Dimineaţa, iulie 1911 (Anul 8, nr. 2630-2660)

1911-07-24 / nr. 2653

Anii VIII.—No. 2653 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, SA—Telefon 34* Birourile ziarului: ==s v Str. Sărindar No. 11 București A^Wlf­­ VVWW>AIWWWWI^WW^IW^W>iiWWdM|W^il Bl ===== El APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOAtTA LUMEA B = B DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: cil­a» Lei 20.— I 6 lani ILei 11.­­lanț . • . .te ■«.— Pentru străinătate prețul este îndoit . • trELErON . Direcția $£ Administrația No. 14/10 RedacțieL: țțu Capitala „ 14/10 ‘h Provincia „ 14/99 îl0inJ^Tn Străinătatea „ 12/40 ........ . ........................ Dumineca 1% iulie 19h S­AMSARII -------------jjtjjț------------­ Să se aplice dispozițiile parchetului de Ilfov — Sunt doi sau trei ani de cînd d. Eftimie Antonescu, pe a­­tunci prim,procuror al parche­tului de pe lingă tribunalul Ilfov, luase măsuri energice împotriva bandei de salasari, cari speculau­ buna credință at­tor provinciali, veniți în Ca­pitală,cu­ afaceri pe la diferite ministere. Inițiativa, d-lui Eftimie, An­­tonescu nu numai că fusese simpatic primită, dar avusese, în scurtă vreme, consecința îmbucurătoare de a infrîna o­­perațiunile necinstite ale șar­latanilor acestora. Dar, cum de obicei se întîm­­plă la noi cu o măsură bună, odată cu­ plecarea d-lui Efti­mie Antonescu din fruntea parchetului de Ilfov, dispozi­­țiunea d-sale a căzut, încetul cu încetul, în desuitudine și banda de samsari și-a reluat, nesupărată de nimeni, opera­țiunile de altă­ dată. Și nu nu­mai că au reluat operațiunile necinstite ..cari ați provocat mă­surile de acum doi ani, dar, cu o fără jenă caracteristică indivizilor de această speță, sfidează autoritățile, cari-i to­lerează cu,sau fără voie. Nu știm­ ca dispozițiunea d-lui Eftimie Antonescu să se fi­ revocat; — dacă aceasta s’a întîmplat, ar fi bine ca lucrul să se știe și, să se cunoască, în acelaș timp, motivele care au provocat revocarea unei dispo­­zițiuni, atît de mult necesară. Ceea ce putem afirma, însă, — și asupra acestui fapt atra­gem luarea aminte a autorită­ților în drept, — e că nici o îndrăzneală nu lipsește indivi­zilor acestora, dintre cari o foarte bună parte își au cazie­rul lor, fie la parchetul de Il­fov, fie la prefectura politiei Capitalei. De altfel, modul de a opera al bandei de samsari, e bine cunoscut. Se observă, zi cu zi, in gara de Nord, spre pildă, la sosirea trenurilor, o serie de indivizi, cari acostează pro­vincialii, prezintîndu-se fie ca secretari de avocați, fie chiar ca funcționari în diferite mi­nistere, oferindu-le... bunele lor servicii. Odată intrat în mina acestor indivizi, provin­cialul e exploatat în mod ne­permis, pentru ca, în cele din urmă, să se vadă escrocat, cu timpul zadarnic perdut și cu banii fără folos­ cheltuiți. Dacă în gară provincialul a reușit să scape asaltului aces­tor îndrăzneți, e urmărit pînă la ușa ministerului, unde e din nou acostat cu aceiași în­drăzneață insistentă. Cafenelele principale ale Ca­pitalei, sînt și ele un adevărat cuibar, in care samsarii ne­cinstiți operează ziua și noap­tea, întrebuințînd aceiași fal­să calitate de secretar de avo­cat sau funcționar într'un mi­nister oarecare. Lucral a fost, de altfel, do­vedit în cursul anchetei de a­­cum trei ani a parchetului de Ilfov, cînd cîtîva dintre sum­­arii aceștia se prezintase drept, directori de serviciu în minis­terul de finanțe, ni se pare.