Dimineaţa, iulie 1911 (Anul 8, nr. 2630-2660)
1911-07-24 / nr. 2653
Anii VIII.—No. 2653 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, SA—Telefon 34* Birourile ziarului: ==s v Str. Sărindar No. 11 București A^Wlf VVWW>AIWWWWI^WW^IW^W>iiWWdM|W^il Bl ===== El APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOAtTA LUMEA B = B DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: cila» Lei 20.— I 6 lani ILei 11.lanț . • . .te ■«.— Pentru străinătate prețul este îndoit . • trELErON . Direcția $£ Administrația No. 14/10 RedacțieL: țțu Capitala „ 14/10 ‘h Provincia „ 14/99 îl0inJ^Tn Străinătatea „ 12/40 ........ . ........................ Dumineca 1% iulie 19h SAMSARII -------------jjtjjț------------ Să se aplice dispozițiile parchetului de Ilfov — Sunt doi sau trei ani de cînd d. Eftimie Antonescu, pe atunci prim,procuror al parchetului de pe lingă tribunalul Ilfov, luase măsuri energice împotriva bandei de salasari, cari speculau buna credință attor provinciali, veniți în Capitală,cu afaceri pe la diferite ministere. Inițiativa, d-lui Eftimie, Antonescu nu numai că fusese simpatic primită, dar avusese, în scurtă vreme, consecința îmbucurătoare de a infrîna operațiunile necinstite ale șarlatanilor acestora. Dar, cum de obicei se întîmplă la noi cu o măsură bună, odată cu plecarea d-lui Eftimie Antonescu din fruntea parchetului de Ilfov, dispozițiunea d-sale a căzut, încetul cu încetul, în desuitudine și banda de samsari și-a reluat, nesupărată de nimeni, operațiunile de altă dată. Și nu numai că au reluat operațiunile necinstite ..cari ați provocat măsurile de acum doi ani, dar, cu o fără jenă caracteristică indivizilor de această speță, sfidează autoritățile, cari-i tolerează cu,sau fără voie. Nu știm ca dispozițiunea d-lui Eftimie Antonescu să se fi revocat; — dacă aceasta s’a întîmplat, ar fi bine ca lucrul să se știe și, să se cunoască, în acelaș timp, motivele care au provocat revocarea unei dispozițiuni, atît de mult necesară. Ceea ce putem afirma, însă, — și asupra acestui fapt atragem luarea aminte a autorităților în drept, — e că nici o îndrăzneală nu lipsește indivizilor acestora, dintre cari o foarte bună parte își au cazierul lor, fie la parchetul de Ilfov, fie la prefectura politiei Capitalei. De altfel, modul de a opera al bandei de samsari, e bine cunoscut. Se observă, zi cu zi, in gara de Nord, spre pildă, la sosirea trenurilor, o serie de indivizi, cari acostează provincialii, prezintîndu-se fie ca secretari de avocați, fie chiar ca funcționari în diferite ministere, oferindu-le... bunele lor servicii. Odată intrat în mina acestor indivizi, provincialul e exploatat în mod nepermis, pentru ca, în cele din urmă, să se vadă escrocat, cu timpul zadarnic perdut și cu banii fără folos cheltuiți. Dacă în gară provincialul a reușit să scape asaltului acestor îndrăzneți, e urmărit pînă la ușa ministerului, unde e din nou acostat cu aceiași îndrăzneață insistentă. Cafenelele principale ale Capitalei, sînt și ele un adevărat cuibar, in care samsarii necinstiți operează ziua și noaptea, întrebuințînd aceiași falsă calitate de secretar de avocat sau funcționar într'un minister oarecare. Lucral a fost, de altfel, dovedit în cursul anchetei de acum trei ani a parchetului de Ilfov, cînd cîtîva dintre sumarii aceștia se prezintase drept, directori de serviciu în ministerul de finanțe, ni se pare.Acestea sînt fapte, pe cari autoritățile în drept ar putea orîcînd să le controleze chiar numai cu puțină bună voință. O razzie în gara de Nord la sosirea trenurilor și în