Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)

1909-06-18 / nr. 1912

r ; vi. ■ M.vII. M­­di f>i­BLICITATEA. CONCE.DA­TA EXCLUSIV Agenției :,d­a'Enblicitate CAROL SCHUDDER &. Co. BUCUREȘTI Str. N­arascur £ eviti S13—Telelon S­ 4 Birourile ziarului : Str. Sărindar No. ti A: PA’HE ZILNIC» CU* CELE DIN URMAU ȘTIRI ALE 'NOPȚEI Comemorarea lui Eminescu Din fața școalei No. 1 „Marchian« de băeți din Botoșani inaugurat de studențimea universitară din­ țară în Septem­brie 1890. BUSTUL LUI EMINESCU TELEGRAME e wB«­­­I Criza din Ungaria — Misiunea lui Lucacs a eșuat — Budapesta, în iunie. Azi la a­­miază s' a întrunit comitetul exe­cutiv al partidului independent pentru a­ lua o hotărîre definiti­vă asupra propunerea lui Lukacs. După o lungă discuțiune s’a ho­­târîttn unanimitate, ca propunerea fostului ministru de finanțe să­ fie respinsă. Pentru mîine s'a convocat o conferință plenară a partidului pentru a ratifica h­­otărîrea comi­tetului executiv.. Se crede că deci­­ziunea comitetului va­ fi accep­tată fără nici o împotrivire de­ membri partidului. Tot. inline Ladislaus Lukacs se va duce la Vienei, spre a expune împăratului rezultatul mistiunei sale. După r­um, se afirmă în rîndu­­rile, partidului Independent, cri­za actuală nu va putea fi rezol­vată, de­ci, prin­ răm­în­erea mai departe a coalițiuneî le putere. Dacă împăratul va accepta aceas­tă soluție, iar Wekerle va fi indi­cat să formeze noul cabinet. Fsricdn! independent respinge pro­­punerile d-ramui Lukacs Budapesta, 16 iunie.­­ Cu pri­vire la ședința comitetului execu­tiv al partidului independent se con­t­uniră urm­ă­toarele: Ministrul de comerț Frantz Kossuth a raportat asupra propu­nerilor lui Lukacs. Împăratul își rezervă dreptul de el vinni pe președinte, și pe­ miniș­trii­ de finanțe și interne din cer­curile bărbaților polițici rari nu fac parte din nici u­n partid. Misiunea specială a­ cabinetului va fi: să înlăture divergenteite da păreri dintre Coroană și majori­tatea Camerei, formînd astfel un partid guvernamental­­ menit a conduce interesele statului timp mai îndelungat și cu mai mult succes. , Misiunile noului cabinet vor fi: 1) .1 face totul pentru a asigura, regulata funcționare a statului, rare r. necesară pentru a se putea aduce la­ îndeplinire obligațiunile Iva­c față­ de. monarh­­e. ș) .­ pregăti majoritatea ca. In­ înțelegere, cu Coroana, să se poată stabili, bazele can vor conduce la realizarea, votului universal. Majoritatea, să fie hotărât­ă ne aranja definitiv și celelalte ches­tiuni cari se vor ivi în Carrier<l Deputaților constituită­­ în baza nouei legi electorale.­ iar în cazul findi s'ar ivi greutăți fie de prin­cipii fie de altă natură să se re­guleze aceste chestiuni prin dis­poziții provizorii. /.) In­ chestia băncei majoritatea va cnținunău­și punctul de vedere al băncei independente săi fie ga­ta a­ prelungi privilegiul băncei austriace slave pe­ încă, 3 ani, dacă lui se va decreta înființarea aces­tei bănci la 1 ianuarie 1911. In cazul cirul vor fi acceptate aceste propuneri, vor fi­ semnate de către­ delegația partidului și vor servi ca o continuare a pac­tului. data 1006. Ministrul Frants Kossuth a de­clarat că dacă pararea sa partidul independent trebue să respingă a­­ceste impuneri pentru că este anti­constituțional și antiparlamentar ca să intre în cabinet bărbați poli­tici cari nu aparțin nici unui partid din Camera deputaților. In acest sfaz au vorbit toți orato­­rii între caii și președintele Justh și deputatul Hollo. In urmă contele Albert Apponyi a propus o rezoluție prin care pro­punerea d-rului Lukacs e respinsă. Rezoluția a fost primită cu una­nimitate. Mîine conferința partidului inde­pendent va avea numai un caracter formal și va sarncționa hotărirea