Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)
1909-06-18 / nr. 1912
r ; vi. ■ M.vII. Mdi f>iBLICITATEA. CONCE.DATA EXCLUSIV Agenției :,da'Enblicitate CAROL SCHUDDER &. Co. BUCUREȘTI Str. Narascur £ eviti S13—Telelon S 4 Birourile ziarului : Str. Sărindar No. ti A: PA’HE ZILNIC» CU* CELE DIN URMAU ȘTIRI ALE 'NOPȚEI Comemorarea lui Eminescu Din fața școalei No. 1 „Marchian« de băeți din Botoșani inaugurat de studențimea universitară din țară în Septembrie 1890. BUSTUL LUI EMINESCU TELEGRAME e wB«I Criza din Ungaria — Misiunea lui Lucacs a eșuat — Budapesta, în iunie. Azi la amiază s' a întrunit comitetul executiv al partidului independent pentru a lua o hotărîre definitivă asupra propunerea lui Lukacs. După o lungă discuțiune s’a hotârîttn unanimitate, ca propunerea fostului ministru de finanțe să fie respinsă. Pentru mîine s'a convocat o conferință plenară a partidului pentru a ratifica hotărîrea comitetului executiv.. Se crede că deciziunea comitetului va fi acceptată fără nici o împotrivire de membri partidului. Tot. inline Ladislaus Lukacs se va duce la Vienei, spre a expune împăratului rezultatul mistiunei sale. După rum, se afirmă în rîndurile, partidului Independent, criza actuală nu va putea fi rezolvată, deci, prin rămînerea mai departe a coalițiuneî le putere. Dacă împăratul va accepta această soluție, iar Wekerle va fi indicat să formeze noul cabinet. Fsricdn! independent respinge propunerile d-ramui Lukacs Budapesta, 16 iunie. Cu privire la ședința comitetului executiv al partidului independent se contuniră următoarele: Ministrul de comerț Frantz Kossuth a raportat asupra propunerilor lui Lukacs. Împăratul își rezervă dreptul de el vinni pe președinte, și pe miniștrii de finanțe și interne din cercurile bărbaților polițici rari nu fac parte din nici un partid. Misiunea specială a cabinetului va fi: să înlăture divergenteite da păreri dintre Coroană și majoritatea Camerei, formînd astfel un partid guvernamental menit a conduce interesele statului timp mai îndelungat și cu mai mult succes. , Misiunile noului cabinet vor fi: 1) .1 face totul pentru a asigura, regulata funcționare a statului, rare r. necesară pentru a se putea aduce la îndeplinire obligațiunile Ivac față de. monarhe. ș) . pregăti majoritatea ca. In înțelegere, cu Coroana, să se poată stabili, bazele can vor conduce la realizarea, votului universal. Majoritatea, să fie hotărâtă ne aranja definitiv și celelalte chestiuni cari se vor ivi în Carrier<l Deputaților constituită în baza nouei legi electorale. iar în cazul findi s'ar ivi greutăți fie de principii fie de altă natură să se reguleze aceste chestiuni prin dispoziții provizorii. /.) In chestia băncei majoritatea va cnținunăuși punctul de vedere al băncei independente săi fie gata a prelungi privilegiul băncei austriace slave pe încă, 3 ani, dacă lui se va decreta înființarea acestei bănci la 1 ianuarie 1911. In cazul cirul vor fi acceptate aceste propuneri, vor fi semnate de către delegația partidului și vor servi ca o continuare a pactului. data 1006. Ministrul Frants Kossuth a declarat că dacă pararea sa partidul independent trebue să respingă aceste impuneri pentru că este anticonstituțional și antiparlamentar ca să intre în cabinet bărbați politici cari nu aparțin nici unui partid din Camera deputaților. In acest sfaz au vorbit toți oratorii între caii și președintele Justh și deputatul Hollo. In urmă contele Albert Apponyi a propus o rezoluție prin care propunerea d-rului Lukacs e respinsă. Rezoluția a fost primită cu unanimitate. Mîine conferința partidului independent va avea numai un caracter formal și va sarncționa hotărirea comitetului