­­­­Acestea sînt fapte, pe cari au­toritățile în drept ar putea orî­­cînd să le controleze chiar nu­mai cu puțină bună­ voință. O razzie în gara de Nord la sosi­rea trenurilor și în cafenelele mai principale ale Capitalei, ar putea furniza beciurilor po­liției o interesantă clientelă. De altfel, la dreptul vorbind, o bună parte din clientela a­­ceasta, nu ar face decit să re­­înoiască o veche cunoștință cu autoritățile noastre poliție­nești. Și, socotim, ar fi momentul ca autoritățile să intervină, de­­oarece înainte de toate, aceste autorități sunt datoare să pună provincialii, prea lesne încre­zători, la adăpostul bandei de escroci, cari abuzează de fap­tul că o bună dispoziți­une a parchetului de Ilfov a fost lă­sată în părăsire. Deocamdată le atragem lua­rea aminte asupra acestei stări de lucruri, cu nădejdea că nu vom fi siliți să revenim, pen­tru a sili să se ia o măsură, împotriva căreia nimeni nu va avea să se plîngă. Avem chiar toate motivele să credem cu­ va fi cel puțin tot așa de bine pri­mită, cum bine a fost primită dispozițiunea de acum t­rei ani a fostului prim-procuror de Ilfov. ALEX. MAVRODI întrunirea negustorilor de băuturi din Capitală Negustorii de vin și bere din Capitală s’au întrunit erî la o­­rele 4 d. a. la Cercul comercial din strada Isvor 14, pentru a protesta contra legei cîrciumilor care lovește mult comerțul. Prezidează d. I. Georgescu E­­năchiță. D-sa vorbește cel dinții, în calitate de președinte al cercu­lui negustorilor de băuturi — acei cari pot vinde numai vin și bere — arată că întrunirile ce se fac au de scop să determine o modificare a legei cîrciumi­lor. Asigură că legea se va modi­fica întru­cît și de deputat Deș­­liu și-a luat angajamentul să lucreze în acest sens. Zice că în cursul săptămînei viitoare d. Deșliu se va duce la Sinaia pentru a se consfătui cu d. Titu Maiorescu, ministrul de finanțe ad-interim—asupra mo­dificărilor ce trebuesc aduse legei. Sfătuește pe negustorii de vin și bere la u­ire și îi roagă să aibă puțină răbdare. D. Mih­alcea-Vrinceanu arată că pînă acuma nu s’a făcut ni­mic pentru că — de­și în Capi­tală sunt peste 1700 de debitanți de băuturi — nici odată nu s’au unit. Zice că în trecuta seziune par­lamentară s’a făcut ceva pentru debitanți fiindcă a fost puțină unire. Legea d-lui Costinescu nu se va putea desființa de cît prin unire zice d-sa. Propune întocmirea unei co­­misiuni care să se prezinte d-lui ministru de finanțe și să-I ceară a face dreptate comerțu­lui romînesc, dînd voe a se vin­de ori­ce băutură — nu numai vin și bere. Mai departe d. Mihalcea Vrîn­­ceanu vorbește despre legea re­­paosului duminical arătînd că ea este incomplectă. Această lege este dăunătoare negustorilor de băuturi așa cum se aplică astăzi. Sfătuește mai departe pe ne­gustori la unire arătînd că con­­siliul Cercului comercial s’a­ ho­­tărît a aduce multe ușurări ne­gustorilor de vin și bere. Este vorba ca în luna Septembrie să se înființeze o bancă propie a acestor negustori, unde cei îm­povărați să poată­­ la nevoe găsi ajutor. De asemenea se va clădi și un local propriu al Cercului cît și un azil.­­ D. Tănăsescu mulțumește con­ducătorilor Cercului pentru lupta pe care o duc întru ușu­rarea negustorilor de vin și bere. . D-sa propune să se aleagă o comiisiune de 15 membri care să se prezinte d-lui ministru ad­­interim la finanțe, Titu Maio­rescu, rugîndu-t a modifica le­gea circiumelor — așa ca nego­țul să nu sufere ca astăzi. D. Dobrescu zice că modifi­cările cari s’ar aduce legei nu­ vor da roade și cere — în con­secință — desființarea sus zisei legi. D. Lăzărescu constată că gu­vernul în loc să-și fie promisiu­nile d’a ușura soarta negustori­lor de băuturi, caută, din con­tra, s’o îngreuieze. Recomandă unire, asigurînd că reușita va veni. Constată că toate guvernele au