Dimineaţa, aprilie 1909 (Anul 6, nr. 1836-1864)

1909-04-02 / nr. 1836

Y' ^ Anul ML— Mo. lööö P*­3^ A­PARE ZILNIC CIT CELE DIN URMA ȘTIRI VALE márium PUBLICITATEA i f C­ONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate .. CAROL SCHULDER & CO* T* BUCUREȘTI Str. Korogeorgü viel 13—Telefon 3­-3 Birourile ziarului: Safe Str. Sărindar No.­­1 DIRECTOR. Const, mu­le Abonamente cu premier tin­ta , * Inni ,» • » t ré luat ! Î ;­­K ’ Joi 2 Aprilie 186& w « Les 29 •..# » 1* • - .é ■. c * #> TELEFON t direcțiunea. .­­» . . No. 14/99 Capitală. I­­ • • • n 14/10 Provincie și Străinătate „ 12/40 NOPȚEI Gravele tulburari din Turcia Constan­tinopolui in plină răscoală= Noul regim amenințat.­Complot contra sultanului Conspisopolii­ în Ofițerii atacați și bătuți de soldați.­»Armata rebelă © crapă Scoarța și ‘starlamentul și cere demisia guvernului Pavilionul Ins Abdul Hamid ! Din Constantinopol ne sosesc­­ fu­rî cu totul alarmante. . Se pare că Turcia s’ar afla din niou în fața unor evenimente mari și nu se poate prevedea soarta regimului constituțional. In întregul imperiu otoman s’a pornit o mișcare puternică în­ contra regimului tinerilor turci ți în momentele cină­ scriu aceste gînduri Constantinopolul se află­­ in plină revoluție.­­ Armata ațițată de preoți și ele­mente reacționare s’a resculat ce­tind retragerea guvernului și res­pectarea tradițiilor religioase.­­ Pe de altă parte se anunță din provincie insubordonanțe pe toa­tă linia în armată și un complot ,nu toată regula în contra sulta­nului și a regimului. * Soldați rebeli se dedau la ex­cese și guvernul s’a simțit silit să mobilizeze. In ultimul moment ni se tele­grafiază că întregul cabinet și-a dat demisia.­­ Faptul acesta accentuiază și mai mult gravitatea situației. Rămîne ca viitorul să ne dovedească dacă , această satisfacție acordată cu a­­­ i­ta grabă rebelilor va putea sau­ nu să contribue la liniștirea spi­ritelor atît de surescitate. • Iată acum telegramele în ordi­nea în care le-am primit: *­I Frankfurt, 31 Martie.—„FRANK­FURTER ZEITUNG“ AFLA DIN CONSTANTINOPOL CA SALATA SE AFLA IN PLINA REVOLUȚIE. # Constantinopol, 31 Martie.— SEM­NALUL DE REVOLTA S’A DAT UN REGIMENT DIN ANATOLIA CARE A PARASIT CAZARMA SUB CON­­DUCEREA PREOȚILOR, CERIND APLICAREA LEGILOR CHERIAT SAU IMEDIATA RETRAGERE A GUVERNULUI. INTRE TRUPELE GUVERNULUI ȘI ARMATA REVOLTATA S’AU SCHIMBAT FOCURI DE ARME.­­ AR FI MAI MULȚI MORTI. GUVERNUL A MOBILIZAT IN­­TREAGA GARNIZOANA PENTRU A APARA PARLAMENTUL. IN STAMBUL ȘI GALATA MAGA­ȘInele sUnt închiSe. PANICA E. DE NEDESCRIS. UN CONTROL EXACT ASUPRA CELOR CE S’AU PETRECUT ASTA NOAPTE E CU NEPUTINȚA DIN CAUZA CA PODUL GALATEI E O­­CUPAT DE MII DE OAMENI. * Constantinopol, 31 Martie.—Pare să se fi petrecut la Stambul în cursul nopței serioase incidente. Prăvăliile din Galata, și în, parte și cele din Pera, sunt închise. Patru­lele circulă. Se zvonește că soldații cîtorva cazărmi ar fi surprins pe ofițirii lor, i-ar fi legat și apoi s'ar fi dus să manifesteze în fața Camerei și a Porței ocupind două clădiri. Sol­dații ar cere aplicarea legei Ch­eriat.­­ Constantinopol, 31 Martie.