cafenelele mai principale ale Capitalei, ar putea furniza beciurilor poliției o interesantă clientelă. De altfel, la dreptul vorbind, o bună parte din clientela aceasta, nu ar face decit să reînoiască o veche cunoștință cu autoritățile noastre polițienești. Și, socotim, ar fi momentul ca autoritățile să intervină, deoarece înainte de toate, aceste autorități sunt datoare să pună provincialii, prea lesne încrezători, la adăpostul bandei de escroci, cari abuzează de faptul că o bună dispozițiune a parchetului de Ilfov a fost lăsată în părăsire. Deocamdată le atragem luarea aminte asupra acestei stări de lucruri, cu nădejdea că nu vom fi siliți să revenim, pentru a sili să se ia o măsură, împotriva căreia nimeni nu va avea să se plîngă. Avem chiar toate motivele să credem cu va fi cel puțin tot așa de bine primită, cum bine a fost primită dispozițiunea de acum trei ani a fostului prim-procuror de Ilfov. ALEX. MAVRODI întrunirea negustorilor de băuturi din Capitală Negustorii de vin și bere din Capitală s’au întrunit erî la orele 4 d. a. la Cercul comercial din strada Isvor 14, pentru a protesta contra legei cîrciumilor care lovește mult comerțul. Prezidează d. I. Georgescu Enăchiță. D-sa vorbește cel dinții, în calitate de președinte al cercului negustorilor de băuturi — acei cari pot vinde numai vin și bere — arată că întrunirile ce se fac au de scop să determine o modificare a legei cîrciumilor. Asigură că legea se va modifica întrucît și de deputat Deșliu și-a luat angajamentul să lucreze în acest sens. Zice că în cursul săptămînei viitoare d. Deșliu se va duce la Sinaia pentru a se consfătui cu d. Titu Maiorescu, ministrul de finanțe ad-interim—asupra modificărilor ce trebuesc aduse legei. Sfătuește pe negustorii de vin și bere la uire și îi roagă să aibă puțină răbdare. D. Mihalcea-Vrinceanu arată că pînă acuma nu s’a făcut nimic pentru că — deși în Capitală sunt peste 1700 de debitanți de băuturi — nici odată nu s’au unit. Zice că în trecuta seziune parlamentară s’a făcut ceva pentru debitanți fiindcă a fost puțină unire. Legea d-lui Costinescu nu se va putea desființa de cît prin unire zice d-sa. Propune întocmirea unei comisiuni care să se prezinte d-lui ministru de finanțe și să-I ceară a face dreptate comerțului romînesc, dînd voe a se vinde orice băutură — nu numai vin și bere. Mai departe d. Mihalcea Vrînceanu vorbește despre legea repaosului duminical arătînd că ea este incomplectă. Această lege este dăunătoare negustorilor de băuturi așa cum se aplică astăzi. Sfătuește mai departe pe negustori la unire arătînd că consiliul Cercului comercial s’a hotărît a aduce multe ușurări negustorilor de vin și bere. Este vorba ca în luna Septembrie să se înființeze o bancă propie a acestor negustori, unde cei împovărați să poată la nevoe găsi ajutor. De asemenea se va clădi și un local propriu al Cercului cît și un azil. D. Tănăsescu mulțumește conducătorilor Cercului pentru lupta pe care o duc întru ușurarea negustorilor de vin și bere. . D-sa propune să se aleagă o comiisiune de 15 membri care să se prezinte d-lui ministru adinterim la finanțe, Titu Maiorescu, rugîndu-t a modifica legea circiumelor — așa ca negoțul să nu sufere ca astăzi. D. Dobrescu zice că modificările cari s’ar aduce legei nu vor da roade și cere — în consecință — desființarea sus zisei legi. D. Lăzărescu constată că guvernul în loc să-și fie promisiunile d’a ușura soarta negustorilor de băuturi, caută, din contra, s’o îngreuieze. Recomandă unire, asigurînd că reușita va veni. Constată că toate guvernele au căutat