executiv. Mîine seară sau spoimîkne dimineață d-nl Lukacs va face ultima vizită lui Kossuth pentru a lua în scris hotărîrea partidului independent. FEMEI CONDAMNATE PENTRU ACITAȚII POLITICE Agram, 16 Iunie. — Tribunalul local, a condamnat pe cele șapte doamne croate date în judecată pentru că au participat" la demonstrațiile contra banului Croației, baronul Rauch, la cele șapte zile de arest. Cele șapte doamne aparțin unor familii din cea mai înaltă nobleță. MASURI MILITARE LA GRANIȚA AUSTRO-ITALIANA Salzburg, 16 iunie. — După cum anunță un ziar local, garnizoanele austriace de la granița italiană ar fi fost sporite. Faptul se pune în legătură cu agitațiile din ultimul timp. PENTRU PROGRESUL AERONAUTICEI Paris, 16 iunie. — Marele industriaș Henri Deutsch a făcut universitatea de a fi o donație de 500.000 franci în scopul de a se favoriza Studiile pentru progresul aeronauticei. In același scop ar fi donat și Basilius Zaharov o sumă de 700.000 franci. APROPIERE TURCO-SIRBA Belgrad. 16 iunie. Cercurile politice discută cu multă simpatie știrea, că Poarta a făcut Serbiei avansuri , pentru o înțelegere politică turco-sîrbă. Turcia explică intenția ei de a se apropia de Serbia, prin faptul că în urma înțelegerei austro-bulgare, e nevoie, pentru, contrabalansarea acestei alianțe, de o înțelegere turco-sîrbă. In cercurile politice din Belgrad se crede că numai eventualitatea războiului turco-grec, a făcut pe Poartă să propună Serbiei o înțelegere politică. AGITAȚIA SOCIALIȘTILOR UNGURI Budapesta, 16 iunie— Conducătorii partidului social democrat au făcut să se lipească pe zidurile orașului un afiș, prin care invită pe lucrătorii și funcționarii de la căile ferate să intre în organizațiile socialiste. Afișul a fost confiscat de autorități, care au dispus darea în judecată a conducătorilor partidului. Din cauza aceasta social democrații sunt foarte agitați. _____ ÎMPRUMUTUL BULGAR Sofia, 16 iunie.— Azi a trecut negocierile guvernului la Paris pentru încheerea unui împrumut, si au terminat, împrumutul e de 400 de milioane. Condițiile în cari s'a făcut au rămas pina în acest moment secrete. Directorul băncii Naționale, care plecase la Paris, în vederea acestui împrumut, s’a reîntors azi acij CHESTIA CRETANA TURCIA ARE O ATITUDINE HOTARATA.—UN CONLICT ÎNARMAT PARE A FI INEVITABIL. Constantinopol, 16 Iunie.—Pe cînd marile puteri se silesc să dea chestiune cretane o soluție împăciuitoare, Turcia contă cu orice preț să găsească prilejul unui războiu. Ministrul de războia a dat ordin ca toate trupele de recifi din regiunea măre de Marmara să fie mobilizate. Mai mulți deputați, întrebați fiind de ziariști, au răspuns că e foarte puțin probabilă o altă soluțiune decât războiul. * Berlin, 6 iunie. — „Lokal Anlieger“ află din Salonic că la granița dinspre Grecia, s’au îngrămădit numeroase transporturi de munițiuni și arme. Toate punctele întărite din jurul Salonicului au fost puse în stare de apărare. Peste tot se lucrează cu o activitate febrilă în vederea războiului care pare inevitabil. # 1 Constantinopol, 16 Iunie. Marele vizir împreună cu miniștri de externe și de războin au conferit aseară asupra cestiunii cretane. Poarta a răspuns la interpelarea făcută în Senat că negocierile cu puterile urmează și că Poarta va face tot ce-i va fi prin putință. Ziarul „Tanin" respinge afirmarea că Turcia pentru motive interne ar fi avînd necesitate de vreun răsboi, însă spune că dacă musulmanii din Greta ar fi atacați, Turcia ar trimite acolo trupe și dacă Grecia ori vre-o altă putere streină ar voi să anexeze Creta, războiul nu s-ar putea înlătura in chestia confederației balcanice HOTĂRÂRILE STUDENȚILOR ROMÂNI SI BULGARI. — PROGRAMUL CONFEDERAȚIEI BALCANICE. Sofia, 16 iunie.