­Zvo­nurile senzaționale care circulă cu privire la ciocniri sîngeroase sunt false. Citeva sute de soldați răsvră­­tiți ocupă însă Poarta și cer să se aplice legea Cheriat. La Stambul domnește o mare os­­citațiune. Patrule de cavalerie cir­culă pe străzi. Se zvonește că mai mulți ofițeri au fost făcuți prizonieri și tran­sportați la ministerul de războiu, care este ocupat de răzvrătițî. Se zice deasemenea că ministrul bes ttzjroiit ar fi fugit. Toate aceste v­siuni însă nu sunt confirmate pină azi. (A. R). , l * -------T**"»" -Constantinopol, 31 Martie. — In­trarea în palatul poștei și clădirea parlamentului sunt ocupate de re­beli. Spre Stambul pornesc trupe. Rebelii în­ întărirea credinței în a ataca pe toți ace; caii sunt în contra is­lamului. Se zvonește că la ministerul de război, ar fi mai mulți ofițeri pri­zonieri și că clădirea e ocupată de rebeli. De asemenea se spune că minis­trul de război­ ar fi fugit. Toate aceste versiuni stă însă ne­­voe de confirmare. Constanti­nopol, 31 Martie.­Poar­­ta a fost informată că ofițerii su­­periori din Uerkueb au interzis sol­daților să pronunțe numele sulta­nului in rugăciunile lor obicinuite de seară. Marele vizir a dat ordin să se ia măsuri severe în contra acestei dis­poziții și nesupușii să fie aduși in fața unor tribunale militare. Constantinopol. 31 Martie. — Din Ditra (in sudul Albaniei) se anunța­­ că trupele au ocupat telegrafele și telefoanele și au cerut să li se co­m­ cinica din Constantinopol dacă sul­tanul se mai află în viață. * Constantinopol, 31 Martie.­­ Ul­timul batalion de albanezi care fă­­cea parte din garda de la Vldiz a plecat în Albania. Batalionele care se aflau dislocate la cazarma de la Taskissa au fost repartizate acum în cercurile Valona, Jamba și Elba­­san așa că la Constantinopol nu se mai află nici un batalion care să­­ prezinte pericol­­ in aceste momente, instruțiaJu­r­dania — Descoperirea unui complot în contra sultanului — Constantinopol, 31 Martie. — Se așteaptă cu mare neliniște știri din garnizoanele Talona, Sannia și El Bazar, unde agitațiunea a atins apogeul. Batalioanele albaneze se ridică în contra comitetului tinerilor turci și cer autonomia Albaniei. In capul mișcare­ se află dervișii Bektashi și numeroase familii alba­neze. Ministrul de războiu se află in posesiunea unor scrisori compromi­țătoare din care reese că un complot a fost organizat pentru detronarea sultanului, alungarea guvernului și­­ întronarea lui Jassuf Izeddin ca sul­­tan al Turciei. In capul complotului se află co­lonelul Riza­ bey din Allepo, care a fost arestat alaltăeri împreună cu mai mulți ofițeri albanezi. Arestarea s-a făcut în urma confiscărei mai multor scrisori trimise de Riza­ bey printr-un caporal concediat spre Al­bania. Scrisorile erau­ trimise mai multor ofițeri din garnizoana de la Ueskueb. In cercurile militare domnește a­­cum o enervare de nedescris din ca­uza lipiei de știri din garnizoanele albaneze. CUM SE EXPLICA .'»w TELE plini­riseeală Sultanul Turciei care este acum foarte îngri­jorat de soarta ce-l aș­teaptă, geblatt publică următoarele :* Iată cum se explică la ambasada turcă de aci evenimentele din Con­­stantinopole : In timpul regimului absolutist o mulțime de tineri cari nu po­sedau de loc cunoștințe militare au fost numiți prin protecție ofi­țeri. Aceștia, vre-o două mii la nu­măr, îngreunând budgetul, au fost șterși din liste în urma unei ho­­tărîri a parlamentului. *Se’nțelege că aceste elemente din perioada reacționară, aveau tot interesul să-șî impue un rol. Ei s’au priceput să ridice pe sol­dații fanatici în contra actualului regim pe care îl descrie pe nedrept ca nereligios, și să-i decidă a cere demisia președintelui Camerei de­putaților, a ministrului de războiu și a marelui vizir, pentru că aceș­tia aparțin partidului progresist cari a contribuit la scluderea lor. In cercurile bine informate se a­tribue mare importanță evenimen­telor din Galata. Domnește însă convingerea că majoritatea ofițerilor și soldaților va rămîne devotată regimului par­lamentar. ____ Demisia cabinetului Constantinopol, 31 Martie. — IN MOD OFICIAL SE COMUNICA.