căutat să lovească în acești negustori de băuturi și așa fiind nimic nu se va face fără unire. Sfîrșește zicînd­ că dacă gu­vernul nu va da un răspuns fa­vorabil, se vor organiza nouă întruniri și meetinguri pînă ce dreptatea va veni. D. Gogu Roșanu arată că as­tăzi este prima întrunire a ne­gustorilor de vin și bere patro­nată de cercul comercial. Cere ca guvernul să-și împlinească cele promise. D. I. Popescu recomandă uni­re și luptă sinceră. D. Mișu Filipescu constată cu mulțumire că la apelul fă­cut de Cerc s’a răspuns în nu­măr destul de mare. Arată încă odată scopul în­trunire­, asigurînd că comitetul va lupta pînă ce dreptatea se va face. Cere unire și luptă sinceră : generalii nu pot nimic fără sol­dați. Se va cere ca guvernul să-și ție promisiunile. Să cerem cu toții desființarea cu desăvîrșire a legei monopo­lurilor. D. Iancu Marinescu Jilava, sfătuește pe toți a­ lupta, pentru obținerea libertăței absolute a comerțului de băuturi. D. Ioanîțescu vorbește în a­­celaș sens. D. Mihalcea Vrînceanu, în­cheie­ seria cuvin­tărilor, îndem­­nînd pe cei de față să lupte uniți, dar fără a amenința gu­vernul. Comitetul va duce lupta pînă ce libertatea comerțului va fi fapt împlinit. Comisiunea va fi aleasă de comitet, primind a fi în ea și negustori de vin și bere Această comisiune se va pre­zenta d-lui ministru ad-interim de finanțe Maiorescu, întrunirea a luat sfîrșit la o­­rele ü. — Miss. ---------------|* ------------— AVIATORII NOȘTRI A­eroplanul N. Ionescu — Un aparat nou, foarte serios, care a rămas necunoscut — -----------#---------­ Noul aparat de sburat al d-lui N. Ionescu. Sus: aparatul în hangar. Jos:o vedere ge­nerală a aeroplanu­lui. Ne-am obișnuit să vedem în birourile ziarelor inventatori numeroși, cari vin cu suluri im­punătoare, le răsfață pe mese și cu un avînt de o sinceritate ca­racteristică, demonstrează pînă la evidență realitatea sistemu­lui imaginar. In fața acestei nouî invenții, tot ce a fost înainte se prăbu­șește..... Așii se arată în general inventatorii, cari n’au depășit perioada schițelor și în deosebi așa se arată inventatorii noștri avizi de glorie și cari se plîng totdeauna de lipsa de resurse și de lipsa de încurajare. Nu ne-am fi așteptat însă nici odată să întîlnim în țara noas­tră un inventator, care să nu fi plimbat schițele sale înainte de orice încercare reală, pretu­tindeni pe unde s’ar putea plim­ba o schiță, și nu ne-am fi în­chipuit ca­ cineva în țara­ aceas­ta, să nu se fi lăudat trîmbi­­­înd isprava cu zgomot mare cînd, ar fi început să traducă într’un obiect real schițele sale. Și am în­tîlnit cu toate acestea un tînăr care s’a simțit nenoro­cit, cînd a aflat că printre per­soanele puțin numeroase cari examinau aparatul sau pregătit să-și ia zborul, se alia și un ziarist, care va divulga de­sigur secretul ascunzătoarei sale. Cazul e rar, și merita și el să ne oprească atenția, ca și noul aparat, care este o lucrare foar­te serioasă. Tînărul N. Ionescu, este un absolvent al școalei superioare de comerț, cu înclinații foarte serioase pentru studiul mecani­cei. Aviația i-a răscolit sufle­tul, l’a frămîntat. După cerce­tări sîrguitoare el s’a hotărît să construiască un aparat. Nu s’a folosit în acest scop de ni­meni , și-a cheltuit averea și vreo doi ani­­ de muncă și as­tăzi iată-i gata să dea aviațiu­­nei o mașină nouă. Aparatul are foarte multă a­­semănare, la prima, prAfi­e,­­cu­­apăratul Blériot. Se deosibește însă de acesta prin amănuntele sale și cu cît examinezi mai de aproape această mașină nouă, deosebirea apare mai evidentă. E un monoplan, ale cărui a­­ripi sînt prevăzute la capete, în partea