Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)
1911-10-16 / nr. 2737
A Anul VIII. — RO. 2731 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, ÎL—Telefon 8/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 București DumiEncă 16 Octombrie 19’1 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii : 1 6 l«mi 21«S SI* — Le 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit telefon t y WXhO Direcția și Administrația (ro/ÎA ) Redacția: cu Capitala „ „ Provincia A,IH/ȘS „ „ Străinătatea”•ți 12.40 APARE ÎN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Ca»sas» 5.e; 20. 3 luni . Noui lupte La Derna Constantinopole, 1A Octombre. Comandantul turc din Tripolis comunică cu data de 23 Octombre către J Poartă că garnizoana din Derna a opus o împotrivire vitejească și a pricinuit mari perderi italienilor. Trupele turcești s’au retras în cele din urmă în ordine deplină, într-o pozițiune sigură, conform unui plan de mai înainte stabilit. (A. 11.). RAZBOKIL lTAILO-TORC Rezistența de la Benghazi — Cum au ocupat italienii orașul ----- IzJela corespondentul nostru particular Constantinopol, 12 Octombrie.— Iată o povestire interesantă asupra debarcarei italienilor la Benghazi. CALMUL POPULAȚIEI După bombardarea Tripolieului nu mai încăpea îndoială că italienii se vor îndrepta spre Benghazi. încă înainte de bombardarea acestui oraș, populația locală văzuse evoluînd vase italienești. Garnizoana, ca și poporul, luase hotărîrea nestrămutată de a se împotrivi cu înverșunare, pentru a zădărnici pe cit posibil debarcarea italienilor. Ideia unei ocupări a orașului nu înspăimânta pe nimeni, căci toți erau convinși că italienii nu vor putea să înainteze prea mult în interior. In această Stare de spirit și Cu un calm desăvârșit se așteptă ultimatumul amiralului italian. MASURILE DE LUPTA ■ Trupele,în vremea asta, se îndeletniceai cu întărirea țărmurilor. Pe înălțimi, se aflau voluntarii organizați de deputatul Iusuf Șervan bey și oamenii trimiși de șeicul senușilor. ■ i Vremea era urâta și îngreuia foarte mult orice debarcare. Un număr de sambachi aduseră știrea despre apropierea flotei dușmane. Populația, cunoscând felul de procedare al italienilor, cari trăgeau asupra cartierelor locuite, duseseră pe femei și copii în loc sigur. Comandantul interzisese să se aprindă focuri în timpul nopței, așa că. orașul, după apusul soarelui, era ca și mort. Drapelul turcesc flutura deasupra cazărmei, vămei și lazaretului. Tăcerea înserărea nu era tulburată decit de zgomotul pașilor cadențați ai patrulelor. Comitetul tînăr turc trimisese în interiorul regiunei o cantitate îndestulătoare de cereale și alte provizii. Senușii țineau trupele în curent cu toate mișcările dușmanului. Iusuf Șervan bey, cu pușca Martinian bandulieră, făcea exerciții cu corpurile sale de voluntari. SOMAȚIUNEA DE PREDARE Ia sfîrșit, în zori de zi, escadra italiană se ivi la orizont. De vreo cinci zile, vremea fusese mereu ploioasă. Cele opt cuirasate se apropiară încet în două linii de bătaie. După amiazi, o șalupă fu coborită de pe unul din vase. Doi ofițeri, sub adăpostul drapelului alb, veniră pe uscat și somară pe comandantul Subhi bey să se predea, acordîndu-i în acest scop un termen de paisprezece ore. Comandantul dând un răspuns negativ, ofițerii se reîntoarseră la escadră. A doua zi, era furtună groaznică. BOMBARDAREA Focul, îndreptat asupra așezămintelor statului, deveni din ce în ce mai violent. Firește, gurile de foc ale artileriei otomane nu puteau să răspundă. Voluntarii și arabii, cari se adăpostiseră foarte bine, suferiră foarte puțin. Artileria otomană luase poziția pe munți. Se aștepta ca șalupele de debarcare să se apropie atîta pentru a fi în bătaia tunurilor. Cînd aceasta se întâmplă, comandantul dete un ordin, scurt și focul de salvă căzu asupra șalupelor, printre cari se produse o mare confuzie. Vâslele fură sfărîmate și un mare număr de soldați, morți sau răniți căzu în mare. Șalupele se reîntoarseră lăsîndu-se de planul lor pentru ziua aceea. In schimb, bombardarea italiană deveni tot mai violentă și dură șase ore, fără întrerupere, prefăcînd în bucăți o mare parte a orașului.OCUPAREA ORAȘULUI A doua zi, arabii informară trupele că italienii au debarcat lingă Djibukana. Trupele fură nevoite să plece în întâmpinarea lor. In felul acesta, italienii au putut ocupa orașul. Cel dintâi lucru pe care îl făcură fu că instalară o stațiune de telegrafie fără fir. Tunurile de cîmp ale garnizoanei sfărîmară însă aparatele în mici bucăți, omorînd în acelaș timp un mare număr de soldați. Toate înălțimile fiind ocupate de turci, italienii n’au putut să înainteze in interiorul țărei. 41____R. A. Guys La Tripolis Paris, Ia Oct.