­PREȘEDINTELE CAMEREI AH­MED RIZA A TRIMES PORȚEI SCRISOARE IN CARE DECLARA CA CREDE A FACE UN SERVICIU PATRIEI PREZENTANDU-ȘI DE­­MISIA. IN ACELAȘI TIMP ȘI-A PRE­ZENTAT DEMISIA MARELE VIZIR ȘI ÎNTREGUL CABINET.­­ DEMISIA A FOST PRIMITA DE SULTAN. SE AȘTEAPTA CHEMAREA LUI KIAMIL PAȘA SAU A LUI SAID PAȘA CA MARE VIZIR. CA MINIS­TRU DE RAZBOIU VA FI PROBA­BIL NUMIT NAZIM PAȘA. ASASINAREA UNUI DEPUTAT Constantinopole, 31 Mart.— Un deputat care seamănă foar­te bine cu un membru mar­cant al tinerilor turci a fost asasinat. Trupele pleacă și vin încon­tinuu din și spre Stambul, parte cu și parte fără ofițeri. Pentru moment nu se cu­noaște încă atitudinea ofițeri­lor. Se pare însă că vor fi si­­liți să meargă cu soldații. SITUAȚIA E ALARMANTA Franc­furt. 31 Mart. — Co­respondentul din Constantino­pol al ziarului „Frankfurter Zeitung“ află din loc compe­­tente că urmările actualei re­voluții nu se pot încă prezice.­­ Revoluția este opera societăței­­ musulmane Ittihadi-Mohame­­di înființată abia de curînd. * Roma, 31 Mart. — Rebeliu­nea din Constantinopole s'ar ■ reduce la cîteva batalioane. Caracterul ei nu se poate cu­noaște pentru moment. În tot cazul e lucru sigur că e vorba de o înscenare a preo­ților și conservatorilor în con­tra actualului regim. In Capitală încercarea nu va putea reuși probabil. Din provincie sosesc însă știri alarmante și nu sunt ex­cluse mari surprinderi.'' Bulgaria exploa­tează situația GUVERNUL BULGAR SE FOLO­SEȘTE DE EVENIMENTELE DIN CONSTANTINOPOL PENTRU”" A GRĂBI­RE,CUNOAȘTE A ÎNDE­­PENDENȚEI Sofia, 31 Mart.— Evenimen­tele din Constantinopol fără a produce vreo surprindere aci au dat totuși naștere unei vădite agitații. Imediat după sosirea știrilor asupra celor ce s’au petrecut era în Constantinopole, a avut loc o consfătuire de miniștri. Guvernul vrea să se foloseas­că de situația creeată acum în Turcia, pentru a" grăbi rezolva­­rea chestiilor rămase în sus­pensie și în special recunoaș­terea independenței. Aceasta chiar cu prețul unei ciocniri armate. E probabil că guvernul bul­gar se va adresa cabinetelor europene cerînd intervenția pentru recunoașterea indepen­denței. In acest sens s’au dat ins­­trucții delegaților ce­ se află la Constantinopol și Petersburg. Membrii cabinetului decla­ră că hotărîrea­ în chestia recu­­noașterei independenței nu mai este acum o chestie de zile ci de ore. Nu este exclus chiar un or­din­­ de mobilizare. NOUL MARE VIZIR Paris. 31 Mart. — Agenția Havas află din Constantinopo­le că Kiamil pașa a fost numit mare vizir, Nazim pașa minis­tru de războiu, și Said-pașa mi­nistru de externe. AUSTRIA ȘI EVENIMENTELE DIN TURCIA Viena, 31 Martie. — Știrile so­site din Turcia sunt foarte comen­tate aci. 1 la cercurile diplomatice situația e considerată ca fiind foarte gravă. Se crede însă că revoluția este nu­mai rezultatul luptelor dintre libe­rali și tinerii turci și că în cele din urmă vor putea veni la clima statului elemente mai liniștite și mai prevăzătoare. Kmamâl-Fașa A fost numit din nou mare vizir GERMANIA ȘI EVENIMENTELE DIN TURCIA Berlin, 31 Martie. — Noua situa­ție din Turcia e privită in cercurile diplomatice de aci ca fiind foarte gravă. Se accentuiază însă că situația e încă neclară și că știrile trebuise înregistrate sub rezervă. La ambasada turcă nu se