— La întrunirea de aseară a studenților s’au luat următoarele hotăriri ca bază de colaborare între studenții din statele balcanice. Statele balcanice, inclusiv Turcia, spre a putea: 1) Desfășura o cultură intensă materială și morală corespunzătoare cu stările naturii lor speciale ; 2) întări pe calea naturală a desvoltărei economice, iar nu prin militarism și violențe, forțele lor financiare și economice, fără de care nu sunt garantate independența și înaintarea culturală ; 3) Forma o forță serioasă, care ar putea opune o rezistență eficace economică și politică tuturor aspirațiunilor de cucerire pornite de la sud sau de la nord ; 4) Deschide o piață largă mutuală unei industrii balcanice, menită a întări independența lor politică; 5) Apăra existența lor națională și politică ; dă nevoe mai întîi de o alianță economică pe baze solide, apoi de o alianță politică, fiecare națiune păstrîndu-și însă independența sa proprie. Studenții romîni și bulgari, după ce au stabilit astfel programul confederației balcanice luînd în considerație conferințele delegaților de la 13, 14 și 15 lunie și rolul modestn care studenții îl pot juca în politica actuală a statelor balcanice, au hotărît organizarea unei ligi studențești balcanice, pentru propagarea ideei de apropiere între națiunile balcanice. Liga se va compune din 6 secțiuni : romina, bulgară, turcă, sârbă, greacă și muntenegreană. Mijloacele de realizare a scopului ligei sînt : 1) Propaganda prin scris și cuvînt asupra alianței între statele balcanice din partea secțiunilor ligei, conform condițiunilor speciale locale. 2) Tinderea spre o uniune ramatp., care e însă o perspectivă mai îndepărtată a ligei. 3) Organizarea sistematică de întruniri și conferințe de către studenții statelor balcanice, pentru a ajunge la o înțelegere intelectuală și morală între națiuni. 4) Redactarea în limba franceză a unui organ de publicitate al lige. Acest ziar va apure mai întîi în București. Comitetul de redacție va fi ales din membrii tuturor secțiunilor liget. In fiecare an, reședința comitetului va fi intr’un alt oraș din Balcani, unde se află o universitate. Limba oficială a ligei va fi cea franceză. Elaborarea statutelor agei se va face la congresul studențesc din Iași, la care vor fi invitați toți studenții tuturor statelor balcanice. D. ASCENSIUNEA BALONULUI ZEPPELIN Friedrichshagen, 16 Iunie.—Aerostatul Zeppelin I a plecat la orele 12:27 din noapte în zbor spre Metz. Biberach, 16 iunie.Aerostatul Zeppelin I a trebuit să se scoboare la 4 ore de dimineața lingă Mittelbiberach, din cauza ploaiei torențiale aerostatul a fost ancorat. CALATORIA ȚARULUI Tullgarn, 16 Iunie.—Escadra rusă a plecat la orele zece seara, după ce perechea regală și-a luat rămas bun de la perechea împărătească pe bordul lui „Standart”. MINISTRUL TURCIEI LA LONDRA Londra, 16 Iunie. — Regele a primit azi după -amfizza la Buckingham palace pe Tewvik pașa care i-a remis scrisorile sale de acreditare. » Infiorătoarea dramă din Galați Un cadavru într’un birou.—Trei răni —Cu o zi înainte.— D-na Decu singură.—La avocatul Căldurescu.—Toate ușile încuiate.—începutul cercetărilor.—Ce declară servitorii.—Crimă,Jim sinucidere.—Cum a operat criminalul—Averea defunctei.