comitetului executiv. Mîine seară sau spoimîkne dimi­neață d-n­l Lukacs va face ultima vizită lui Kossuth pentru a lua în scris hotărîrea partidului indepen­­dent. FEMEI CONDAMNATE PENTRU A­­CITAȚII POLITICE Agram, 16 Iunie. — Tribunalul local, a condamnat pe cele șapte doamne croate date în judecată pen­tru că au participat" la demonstra­țiile contra banului Croației, baro­nul Rauch, la cele șapte zile de a­­rest. Cele șapte­ doamne aparțin u­­nor familii din cea mai înaltă no­bleță. MASURI MILITARE LA GRANIȚA AUSTRO-ITALIANA Salzburg, 16 iunie. — După cum anunță un ziar local, garnizoanele austriace de la granița italiană ar fi fost sporite. Faptul se pune în le­gătură cu agitațiile din ultimul timp. PENTRU PROGRESUL AERONAU­TICEI Paris, 16 iunie. — Marele indu­striaș Henri Deutsch a făcut uni­versitatea de a fi o donație de 500.000 franci în scopul de a se favoriza Studiile pentru progresul aeronau­ticei. In același scop ar fi donat și Basilius Zaharov o sumă de 700.000 franci. APROPIERE TURCO-SIRBA Belgrad. 16 iunie. Cercurile politice discută cu multă simpa­tie știrea, că Poarta a făcut Ser­biei avansuri , pentru o înțelegere politică turco-sîrbă. Turcia explică intenția ei de a se apropia de Serbia, prin faptul că în urma înțelegerei austro-bul­­gare, e nevoie, pentru, contraba­lansarea acestei alianțe, de­­ o în­țelegere turco-sîrbă. In cercurile politice din Belgrad se crede că numai eventualitatea războiului turc­o-grec, a făcut pe Poartă să propună Serbiei o înțele­gere po­litică. AGITAȚIA SOCIALIȘTILOR UN­­GURI Budapesta, 16 iunie— Conducă­torii partidului social democrat au făcut­ să se lipească pe zidurile ora­șului un afiș, prin care invită pe lucrătorii și funcționarii de la căile ferate să intre în organizațiile so­cialiste. Afișul a fost confiscat de autorități, care au dispus darea în judecată a conducătorilor partidu­lui. Din cauza aceasta social demo­crații sunt foarte agitați. _____ ÎMPRUMUTUL BULGAR Sofia, 16 iunie.— Azi a trecut negocierile guvernului la Paris pen­tru încheerea unui împrumut, si au terminat, împrumutul e de 400 de milioane. Condițiile în cari­ s'a făcut au ră­mas pina în acest moment secrete. Directorul băncii Naționale, care plecase la Paris, în vederea acestui împrumut, s’a reîntors azi acij CHESTIA CRETANA TURCIA ARE O ATITUDINE HO­TARATA.—UN CONLICT ÎNAR­MAT PARE A FI INEVITABIL. Constantinopol, 16 Iunie.—Pe cînd marile puteri se silesc să dea ches­tiune­ cretane o soluție împăciui­toare, Turcia contă cu orice preț să găsească prilejul unui războiu. Ministrul de războia a dat ordin ca toate trupele de recifi din regiu­nea măre­ de Marmara să fie mo­bilizate. Mai mulți deputați, întrebați fi­ind de ziariști, au răspuns că e foarte puțin probabilă o altă solu­­țiu­ne decât războiul. * Berlin, 6 iunie. — „Lokal An­lieger“ află din Salonic că la gra­nița dinspre Grecia, s’au îngrămă­dit numeroase transporturi de mu­­nițiuni și arme. Toate punctele întărite din jurul Salonicului au fost puse în stare de apărare. Peste tot se lucrează cu o acti­vitate febrilă în vederea războiu­lui ca­re pare inevitabil. # 1 Constantinopol, 16 Iunie. Marele vizir împreună cu mi­niștri de externe și de războin au conferit aseară asupra cestiunii­ cre­tane. Poarta a răspuns la interpelarea făcută în Senat că negocierile cu puterile urmează și că Poarta va face tot ce-i va fi prin putință. Ziarul „Tanin" respinge afirma­rea că Turcia pentru motive interne ar fi avînd­­ necesitate de vre­un răsboi­, însă spune că dacă musul­manii din Greta ar fi atacați, Tur­cia ar trimite acolo trupe și dacă Grecia ori vre-o altă putere streină ar voi s­ă anexeze Creta, războiul nu s-ar putea înlătura in chestia confederației balcanice HOTĂRÂRILE STUDENȚILOR RO­MÂNI SI BULGARI. — PROGRA­MUL CONFEDERAȚIEI BALCA­NICE. Sofia, 16 iunie.