare serbare școlară la cercul militar, cu cîn­­tece, recitări și teatru. D. profesor Mușetescu a­ ținut o interesantă cuvîntare ocazională. Orașul a fost pavoazat.Col. PITEȘTI Astă-seară la, orele 8 jumătate școalele secundare din oraș, li­ceul, școala comercială,, de mese­rii și profesionale ,dte fete, au ser­bat Unirea prin. cântece și decla­mații, tp­siga „Universala”. P. Ghim­pa, directorul liceului.a mice. Manifestanții, compuși din să­teni și sătence, împreună cu­ mu­zica au pornit de la primărie, un­de manifestația s’a organizat, par­­curgînd cu . Dacie aprinse bulev. Carol I, și s’a oprit la bustul lui Cuza, în piața compunei, unde s'a d­atat cîntece naționale și s'a ju­cat Hora Unirea. Azi a­­ sosit cu trenul de 8 di­mineața, din Focșani, cercul stu­dențesc putnean și împreună cu corpul profesoral și m­icii doro­­nanți, echipați m­ilitărește, cum și societatea plugarilor din­ Mără­­șești-Micorești, au pornit de la școa­lă la biserica paroh­ială Ador­mirea Maipei Domnului și după o­­ficiarea­­ serviciului divini, s’au reîntors tot în ordinea în ca­re au venit la bustul lui Cuza, un­de au­ depus o frumoasă co­­roană de flori naturale. Cel dinții a vorbit dirigintele școalei din localitate, d. Postescu, arătând importanța acestei serbări de 50 ani. BOTOȘANI Aniversarea Unirea a fost sărbă­torită la noi cu u­n entusiazm de­osebit. Dimineața s'a oficiat un Te­deum la catedrală, la care au lu­at­­ parte toate autoritățile civile, militare și școlare, du­pă care a avut loc defilarea trupelor. Corpul profesoral, liceul, exter­natul, școala de meserii au dat serbărei o importanță extraordi­nară prin un festiva­l național dat în sala Popovici. Vasta sală a teatrului gemea de lume din toate straturile. In mijlocul umul entusiazm de nedescris s’a jucat de către elevii liceului piesa „A­­­rgerea lui Cuza ca domnitor“, după care a urmat o admirabilă conferință a profesorului Cozmoc, corurile mixte ale liceului, exter­natului, corul școalei de meserii, orchestra liceului, corul batalio­nului 8 vânători, și „Visul Remi­mei“, piesa alegorica jucată de elevele externatului. Entusiazmul a fost indescripti­bil și munca profesorilor și ele­velor deasupra oricărei­­ laude. Seara, orașul a fost iluminat și mare afluență de lume pe străzi. Albu PIATRA­ N Aniversarea Unirei și serbat cu entusiazm la toate școlile și în piața primăriei. La orele 4 s’a for­mat un impozant cortegiu care, cu muzica în frunte, a pornit la locu­ința prințesei Cuza, căreia îî s’a făcut o grandioasă manifestație. Elevii au cîntat și jucat „Hora Unirea“ Prințesa a apărut la geam. Primarul Nicu Ioamiu­ a rostit o mișcătoare alocuțiune. Principesa a mulțumit­­ plingînd și strigând: „Trăiască Romînia“, în strigătele și ovațiumile mani­festanților. Seara, s'a făcut o retragere cu torțe.—Coresp. DRAGASANI Serbarea de 50 ani de la Unirea principatelor s’a sărbătorit t o lo­calitate cu o deosebită solemnita­te, în modul următor: La ora 10 luni, s’a oficiat în bi­serica catedrala un Te-deum, la care răspunsurile au fost date de corul militar. A fi asistat toate autoritățile ci­vile și militare. Un numeros public, corpul didactic cu elevii și ele­vele școalelor primare, corporația meseriilor unite cu drapel, socie­tatea „Unirea comercială“ cu dra­pel și batalionul local. După oficiarea te-deumului