cunosc încă amănunte. Solidaritatea armatei, marinei și a autorităților militare e destul de puternică pentru ca o revoluție să nu poată fi de temut. încercări par­țiale de revoluție vor putea fi ușor înăbușite. LUPTA PENTRU VOTUL UNIVER­­SAL IN TURCIA Constantinopol, 31 Martie. — Co­mitetul pentru uniune și progres s’a constituit în mod definitiv ca par­tid politic avînd în programul sau ca punct principal introducerea vo­tului universal. DEZGROPAREA CADAVRULUI LUI HASSAN FEHMI Constantinopol, 31 Martie. — Ju­decătorul de instrucție a ordonat dezgroparea ziaristului Hassan Feh­­m­i, care a fost asasinat zilele tre­cute. RASCOALA DIN ARABIA Constantinopol, 31 Martie. —Pen­tru a potoli răscoala din Arabia, guvernul a trimis numeroase trupe din Anatolia. , 1 . TRATATIVELE AUSTRO-SIRBE Belgrad, S1 Martie.—La propu­nerea făcută Austro-Ungariei de către guvernul sîrb să precizeze bazele nouilor tratative pentru încheierea unei convenții comer­ciale, guvernul austroungar a de­clarat că din cauza curentului din țară și a hotărârilor luate în am­bele parlamente nu are acum po­sibilitatea de a propune pentru convenția comercială definitivă, altă bază de cit pe acea propusă pentru convenția provizorie, a­­dică a clauzei națiunei celei mai favorizate. "Dată fiind această situație, Austro-Ungaria e de părere acum că ar fi mai bine ca tratativele să fie amînate pentru un timp mai favorabil. In urma acestei declarații, cele două state continuă a rămîne fă­­­­­ră convenție.—Peru. DE PESTE MUNȚI Im urma convocărei mitropoli­tului Ion Mețianu se va întruni la Sibiu, în ziua de Duminecă Tomea sinodul ordinar al arhi­­diecesei greco-orientale transil­vane­ ^ 4^ Tot în ziua de Duminica To­mei va avea loc la Arad întruni­rea Sinodului eparhial ordinar al diecesei Aradului.­­ Ziarele din Budapesta anunță că guvernul a adus la cunoștința mitropolitului Mețianu neîntări­­rea alegerea de episcop a arhi­mandritului Filaret Musta, invi­­tindu-l să ia măsuri pentru a se face o nouă alegere. —Valorosul organ al romînilor de peste munți. Lupta, a avut, in cursul ultimei săptămîni, nu mai puțin de patru procese de presă. Ultimul proces i-a fost intentat pentru un articol intitulat: „Eî vreau pămînt“, care a apărut în ■numărul de la îs Martie. „ Ziarele de peste mîintl dat­ a­­mănunte asupra alegerea de la Bazin. Teroarea guvernamentală n’a fost nici aci mai prejos de­cit la Gravița. Candidatul naționalist slovac, Ivanca, a căzut față de candida­tul poporal August Ochaba, sus­ținut de coaliție, cu o minoritate de 333 voturi. Peste 600 slovaci, partizani ai lui Ivan,ca, au fost opriți de la vot. CONCEDIAREA REZERVIȘTILOR DIN BOSNIA Viena, 31­­ Martie. — Ministrul comun de războiu a orînduit ziua de ora 12 Aprilie, pentru a începe con­­cediarea rezerviștilor din Bosnia, Herzegovina și Dalmația, CONVENȚIA AUSTRA.ROMIIA Viena, 31 Martie. — O parte din delegații austriaci cari au fost în București pentru încheerea conven­ției comerciale cu Romînia, s’au înapoiat la Viena pentru a expune guvernului starea actuală a tratati­velor și pretențiunile guvernului ro­­mîn. Ei vor avea Miercuri o confe­rință cu membrii cabinetului aus­triac in care se va hotărî în mod definitiv asupra tuturor chestiuni­lor in discuție. La conferință vor a­­sista și miniștrii unguri Wekerle și Darany. Hotărîrile luate se vor co­munica imediat guvernului român. n­î £ șs­te. Organizatorul complotului ESCADRA ITALIANA SALUTA PE FALLIERES Roma, 31 Martie. — Se confirmă știrea că o escadra a flotei italiene va pleca sub conducerea ducelui de Genua să salute pe președintele Fal­­lieres care se află la Toulon. TITTONI SE VA RETRAGE DIN VIAȚA POLITICA Viena. 