— La întrunirea de aseară a studenților s’au luat următoarele hotăriri ca bază de co­­laborare între studenții din statele balcanice. Statele balcanice, inclusiv Tur­cia, spre a putea: 1) Desfășura o cultură intensă materială și morală corespunzătoa­re cu stările naturii lor speciale ; 2) întări pe calea naturală a des­­voltărei economice, iar nu prin mi­litarism și violențe, forțele lor fi­nanciare și economice, fără de care nu sunt garantate independența și înaintarea culturală ; 3) Forma o forță serioasă, care ar putea opune o rezistență eficace e­­conomică și politică tuturor aspira­­țiunilor de cucerire pornite de la sud sau de la nord ; 4) Deschide o piață largă mutu­ală unei industrii balcanice, menită a întări independența lor politică; 5) Apăra existența lor națională și politică ; dă nevoe mai întîi de o alianță economică pe baze solide, apoi­ de o alianță politică, fiecare națiune păstrîndu-și însă independența sa proprie. Studenții romîni și bulgari, după ce au stabilit astfel programul con­federației balcanice luînd în con­siderație conferințele delegaților de la 13, 14 și 15 lunie și rolul mo­dest­­­­n care studenții îl pot juca în politica actuală a statelor balca­nice, au hotărît organizarea unei ligi studențești balcanice, pentru propagarea ideei de apropiere între națiunile balcanice. Liga se va compune din 6 sec­țiuni : romina, bulgară, turcă, sâr­bă, greacă și muntenegreană. Mijloacele de realizare a scopului ligei sînt : 1) Propaganda prin scris și cu­­vînt asupra alianței între statele balcanice din partea secțiunilor li­gei, conform condițiunilor speciale locale. 2) Tinderea spre o uniune rama­­­tp., care e însă o perspectivă mai îndepărtată a ligei. 3) Organizarea sistematică de întruniri și conferințe de către stu­denții statelor balcanice, pentru a ajunge la o înțelegere intelectuală și morală între națiuni. 4) Redactarea în limba franceză a unui organ de publicitate al­ lige. Acest ziar va apure mai întîi în București. Comitetul de redacție va fi ales din membrii tuturor secțiuni­lor liget. In fiecare an, reședința comitetului va fi intr’un alt oraș din Balcani, unde se află o univer­sitate. Limba oficială a ligei va fi cea franceză. Elaborarea statutelor agei se va face la congresul studențesc din Iași, la care vor fi invitați toți stu­denții tuturor­ statelor balcanice. D. ASCENSIUNEA BALONULUI ZE­PPELIN Friedrichshagen, 16 Iunie.—Aero­statul Zeppelin I a plecat la orele 12:27 din noapte în zbor spre Metz. Biberach, 16 iunie.­Aerostatul Ze­­p­pelin I a trebuit să­­ se scoboare la 4 ore de dimineața lingă Mittelbi­­berach, din cauza ploaiei torențiale aerostatul a fost ancorat. CALATORIA ȚARULUI Tullgarn, 16 Iunie.—Escadra rusă a plecat la orele zece seara, după ce perechea regală­­ și-a luat rămas bun de la perechea împărătească pe bordul lui „Standart”. MINISTRUL TURCIEI LA LONDRA Londra, 16 Iunie. — Regele a primit­ azi după -amfizza la Buckin­gham palace pe Tewvik pașa care i-a remis scrisorile sale de acredi­tare. » Infiorătoarea dramă din Galați Un cadavru într’un birou.—Trei răni —Cu o zi înainte.— D-na Dec­u singură.—La avocatul Căld­urescu.—Toate ușile încuiate.—începutul cercetărilor.—Ce declară servitorii.—Crimă,Jim sinucidere.—Cum a ope­rat criminalul—Averea defunctei.—Diferite versiuni.