a a­­vut loc defilarea trupei în fața d-lui maior Papazolescu Ion, apoi a urmat o recepție în salonul pri­măriei. La ora 2.30 a avut loc în salo­nul cel mare al primăriei mai multe producțiuni școlare și mi­litare. A vorbit d. Marines­cu U­lie, instituor și după d-sa vorbe­ște d. maior Papasolescu. D-sa afară cuip s’a făcut Unirea principatelor, sub scurta domnie a lui Cuza-Vodă Apoi au urmat dansuri națio­­nael și Hora unirea, jucată în fața primăriei de tot ce orașul­ are mai distins și de poporul adunat. După term­i­narea horei a vorbit pr. M. Nicolaescu. Seara s’a fă­cut o retragere cu torțe. 3­111 CRIZA AUSTRO-UNGARĂ D Iulius Justic și d-rul Weiskirschner, președinții celor două parlamente, cari au fost con­sultați de Frantz-Iosef asupra crizei tinat o entuziastă cuvântare, ară­­tînd meritele lui Alex. Ion Cuza. Apoi societatea „Dorul“ a cîntat mai multe cîntece. După aceea toți cetățenii, în frunte cu muzicile și «întind „De­­șteaptăte Romíne“. S’au dus în centrul orașului, de unde imanii­­festanții s’au răspâiidit ln liniște. Pur.­­ Azi, dimineață, la orele 8, s’a oficiat un Te-deum la templul co­ral la care au asistat toate­ autori­­tățile civile și militare. Tot dimineață, la școlile prima­re și la școala comercială izraeli­tă s’a ținut cite o conferință în care s’a arătat importanța zilei de azi. La școala comercială a vorbit d. G. Munteanu, directorul școalai superioare de comerț, și la școala primară de Eugen Rămureanu, di­rectorul școalei primare izraelite No. 1. La orele 8 jurai, s’a săvîrșit un Te-deum la catedrală, unde au a­­sistat autoritățile civile și milita­re și următoarele societăți din lo­calitate: „Liga culturală“, „a funcționa­rilor comerciali,“ „MoMovan” „Artelor“, „M’aimonide“, „Branși-i­lor“, „Corporațiilor”, „Alinarea“, „Cercul comercial“, „Meseriașii izraeliți“, „Atelierul gării“, „Fra­terna“ și „Dorobanților“. Onorurile militare au fost date de către detașamente din urm­ă­­toarele arme: vînători, regimen­­tul 11 Siret, pionieri, artilerie, ca­valerie și trenuri. După terminarea serviciului di­vin a luat cuvîntul episcopul Pi­m­en. Sfinția sa­ a vorbit despre marele act al Unirei­(A făcuit o impresie curioasă că episcopul n’a pomenit de­ fel nu­mele lui Cuza). După aceasta d. general Cons­­tantinescu a trecut în revistă tru­pele și în urmă s’a format o pro­cesiune care s’a dus la bustul Iun Koșalmc­eanu. In jurul bustului s’au așezat drapele tricolore și la stînga lui o tribună pe care au luat loc autoritățile civile și mi­litare și invitați. Aci a vorbit de primar Petro­­vici care a arătat ce rol m­are a ju­cat Kogălniceanu pentru consoli­darea României, marele geniu politic a­l lui Kogălniceanu, in­­zistând și asupra tutu­ror celor­lalte ramuri de activitate în cari s’au manifestat el- A amintit des­pre marile lui însușiri ca gaze­tar, ca om de litere și orator de forță, trăgînd concluzia că în mare parte se datorește lui Ko­­gălniceanu împlinirea celui mai mare vis al romînilor, adică u­­nirea celor două țări surori. A fost apoi un istoric al întregii mișcări care a precedat Unirea și a spus că activitățile tuturor au culminat în epoca marelui băr­bat de stat Kogălniceanu și în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. După d. Pet­rovici a luat cuvân­­tul d. colonel Cocorăscu, șeful sta­tului