să lovească în acești negustori de băuturi și așa fiind nimic nu se va face fără unire. Sfîrșește zicînd că dacă guvernul nu va da un răspuns favorabil, se vor organiza nouă întruniri și meetinguri pînă ce dreptatea va veni. D. Gogu Roșanu arată că astăzi este prima întrunire a negustorilor de vin și bere patronată de cercul comercial. Cere ca guvernul să-și împlinească cele promise. D. I. Popescu recomandă unire și luptă sinceră. D. Mișu Filipescu constată cu mulțumire că la apelul făcut de Cerc s’a răspuns în număr destul de mare. Arată încă odată scopul întrunire, asigurînd că comitetul va lupta pînă ce dreptatea se va face. Cere unire și luptă sinceră : generalii nu pot nimic fără soldați. Se va cere ca guvernul să-și ție promisiunile. Să cerem cu toții desființarea cu desăvîrșire a legei monopolurilor. D. Iancu Marinescu Jilava, sfătuește pe toți a lupta, pentru obținerea libertăței absolute a comerțului de băuturi. D. Ioanîțescu vorbește în acelaș sens. D. Mihalcea Vrînceanu, încheie seria cuvintărilor, îndemnînd pe cei de față să lupte uniți, dar fără a amenința guvernul. Comitetul va duce lupta pînă ce libertatea comerțului va fi fapt împlinit. Comisiunea va fi aleasă de comitet, primind a fi în ea și negustori de vin și bere Această comisiune se va prezenta d-lui ministru ad-interim de finanțe Maiorescu, întrunirea a luat sfîrșit la orele ü. — Miss. ---------------|* ------------— AVIATORII NOȘTRI Aeroplanul N. Ionescu — Un aparat nou, foarte serios, care a rămas necunoscut — -----------#--------- Noul aparat de sburat al d-lui N. Ionescu. Sus: aparatul în hangar. Jos:o vedere generală a aeroplanului. Ne-am obișnuit să vedem în birourile ziarelor inventatori numeroși, cari vin cu suluri impunătoare, le răsfață pe mese și cu un avînt de o sinceritate caracteristică, demonstrează pînă la evidență realitatea sistemului imaginar. In fața acestei nouî invenții, tot ce a fost înainte se prăbușește..... Așii se arată în general inventatorii, cari n’au depășit perioada schițelor și în deosebi așa se arată inventatorii noștri avizi de glorie și cari se plîng totdeauna de lipsa de resurse și de lipsa de încurajare. Nu ne-am fi așteptat însă nici odată să întîlnim în țara noastră un inventator, care să nu fi plimbat schițele sale înainte de orice încercare reală, pretutindeni pe unde s’ar putea plimba o schiță, și nu ne-am fi închipuit ca cineva în țara aceasta, să nu se fi lăudat trîmbiînd isprava cu zgomot mare cînd, ar fi început să traducă într’un obiect real schițele sale. Și am întîlnit cu toate acestea un tînăr care s’a simțit nenorocit, cînd a aflat că printre persoanele puțin numeroase cari examinau aparatul sau pregătit să-și ia zborul, se alia și un ziarist, care va divulga desigur secretul ascunzătoarei sale. Cazul e rar, și merita și el să ne oprească atenția, ca și noul aparat, care este o lucrare foarte serioasă. Tînărul N. Ionescu, este un absolvent al școalei superioare de comerț, cu înclinații foarte serioase pentru studiul mecanicei. Aviația i-a răscolit sufletul, l’a frămîntat. După cercetări sîrguitoare el s’a hotărît să construiască un aparat. Nu s’a folosit în acest scop de nimeni , și-a cheltuit averea și vreo doi ani de muncă și astăzi iată-i gata să dea aviațiunei o mașină nouă. Aparatul are foarte multă asemănare, la prima, prAfie,cuapăratul Blériot. Se deosibește însă de acesta prin amănuntele sale și cu cît examinezi mai de aproape această mașină nouă, deosebirea apare mai evidentă. E un monoplan, ale cărui aripi sînt prevăzute la capete, în partea