­Inștiințarea membrilor familiei GALAȚI, 16 Iunie. — O dramă care va da mult de lucru ,autorită­ților și imaginației publicului s’a întimplat aseară în orașul nostru. In scurta telegramă, pe care v’am expediat­ o astă noapte, v’am comu­nicat că d-na Eufrosina Deciu, mare proprietară și de 3 ori milionară, a fost găsită moartă în biroul aflător în subsolul locuinței sale. Urmîndu-se cercetările s’au des­coperit următoarele : ori, pe la­­ 10 dim­­neața, decedata s’a prezentat­ la d. Gussi, prefectul județului, unde avea de tratat o chestiune de pa­m­­int. Cînd a intrat în cabinetul pre­­fectorial, d-na Deciu s’a ’plîns de năduf. După aceasta s’a dus acasă, a săvîrșit diferite treburi casnice, apoi a luat masa, iar după masă a dat drumul în oraș bucătăresei și a tr­imis pe cei doui servitori să cum­pere scînduri. Astfel, d-na Deciu a rămas singură, în vasta ei locuință din strada Carol. De altfel, în afară de d-na Deciu și numiții servitori, nimeni nu mai locuia în această casă. Servitorii, întorcîndu-se acasă la ceasurile 8 seara, au găsit toate u­­șile și ferestrele de la locuință în­chise. Atunci ei s’au dus la d. a­­vocat, Călc­urescu, care era avoca­tul d-nei Deciu și se înrudea cu d-sa. Negăsind’o însă aci și cazul părînd suspect, un frate al avoca­tului Călc­urescu, împreună cu ser­vitorii și un subcomisar, s’au dus la d-na Deciu, dar n’au putut pă­trunde, ușile fiind încuiate și feres­trele închise. O singură fereastră de la etagiul I era totuși deschisă și cei­ sosiți au pus o scară și, urcîn­­du-se sus, au găsit goală odaia în care au intrat. In timpul acesta înoptase de-a­­binelea și unul din cei prezenți aprinzind un chibrit și privind spre ferestrele odăilor din subsol,­­au constatat, la un moment dat, îngroziți, că d-na Deciu zace un birou pe jos, în­tr’un sac de singe, țin­înd­ în mină un revolver. Autoritățile au fost imediat în­științate. Prin­ spargerea ușilor, s’a pătruns în birou­ și imediat au început cercetările. . La,oră L.din­ noapte, cînd ideia­ unei sinucideri se acreditase de-a­­leinelea, cadavrul d-nei Deciü s’a transportat la morgă; •­­ S’au postat forțe ■polițienești în jurul locuinței­ și în tot orașul au fost trimiși ofițeri de poliție și agenți de siguranță spre a face cercetări. Servit­orii, interogați, au­­­ decla­rat că, într’adevăr, au fost trimiși de stăpîna lor, unii după treburi, alții învoiți în oraș. In urmă au spus că în timpul zilei d-na Decia a fost vizitată de către zaraful Chir­o­­vi­ci de la care , decedata a cumpărat, cu o z­i înainte,­ bonuri pentru 14.000 lei, sculptorul Ior­­dănescu, un mi­si­t și un persona­­­giu oacheș și scund, a cărui iden­titate nu s’a putut stabili pînă a­­cu­m.Astăzi s’a descoperit pa trotua­rul din fața locuinței unde­ s’a pe­trecut drama pete de singe cari se întindeau pină lă a treia lo­cuință.­Cum Insă, urmele­­ de sin­ge păreau a fi pectorale, ele au fost trimise la laborator spre a fi examinate. Interesant, este că­­ toate ușile și ferestrele fiind închise, o singură fereastră de la biraft era neprinsă în cî­rl­ige, și faptul acesta punîn­­d­ i-se în legătură cu faptul că cheile dela ușî,s'au gșat pe o canapea a biroului,­­ țtuik­î cr­tte că e vorba de un criminal care,,­­­upă ce a săvîrșit omorul, a tri­ilis ușa cu cheia și ru­ svjrjit apoi veriga cu chei pe­­ fereastră. Cu aceste începuturi de dovezi, s’a născut versiunea că e vorba de o crimă. Adaogindu-se la a­­ceasta faptul că d-na Decia era o natură neobicinuit de riguroasă, bărbătească aproape­­ de ani de zile își conducea singură nume­roasele ei afaceri comerciale, cu o exactitate uimitoare­; că, după știința celora cari veneau în con­tact, cu dînsa, nu avea nici un motiv ca să-și­iue capăt zilelor; că în timpul zilei in care s'a pe­trecut diurna nu și-a neglijat in­tim nimic afacerile­ obicinuite; că la orele 5 după amiază își făcea scrisori comerciale,—versiunea u­­nei crime a început să se • întă­­­­zească din­­ ce în ce. Atunci, toate aparentele cari în­dreptățeau­ prima versiune ,au fost întoarse în profitul celei de-a doua. S-a emis părerea că e vorba de un criminal