anterioară, cu două ba­lanțe ; coada crește în supra­față în mod proporțional și for­mează de­desubt un corp plin ; de ea se sprijinește cu raia de direcție. Motorul este așezat, pe acelaș plan cu­ centrul de presiune, în față. In sfîrșit aparatul ,e montat, pe un cadru ingenios,, format, d­intr’un triungh­iu: îi,­­mijlocul superior se­ află două tuburi în culisă și în care se afla tendoa­­nele; la dreapta și la stiigă­­­cile o roată, iar la mijloc o patină. Dispozitivul este interesant din multe puncte de vedere. Inventatorul, care e și constructorul aparatului s-a folosit de elementele care tre­­bue să intre în mod fatal în cor­pul unui aparat de zburat, corîn­­clude maximul de folos pe care îl pot da și credem că din acest punct de vedere aeroplanul de care e vorba, constitue o superioritate e­­videntă față de celelalte sisteme. Nu încap — în darea de seamă a unui ziar zilnic — amănunte teh­nice prea numeroase; ne mulțumim să­ le arătăm în aceste lun­ii generale, cari pot dovedi totuși seriozitatea mașinei aces­tei . Aparatul e gata, așteaptă tim­pul favorabil spre a pune la în­­cer rare însușirle sale, și credem că-l izbuti ■im—■ * De­o­camdată, d. Ionescu, prin modestia sa ni se pare că sufe­ră foarte multe neajunsuri ne­­cerînd concursul nimănui. N’are pe nimeni care să-l ajute spre ași scoate măcar aparatul din hangar — un hangar făcut tot, de d-sa. N’are în cazul în care ar vroi să-și lanseze apa­ratul mina de oameni neapărat necesari și doară atîta lucru ar putea obține, căci d. Vlaicu și cei cari fregventează cîmpul de aviație și cari cunosc, noul apa­rat spun în gura mare că el se prezintă în condițiile cele mai serioase. În baza acestor mărturii, cre­dem că d. Ionescu ar putea ține aparatul ca și alții în hangarul companiei de aviație sub paza serioasă de care se bucură toa­te aparatele și la nevoe ar găsi acolo mina de oameni de care are nevoe. D. N. Ionescu, merită simpa­tie pentru modestia cu care a desăvîrșit lucrarea sa și pentru pasiunea pe care a pus-o nu spre a zbura de ochii lumei, ci spre a construi științificește un aparat, rezultat al cercetărilor sale.— B. Vom avea holeră! — FOCARELE DE INFECȚIE DIN CAPITALA — Au început din nou să se dea ordonanțe în privința higienei pe care urm­ează s'o păstreze locuito­rii Capitalei pentru a se putea lo­­i­i de holeră. Dar administrația comunală să nu creadă că e suficientă această măsură. Trebuesc inspectate de aproape toate focarele de infecție atît de numeroase in Capitală și distruse în măsura posibilitate!. Pentru azi recomandăm aten­țiune! d.lui dr. Mendonich, pri­mul ajutor de primar, imobilul din strada Cazărmei 38. Aci, în­­tr'o singură cameră, locuesc, dorm, mănincă,­­nu mai puțin de 40 de oameni, aprinzători de feți, care d'ăî companiei de gaz. Oa­menii aceștia trăesc cinr peste grămadă, fără să poată observa cele mai elementare reguli de hi­giena. Latrinele care servesc acestor oameni și numeroșilor chiriași din curte, sunt numai două, ex­trem de primitive și într'un hal de debordare, de murdărie, groaz­nic. În curtea caselor de cari vorbim domnește un miros care te trăznește Credem că d. dr. Mendonich va face de urgență, o anchetă și va lua măsurile cari se impun. Nu e tolerabil să trăiască 40­ de oameni într'o cameră și nu pot servi la 00 de oameni două latrine in­fecte Dacă se tolerează , asemenea fo­care de viseti,se vom avea holeră — cu siguranță' ------|*-------­ Poșta b­­iroului electoral D. Gh­­. Petre, factor poștal,, es­­te rugat să se prezinte la biroul nostru electoral spiv­a.I se da lă­muriri asupra petelor de care are nevoe pentru a fi înscris în liste­le electorale. Incidentul de la băile Olănești O încercare de sinucidere, o provocare la duel. R.