major al corpului II de ar­mată. D-sa a făcut de asemenea un istoric al marilor evenimente cari au avut de rezultat unirea Mun­teniei cu Moldova și a arătat că, deși Înaintea lui Cuza, Domnii Moldovei și al Munteniei au dus războae tunul înpotriva celuilalt nici unul din, el n'a izbutit să devie Domn al celor două teritorii surori. Singurul Alexandru Ioan Cuza a izbutit să realizeze visul romînilor. Ziua în care s'a să­vârșit Unirea este de cea mai ma­re importanță pentru istoria nea­mului nostru pentru că, din a­­cea zi a decurs istoria războiu­lui pentru independență, din acea zi a decurs regatul român și tot ziua Unirii va fi aceea care va­­ servi de izvor îndepărtat pen­tru realizarea imperiului roman. Hotarele de azi ale țarei noastre nu sunt cele firești, toată suflarea românească trebue să tindă ca a­­devăratele­­ hotare ale țării romî­­nești să fie Nistrul, Tisca și ma­rea, între cari să se cuprindă tot ce e român. Intru îndeplinirea a­­cestui ideal d. colonel ,Cocorescu adresează entuziaste cuvinte tine­retului român. După aceasta a urmat defilarea, pe care a primit-o, d. general Constantinescu înconjurat de toa­te autoritățile civile și militare. Intil au defilat societățile cu drapelele lor, apoi școlile dintre cari s'a distins liceul și armata.După aceasta societățile, mare par­te dintre elevii liceului și o mare .Rime de cetățeni au format o procesiune cari s’a îndreptat spre școala Cuza-Vodă unde se află un mic și foarte modest bust al domni­torului, care a săvîrșit sparele act al Unirii țărilor surori. Aci, de pe bulevardul școalei, au ținut cuvântări studenții universi­tari Gheorghe Boicău și Ștefan O­­prișanu și secretarul Ligei cultu­rale. După aceea muzica militară va condus procesiunea c are a început tora Unirii și toată azisitenta s’a prins intr’o horă moastră. S’au cîntat diverse cîntece na­­naționale și in sunetul lor, procesiu­nea s'a înd­reptat, spre oraș. F­a viî liceului au­ depus asta o co­roană pe bustul lui Mihail Kogăl­­nicea­nu și cel al lui Alexandru Cu­­za și au trimis o coroană la Ru­­­ginoasa. La orele 3 d. a. a început la tea­trul Pa­pado­pol o s­erbare in onoa­rea zilei de azi. Serbarea a început cu Imnul re­gal. D. prof. Grigore Forțu a ținut o cuvin­tare despre importanța zilei de 24 Ianuarie și însemnătatea ei pentru romînism. Apoi corurile au executat „Paza Dunării", „Hora Unirei", „Toamna" „Somnoroase păsărele", o bucată din „Emani" și în sfîrșit piesa „Pe vre­mea Unirii“, poamă scenică în 6 episoade de d. profesor Const. Cal­­w­uschi. " Seara n’a făcut o retragere cu tor­țe și orașul a fost iluminat.— Ham. BACAU Dimineața s’a oficiat un Te-de­­um­ la biserica catedrală, la care au asistat toate autoritățile civile și militare, toate școliile din oraș și corpul profesorilor. La orele 12 trupele au defilat, în fața statuei lui Kogălniceanu, în ipate gbnta d-lor prefecți Vlaicu, general As­lan și corpul ofițeresc. La orele 2 d. a. s’a început ser­barea la Aten­eu. Sala e neîncăpă­­toare pentru imensul public ce a venit să asiste. Profesorul Moraru vorbește de Uniră. Muzica militară a excelat in executarea diferielor arii, nationale. Corul liceului, condus de profesorul Borș, d­ută imnul regal, t>e care l’a ascultat asis­­tenta în picioare. S’au mai reci­tat de elevii diferitelor școli foar­te bine și frumos poezii ocazio­nale și dialoguri relative la Uni­rea. Au fost mult aplaudate școalele No. 2 de fete, No. 1 și 2 de bâețî. Școala No. 1 de fete a reprezentat un splendid tablou alegoric al U­­nirei. La orele 5 luni serbarea s’a ter­minat.