—Diferite versiuni.Inștiințarea membrilor familiei GALAȚI, 16 Iunie. — O dramă care va da mult de lucru ,autorităților și imaginației publicului s’a întimplat aseară în orașul nostru. In scurta telegramă, pe care v’am expediat o astă noapte, v’am comunicat că d-na Eufrosina Deciu, mare proprietară și de 3 ori milionară, a fost găsită moartă în biroul aflător în subsolul locuinței sale. Urmîndu-se cercetările s’au descoperit următoarele : ori, pe la 10 dimneața, decedata s’a prezentat la d. Gussi, prefectul județului, unde avea de tratat o chestiune de pamint. Cînd a intrat în cabinetul prefectorial, d-na Deciu s’a ’plîns de năduf. După aceasta s’a dus acasă, a săvîrșit diferite treburi casnice, apoi a luat masa, iar după masă a dat drumul în oraș bucătăresei și a trimis pe cei doui servitori să cumpere scînduri. Astfel, d-na Deciu a rămas singură, în vasta ei locuință din strada Carol. De altfel, în afară de d-na Deciu și numiții servitori, nimeni nu mai locuia în această casă. Servitorii, întorcîndu-se acasă la ceasurile 8 seara, au găsit toate ușile și ferestrele de la locuință închise. Atunci ei s’au dus la d. avocat, Călcurescu, care era avocatul d-nei Deciu și se înrudea cu d-sa. Negăsind’o însă aci și cazul părînd suspect, un frate al avocatului Călcurescu, împreună cu servitorii și un subcomisar, s’au dus la d-na Deciu, dar n’au putut pătrunde, ușile fiind încuiate și ferestrele închise. O singură fereastră de la etagiul I era totuși deschisă și cei sosiți au pus o scară și, urcîndu-se sus, au găsit goală odaia în care au intrat. In timpul acesta înoptase de-abinelea și unul din cei prezenți aprinzind un chibrit și privind spre ferestrele odăilor din subsol,au constatat, la un moment dat, îngroziți, că d-na Deciu zace un birou pe jos, într’un sac de singe, ținînd în mină un revolver. Autoritățile au fost imediat înștiințate. Prin spargerea ușilor, s’a pătruns în birou și imediat au început cercetările. . La,oră L.din noapte, cînd ideia unei sinucideri se acreditase de-aleinelea, cadavrul d-nei Deciü s’a transportat la morgă; • S’au postat forțe ■polițienești în jurul locuinței și în tot orașul au fost trimiși ofițeri de poliție și agenți de siguranță spre a face cercetări. Servitorii, interogați, au declarat că, într’adevăr, au fost trimiși de stăpîna lor, unii după treburi, alții învoiți în oraș. In urmă au spus că în timpul zilei d-na Decia a fost vizitată de către zaraful Chirovici de la care , decedata a cumpărat, cu o zi înainte, bonuri pentru 14.000 lei, sculptorul Iordănescu, un misit și un personagiu oacheș și scund, a cărui identitate nu s’a putut stabili pînă acum.Astăzi s’a descoperit pa trotuarul din fața locuinței unde s’a petrecut drama pete de singe cari se întindeau pină lă a treia locuință.Cum Insă, urmele de singe păreau a fi pectorale, ele au fost trimise la laborator spre a fi examinate. Interesant, este că toate ușile și ferestrele fiind închise, o singură fereastră de la biraft era neprinsă în cîrlige, și faptul acesta punînd i-se în legătură cu faptul că cheile dela ușî,s'au gșat pe o canapea a biroului, țtuikî crtte că e vorba de un criminal care,,upă ce a săvîrșit omorul, a triilis ușa cu cheia și ru svjrjit apoi veriga cu chei pe fereastră. Cu aceste începuturi de dovezi, s’a născut versiunea că e vorba de o crimă. Adaogindu-se la aceasta faptul că d-na Decia era o natură neobicinuit de riguroasă, bărbătească aproape de ani de zile își conducea singură numeroasele ei afaceri comerciale, cu o exactitate uimitoare; că, după știința celora cari veneau în contact, cu dînsa, nu avea nici un motiv ca să-șiiue capăt zilelor; că în timpul zilei in care s'a petrecut diurna nu și-a neglijat intim nimic afacerile obicinuite; că la orele 5 după amiază își făcea scrisori comerciale,—versiunea unei crime a început să se • întăzească din ce în ce. Atunci, toate aparentele cari îndreptățeau prima versiune ,au fost întoarse în profitul celei de-a doua. S-a emis părerea că e vorba de un criminal foarte inteligent și, extrem de