foarte inteligent și, extrem de pervers, care a­ pre­văzut totul,­ care­­ a dat­­ situației o aparență de sinucidere, a pus revolverul în mînă moartei; după ce a scos banii din cassă, a in­­chis-o iar și a pus cheile la brîul decedatei și apoi, nelăsînd nici o urmă, s’a făcut nevăzut. In or’aș se comentează în fel de chipuri, și cu nenumărate dovezi, ba una, ba altat drama aceasta. Astăzi după amiază autoritățile și medicii s’au dus la morga­ spi­talului ,,Elisabeta“, unde se află depus cadavrul, și au făcut noul , cercetări. Cea­ mai interesantă descoperire­­ a fost aceea că s-a­­ aliat la mina­­ dreaptă a cadavrului o urmă de îm­­­­pușcătură retroactivă, ceea ce do­vedește că decedata, în orice caz, a făcut uz de revolver fie asupra sa, fie asupra criminalului. 1 Decedata lastă 4 copii: un fiu, a­­­­nume George și 3 fiice: Virginica­­ Guțu, Eufrosina Ghiliș și Olga De­­n­­­ciu. 1 Averea imobiliară e alcătuită din moșiile Brănești, Oancea și o a treia al cărei nume îmi scapă, din jude­țul Covurlui, din moșia Curtești, ju­dețul Vasluiu, precum și dintr’un mare număr de ecareturi din locali­tate și alte orașe. S’a telegrafiat tuturor copiilor în parte aflători la Techir-Ghiol (jude­­țul Constanța), precum și d-lui George Deciu, fiul decedatei, care se afla în străinătate. Cassa de bani urmează a fi des­chisă la sosirea în localitate a pri­mului membru al familiei. Autopsia se va face mîine dimi­neață la orele 8. Servitorii au fost arestați iar în ultimul moment aflîndu-se că un personaj misterios a vizitat pe d-na Deciu erî, între orele 3 și 4, și că aceeiași persoană s’ar fi putut în­toarce mai tîrziu spre a săvîrși o crimtă, se fac întinse cercetări în această direcție. In interesul justiției păstrăm de­ocamdată tăcere asupra acestor cer­cetări. In orice caz, se va șli lămurit da­că e vorba de o crimă sau o sinu­cidere­­ după ce se va deschide cassa de bani , și se va fi făcut autopsia. Asupra acestui din urmă punct, este de notat că progresul la care a ajuns chirurgia face cu putință să se constate dacă proectilul a­ fost tras asupra corpului din apropiere ssiî dela distanță. Vom ține pe cititori în curenț­i GALAȚI, 16 Iunie. — La ora 6 și jumătate s’a procedat la deschide­rea casei de bani. Erau de față d. prim-procuror Bonachi, d. pro­curor Drăgănescu, d. judecător de instrucție Stoianovici, d. jude­cător de instrucție Brătescu, d. dr. Titu Ionescu, rî­m­î­nicu Ale­­xandrescu, Gheorghe Călcurescu, Ion Similache, aceștia doi din urmă rude ale decedatei. Deschizînd­ u-se casa cu cheia găsită asupra moartei, interiorul a fost găsit neatins. Se aflau la locul lor m­ai multe pachete cu bonuri, pachete cu hîrtii de ban­că și săculețe cu monede de aur, gimvaericale etc. Fa­ptul că a rămas neatinsă casa de ha­ni face să i­ se acrediteze din nou versiunea, unei sinucideri. Cu toate acestea nu e exclusă presupunerea că s’ar fi putut să­­arargi­ o crimă, nu pentru a prăda ci din răzbunare, de­oare­ce de­cedata prin felul ei de a se purta, își creiase multe animozități mai cu seamă printre datornicii ei. Mai circulă o­ ipoteză, anume că criminalul, dacă a existat, n’a fost în stare să deschidă casa cu bani. •Se vede că de la deschiderea ca­sei de bani nu s’a obținut atît cit se aștepta pentru lămurirea mis­terului și rămîne cu atît mai in­dicat ca prin autopsie să se facă lumină. Autopsia se va face mîine de d. dr. Minovici. Profit de acest prilej pentru a aduce meritate laude d-lor d-ri Titu Ionescu și­ Nicu, Alexandrescu pentru munca ce depiin'spre a lămuri misterul, de ase­meni și d-lor magistrați Bonachi, Stoianovicî și Drăgănescu. Ram. # D. Alexandru Nicolau din fil cărui inițiativă s'au pus la Caracal bazele „Ligei pentru uni­tatea culturală a tuturor romîni­­lor secția din Romanați"." Din a­ceastă ligă vor face parte și doamne și d-șoare. Focul din Galați GALAȚI, 16 Iunie. — Astănoap­te pe la ora 1 a izbucnit un incen­diu: în strada Traian 144, proprie­tatea d-lui Iorgu Gheorghiu. Imobilul era compus d’intr’o prăvălie și mai m­ulte odăi. Prăvălia era închiriată femeii Anica Gheorghiu, iar două din camere d-lui­­ Ion ‘Toader.