— Viorel. GIURGIU Astăzi la orele 10, toate școalele,­­Societățile și­ armata s’au­ întrunit la biserica catedrala. La ora 10 jumătate, preotul N. PoDiara, a ciudat un Te-Deum. S’au tras 21 de salve de tunuri de pe vaporul „Domnița Florica“. Defilarea a fost primită de d. general Capitanovici, comandan­tul garnizoanei, de prefetul jude­țului, d. N. Poenaru și de per­soanele oficiale. La orele 11 defilarea s’a termi­nat. D. N­ Bălăescu, deputat, a ținut o ca­rturare, îndată după terminarea serviciului divin. După amiază au avut loc serbări populare, distracții și jocuri na­tionale— idem, cat Hora Unirei împrejurul sta­tuei lui Heliade, în grădina publi­că. La ora 2, la sala coeretiței de arme a fost o serbare școlară. S’au reprezentat mai multe ta­blouri alegorice, iar d-na Radian, institutoare, a ținut o conferință ocazională. La or­a 9 a sosit cu trenul in lo­calitate d. Theodo­ru, secretar ge­neral al ministeruilui de culte, care a tinut o conferință. După aceia școalele au repre­zentat mai multe piese ocaziona­le, intre cari „Visul României", „O noapte în Carpați", și au exe­cutat dansuri naționale. Elevii școalei militare anul I și II au executat bucăți mu­zica­l instrumentale. A asistat un public imens. Serbarea s’a terminat la ora 1. FOCȘANI VASLUI BIHLAD Coresu. Dimineața la orele 9 s’a oficiat la catedrala Sf. Ion un Te­rem­i, de către protoereul Bontea în pre­zența asHcrităt­ior civile și­ mili­tare, in frunte cu d-nii prefect Panaitescu și general Zossima. A avut loc apoi defilarea tutu­ror trupelor garnizoanei și elevi­lor liceului. După amiază a avut loc în sala de solemnități a liceului Unirea, o serbare cu un bogat program. S’a fi ținut discursuri patrioti­ce și entuziaste de către directo­rul .. Iordănescu și mo­nah­ul Antonie Focșăneanul de la muntele Athos, care a anostit un discurs pe care-l pregătise acum 60 de ani, cu ocaziunea trecerea lui Vodă Cuza­­ prin Focșani. Discursul a stârnit un­ entuism­am general prin fondul și claritatea sa. Au urmat apoi cântece corale și de orchestră executată de elevi sub conducerea d-lor I. Nanul­es­­cu, profesor de muzică și foram, maeștrii orchestrei, precum și dansuri naționale conduse de d. Copcescu, profesor de gi­mnnastică. S’a reprezentat­ și o piesă tea­trală cu fond patriotic. A asistat un public imens. Seara a avut loc o retragere cu torțe.­Radu Sărbătoarea Unirei a urmat conform programului anunțat în „Dimineața“. S’a oficiat un tede­um la catedrală, în fața autori­tăților civile și militare. Școlile societățile și veteranii au jucat Hora Unirei în piața palatului. După amiază în amfiteatrul gim­naziului au vorbit d-nii Mi­te­scu, directorul gimnaziului, și Vasile Sassu, deputat. Au urmat cîntece și jocuri nați­onale. Corul a excelat, precum și de­­clamat fiUm­ilel soldaților bacalau­­riați. Seara s’a dat un bal la palat. Orașul a fost iluminat.