pervers, care a prevăzut totul, care a dat situației o aparență de sinucidere, a pus revolverul în mînă moartei; după ce a scos banii din cassă, a inchis-o iar și a pus cheile la brîul decedatei și apoi, nelăsînd nici o urmă, s’a făcut nevăzut. In or’aș se comentează în fel de chipuri, și cu nenumărate dovezi, ba una, ba altat drama aceasta. Astăzi după amiază autoritățile și medicii s’au dus la morga spitalului ,,Elisabeta“, unde se află depus cadavrul, și au făcut noul , cercetări. Cea mai interesantă descoperire a fost aceea că s-a aliat la mina dreaptă a cadavrului o urmă de împușcătură retroactivă, ceea ce dovedește că decedata, în orice caz, a făcut uz de revolver fie asupra sa, fie asupra criminalului. 1 Decedata lastă 4 copii: un fiu, anume George și 3 fiice: Virginica Guțu, Eufrosina Ghiliș și Olga Denciu. 1 Averea imobiliară e alcătuită din moșiile Brănești, Oancea și o a treia al cărei nume îmi scapă, din județul Covurlui, din moșia Curtești, județul Vasluiu, precum și dintr’un mare număr de ecareturi din localitate și alte orașe. S’a telegrafiat tuturor copiilor în parte aflători la Techir-Ghiol (județul Constanța), precum și d-lui George Deciu, fiul decedatei, care se afla în străinătate. Cassa de bani urmează a fi deschisă la sosirea în localitate a primului membru al familiei. Autopsia se va face mîine dimineață la orele 8. Servitorii au fost arestați iar în ultimul moment aflîndu-se că un personaj misterios a vizitat pe d-na Deciu erî, între orele 3 și 4, și că aceeiași persoană s’ar fi putut întoarce mai tîrziu spre a săvîrși o crimtă, se fac întinse cercetări în această direcție. In interesul justiției păstrăm deocamdată tăcere asupra acestor cercetări. In orice caz, se va șli lămurit dacă e vorba de o crimă sau o sinucidere după ce se va deschide cassa de bani , și se va fi făcut autopsia. Asupra acestui din urmă punct, este de notat că progresul la care a ajuns chirurgia face cu putință să se constate dacă proectilul a fost tras asupra corpului din apropiere ssiî dela distanță. Vom ține pe cititori în curenți GALAȚI, 16 Iunie. — La ora 6 și jumătate s’a procedat la deschiderea casei de bani. Erau de față d. prim-procuror Bonachi, d. procuror Drăgănescu, d. judecător de instrucție Stoianovici, d. judecător de instrucție Brătescu, d. dr. Titu Ionescu, rîmînicu Alexandrescu, Gheorghe Călcurescu, Ion Similache, aceștia doi din urmă rude ale decedatei. Deschizînd u-se casa cu cheia găsită asupra moartei, interiorul a fost găsit neatins. Se aflau la locul lor mai multe pachete cu bonuri, pachete cu hîrtii de bancă și săculețe cu monede de aur, gimvaericale etc. Faptul că a rămas neatinsă casa de hani face să i se acrediteze din nou versiunea, unei sinucideri. Cu toate acestea nu e exclusă presupunerea că s’ar fi putut săarargi o crimă, nu pentru a prăda ci din răzbunare, deoarece decedata prin felul ei de a se purta, își creiase multe animozități mai cu seamă printre datornicii ei. Mai circulă o ipoteză, anume că criminalul, dacă a existat, n’a fost în stare să deschidă casa cu bani. •Se vede că de la deschiderea casei de bani nu s’a obținut atît cit se aștepta pentru lămurirea misterului și rămîne cu atît mai indicat ca prin autopsie să se facă lumină. Autopsia se va face mîine de d. dr. Minovici. Profit de acest prilej pentru a aduce meritate laude d-lor d-ri Titu Ionescu și Nicu, Alexandrescu pentru munca ce depiin'spre a lămuri misterul, de asemeni și d-lor magistrați Bonachi, Stoianovicî și Drăgănescu. Ram. # D. Alexandru Nicolau din fil cărui inițiativă s'au pus la Caracal bazele „Ligei pentru unitatea culturală a tuturor romînilor secția din Romanați"." Din