-VILCEA, 21 iulie.—La băile Olănești din județul nostru s’a petrecut un incident, urmat de o provocare la duel și de o încer­care de sinucidere, care a pro­dus o vie senzație în această sta­țiune balneara­ incidentul a avut loc între so­ția d-lui avocat Nemetescu și d. Lascarache cu a cărui soție se plimba d-na Nemetescu D. Lascarache, căruia d-na Ne­metescu îi răspunsese prin cite­­va cuvinte cari nu i-au convenit trimise martori soțului a­cestei doamne. Inspăimîntată de proporțiile pe cari le luase incidentul, d-na Ne­metescu încercă să se sinucidă, fiind o cantitate de 75 c­gr. de cocaină. A fost salvată însă la timp de d-nii d-ri Puțureanu, me­dicul băilor și dr. Eiian, colonel in rezervă. Pe de altă parte, martorii în­sărcinați de d Lascarache să cea­ră reparațiune d-lui Nemetescu, și anume d-nii: căpitani Adia și Maxim și d-nii căpitan Dem­e­­trescu și locot Demetrescu (au fost două rânduri de martori) au­ găsit că nu e loc de duel. Astfel acest incident penibil a fost a­­planat. ------------n­------------­ întări­ți 6 medici veterinari Pe ziua de 1 August coreînt s’au făcut următoarele mutări da medici, veterinari­: " " , D-nii Stanciu Pompiliu de la județ­­tul Muscel, Chiru, Gh.. de a județul Dîmbovița, Marinescu M., de la jude­țul Vilcea și Const. Grigoriu de la jud. Bacău, au feist­­ mutati La județul Constanța unde s’a organizat un ser­viciu special pentru combaterea du­­zinei -33:­ Asasinatul din Brebu —Prinderea unuia din criminali — PLOEȘTI, 22 Iulie. — In privința acestei crime, aflăm că unul din au­torii îndoitului asasinat din Brebu un anume Niculae Dragomir a fost prins. Adus în Ploești în fața autorită­ților criminalul își arătă regretul sincer pentru fapta ce a comis omo­­rîn­d pe Ilie N. Ion. El se tînguește că numai halul de beție în care se găsea în ziua crimei l’a îndemnat la acest gest nenorocit. Al doilea criminal Gheorghe To­­poraș ,care a dispărut n'a fost prins pînă în prezent. Cîmpina 22 Iulie.­ Primele cer­­cetări în această crimă au fost fă­cute de n­. Apostolescu șeful plu­tonului de jandarmi căruia se da­­torește și predarea unuia din cri­minali Azi la orele opt dimineața a so­sit la Brebu și d. procuror Păunes­­cu însoțit de d. doctor Boteanu, medicul plășel, care a făcut autop­sia cadavrului celui ucis. Sa cons­tatat că cuțitul a pătruns între coasta 7—8 perforînd diafragma și dînd naștere unei emoragii interne care a provocat moartea victimei. După terminarea autopsiei au fost ascultați de d. Păunescu vre-o 40 de martori. In acest timp d. Apostolescu făcea investigațiuni printre locu­­itorii pentru a prinde pe criminal. Părîndu-i-se că acesta se află ascuns prin împrejurimi și că ta­tăl sau știe de locul unde e as­cuns, a stăruit pe lingă acesta ca sa­ aducă pe fiul sau, asigu­rîndu-l că criminalul nu va fi condamnat. Ast­fel după multă trudă bă­­trînul s’a hotărît să i aducă și să i predea. Criminalul a fost arestat. Un procuror va râm­ine astă seară în Brebu unde va continua cerce­tările. Cornea HOLERA Molima se întinde CONSTANȚA, 22 Iulia.— Stiii din­ cele mai alarmante sosesc din Cons­­antinopol asupra holerei. In timp de 24 de ore s’au inregis­­trat 23 căznii din cari 10 mortale. Guvernul grecesc a aplicat o ca­­antină de 5 zile tuturor provenienț­elor din Constantinopol. Serviciul nostru sanitar a dispus ca la toate vapoarele de pasageri ale societăților străine cari vin din Constantinopol să se pne cite un a­­rgent sanitar care să desinfecteze va­­sul în timpul mersului, și să supra­vegheze starea sanitară a pasageri­lor.