­Neptun. Ziua de 24 Ianuarie s’a serbat aci întocmai după programul a­­anuntat. După terminarea serbărei dela liceu, normaliștii și liceenii au pornit în corpore, cintind im­nuri patriotice, spre piața Dom­nească, unde au jucat hora u­i­rei. In oraș mare însuflețire. Sea­ra edificiile publice au fost ilu­minate, găte de ura. La ora 9 jum. trupele au plecat spre căzărmi. Un giru­p de 30 per­soane vor pleca dimineața la Ru­­ginoasa la mormîntul marelui Domnitor spre a lua parte la ser­barea ce va avea loc acolo.—Viorel cel mmm Comemorarea jubileului de 50 ani de la unire s’a serbat in modul următor: La ora 10 jumătate s’a oficiat un Te-Deum în catedrala locală, la care sînt prezente toate autorită­țile civile și militare și trupele din garnizoană. După Te-Deum a avut loc re­vista și defilarea tâmpelor. După amiazi la orele 2 jum. se vor ținea în sala regimentului 35 Matei Basarab, diferite cuvîntări asupra însemnătății acestei zile de d. profesor St. N­iculescu și preotul I. Țîncoca precum și di­­f­erite product­iuni teatrale și mu­zicale de către elevii școalelor pri­mare și trupele din garnizoană. T­­ SEVERIN Ziua de 24 Ianuarie s’a serbat cu deosebită solemnitate In orașul nostru. La orele 10 jum. a. m. s’a ofi­ciat un Te-Deum la biserica Gre­­cescu, în fața autorităților civile și militare, corporațiilor și so­cietăților din localitate. După terminarea serviciului divin, la orele 11 juni. a avut loc procesiunea in ordinea urmă­toare: armata, școlile, corporați­ile, societățile, persoanele oficiale cum și întregul public asistent, parcurgînd bulevardul Carol, cu muzica în frunte pînă în poarta diviziei unde s’a primit defilarea. La clubul militar s’a ținut o cu­­vîntare patriotică, arătîndu-se im­portanța zilei, după care muzica a intonat imnul regal. Serbări. — Societatea de lectură a școalei comerciale din acest o­­raș a dat în­­seara de 24 Ianuarie în salonul Apolo o serbare, re­­prezentînd cu elevii școalei cîteva piese de teatru după care a urmat dans.­­ In comuna Strehaia s’a dat o­­ frumoasă serbare școlară In seara zilei de 24 Ianuarie, în localul I școalei, al cărei beneficiu se va întrebuința pentru fondul can­tinei școlare ce se va înființa acolo. — II. CONSTANȚA întreg orașu­l inimos pavoazat, de asemenea toate edificiile pu­blice precum și casele particulare. Revărsatul zilei a fost salutat cu 21 lovituri de tun. La orele 10 și ju m. a. m. s-a ofi­ciat la biserica Catedrală un­ ser­viciu religios de către protoereul județului economul Ion­ Grigore­scu, asistat de întregul cler din localitate. Au luat parte toate au­toritățile civile și militare, socie­tățile cu drapelele, școlile, trupele din garnizoa­nă, etc. După terminarea serviciului re­ligios, d. general­i Culcer a primit defilarea trupelor. In sala Elpis, a avut loc o ser­bare școlară, dată de toate școlile primare și secundare-A asistat un public numeros, și serbarea a reușit de minune, în special presa Unirea Principatelor a fost jucată de micii artiști cu o deosebită artă și însuflețire. La regimentul 34 Constanța, a avut lo­c o serbare militară din i­­nițiativa soldaților bacalaureați. Au avut loc producțiuni muzica­le, recitări, gimnastică precum și conferința asupra însemnătății zilei de azi. La orele 8 a avut loc retragere cu torțe și muzică, întreg orașul e luminat, portul precum și va­poarele de asemenea luminate, întreaga populație se află în pia­ța Independenței, circulația se fa­ce cu anevoe. Animația este foarte mare, pu­blicul pînă pe la orele 12, tot mai circula