anterioară, cu două balanțe ; coada crește în suprafață în mod proporțional și formează dedesubt un corp plin ; de ea se sprijinește cu raia de direcție. Motorul este așezat, pe acelaș plan cu centrul de presiune, în față. In sfîrșit aparatul ,e montat, pe un cadru ingenios,, format, dintr’un triunghiu: îi,mijlocul superior se află două tuburi în culisă și în care se afla tendoanele; la dreapta și la stiigăcile o roată, iar la mijloc o patină. Dispozitivul este interesant din multe puncte de vedere. Inventatorul, care e și constructorul aparatului s-a folosit de elementele care trebue să intre în mod fatal în corpul unui aparat de zburat, corînclude maximul de folos pe care îl pot da și credem că din acest punct de vedere aeroplanul de care e vorba, constitue o superioritate evidentă față de celelalte sisteme. Nu încap — în darea de seamă a unui ziar zilnic — amănunte tehnice prea numeroase; ne mulțumim să le arătăm în aceste lunii generale, cari pot dovedi totuși seriozitatea mașinei acestei . Aparatul e gata, așteaptă timpul favorabil spre a pune la încer rare însușirle sale, și credem că-l izbuti ■im—■ * Deocamdată, d. Ionescu, prin modestia sa ni se pare că suferă foarte multe neajunsuri necerînd concursul nimănui. N’are pe nimeni care să-l ajute spre ași scoate măcar aparatul din hangar — un hangar făcut tot, de d-sa. N’are în cazul în care ar vroi să-și lanseze aparatul mina de oameni neapărat necesari și doară atîta lucru ar putea obține, căci d. Vlaicu și cei cari fregventează cîmpul de aviație și cari cunosc, noul aparat spun în gura mare că el se prezintă în condițiile cele mai serioase. În baza acestor mărturii, credem că d. Ionescu ar putea ține aparatul ca și alții în hangarul companiei de aviație sub paza serioasă de care se bucură toate aparatele și la nevoe ar găsi acolo mina de oameni de care are nevoe. D. N. Ionescu, merită simpatie pentru modestia cu care a desăvîrșit lucrarea sa și pentru pasiunea pe care a pus-o nu spre a zbura de ochii lumei, ci spre a construi științificește un aparat, rezultat al cercetărilor sale.— B. Vom avea holeră! — FOCARELE DE INFECȚIE DIN CAPITALA — Au început din nou să se dea ordonanțe în privința higienei pe care urmează s'o păstreze locuitorii Capitalei pentru a se putea loii de holeră. Dar administrația comunală să nu creadă că e suficientă această măsură. Trebuesc inspectate de aproape toate focarele de infecție atît de numeroase in Capitală și distruse în măsura posibilitate!. Pentru azi recomandăm atențiune! d.lui dr. Mendonich, primul ajutor de primar, imobilul din strada Cazărmei 38. Aci, într'o singură cameră, locuesc, dorm, mănincă,nu mai puțin de 40 de oameni, aprinzători de feți, care d'ăî companiei de gaz. Oamenii aceștia trăesc cinr peste grămadă, fără să poată observa cele mai elementare reguli de higiena. Latrinele care servesc acestor oameni și numeroșilor chiriași din curte, sunt numai două, extrem de primitive și într'un hal de debordare, de murdărie, groaznic. În curtea caselor de cari vorbim domnește un miros care te trăznește Credem că d. dr. Mendonich va face de urgență, o anchetă și va lua măsurile cari se impun. Nu e tolerabil să trăiască 40 de oameni într'o cameră și nu pot servi la 00 de oameni două latrine infecte Dacă se tolerează , asemenea focare de viseti,se vom avea holeră — cu siguranță' ------|*------- Poșta biroului electoral D. Gh. Petre, factor poștal,, este rugat să se prezinte la biroul nostru electoral spiva.I se da lămuriri asupra petelor de care are nevoe pentru a fi înscris în listele electorale. Incidentul de la băile Olănești O încercare de sinucidere, o provocare la duel. R.