— Silvian. Măsurile luate de direc­ția sanitară La ministerul de interne s’a primit din partea direcțiunei generale a serviciului sanitar următoarea adresă : Existînd holeră în mai multe localități din Turcia din Euro­pa, vi se aduce la cunoștința că prin decizia ministerială cu No. 33878 din 21 Iulie a. c., s’a luat următoarele măsuri: pentru că­lători și proveniențele din Tur­cia de Europa, se vor face pe apă prin porturile Sulina, Cons­tanța, Galați și Brăila , iar pe uscat numai prin T.­Severin, Giurgiu și Călărași. Toate celelalte puncte de in­trare în țară sunt închise pen­tru acești călători și provenien­țe. Vasele suspecte și călătorii vor fi desinfectați, de asemenea rufele murdare vor fi desinfec­­tate, călătorii veniți din Turcia de Europa vor fi supuși la do­miciliul lor la o supraveghere medicală de 5 zile socotită de la data sosirei lor. Nu se permite intrarea în țară a grupelor de lucrători și emigrați din Turcia de Europa. Produsele alimenta­re de origină animală în stare proaspătă precum și legumele­­verzi și fructele proaspete sunt prohibite afară de lămîi și por­tocale. Se vor aplica la nevoe și cele­lalte măsuri stipulate în con­venția sanitară internațională de la Paris din 1903 în ceea ce privește prevenirea invaziunei holerei. * BRAILA, 22 iulie. — D. dr. Vla­dimir Nicolaevco medicul plășeî Silistraru a convocat Miercuri după amiaz la reședința plășeî întregul personal administrativ ca primari, notari, jandarmi, a­­genți sanitari, etc. din comunele rurale cărora le-a ținut o confe­­rință despre modul cum trebuesc aplicate măsurile pentru preve­nirea epidemiei de holeră. --------------------------­ Noul președinte al­­ Camerei de meserii .Alegerea noului președinte al Ca­merei de meserii din București a pa­sionat mult pe meseriașii din Capita­ la. D. Toma Dobrescu, fostul preșe­dinte,își crease o situație imposibilă printre meseriașii din Capitală din cauza diferitelor incorectitudini să­­vîrșite în corporații și la Camera­ de meserii și pe care d-sa a fost acuzat că le-a tolerat. Totuși la noua alegere de președinte d-sa a candidat din nou, avînd ca contra-candidat pe d­­r. Ștefan Cerkez membru al Camerei de comerț delegat în Camera de me­serii. Au avut loc două alegeri și la am­bele s-a demarat balotaj între cei doi candidați. Camera de comerț, față de acest rezultat, a hotărît să delege în calitatea de președinte al Camerei de meserii pe d. dr. Ștefan Cerkez, mare industriaș, senator al colegiu­lui II de Ilfov și membru al Came­rei de comerț di­n Capitală. D. ministru de industrie și comerț a sancționat delegația dată d-lui dr. Ștefan Cerkez. A. D. dr. ȘTEFAN CERCKEZ Profestul Camerei de Comerț din Brăila In chestia vagoanelor C. F. R. BRAILA, 22 iulie. — Camera de comerț a adresat azi un pro­test adminstrațel C. E. R. din Brăila contra defectuoasei ma­nipulații a vagoanelor cu cereale sosite în port. Din cauza modului cum se fa­c­e diferitele manevre ale vagoane­­lor după ce, sosirea lor a fost a­­vizatîi celor în drept se cauzează daune reale­ negustorilor cari sim­țiv nevoiți să umble ore întregi pen­tru ai găsi pe diferite linii și în mulțimea de vagoane, pe acelea, cari le sunt adresate lor. Astfel fiind, vagoanele nemai­putl­ndu.se descărca la vreme. O.­­■’. R. amendează pe negustori cu așa­ zisele taxe ,­penale".