­ . Focul a luat naștere ■ d­e la una din odăile închiriate femeii Anica Gheorghiu, care lipsea de acasă. S’a întins apoi la proprietățile de alături, a d-lui Andrei Vasiliu și a d-nei Vasilache Budeanu, alcă­tuite de asemenea din mai multe odăi. Toate aceste­ clădiri au ars cu d­esăvîrșire. Proprietatea d-lui Iorgu Gheor­­ghiiu era asigurată la societatea „Agricola“ pentru 4.000 lei, iar cea a­­ d-lui Andrei Vasiliu­ și d-nel Vasilache Budeanu, tot la socie­tatea „Agricola“ ,pentru­ 6.000 lei. Se crede că jocul a fost pm;_j Cronica judiciari Cartea ca jurați__Erî a încețiut partea a doua a seziuneî de Iunie. Procesul care s’a dezbătut, se refe­rea la o calomnie prin presă, in ca­re ca reclamant figura de Bassa, iar ca ph­îțî d-uiî Filip și Adania. Organul în care se publicase notița încriminată este „Minerva“, Curtea a achitat pe ambii incul­pa­ți. Escrocheriile unui casier,­ Hu­go Olivieri, amploiat cu calitatea de casier al casei Ferero București, după ce a întrebuințat diferite ma­nopere frauduloase reuși să-și în­sușească peste­ 4500 lei și să­ dis­pară. Fu iisa prins și dat judecatei, iar procesul lui s’a înfățișat erî îna­­intea tribunalului secția l-a. In­culpatul ceru în primul rînd să i se acorde libertatea pe cauțiune. Tri­bunalul o admise însă fixă cauțiu­nea la 5000 lei, astfel că Olivieri ne­­fiind in stare să o depună, dînsul a rămas arestat. In urmă se judecă fondul afacerea și rezultatul fu că Olivier a fost condamnat la 2 luni închisoare și 4300 lei despăgubiri civile. Diverse.— Procesul falimentului fraudulos în care sunt implicați fo­știi negustori de manufactură, Sil­­berman și Hochberg, s'a terminat era de către tribunalul secția doua, care a rămas să se pronunțe. Apărătorul lui Silberman a do­vedit tribunalului buna credința a­­cest­uia și faptul aproape nemaipo­menit că dînsul se află în stare de arestare preventivă de un an și cî­­teva luni.­­ Curtea de apel secția a treia va pronunța decizia în faimosul proces al falimentului fostei socie­tăți cooperative „Romînia“, fleifali ai Sniorii s la Gl.l­. Aseară a avut loc o nouă întru­nire a lucrătorilor de la depoul de mașini C. F. R. în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. A prezidat d. Al. Secară. Au luat cuvîntul d-niî I. Oprescu, G. Stănescu și Călinoiu Dumitru, cu toții vorbind despre diferite ches­tiuni ale muncitorilor ceferiști. In urmă s’a votat următoarea MOȚIUNE Muncitorii din depoul de mașini C. F. R. București întruniți în seara zilei de 6 iunie 1909 în întrunirea publică în sala sindicatelor in nu­măr mare. Au ascultat raportul delegațiu­­nei trimise de d. ministrul al lucră­rilor publice, spre a-i comunica că muncitorii din depourile de mașini C. F. R. doresc a li se stabili ca plă­țile să se­ facă de 2 ori pe lună ca și la atelierele C. F. R. în mod regulat și că această mică dorință prin de­­legațiuni, s’a adus la cunoștința pe cale erarhică Onor, , direcțiunei ge­nerale C. F. R. care pe motive abso­­­lut neîntemeiate, a refuzat de a ad­mite. Aflînd că delegația nu și-a putut aduce la îndeplinire mandatul de­oare­ce d. ministru este plecat din Capitală. Hotărăsc că nu vor ceda asupra cererei lor pînă nu vor fi pe deplin satisfăcută. Tot odată muncitorii protestează în mod energic contra acestor și­cane și afirmă că toate aceste nu sînt de­cît o întărire și mai mare la luptă. Hotărăsc că cu