-VILCEA, 21 iulie.—La băile Olănești din județul nostru s’a petrecut un incident, urmat de o provocare la duel și de o încercare de sinucidere, care a produs o vie senzație în această stațiune balneara incidentul a avut loc între soția d-lui avocat Nemetescu și d. Lascarache cu a cărui soție se plimba d-na Nemetescu D. Lascarache, căruia d-na Nemetescu îi răspunsese prin citeva cuvinte cari nu i-au convenit trimise martori soțului acestei doamne. Inspăimîntată de proporțiile pe cari le luase incidentul, d-na Nemetescu încercă să se sinucidă, fiind o cantitate de 75 cgr. de cocaină. A fost salvată însă la timp de d-nii d-ri Puțureanu, medicul băilor și dr. Eiian, colonel in rezervă. Pe de altă parte, martorii însărcinați de d Lascarache să ceară reparațiune d-lui Nemetescu, și anume d-nii: căpitani Adia și Maxim și d-nii căpitan Demetrescu și locot Demetrescu (au fost două rânduri de martori) au găsit că nu e loc de duel. Astfel acest incident penibil a fost aplanat. ------------n------------ întăriți 6 medici veterinari Pe ziua de 1 August coreînt s’au făcut următoarele mutări da medici, veterinari: " " , D-nii Stanciu Pompiliu de la județtul Muscel, Chiru, Gh.. de a județul Dîmbovița, Marinescu M., de la județul Vilcea și Const. Grigoriu de la jud. Bacău, au feist mutati La județul Constanța unde s’a organizat un serviciu special pentru combaterea duzinei -33: Asasinatul din Brebu —Prinderea unuia din criminali — PLOEȘTI, 22 Iulie. — In privința acestei crime, aflăm că unul din autorii îndoitului asasinat din Brebu un anume Niculae Dragomir a fost prins. Adus în Ploești în fața autorităților criminalul își arătă regretul sincer pentru fapta ce a comis omorînd pe Ilie N. Ion. El se tînguește că numai halul de beție în care se găsea în ziua crimei l’a îndemnat la acest gest nenorocit. Al doilea criminal Gheorghe Toporaș ,care a dispărut n'a fost prins pînă în prezent. Cîmpina 22 Iulie. Primele cercetări în această crimă au fost făcute de n. Apostolescu șeful plutonului de jandarmi căruia se datorește și predarea unuia din criminali Azi la orele opt dimineața a sosit la Brebu și d. procuror Păunescu însoțit de d. doctor Boteanu, medicul plășel, care a făcut autopsia cadavrului celui ucis. Sa constatat că cuțitul a pătruns între coasta 7—8 perforînd diafragma și dînd naștere unei emoragii interne care a provocat moartea victimei. După terminarea autopsiei au fost ascultați de d. Păunescu vre-o 40 de martori. In acest timp d. Apostolescu făcea investigațiuni printre locuitorii pentru a prinde pe criminal. Părîndu-i-se că acesta se află ascuns prin împrejurimi și că tatăl sau știe de locul unde e ascuns, a stăruit pe lingă acesta ca sa aducă pe fiul sau, asigurîndu-l că criminalul nu va fi condamnat. Astfel după multă trudă bătrînul s’a hotărît să i aducă și să i predea. Criminalul a fost arestat. Un procuror va râmine astă seară în Brebu unde va continua cercetările. Cornea HOLERA Molima se întinde CONSTANȚA, 22 Iulia.— Stiii din cele mai alarmante sosesc din Consantinopol asupra holerei. In timp de 24 de ore s’au inregistrat 23 căznii din cari 10 mortale. Guvernul grecesc a aplicat o caantină de 5 zile tuturor proveniențelor din Constantinopol. Serviciul nostru sanitar a dispus ca la toate vapoarele de pasageri ale societăților străine cari vin din Constantinopol să se pne cite un argent sanitar care să desinfecteze vasul în timpul mersului, și să supravegheze starea sanitară a pasagerilor.