prin piață. Timpul e ad­mirabil, de parecă ar fi prima­­vară. In afară de aceste serbări, au mai avut loc:­­ La orele 9 și jumătate a fost o­­ serată dansantă la cercul militar,­ la care au luat parte invitații o­­bicinuiți e­ cercului. Doamnele au fost un costum național. Tot la orele 9, a avut loc o ■conferință și sala Edpls, ținută de d. b. Timiraș, perceptorul ora­șului, asupra aniversărei de 50 ani de la Unirea principatelor. Această conferință a fost patro­nată de cercul funcționarilor pu­blici din Constanța, care a dat concursul, precum și institutul de domnișoare de sub direcțiunea d-nei Luisa Anghele­ Festivalul s’a terminat la orele 11, pleclnd fiecare cu aîmintirea unei seri petrecută admirabil. D. D. Timiraș a tratat subiectul d-sale cu o deosebită erudițiune.­­Cu acestea au luat sfîrșit serbă­rile pentru sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie și aci în orașul nostru ea a avut o deosebită importan­ță, căci ca port de mare, popula­­țiunea în cea mai mare parte este străină și totuși, cu aceeaași dra­goste au luat toți parte la mani­festația de bucurie a constânțeni­­lor.—A. Dor. — — ■ ■ .. — Solemnitatea de la școala „Maria“ Eri la orele 10 a. m. s’a oficiat un servicii divin fiind de față co­mitetul școalei „Maria“, părinții copiilor, corpul profesoral, etc. In urma serviciului divin­­i. președinte A. E. Gaster, se urcă la altar, unde închină o­­ rugăciu­ne pentru familia regală. D. pre­ședinte ține apoi o cuvîntare, vor­bind despre însemnătatea zilei de 24 Ianuarie. Corul școalei intonează apoi imnul regal, după care instituto­rul S. Postelicu, student în drept, face un istoric scurt al stării prin­cipatelor românie înainte de Uni­și a greutăților prim care a t re­cut luptătorii neamului pentru a ne pregăti Romînia actuală, so­lid­ și prosperă. Mai mulți copii recitează poezii naționale, iar corul intonează „Hora Unirea“. Solemnitatea se termină prin h­amul regal și în uralele mulți­me­ pentru familia regală., Știri politice Din sursă bine informată ni se co­munică că pentru locul da M&arote, la colegiul I de Ilfov, devenit vacant prin moartea d-lui P. S. Aurelian, s’a propus aseară d-lui general G. Manu să candideze din partea opozi­ției conservatoare. După cit știm, candidatura d-lui general Manu va fi de-o­potrivă sus­ținută și de partidul conservator car­­pist și de cel conservator democrat.­­ In ședința de L­ună a Senatului se va aduce în mod special la cunoștin­ța maturului corp moartea d-lui P. S. Aurelian, după care Senatul va ridica ședința și va lua varianță, în semnn de doiliu, pînă Joi 29 Ianua­rie, K - A Știrea dată de „Viitorul", prin care se anunță că adunarea deputa­ților a luat vacanță pîn­ă Marți, es­te inexactă. Camera își va relua lucrările chiar de mîine, Luni. * ’ Printre candidații la scaunul Va­­cant de mitropolit al Moldovă, m] află și Serafim, episcopul Romanu­lui. In legătură cu aceasta putem fi«­nunța că alegerea pentru cele două scaune vacante de mitropoliți, nu se va face așa de curînd după cum se crede. Aceasta din cauza dificultății» pe care le întîmpină guvernul in a­­ceasta delicată chestiona. * Faptul că afi rămas vacante am­­bele scaune metropolitane, este viu­ comentat în cercurile politice. Guvernamentalii consideră aceas­­tă tristă întîmplare ca o agravare a chestiunei