ori­ce preț delega­ția să meargă înainte pînă la in­finit și pe urmă dacă dreptate nu ni se va da vom decide ce va fi de făcut, întrunirea, a luat sfîrșit la ora 9 jumătate., seara,­­ Alb. In jurul moștenirii Cantilii —CONTINUAREA INSTRUCȚIEI PLOEȘTI, 16 iunie. — D. Petre Carpațianu, judecător de instrucție la cabinetul II, a continuat azi in­strucția în afacerea furtului milioa­nelor defunctului Cantilii. Au fost ascultați d-na și _d. Ro­­manescu și d. Panait Cantilii, moș­tenitorii răposatului Cantilii. Ingi­nerul Creptătoreanu, care a jucat un rol important în această afacere, a fost confruntat cu d. Panait Can­­tilli. D-sa, s-a contrazis în mai multe chestiuni. Lipsind mai mulți martori, ins­trucția va fi continuată în altă zi. Buletinul Sindicatelor Tipografi__Sindicatul ■, lucrători­lor tipografi din Capitală cu sediul în calea Victoriei 91, ține astăzi Miercuri 17 cor, orele 8 seara ședin­­ță i publică: . ■" La ordinea zilei: diferite ches­tiuni importante. Croitori. — .Astăzi la orele 9 sea­ra sindicatul lucrătorilor ■ și lucră­toarelor de croitorie ține ședință pu­blică săptămînală, la se­diul din sala sindicatelor, calea­ Victoriei '91. Serbări. — Societatea generală de ajutor reciproc, din Romînia „Mun­ca,“, organizează, pentru Duminecă 28 Iunie ,cor. o serbare de­­ vară în jgrădina de „Dare la semn“ din­ str. Carol. Davila, Galați. — .Comisiunea­ locală a sindicatelor din Galați, va­ da Dumi­necă 28 cor. o serbare de vară în grădina­ Ploii, i . " Cercul „Romînia Muncitoare“ din Capitală va ține. ședință, săptămîna­­lă Sîmbătă 20 Iunie cor. " Cu această ocaziune d-na.P. Cor­nea va vorbi despre al 7-lea punct din proiectul de program al „Uniu­nei socialiste“. Lucrătorii strungari în fier de la arsenalul armatei au părăsit, era lu­crul din cauza deselor și marilor a­­menzi la cari sunt supuși. Astăzi o delegație din partea lu­crătorilor , se va prezenta d-lui mi­nistru­ de războiu, joi UL lume i.bQ^,v DIRECTOR CONST. MILLE­­ mm ADonamentc cu preníii: i Îi ..............................Lei 20 • Inni ......... „11 ’ ■aSÂ • Inni...............................„ 6 |1| pentru străinătate prețul este îndoit __ M§ TELEFON. * Direcția și Administrația No. 14/10 __ Redacția cu Capitală.' . « 14/10 W$ » » Provincia . „ 14­9? » >, Străinătatea 12/40 VIZITE INTRE SUVERANI I’AMOPELE RE WALES Moștenitorul tronului Angliei, va primi pe Țarul Rusiei la debarcarea lui pe pămîntul englez. NUVELELE „DIMINEȚEI­” Ghinionul­­ Wespresiunul de RADU D. ROSETTI. Intr’o gară. Trenul s’a oprit pentru zece minute, și spre localul oficiului poștal, cu pa­sul cadențat și mărunt, se’n­­dreaptă un bătrîn îmbrăcat modest. Încovoiat de anî, dar încă roșu la față, cu privirea ageră. Vrea să dea o telegra­mă Se uită de jur-împrejur, să găsească o blanchetă, dar nu vede nică erî, și­ atunci înaintează instinctiv spre ghi­șeul de indărătul căruia un tî­­năr sclivisit ca­de paradă — telegrafistul — scrie cu aerul cel mai liniștit din lume. Cum funcționarul e prea ocupat ca să bage de seamă că cine­va îl așteaptă, bătrî­­nul îl examinează cu luare aminte. E un tânăr înalt, voi­nic, frumos, cu niște mustăți a la Wilhelm, cu floare la butonieră, cu pantaloni cu dungă și sumeși, cu niște i­­nele în deget, vizibile de la un kilometru. Ține în așa fel jocul în mînă, că degetul mic rămîne suspendat tot timpul în aer, nu­ care­ cum­va să se înegrească diamantele; din cînd în cînd tînărul se opre­ște să-șî facă mustața vorbind cu o colegă de alături,—trage cu ochiul și spre o oglinjoa­ră în care își aranjează fri­zura sa îi lavaliera. Afară se aude flueratul u­­nei mașini. Bătrînul începe să se impacienteze, împreună cu ceilalți călători înșirați de alungul ghișeului, dar tele­grafistul, rece ca un