— Silvian. Măsurile luate de direcția sanitară La ministerul de interne s’a primit din partea direcțiunei generale a serviciului sanitar următoarea adresă : Existînd holeră în mai multe localități din Turcia din Europa, vi se aduce la cunoștința că prin decizia ministerială cu No. 33878 din 21 Iulie a. c., s’a luat următoarele măsuri: pentru călători și proveniențele din Turcia de Europa, se vor face pe apă prin porturile Sulina, Constanța, Galați și Brăila , iar pe uscat numai prin T.Severin, Giurgiu și Călărași. Toate celelalte puncte de intrare în țară sunt închise pentru acești călători și proveniențe. Vasele suspecte și călătorii vor fi desinfectați, de asemenea rufele murdare vor fi desinfectate, călătorii veniți din Turcia de Europa vor fi supuși la domiciliul lor la o supraveghere medicală de 5 zile socotită de la data sosirei lor. Nu se permite intrarea în țară a grupelor de lucrători și emigrați din Turcia de Europa. Produsele alimentare de origină animală în stare proaspătă precum și legumeleverzi și fructele proaspete sunt prohibite afară de lămîi și portocale. Se vor aplica la nevoe și celelalte măsuri stipulate în convenția sanitară internațională de la Paris din 1903 în ceea ce privește prevenirea invaziunei holerei. * BRAILA, 22 iulie. — D. dr. Vladimir Nicolaevco medicul plășeî Silistraru a convocat Miercuri după amiaz la reședința plășeî întregul personal administrativ ca primari, notari, jandarmi, agenți sanitari, etc. din comunele rurale cărora le-a ținut o conferință despre modul cum trebuesc aplicate măsurile pentru prevenirea epidemiei de holeră. -------------------------- Noul președinte al Camerei de meserii .Alegerea noului președinte al Camerei de meserii din București a pasionat mult pe meseriașii din Capita la. D. Toma Dobrescu, fostul președinte,își crease o situație imposibilă printre meseriașii din Capitală din cauza diferitelor incorectitudini săvîrșite în corporații și la Camera de meserii și pe care d-sa a fost acuzat că le-a tolerat. Totuși la noua alegere de președinte d-sa a candidat din nou, avînd ca contra-candidat pe dr. Ștefan Cerkez membru al Camerei de comerț delegat în Camera de meserii. Au avut loc două alegeri și la ambele s-a demarat balotaj între cei doi candidați. Camera de comerț, față de acest rezultat, a hotărît să delege în calitatea de președinte al Camerei de meserii pe d. dr. Ștefan Cerkez, mare industriaș, senator al colegiului II de Ilfov și membru al Camerei de comerț din Capitală. D. ministru de industrie și comerț a sancționat delegația dată d-lui dr. Ștefan Cerkez. A. D. dr. ȘTEFAN CERCKEZ Profestul Camerei de Comerț din Brăila In chestia vagoanelor C. F. R. BRAILA, 22 iulie. — Camera de comerț a adresat azi un protest adminstrațel C. E. R. din Brăila contra defectuoasei manipulații a vagoanelor cu cereale sosite în port. Din cauza modului cum se face diferitele manevre ale vagoanelor după ce, sosirea lor a fost avizatîi celor în drept se cauzează daune reale negustorilor cari simțiv nevoiți să umble ore întregi pentru ai găsi pe diferite linii și în mulțimea de vagoane, pe acelea, cari le sunt adresate lor. Astfel fiind, vagoanele nemaiputlndu.se descărca la vreme. O.■’. R. amendează pe negustori cu așa zisele taxe ,penale".