—Verno. la Constantinopol Cultura și tunul — „Ura grozavă“ am 1907 — Doi valoroși adversari, d-niî C. Stere și Duiliu Zamfirescu,­­ printr’o foarte bine-venita co- i incidență, s’au întîlnit, zilele trecute, și și-au dat mina pe acelaș teren. Apărătorul cel mai vajnic al poporanismului și adver­sarul sau cel mai redutabil, au abordat, în același timp, fără o înțelegere prealabilă, chestiunea răscoalelor de la 1907. D. Stere în „Viața Ro­­mînească“, d. Duiliu Zamfi­rescu în ziarul „Românul“ de peste munți. Directorul revistei ieșene susține că tot ce s’a făcut în timpul răscoalelor a fost bi­­ne-făcut și că nu se putea face altfel. Toate nelegiuirile sălbatecei represiuni găsesc în d-nul Stere o largă și va­riată motivare care echiva­lează cu o călduroasă apărare. Așa trebuia să se procedeze, așa s’a procedat și bine că s’a făcut așa și nu altfel. Și ace­stea le spune directorul „Vie­­ței Romînești“, cînd ? După ce s­a arătat și s’a dovedit pe larg ce teribile, ce nedrepte și inutile au fost cruzimile cari s’au făptuit mai cu sea­mă după ce țăranii zvîrliseră din mîini topoarele și furcile și cereau ertare tremurînd și plîngînd. Și d. Stere e poporanist a­­prig, face politică și literatură poporanistă, inima d sale e o mimosă care se înfioară cînd vede o opincă scîlciată, iar porțile revistei d-sale sînt în­chise acelora cari în vre-o nu­velă sau în vre o poezie n’ar vorbi numai de bine de ță­rani L. *■­­ m _ .­­De altă parte, d. Duiliu Zamfirescu, care, cel puțin, nu e poporanist, ci, din contra, a dat poporanismului lovituri violente și continue.—d. Zam­firescu scrie fraze ca acestea, ocupîndu-se de răscoalele din 1907: „Cred că nici odată nu a clocotit ură mai grozavă în su­fletul poporului cult al aces­tei țări, de­cît atunci, — ura împotriva mizerabililor cari răsculaseră pe țăranii orbi, ură împotriva țăranilor, hotărîre absolută și conști­entă de a rade cu tunul focarele revoltei, de a ex­termina pe degenerații ce ați­piseră poftele de jos“. Distinsul nostru academi­cian și mare proprietar, inter­calează fraza aceasta în sfatul pe care il dă romînilor de din­colo de a fi uniți ca să poată astfel rezista cotropirei ma­ghiare Și pentru a le dovedi ce lucru mare e unirea, ce sen­timent înalt și valoros, d-sa, cu fraza lapidară, dă ca pildă uni­rea care a domnit în țara ma­mă la 1907, „ura grozavă“ care a domnit în sufletul între­gului „popor cult“ al acestei țări, ură și împotriva celor cari răsculaseră pe țărani, ură și împotriva țăranilor orbi. Ca o dovadă de unire, de roadele prețioase pe cari le dă acea­stă unire, d-sa aduce — mai cu seamă—hotărîrea absolută și conștientă de a rade cu tu­nul focarele revoltei. D. Duiliu Zamfirescu nu divaghează, d-sa știe ce spune, și dovadă că afirmațiunea d-sale cu „ura grozavă“ se în­temeiază pe un adevăr, e că această ură s’a deslănțuit în toată măreția ei, iar „hotărî­rea absolută și conștientă“ și-a spus cuvîntul la Vieru, la Ho­­divoaia, la Băilești și în alte nenorocite comune. Cu tunul au fost rase de pe suprafața pămîntului. Cu tunul au fost uciși țăranii orbi răsculați de alții—după cum o spune în­suși d. Zamfirescu. Și această operă mare, frumoasă, s’a fă­cut în numele „poporului cult“. Cultura a fost aceea care a cerut ca pe niște orbi să-î cu­reți cu tunul ; cultura a fost aceea care a făcut să înflo­rească „ura grozavă“. Acestea sunt roadele culture! și numai­­ ale ei, ca a domnit atot-stă­­­­pânitoare în 1907, și cei cari I au ras cu tunul, cei cari au­­­ bătut cu funia udă, cei cari au tinut pe țăranii prizonieri în apă pînă la brîu zile în­tregi, cei cari au scris grozava pagină a represiunei, au­ fost „poporul cult“ al acestei țări. Nu frica lașă a celor cari tre­­murau să nu li se ia averile, nu deslănțuirea nemiloasa a acelora cari se îngrozeau la ideea că țărănimea va zvîrli pentru totdeauna legăturile ei de robie, — nu sentimentele acestea au făcut să se tragă cu tunul în cei