Sfinx, își urmează imperturbabil ocu­pația. — Vă rog, o blanchetă, dacă sunteți bun, îndrăznește în cele din urmă bătrînul. —’Să iu vezi că sunt ocupat, mă jidane? Așteaptă! Ce te ’ndeși așa? Bietul orb rămîne un minut perplex. E gata să protesteze, însă experiența anilor îl în­vață că răbdarea e mama în­țelepciunii, se așează resem­nat pe o bancă de alături, și așteaptă. In timpul acesta, un factor a adus domnului oficiant zia­rele de dimineață. Tacticos, slujbașul și-aprinde o țigară, întinde neglijent mina spre norocosul ajulie întîi la ghi­șeu, îi smulge din mînă tele­grama pe care o așează pe biuron fără s-o citească, și cu ochii avizi soarbe pe paginele tipărite mărunt, știrile de di­mineață. — Au apărut înaintările, mă fac? E vocea unui coleg din fun­dul oficiului, care manevrează de zor un aparat de tele­grafie. Tocmai asta caut și eu, răspunde interpelatul. Nu văd nici o înaintare... A ! am gă­sit, exclamă dînsul de­odată, prefăcîndu-se că citește. Te-a avansat la Buzau. — Adevărat, or... — Ce, vrei să mă jur? Con­trolează, dacă nu mă crezi. Colegul controlează și nu găsește. Nae rîde, rîd și cei­lalți, e un chiloman de s’aude pînă pe peron. Cel cu telegrama începe să dea și el semne de nerăbdare, ca s’arate că’i grăbit, face să sune o panică de cinci lei pe marmora ghișeului. Atîta’i trebue telegrafistului să’i sară țandăra . —Ia ascultă domnule, unilor te trezești aici de chemi­­al, ca la circiumă? Nu vezi că sînt ocupat ? „Vinovatul“ pleacă ochiîîr­ pămînt, funcționarul își ur­m­ează conversația. — Ei, așa e că te păcălii din nou ? Ziceai că nu se mai prinde.... Prin ușa deschisă se audiei pentru a doua oară țipătul ascuțit al mașinei, bătrînul din colț începe iar să dea semne de impaciență, apro­­piindu-se de ghișeu : — Mă rog,‘­­­’ași putea să* am o blanchetă de telegramă*" Pleacă trenul și..... — Da’ greü de cap Cf.-ff... domnule ! îl repede enerv­at că ’i-a întrerupt șirul peror­­ației, de-astă-dată și n­i­ri­tos, telegrafistul. Ce dai buzi­na așa ? Nu vezi că simt o­­cupat cu domnul ?... Și apoi vin alții, înaintea d tale. Unde te trezești aici? Pe rînd cau la moară, închee sever func­ționarul, dînd în sfîrșit recipi­­sa nenor­ocitului care de zorbt ce e, dă din picioare mereu* exasperat de atîta tărăgănare. Dar cînd să ’Dtinză mina să’și dea răvașul al doilea că­lător, oficiantul îi închide grea­­mul în nas. E nevoit, sărma­nul, s’asiste la întreg dejunul flămîndului funcționar, car­e își ia masa de dimineață subb forma unei brinzoaice. Bătrînul își pierde nădejdea să mai capete fițuica cerfităț Smerit, s’adresează in <cele din urmă factorului. Acesta nu face dificultăți să’l ser­vească. — Cum îl chiamă pe don?.­­nul de la biuron ? întreabă u­­militul călător pe servitor. — Nae Zăbavă, răspu­nde omul. Da ce, vrei săi re­clami ? întreabă la rîndujli mi servitorul. Degeaba­­ an, pro­tecție domnule,,n’a putut­t săi miște din loc dlipotaru nos­tru ; nuli mai pierde vremea ! Dar bătrînul nul mai as­­cultă, ci supărat scrie : Domnului Director Gener­al al Poștelor, Telegrafelor și Telefoa­nelor, București. Destituiți imediat pe func­ționarul Nae Zăbavă din ofi­ciul gării locale. Prim-ministru, Dimitrie Sturzer Cînd bătrînul se apropie a treia oară de ghișeb, telegra­fistul, căruia factorul i-a spins ce are de gînd domnul cu barba albă, devine mai po­liticos : — Doriți o blanchetă, nu e așa ? — Mulțumim, am găsit zice bătrînul. Și primul sfetnic al Regelui, întinde severului funcționar sentința, pe care, va î! va fi silit s-o expedieze spre execu­tare singur, „personal și con­fidențial“ — cum se zice la Poștă. Radu 3D. Ronetti. pus in vîuKffire vol. al Si»leu d­ iî*i L­ETOFISÎȚI­I, de CONST­­I^ÎN­E 300 pagini. Copertă ilustrată, de N. Aantu.

Next