bisericești. S’au întîmpinat dificultăți pentru alegerea mitropolitului Moldovei, cu ații mai grea va fi alegerea prima­­tului Romniiei. De pe acum circulă diferite ave­­nuri asupra candidaților la scaunele vacante dar nu se poate spune dacă nimic precis. In anumite cercuri se vorbește că episcopul Rîmniculu­ va fi ales ca mitropolit primat, alții spun ca vi­carul Mitropliei arh­iereul Nifon ar fi agreat în cercurile guvernamen­tale, dar vicarul ar refuza, să candi­deze din cauză că n’ar fi armonia în înaltul cler și n’ar putea păstra bune raporturi cu frații din sinod. Pe de altă parte nu se știe cum va proceda guvernul, va veni mai întiiă cu modificarea sinodului și apoi va convoca marele colegii­ pen­tru alegerea a doi mitropoliți și a doi episcopi sau va renunța la »9« formă și se va mărgini numai Îs împlinirea văcuțelor. ¥ D. Em. Porumbaru a fost ales raportor la proectul de legi pentru organizarea ministerului de indus­trie și comerciu. Faptul că vice-președintele Ca­­mere­ a primit să fie raportorul pro­­cetului d-lui Djuvara, se atribua interesului ce-l poartă d. Forum­­barii chestiunelor economice și co­merciale și deci și dorinței de a ve­dea bine organizat departamentul respectiv. # Moartea d-lui P. S. Aurelian a impresionat adine cercurile li­berale. Fără îndoială că președintele Senatului a fost una din cele mai de seamă personalități a partidu­lui liberal și in scurtul timp cît a prezidat guvernul care a tranșat afacerea mitropolitului Ghenadiu, d. Aurelian s'a distins prin demo­cratismul său. Guvernului Aurelian se datoresc multe legi bune și democratice și dacă ar fi stat mai mult la­ crima statului, de­sigur că s'ar fi reali­zat cele­ mai utile reforme. Guvernului Aurelian se Sso­­­rește că prin legea repauzului du­minical s'a declarat ca zi de săr­bătoare, ziua de 24 Ianuarie și — I trista coincidență — tocmai In a­­­­ceastă zi a închis ochii pentru. I vecie. I­I La scaunul de președinte al Se­natului se afirmă că guvernul va susține candidatura d-lui general Budișteanu.­­ Sunt insă mai mulți senatori gu­vernamentali ca îl propun pe A. C. Nacu. La scaunul de senator al cole­giului I de Ilfov, al cărui repre­zentant a fost regretatul Aurelian, se afirmă că partidul liberal va SUsține candidatura d-lui Bolico­­ianu, directorul creditului funciar urban, unul din cei mai popu­­lari fruntași ai liberalilor. Moartea mitropolitului primul a produs o adîncă impresie la palat. Joi primatul a fost în audientă la rege și în cercurile clericale, se afirmă că răposatul mitropolit s-a dus la suveran ca să facă un demon pentru a împiedeca aducerea Isiaco­ med d-lui Haret. Se mai afirmă că mitropolitul Io­­sif a zis regelm: — Vom­ fi silit ca la sfirșitul vie­ței mele să mă ridic pentru a apăra biserica în contra unei lovituri, ca­­re ar putea să provoace o schismă! Nu putem garanta autenticitatea acestei declarationi, dar se afirmă că in ultimele zile mitropolitul pri­­mat a fost adinc afectat de ce la ca s’au petrecut si se proed­aă la staul clerului. /"­• Inmem­intaria Iul P. S. Aurelian, președintele Senatului, sa va fam Luat 26 la anaxie la orele 2 p. m. ____________ Rep. A se citi în pag. V-a Serbările din Capitală și Ultimi oră telegrafică. u Brutărie incendiată­­ . BACAU, 24 Ian.— Un incendiu a distrus astă noapte brutăria lui Ni­cola Cocarusmbus și o magazii de făină.