—Verno. la Constantinopol Cultura și tunul — „Ura grozavă“ am 1907 — Doi valoroși adversari, d-niî C. Stere și Duiliu Zamfirescu, printr’o foarte bine-venita co- i incidență, s’au întîlnit, zilele trecute, și și-au dat mina pe acelaș teren. Apărătorul cel mai vajnic al poporanismului și adversarul sau cel mai redutabil, au abordat, în același timp, fără o înțelegere prealabilă, chestiunea răscoalelor de la 1907. D. Stere în „Viața Romînească“, d. Duiliu Zamfirescu în ziarul „Românul“ de peste munți. Directorul revistei ieșene susține că tot ce s’a făcut în timpul răscoalelor a fost bine-făcut și că nu se putea face altfel. Toate nelegiuirile sălbatecei represiuni găsesc în d-nul Stere o largă și variată motivare care echivalează cu o călduroasă apărare. Așa trebuia să se procedeze, așa s’a procedat și bine că s’a făcut așa și nu altfel. Și acestea le spune directorul „Vieței Romînești“, cînd ? După ce sa arătat și s’a dovedit pe larg ce teribile, ce nedrepte și inutile au fost cruzimile cari s’au făptuit mai cu seamă după ce țăranii zvîrliseră din mîini topoarele și furcile și cereau ertare tremurînd și plîngînd. Și d. Stere e poporanist aprig, face politică și literatură poporanistă, inima d sale e o mimosă care se înfioară cînd vede o opincă scîlciată, iar porțile revistei d-sale sînt închise acelora cari în vre-o nuvelă sau în vre o poezie n’ar vorbi numai de bine de țărani L. *■ m _ .De altă parte, d. Duiliu Zamfirescu, care, cel puțin, nu e poporanist, ci, din contra, a dat poporanismului lovituri violente și continue.—d. Zamfirescu scrie fraze ca acestea, ocupîndu-se de răscoalele din 1907: „Cred că nici odată nu a clocotit ură mai grozavă în sufletul poporului cult al acestei țări, decît atunci, — ura împotriva mizerabililor cari răsculaseră pe țăranii orbi, ură împotriva țăranilor, hotărîre absolută și conștientă de a rade cu tunul focarele revoltei, de a extermina pe degenerații ce ațipiseră poftele de jos“. Distinsul nostru academician și mare proprietar, intercalează fraza aceasta în sfatul pe care il dă romînilor de dincolo de a fi uniți ca să poată astfel rezista cotropirei maghiare Și pentru a le dovedi ce lucru mare e unirea, ce sentiment înalt și valoros, d-sa, cu fraza lapidară, dă ca pildă unirea care a domnit în țara mamă la 1907, „ura grozavă“ care a domnit în sufletul întregului „popor cult“ al acestei țări, ură și împotriva celor cari răsculaseră pe țărani, ură și împotriva țăranilor orbi. Ca o dovadă de unire, de roadele prețioase pe cari le dă această unire, d-sa aduce — mai cu seamă—hotărîrea absolută și conștientă de a rade cu tunul focarele revoltei. D. Duiliu Zamfirescu nu divaghează, d-sa știe ce spune, și dovadă că afirmațiunea d-sale cu „ura grozavă“ se întemeiază pe un adevăr, e că această ură s’a deslănțuit în toată măreția ei, iar „hotărîrea absolută și conștientă“ și-a spus cuvîntul la Vieru, la Hodivoaia, la Băilești și în alte nenorocite comune. Cu tunul au fost rase de pe suprafața pămîntului. Cu tunul au fost uciși țăranii orbi răsculați de alții—după cum o spune însuși d. Zamfirescu. Și această operă mare, frumoasă, s’a făcut în numele „poporului cult“. Cultura a fost aceea care a cerut ca pe niște orbi să-î cureți cu tunul ; cultura a fost aceea care a făcut să înflorească „ura grozavă“. Acestea sunt roadele culture! și numai ale ei, ca a domnit atot-stăpânitoare în 1907, și cei cari I au ras cu tunul, cei cari au bătut cu funia udă, cei cari au tinut pe țăranii prizonieri în apă pînă la brîu zile întregi, cei cari au scris grozava pagină a represiunei, au fost „poporul cult“ al acestei țări. Nu frica lașă a celor cari tremurau să nu li se ia averile, nu deslănțuirea nemiloasa a acelora cari se îngrozeau la ideea că țărănimea va zvîrli pentru totdeauna legăturile ei de robie, — nu sentimentele acestea au făcut să se tragă cu tunul în