cari nu erau conduși de o „hotârîre abso­­lută“ și mai cu seamă conști­entă, ci erau orbi, orbi de împilare, orbiți de instigație. O mai frumoasă și mai dreap­tă înțelegere a culturei, un mai înălțător omagiu adus acesteia, nu se putea iscodi, i-a fost dat unui distins scrii­tor al nostru să-i aducă acest omagiu și toți acei cari dea­­lungul vremei au muncit, au luptat și au murit pentru cul­tura omenească, trebue să fi tresărit de mulțumire in mor­mintele lor... *. ". In contra țăranilor orbi ho­­tărîrea conștientă și absolută n’a rămas un simplu dezide­rat : s’a tras cu tunul și s’a tras bine. Dar prin ce s’a ma­nifestat „ura grozavă“ în con­tra „mizerabililor cari răseb­­laseră pe țăranii orbi“ ? Cum ? „Poporul cult“ al acestei țări și-a încrucișat brațele ? A de­zarmat cultura ? Și-a socotit potolită ura grozavă numai prin raderea satelor? De roa­dele culturei a fost de ajuns să se bucure numai cei or­biți, iar cei cari i-au orbit trebuiau să fie tratați cu vi­tregie ? D. Duiliu Zamfirescu e da­tor un răspuns. D-sa a avut sinceritatea unor mărturisiri cari, pe cei cari nu fac parte din „poporul cult“ i-a îngro­zit. Aceste mărturisiri au ne­voe de o complectare pentru ca mentalitatea d sale repre­zentativă să apară în toată fru­musețea, în toată măreția ei„. G. MILUAN --------------$_______ Ajutoare pentru inundații din Moldova Principele Ferdinand a­ sub­scris suma de 10.000 lei pe lista de subscripție deschisă în fo­losul inundaților din Moldova de un comitet, sumă pe care a înaintat-o d-luî Lucasievici se­cretarul comitetului. Au mai subscris de asemeni: Eforia spitalelor civile 2000 lei, O. H. Muller 100 lei, societ. Concordia, Vega și Creditul pe­trolifer 300 lei, societ. Interna­țională petroliferă 100 lei, soc. Comunală a tramvaielor Bucu­rești 500 lei, Jockey-Club Craio­va 200 lei, societ. Chitila Bucu­rești 1000 lei, Weil, Ioseph et Comp. 100 lei, I. Emanuel 40 lei, societ. Eugeniu Behles 300 lei, d. și d-na Erhard Wolff 200 lei, d. și d-na Erhard Wolff fiu 200 lei, domnișoara Elisabeta Wolff 100 lei, regim. 4 călărași 63 lei, Portois­u Fix 20 lei, Clubul Ti­­nerimei 1000 lei, Zweifel et C-nie 200 lei, H. Zweifel 100 lei, Azilul Slătineanu 1000 lei, C. Di­­sescu 500 leî. Pe lista No. 226 au subscris d-nil: Alfred Löwenbach 100 lei, G. Blumann 50 leî, H. Dattelkre­­mer 10 leî, Fero Fery 10 lei, C. Weinstein 10 lei, M. Goldstein 5 leî, Sigmund Grumberg 5 le^ Jacques Axenfeld 5 leî, L. Lo­­vinegr 5 lex, Clayton & Shuttel­­worth 60 lei. ^ Un depozit suspect de arme .­..I — 1 CRAIOVA, 22 Iulie.—Brigada de siguranță din localitate făcînd cer­cetări pe la unele magazine de arme. în urma dispozițiunei luată în acest sens de minister pentru a se descoperi armele sustrase de la arsenal și diferite regimente, a găsit la magazinul Paulon din str. Uni­re­ 65, carabine model 1893. is D. Paulon a arătat insă că lean cumpărate de acum 3 ani de la o casă din Germania. S’a mai găsit tot aci și o altă armă militară 1893 ofițerească pe care d. Paulon a arătat că o are deja un ofițer decedat. Aceasta a fost confiscată.—Slain ---------------------------- alegerile județene din fovurlui GALAȚI, 22 iulie. — Azi a a­vut loc alegerea colegiului I jude­țean. .Alegerea s’a efectuat în localul judecătoriei. Billicul a fost prezidat, de d. Nicolae Dumitrescu consilier la Curtea de apel. Iată rezultatul alegerea: Alegători înscriși 499, votanți 210, anulate 41. A fost­ aleasă li­st­a­ guvernamen­tală compusă din următoarele persoane- d­ nn­ general dr. Gh­e­or­­gh­e Corivan, Mihail Zgmunaio, Frid Winkler, dr. Ioan Voi­nea, îr. Ki«desen și Gheorghe­­ Rallea.

Next