­ Fiind bănueli că focul a fost pus brutarul a fost arestat. Voiü revșp cu amănunte. Aș 3ară a cu torțe, galat: avut loc o retragere * Uii de­rese pe scenă TECUCI La orele 10 dimineața s’a ofi­ciat astăzi un Te-Deum la cate­drală. La ora 11 a avut loc defi­larea școalelor și a trupelor de infanterie, roșiori 5 și 6, în pre­zența d-luî prefect Pandele, d-lui­­ colonei Popovici, d-lor Herescu și BeUn­schl. La ora 2 d. a. s’a dat la Tea­tru un festival. S’au jucat­ piesa „Cuza-Vodă“, „Unirea“. Dia­log.­­Corul simpaticului maestru Van­­gheli, a intonat diferite bucăți o­­cazionale. Au urmat, dansuri mia­­țion­ale. S’a făcut apoi o apoteoză a U­­nireî, foarte reușită. Directorul gimnaziului, J. Brîn­­dușaniu, a ținut o cuvîntare despre importanța zilei ce se serbează. S'a fi executat exerciții gimnas­tice de către elevi. Seara a avut loc o retragere cu torțe a trupei și a elevilor gim­naziului Orașul a fost, frumos iluminat, L. G­eorge K­riptici Fiul regelui Milan, care și-a făcut debutul, acum cîteva zile, pe scena unui cabaret din Bu­dapesta. TÎRGOVIȘTE AStazi la or­a 10 s’a oficiat un Te-deum la biserica Curtea Dom­nească. . Au­ asistat toată autorită­țile civile și militare, precum și un numeros public . La oțelu ti generalul Lăzărescu și­­ prefectul județului au primit defilarea în fața gradinei publice. După aceea toate școlile au ju­t TG.­FRUMOS La orele 10, la catedrala „Cuvi­oasa Paraschiva“ s'a oficiat un tedeum de către preotul A. Daran­­ia, însoțit de întregul cler biste­­­icesc. In răstimpuri d. Gh. Teod­lom, directorul școalei, a cîntat cu corul mixt, apoi preotul Da­­ranga a tinut o frumoasă cuvân­tare tratînd despre aniversarea a 50 ani a zilei de 24 Ianurie, din punct de vedere religios. La ofi­ciarea­ tedeumului au asistat toa­te autoritățile civile și militare în frunte cu primarul Ioan Iamandi. Toate edificiile publice și stradele eirau decorate. La orele 2 in sala școalei de fete i s'a dat o serbare școlară și o piesă teatrală care a avut o reu­șită splendidă. D. primar Ion Iamandi și d Gh. Teodoru au t­zaut cuvîntă­ri tratînd despre însemnătatea zilei de 24 Ianuarie. S’a­­ cântat diverse c­n­tece naționale și s’a jucat Ho­ra Unirii. A asistat un imens public căruia i s’au im­părtțit bomboane. S’a oficiat și la sinagogile din localitate tedeumuri, Însoțita da corul școalelor izraelite romane. Vela Strunga BACAU In urma unui ordin telegrafic al ministerului de razboiu, astă­­seară s’a făcut, o retragere cu torte prin oraș, foarte impozantă și la care a luat parte o companie din infanterie și o baterie­ pedes­tră din artilerie, cu muzica mili­tară în frunte. Pe st­cade e o ani­mație foarte mare. Toate magazi­nele sunt decorate și la foarte multe geamuri se vede expus por­tretul lui Vodă Cuza, înconjurat de ghirlande de verdeață. Mani­festația ajungînd în dreptul sta­­ției­ marelui bărbat d­e stat Mihail Kogîlniceanțu, s’a oprit și mii de glasuri au strigat ura. De aci au parcurs mai multe străzi în stri­ dimineață MAGAZINELE Bon MarcM ALEXANDRE HASAM București. — Strada Lipscani 58—60—63 — Bnonrsgti Rodii de Bal, Spiree și Nunți Trusouri complecte de la Lei 750.—Lei 10.000 Ateliere speciale pentru Rodii, Lingerie și Mede - PREȚURI CELE RAS­EFTINE și ABSOLUT FIXE — SE FAC ȘI ÎNLESNIRI DE PLATA

Next