această ligă vor face parte și doamne și d-șoare. Focul din Galați GALAȚI, 16 Iunie. — Astănoapte pe la ora 1 a izbucnit un incendiu: în strada Traian 144, proprietatea d-lui Iorgu Gheorghiu. Imobilul era compus d’intr’o prăvălie și mai multe odăi. Prăvălia era închiriată femeii Anica Gheorghiu, iar două din camere d-lui Ion ‘Toader. . Focul a luat naștere ■ de la una din odăile închiriate femeii Anica Gheorghiu, care lipsea de acasă. S’a întins apoi la proprietățile de alături, a d-lui Andrei Vasiliu și a d-nei Vasilache Budeanu, alcătuite de asemenea din mai multe odăi. Toate aceste clădiri au ars cu desăvîrșire. Proprietatea d-lui Iorgu Gheorghiiu era asigurată la societatea „Agricola“ pentru 4.000 lei, iar cea a d-lui Andrei Vasiliu și d-nel Vasilache Budeanu, tot la societatea „Agricola“ ,pentru 6.000 lei. Se crede că jocul a fost pm;_j Cronica judiciari Cartea ca jurați__Erî a încețiut partea a doua a seziuneî de Iunie. Procesul care s’a dezbătut, se referea la o calomnie prin presă, in care ca reclamant figura de Bassa, iar ca phîțî d-uiî Filip și Adania. Organul în care se publicase notița încriminată este „Minerva“, Curtea a achitat pe ambii inculpați. Escrocheriile unui casier, Hugo Olivieri, amploiat cu calitatea de casier al casei Ferero București, după ce a întrebuințat diferite manopere frauduloase reuși să-și însușească peste 4500 lei și să dispară. Fu iisa prins și dat judecatei, iar procesul lui s’a înfățișat erî înaintea tribunalului secția l-a. Inculpatul ceru în primul rînd să i se acorde libertatea pe cauțiune. Tribunalul o admise însă fixă cauțiunea la 5000 lei, astfel că Olivieri nefiind in stare să o depună, dînsul a rămas arestat. In urmă se judecă fondul afacerea și rezultatul fu că Olivier a fost condamnat la 2 luni închisoare și 4300 lei despăgubiri civile. Diverse.— Procesul falimentului fraudulos în care sunt implicați foștii negustori de manufactură, Silberman și Hochberg, s'a terminat era de către tribunalul secția doua, care a rămas să se pronunțe. Apărătorul lui Silberman a dovedit tribunalului buna credința acestuia și faptul aproape nemaipomenit că dînsul se află în stare de arestare preventivă de un an și cîteva luni. Curtea de apel secția a treia va pronunța decizia în faimosul proces al falimentului fostei societăți cooperative „Romînia“, fleifali ai Sniorii s la Gl.l. Aseară a avut loc o nouă întrunire a lucrătorilor de la depoul de mașini C. F. R. în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. A prezidat d. Al. Secară. Au luat cuvîntul d-niî I. Oprescu, G. Stănescu și Călinoiu Dumitru, cu toții vorbind despre diferite chestiuni ale muncitorilor ceferiști. In urmă s’a votat următoarea MOȚIUNE Muncitorii din depoul de mașini C. F. R. București întruniți în seara zilei de 6 iunie 1909 în întrunirea publică în sala sindicatelor in număr mare. Au ascultat raportul delegațiunei trimise de d. ministrul al lucrărilor publice, spre a-i comunica că muncitorii din depourile de mașini C. F. R. doresc a li se stabili ca plățile să se facă de 2 ori pe lună ca și la atelierele C. F. R. în mod regulat și că această mică dorință prin delegațiuni, s’a adus la cunoștința pe cale erarhică Onor, , direcțiunei generale C. F. R. care pe motive absolut neîntemeiate, a refuzat de a admite. Aflînd că delegația nu și-a putut aduce la îndeplinire mandatul deoarece d. ministru este plecat din Capitală. Hotărăsc că nu vor ceda asupra cererei lor pînă nu vor fi pe deplin satisfăcută. Tot odată muncitorii protestează în mod energic contra acestor șicane și afirmă că toate aceste nu sînt decît o întărire și mai mare la luptă. Hotărăsc că cu orice preț delegația să