31 Martie. — In cercurile diplomatice se zvonește că Tittoni persistă în hotărîrea sa de a demi­siona. E adevărat că Tittoni a contribuit la victoria triplei alianțe, dar din cauză că aripa stingă a parlamen­tului s-a întărit la ultimele alegeri, Tittoni e hotărît să se retragă din viața politică. WITTE NU IA SUCCESIUNEA LUI STOLYPIN Petersburg, 31 Martie.­ Ziarele publică o scrisoare a lui Witte, prin care fostul ministru de finan­ce rus dezminte știrile ce s-au pu­blicat cum că el va urma la prezi­denția consiliului în locul lui Sto­­lypin. Witte declară că e hotărît să nu primească pentru moment nici un fel d­e demnitate oficială și că nu va ieși din rezerva ce și-a impus decit în cazul cind se va convinge că patria are nea­părată ne­voie de serviciile sale.­­ Mama și fiii sora mea lucrau și ea In fața sobei, in care murea focul, ședeam pe un scăunaș dusă pe gînduri In urechi îmi răsuna încă gla­sul­­ potolit și dulce al mamei, care isprăvise de povestit o întîmplare, una din acele istorii de dragoste, care nu trece zi de la Dumnezeu, să nu se repete. O fată frumoasă­­ de la noi din sat iubise un flăcău, care murise departe de ai săi, acolo în orașul mare, unde fusese luat la oasite. Și dovadă a trăinicie­ simțămin­­telor omenești, fata se logodise la o săptămână după aceasta c’un altul. Nu era nimic nou într’asta, dar pe mine mă zguduise adine întîmplarea așa de simplă în sine, îmi zguduise sufletul poate din pricină că îmiprej­urările în care o auzeam îl dădea un farme­c nou și duios. Afară viscolea și ’n noaptea în­tunecoasă vîntul se văita cu mii de glasuri tînguioase ț pe la fe­­restrî și crăpăturile ușilor, ca să fugă apoi turbat și vijelios, du­duind peste cîmpuri; în casă era cald, copiii toți dormeau și ’n tă­cerea asta tristă a nopții de iarnă, glasul mamei avusese ceva mis­terios, ceva din monotonia și tris­tețea unei rugăciuni domoale și vechi, pe care o îngînă îndelung și potolit biartrînil cu chipurile curioase de sfinți, bătrînii, cari nu pricep rostul vremurilor de a­­cum și-șî cheamă sfârșitul mai de grabă Rămăsesem pe gînduri și nici eu, nici sora mea nu căutasem s’aducem vorba desipre alttceva. Și una și alta ne gîndeam la cite o întîmplare din viața noas­tră auzită ori citită, pe care ne-te dezvăluia din întunerecul minții, povestirea mamei. Pe mine înlănțuirea de gînduri mă purtă la poalele Bugeacului, a dealului pietrois de pe care te uiți în Galați ca în palmă și car­e e departe de noi, cale de trei sate. Acolo la poalele Bugeacului unde mă jucaim în nisipul cald, așteptînd ca bunicul să-șî încarce carul și să pornim, e îngropată tot o poveste de dragoste, dar dragoste îmmormîntată cu toate visurile ei fericite, neatinse de ză­dărnicia realității. Un monument simplu de mar­moră mărturisește despre somnul de veci al vitejilor cari au lup­tart pentru fața patriei acum treizeci de ani și a căror oase sânt împrăș­tiate cît țin poalele Buceagului.’ Și acelaș monument de mar­mură povestește cui vrea să se oprească și știe slova rusească, despre actela care odihnește subj el, departe de locurile unde s’a născut, a copilărit și iubit, care odihnește în singurătatea câmpu­lui fără un glass prieten care să-I plîngă la cap și fără o floare care să arate și aci ca și pretutin­deni că din țărina trupului nos­tru cresc și se nutresc m­ul­ți mii de alte viețuitoare. Eram copil cînd am venit pentru întîia dată la poalele Bugeacului și cînd neastîmpărată cum eram, m’am suit pe piedestalul monu­mentului ca să se audă bine cum strigam: cucu­ cucul Mi-aduc aminte ca și cum ar fi fost erî că de pe grămăjoară de pă­­m­înt pe care se înalță marmora bătută de ploi și ninsori, am cules un mănunchi de flori al­bastre, pe care le-am pus în car­­­tea de citire, ca să miroasă fru­­­mos foile Împodobite deja cu po­ze scoase. Și mai mi-aduc aminte că’n drum spre casă, bunicul mi-a po­vestit în mersul greoi­ al carului încărcat că pe tot întinsul cîmpu­­lui de sub Bugeac zac oasele vi­tejilor noștri și ale rușilor veniți dinspre Reni și trecuți pe podul de vase de la Azaclan. Și printre rușii cari au murit în luptă cu turcul, prin toate su­fletele umile și trudite cari și-au­ făcut datoria către țară de zac acum uitați de mult, dăinuiește în somnul de veci și un om de care a ascultat multă lume, al cărui glas a înfiorat mult norod și a cărui ochi poate au făcurt să­­ bată multe inimi de femee, dăi­­nuește aci la o laltă cu gloata pe care a năpustit-o și biciuit-o odi­nioară, ca să putrezească acum la o lalta cu ea uitat și de cei cari Tau vrăjmășit și de cel cari l’au iubit. E un colonel rus și mai m­ult în amintirea lui strejuește mar­mura rece în singurătatea cîm­­pului și’n ciuda inimelor, lesne uitătoare. Căci cari sîntem mai dem­ii ! "Cînd m’am făcut mai mare, am ascultat și mi-am scris în ini­mă o povestire mai mu­lt despre cei cari rămîn în urma celor duși pe vecie. Cînd lumea s’a liniștit de sbu­ciumările rezbelului, într’o zi dulce de primăvară, sătenii din apropierea Bugeacului s’au tre­zit cu două doamne mari, îm­brăcate în negru de sus pînă jos J și cari întrebați unde s’au în­gropat morții din­­ tabăra de la Bugeac. Atunci pe grămada de pămînt însemnată cu o cruce de lemn și sub care­­ odihnea printre alții bărbatul uneia șî Hui aTteîâf­ iiV­­it­ei înnălțat mamuia, mult mai trai­nică în răceala și neclintirea ei; de cit toate inimile omenești lai­ un loc, atunci pe grămăjoare de­ pămînt au curs lăcrămile nebune de dor ale iubitei și plînsul adînc și sfîșiat al mamei; atunci au­ răsărit pe țărîna caldă încă de­ plîns, florile duioase de nu pot uita și busuioc cucernic­­i| Și ’0 fiecare, an pe primăvară’­­ în singurătatea cîmpului aburit de munca continuă a firei, râsu-i na ruga preotului cerșind îndu­rarea divină pe cînd plînsul celori două îndoliate țineau ison tîngu­l •irel către cel de sus, pînă­ cînd într’un an a venit numai bătrînaj și pînă cînd n’a mai venit nici­ ea. Cine poate Ști ce S’a petrecut acolo departe, în țara ghețurilor, unde femeile n’au inima de ghia­­ța? < Poate că iubita s’a mîngăiat dat dorul celui mort și 'ngropat în­ cîmp și poate că mama a murit cu ochii ațintiți în zare, în spre munții țarei noastre, care-I adăr­postesc rămășițele odorului alin«­tat și crescut ca să rămîe în stren­ini pentru totdeauna.­­ Și numai la Paștele Blajinilor, mai vezi cîte o bătrînică coborîn­d dealul cu pași mărunțel, cu ulci­ca cu tămîe într’o mînă și cu mă,­» nunchiul de busuioc într’altă. ■ Ș’atuncî bocetul răsună pla$ departe și mirosul sfînt de tămîn aburește țărâna pustie de ori­ca floare, în vreme ce busuiocul je­lește la picioarele marmurei și pa­pii și pe morți; iar tălăngila mihnite de la turmele de pe coas­ta dealului, răsună ,ca un­ glan cucernic de clopot ! Nici iarna momnîntul nu-i sin­gur, căci crivățul se tîngue vă­­jîind peste cîmpuri și vine să sa lovească de dealul pe sub poalele căruia trece vuind cu turba­re. Șî viscolul zăpezii și plînsetul vîna­tului spun mortului despre ză­dărnicia lumei, poate-i povestesc despre iubita mîngăiată atît de curînd, ori dacă nu aduc de­cit vietele celor cari duc jugul vie­ții, atunci cu atit mai bine pentru­ cel mort, care și-a luat cu el toa­te visurile de om fericit­ de om­ care se știa iubit.