cei cari nu erau conduși de o „hotârîre absolută“ și mai cu seamă conștientă, ci erau orbi, orbi de împilare, orbiți de instigație. O mai frumoasă și mai dreaptă înțelegere a culturei, un mai înălțător omagiu adus acesteia, nu se putea iscodi, i-a fost dat unui distins scriitor al nostru să-i aducă acest omagiu și toți acei cari dealungul vremei au muncit, au luptat și au murit pentru cultura omenească, trebue să fi tresărit de mulțumire in mormintele lor... *. ". In contra țăranilor orbi hotărîrea conștientă și absolută n’a rămas un simplu deziderat : s’a tras cu tunul și s’a tras bine. Dar prin ce s’a manifestat „ura grozavă“ în contra „mizerabililor cari răseblaseră pe țăranii orbi“ ? Cum ? „Poporul cult“ al acestei țări și-a încrucișat brațele ? A dezarmat cultura ? Și-a socotit potolită ura grozavă numai prin raderea satelor? De roadele culturei a fost de ajuns să se bucure numai cei orbiți, iar cei cari i-au orbit trebuiau să fie tratați cu vitregie ? D. Duiliu Zamfirescu e dator un răspuns. D-sa a avut sinceritatea unor mărturisiri cari, pe cei cari nu fac parte din „poporul cult“ i-a îngrozit. Aceste mărturisiri au nevoe de o complectare pentru ca mentalitatea d sale reprezentativă să apară în toată frumusețea, în toată măreția ei„. G. MILUAN --------------$_______ Ajutoare pentru inundații din Moldova Principele Ferdinand a subscris suma de 10.000 lei pe lista de subscripție deschisă în folosul inundaților din Moldova de un comitet, sumă pe care a înaintat-o d-luî Lucasievici secretarul comitetului. Au mai subscris de asemeni: Eforia spitalelor civile 2000 lei, O. H. Muller 100 lei, societ. Concordia, Vega și Creditul petrolifer 300 lei, societ. Internațională petroliferă 100 lei, soc. Comunală a tramvaielor București 500 lei, Jockey-Club Craiova 200 lei, societ. Chitila București 1000 lei, Weil, Ioseph et Comp. 100 lei, I. Emanuel 40 lei, societ. Eugeniu Behles 300 lei, d. și d-na Erhard Wolff 200 lei, d. și d-na Erhard Wolff fiu 200 lei, domnișoara Elisabeta Wolff 100 lei, regim. 4 călărași 63 lei, Portoisu Fix 20 lei, Clubul Tinerimei 1000 lei, Zweifel et C-nie 200 lei, H. Zweifel 100 lei, Azilul Slătineanu 1000 lei, C. Disescu 500 leî. Pe lista No. 226 au subscris d-nil: Alfred Löwenbach 100 lei, G. Blumann 50 leî, H. Dattelkremer 10 leî, Fero Fery 10 lei, C. Weinstein 10 lei, M. Goldstein 5 leî, Sigmund Grumberg 5 le^ Jacques Axenfeld 5 leî, L. Lovinegr 5 lex, Clayton & Shuttelworth 60 lei. ^ Un depozit suspect de arme ...I — 1 CRAIOVA, 22 Iulie.—Brigada de siguranță din localitate făcînd cercetări pe la unele magazine de arme. în urma dispozițiunei luată în acest sens de minister pentru a se descoperi armele sustrase de la arsenal și diferite regimente, a găsit la magazinul Paulon din str. Unire 65, carabine model 1893. is D. Paulon a arătat insă că lean cumpărate de acum 3 ani de la o casă din Germania. S’a mai găsit tot aci și o altă armă militară 1893 ofițerească pe care d. Paulon a arătat că o are deja un ofițer decedat. Aceasta a fost confiscată.—Slain ---------------------------- alegerile județene din fovurlui GALAȚI, 22 iulie. — Azi a avut loc alegerea colegiului I județean. .Alegerea s’a efectuat în localul judecătoriei. Billicul a fost prezidat, de d. Nicolae Dumitrescu consilier la Curtea de apel. Iată rezultatul alegerea: Alegători înscriși 499, votanți 210, anulate 41. A fost aleasă lista guvernamentală compusă din următoarele persoane- d nn general dr. Gheorghe Corivan, Mihail Zgmunaio, Frid Winkler, dr. Ioan Voinea, îr. Ki«desen și Gheorghe Rallea.