meargă înainte pînă la infinit și pe urmă dacă dreptate nu ni se va da vom decide ce va fi de făcut, întrunirea, a luat sfîrșit la ora 9 jumătate., seara, Alb. In jurul moștenirii Cantilii —CONTINUAREA INSTRUCȚIEI PLOEȘTI, 16 iunie. — D. Petre Carpațianu, judecător de instrucție la cabinetul II, a continuat azi instrucția în afacerea furtului milioanelor defunctului Cantilii. Au fost ascultați d-na și _d. Romanescu și d. Panait Cantilii, moștenitorii răposatului Cantilii. Inginerul Creptătoreanu, care a jucat un rol important în această afacere, a fost confruntat cu d. Panait Cantilli. D-sa, s-a contrazis în mai multe chestiuni. Lipsind mai mulți martori, instrucția va fi continuată în altă zi. Buletinul Sindicatelor Tipografi__Sindicatul ■, lucrătorilor tipografi din Capitală cu sediul în calea Victoriei 91, ține astăzi Miercuri 17 cor, orele 8 seara ședință i publică: . ■" La ordinea zilei: diferite chestiuni importante. Croitori. — .Astăzi la orele 9 seara sindicatul lucrătorilor ■ și lucrătoarelor de croitorie ține ședință publică săptămînală, la sediul din sala sindicatelor, calea Victoriei '91. Serbări. — Societatea generală de ajutor reciproc, din Romînia „Munca,“, organizează, pentru Duminecă 28 Iunie ,cor. o serbare de vară în jgrădina de „Dare la semn“ din str. Carol. Davila, Galați. — .Comisiunea locală a sindicatelor din Galați, va da Duminecă 28 cor. o serbare de vară în grădina Ploii, i . " Cercul „Romînia Muncitoare“ din Capitală va ține. ședință, săptămînală Sîmbătă 20 Iunie cor. " Cu această ocaziune d-na.P. Cornea va vorbi despre al 7-lea punct din proiectul de program al „Uniunei socialiste“. Lucrătorii strungari în fier de la arsenalul armatei au părăsit, era lucrul din cauza deselor și marilor amenzi la cari sunt supuși. Astăzi o delegație din partea lucrătorilor , se va prezenta d-lui ministru de războiu, joi UL lume i.bQ^,v DIRECTOR CONST. MILLE mm ADonamentc cu preníii: i Îi ..............................Lei 20 • Inni ......... „11 ’ ■aSÂ • Inni...............................„ 6 |1| pentru străinătate prețul este îndoit __ M§ TELEFON. * Direcția și Administrația No. 14/10 __ Redacția cu Capitală.' . « 14/10 W$ » » Provincia . „ 149? » >, Străinătatea 12/40 VIZITE INTRE SUVERANI I’AMOPELE RE WALES Moștenitorul tronului Angliei, va primi pe Țarul Rusiei la debarcarea lui pe pămîntul englez. NUVELELE „DIMINEȚEI” Ghinionul Wespresiunul de RADU D. ROSETTI. Intr’o gară. Trenul s’a oprit pentru zece minute, și spre localul oficiului poștal, cu pasul cadențat și mărunt, se’ndreaptă un bătrîn îmbrăcat modest. Încovoiat de anî, dar încă roșu la față, cu privirea ageră. Vrea să dea o telegramă Se uită de jur-împrejur, să găsească o blanchetă, dar nu vede nică erî, și atunci înaintează instinctiv spre ghișeul de indărătul căruia un tînăr sclivisit cade paradă — telegrafistul — scrie cu aerul cel mai liniștit din lume. Cum funcționarul e prea ocupat ca să bage de seamă că cineva îl așteaptă, bătrînul îl examinează cu luare aminte. E un tânăr înalt, voinic, frumos, cu niște mustăți a la Wilhelm, cu floare la butonieră, cu pantaloni cu dungă și sumeși, cu niște inele în deget, vizibile de la un kilometru. Ține în așa fel jocul în mînă, că degetul mic rămîne suspendat tot timpul în aer, nu care cumva să se înegrească diamantele; din cînd în cînd tînărul se oprește să-șî facă mustața vorbind cu o colegă de alături,—trage cu ochiul și spre o oglinjoară în care își aranjează frizura sa îi lavaliera. Afară se aude flueratul unei mașini. Bătrînul începe să se impacienteze, împreună cu ceilalți călători înșirați de alungul ghișeului, dar telegrafistul, rece ca un Sfinx, își urmează