­ ­l-.*, •țfcwi -a/» w # 1 f Mama cosea într’una și ’ echrai mea se uita în lumina lămpei cu­ ochii splini de gînduri. — Mamă, ai văzut pe nevastă­ colonelului, care a îngropat sul» Bugeac7­re - i Firește c’am văzut-o. Trecea­­­ pe aci cînd pleca în Rusia. "T~ — S’o fi adevărat că s’a mări­tat, de nu s’a mai văzut pe aci? — Ei, fata mamei de unde săi știu­ eu asta? Și pe urmă chiar dacă ar fi așa, ce vrei tu? Morții cu morții și vii cu vii. .sg. ‘ Afară vîntul se tînguia și’n­­ mintea mea înfierbîntartă auzeam­ vaetele crivățului lovindu-­se de, marmura singuratică din cîmp și­­ toată noaptea m’am gîndit și lar fata frumoasă de la noi din sat,­ care se logodise la o săptămână­ după moartea iubitului și la ru­soaica care se mîngîia cine știa pe unde. A doua zi am răstoolit într'o la­dă veche să găsesc cartea de ci­­­tire unde pusesem florile de nu mă­­uita culese pe mormîntul dela­ Bugeac, dar n’am mai găsit decitt praful lor..... »I scudift-Y** • I* 1 MARIA PAMFILE / Incendiul din Tîrgoviște Tirgoviște, S0 Martie.— Un vio­i­lent incendiu s’a declarat aseară, la grajdul d-lui Ion Dovăncescu,1 birjar din acest oraș, strada Mi­s­hinoaiei No. 2. Imediat ce s’a observat focului vizitiul Dumitrache Dumitru, dej 60 ani, din comuna­­ Cojarca, a­ intrat In grajd ca să scape caii.­ Fiind fum, s’a înecat și a căzut­ jos. Sărind, vecinii, i-au scos a­­­fară avînd pe corp și pe ochi răni­­ grave, în urma cărora, după 4­­ ore, a încetat din viață la spi­­­tal. Caii nu au putut fi scoși, ast­­­fel că au fost arși cu totul­ ! Cel dint­îi sosiți au fost polița­­­iul Anastasiu cu­ întreg aparatul­ polițienesc, cari au lucrat la lo­­­calizarea incendiului cu vecinii,­ căci pompierii de­și avizați de po­l­­iție la timp, ne putind găsi uai comandantul Popescu și pe ser­­­gentul major Gheorghe, și fiind­ ordin ca, fără d-lor, să mu, plece» din curtea cazărmii, au stat gă­­­tiți de plecare aproape o oră,­ pînă la venirea comandantului,­ astfel că la fața locului n’au so­­­sit decit după ce focul a fost per deplin localizat de poliție, și vg-f­cinî. î De altfel grajdul fiind de Selb-­ dum­, prea puțin ar fi putut face­ și pompierii, chiar de ar fi venit­ la timp. S’a simțit foarte mult­ lipsa de apă. Incendiul’ fiind în­ cel mai depărtat cartier al orașu­­­lui, astfel că sperăm că acest caz­ va servi de exemplu, pentru ac­­­celerarea lucrărilor de canalizare, de aducerea apei, cari au început, deja, mulțumită stăruințelor puse, în ultimul timp, de d. Dumitriu, 1 prefect, și de primăria orașului.­ Pagubele se urcă la Suma de­ peste 1.500 lei, nefiind nimic a­­­sigurat. Focul se crede a fi luat­­­ naștere din neglijen­ță.—Cor. — Insurecția din Albania. Eiî, păzi­­tă e cam de trupe în contra furiei răscula­ților. Demisia cabinetului turc Centrul Sîam&ulugi *­­ '■ ■­ V ' “O* • '#■ ' ' ....■ ■ mm NXT VELÎILE^DIMIN^Eî^ Gînduri de iarnă de MARIA P^Mrt^E @’a pas la v frazare Cinematograful politic al „ideverului“ — Colectiune din Chestiile zilei — SERIA I -------1 1 20 BANI EXENfLAJ^1, T­­ .. —» jiu* uvxuit o a wiBWpp -I ABDUL HAMID Intrarea Sa sublima pisarii intra­rea pala­­tulul Por­­­ ­­mului constitu £ iQnajt

Next