imperturbabil ocupația. — Vă rog, o blanchetă, dacă sunteți bun, îndrăznește în cele din urmă bătrînul. —’Să iu vezi că sunt ocupat, mă jidane? Așteaptă! Ce te ’ndeși așa? Bietul orb rămîne un minut perplex. E gata să protesteze, însă experiența anilor îl învață că răbdarea e mama înțelepciunii, se așează resemnat pe o bancă de alături, și așteaptă. In timpul acesta, un factor a adus domnului oficiant ziarele de dimineață. Tacticos, slujbașul și-aprinde o țigară, întinde neglijent mina spre norocosul ajulie întîi la ghișeu, îi smulge din mînă telegrama pe care o așează pe biuron fără s-o citească, și cu ochii avizi soarbe pe paginele tipărite mărunt, știrile de dimineață. — Au apărut înaintările, mă fac? E vocea unui coleg din fundul oficiului, care manevrează de zor un aparat de telegrafie. Tocmai asta caut și eu, răspunde interpelatul. Nu văd nici o înaintare... A ! am găsit, exclamă dînsul deodată, prefăcîndu-se că citește. Te-a avansat la Buzau. — Adevărat, or... — Ce, vrei să mă jur? Controlează, dacă nu mă crezi. Colegul controlează și nu găsește. Nae rîde, rîd și ceilalți, e un chiloman de s’aude pînă pe peron. Cel cu telegrama începe să dea și el semne de nerăbdare, ca s’arate că’i grăbit, face să sune o panică de cinci lei pe marmora ghișeului. Atîta’i trebue telegrafistului să’i sară țandăra . —Ia ascultă domnule, unilor te trezești aici de chemial, ca la circiumă? Nu vezi că sînt ocupat ? „Vinovatul“ pleacă ochiîîr pămînt, funcționarul își urmează conversația. — Ei, așa e că te păcălii din nou ? Ziceai că nu se mai prinde.... Prin ușa deschisă se audiei pentru a doua oară țipătul ascuțit al mașinei, bătrînul din colț începe iar să dea semne de impaciență, apropiindu-se de ghișeu : — Mă rog,‘’ași putea să* am o blanchetă de telegramă*" Pleacă trenul și..... — Da’ greü de cap Cf.-ff... domnule ! îl repede enervat că ’i-a întrerupt șirul perorației, de-astă-dată și niritos, telegrafistul. Ce dai buzina așa ? Nu vezi că simt ocupat cu domnul ?... Și apoi vin alții, înaintea d tale. Unde te trezești aici? Pe rînd cau la moară, închee sever funcționarul, dînd în sfîrșit recipisa nenorocitului care de zorbt ce e, dă din picioare mereu* exasperat de atîta tărăgănare. Dar cînd să ’Dtinză mina să’și dea răvașul al doilea călător, oficiantul îi închide greamul în nas. E nevoit, sărmanul, s’asiste la întreg dejunul flămîndului funcționar, care își ia masa de dimineață subb forma unei brinzoaice. Bătrînul își pierde nădejdea să mai capete fițuica cerfităț Smerit, s’adresează in <cele din urmă factorului. Acesta nu face dificultăți să’l servească. — Cum îl chiamă pe don?.nul de la biuron ? întreabă umilitul călător pe servitor. — Nae Zăbavă, răspunde omul. Da ce, vrei săi reclami ? întreabă la rîndujli mi servitorul. Degeaba an, protecție domnule,,n’a pututt săi miște din loc dlipotaru nostru ; nuli mai pierde vremea ! Dar bătrînul nul mai ascultă, ci supărat scrie : Domnului Director General al Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, București. Destituiți imediat pe funcționarul Nae Zăbavă din oficiul gării locale. Prim-ministru, Dimitrie Sturzer Cînd bătrînul se apropie a treia oară de ghișeb, telegrafistul, căruia factorul i-a spins ce are de gînd domnul cu barba albă, devine mai politicos : — Doriți o blanchetă, nu e așa ? — Mulțumim, am găsit zice bătrînul. Și primul sfetnic al Regelui, întinde severului funcționar sentința, pe care, va î! va fi silit s-o expedieze spre executare singur, „personal și confidențial“ — cum se zice la Poștă. Radu 3D. Ronetti. pus in vîuKffire vol. al Si»leu d iî*i LETOFISÎȚII, de CONSTI^ÎNE 300 pagini. Copertă ilustrată, de N. Aantu.