—Agenția Havas află din Tripolis cu data de 26. Azi dimineață s’a făcut un violent atac îndreptat în contra frontului trupelor italiene între Ermesin și Rumeliana. Din primul moment arabii au trebuit să se retragă și au fost respinși de toate părțile cu mari perderi. Italienii au avut câțîva răniți. (A, li.). La Benghazi — ITALIENII AU 400 MORȚI — Constantinopol, la înd. — După știri din izvor turcesc, o nouă luptă a avut loc între italienii debarcați la răsărit de Benghazi și trupele turce de senași voluntari ascunși la spatele unei plantațiuni de curmali. Italienii ar fi avut 400 de morți. (A. 11.) " " ASSIM BEY Noul ministru de externe turc Organizarea rezistenței la Tripolis Corespondentul nostru special din Constanstinopolis, R. A. Guys, ne comunică următoarele: Cenzura, care este foarte severă în privința telegramelor despre măsurile și mișcările militare, a oprit ori o telegramă a mea prin care anunțam că Rahm bey, deputat de Salonic, jflumtaz bey, deputat de Van, Obeidulah effendi, deputat de Aidin și Abdul-Kader effendi, fost ofițer, au reușit să ajungă la Tripolis, unde s'au dus ca să organizeze apărarea națională, conform cu deciziunea luată de comitetul central de Uniune și Progres. Guys Noui trupe italiene i Tripolis Bebeli Oct. — Un vost număr de rOmii oameni au fost expediată din Siracuza spre Trigoiu. Solemnitatea «. Galat - Dezvelirea monumentului lui Eminescu - Dăm cu acest prilej și actul comemorativ: Intru slăvirea poetului Mihail Eminescu, s'a înălțat acest monument, ca să fie deapururi mărturie a admirațiunii celor de ați și să transmită viitorimei chipul și numele genialului cântăreț al durerii și pătimirilor omenești, al vitejiei străbune și al aspirațiunilor poporului român de pretutindeni. Această operă a fost înfăptuită din inițiativă și stăruința unui comitet, alcătuit din Constantin Călmuschi, Grigore Conduratu, Gheorghe D. Drăgănescu, Ion Drăgănescu, August. I Frățilâ, Grigore Forțu, Constantin, Hamangiu, George G. Orleanu și Grigore L. Tranca, in frunte cu Cornelia Bottez și prin entuziasta contribuțiune a gălățenilor. Astăzi, H1 Octombrie iOil, față fiind d. Constantin C. Arion, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, autoritățile locale și reprezentanții așezămintelor și publicațiunilor de cultură națională din țară și ale românilor de peste hotare, s'a desvelt acest, monument inl mijlociu rugăciunilor oficiale de P. S. S. Nifon, Episcopul Dunării de jos. Făcut în două exemplare din cari unul se va păstra de comună și celălalt de biblioteca publică ,,V. A. Urechiă" din Galați. Monumentul lui Eminescu în jurul căruia se văd dela stingă la dreapta d-nii : Gr. Trancu-lăși, avocat, Gr. Conduratu, magistrat, C. Călinusihi, profesor, Cornelia Bottez, magistrat, C. Hamangiu, magistrat și Gr. Borțu, profesor, membrii din comitetul pentru ridicarea statuii care se va dezveli inline. Triumful lui de Max — APRECIERILE ZIARULUI „LE TEMPS“ — Corespondentul nostru din Paris sole-a semnalat elogiile pe care le aduce criticul ziarului „Le Temps“, d. Adolphe Brisson, compatriotului nostru de Max, care a creat la teatrul Sarah- Bernhardt rolul principal din drama „Taifun“. Iată cum se exprimă d. Adolpoe Brisson: „Cel mai japonez dintri acești japonezi e d. de Max, al carui talent crește și se înmulțește zilnic: talent proton, în stare să tălmăcească, cu o uimitoare înglădiere, gasconadele lui Alexandru Dumas, patimile mcroniene ale lui Boerne, visurile lui Shakespeare.. .,Cu toate astea, priviți pe acest, tragedian. In aparență,nu se schimbă niciodată, e întotdeauna aceeași mască posomorită și lividă; aceeași voce cavernoasă, întinsă și sumbră, aceiași melopee lîncezitoare, întretăiată de fulgere orbitoare și de bubuituri de tunet; aceeași fizionomie încremenită, fatală, însemnată cu pecetea destinului; aceleași apucături veninoase și vulpești deconspirator care se strecoară pe lingă ziduri. „Cum se explică oare că, cu toate că înzestrat cu o personalitate remarcabilă, care îl condamnă să ți semene vecinic, d. de Max evită monotonia? Cum izbutește dânsul să însuflețească figuri așa de diverse, să ne istea iluzia acestei diversități? „Vezi că el are darul vieței. Gustul arzător al adevărului. Pentru a spune totul cu un cuvânt, el e artist. Calitățile, sale au sporit astfel, că, defectele sale, nu ne mai jenează“.... Intr’un articol din ziarul „L’Avenir“ Burtzow anunță un fapt nou, ș», care va cădea ca o bombă în cercurile Okbraneî, poliția rusă de siguranță zey, de care această poliție a căutat atita să se scape, de cînd fost demascat, va reintra în scenă. Burtzeg începe prin a demonstra că defunctul Stolypin știa foarte bine că Azov luase parte la asasinarea ministrului d interne, von Priiivé, și a marelui duce Sergiu, precum și la trei atentate contra vieței țarului; prin urmare, că primul ministru rus a mințit cu știință, afirmând, în fața Dumei, în Martie 1909, că Azov e un „indicator“, nu un agent provocator.Amintește apoi că fratele lui Stilypin redactor la ziarul oficial „Novoie Vroinia“ a declarat acum vreo șase luni că afacerea Azov e definitiv clasată și că toate încercările lui Burtzev pentru a-l aduce din nou la ordinea zilei vor fi zadarnice; că departamentul poliției nu cunoaște adresa lui Azov și că se pare chiar că acesta e mort. Iii bine, nu! Azov nu-T mort! Și e așa de viu, că ne, e mult de cind a adresat unui membru al partidului socialist revoluționar o scrisoare scrisă cu propria sa mină, prin care cere să fie judecat, declarinduse asta să dea explicații asupra acțiunei sale la departamentul poliției. Socialiștii-revoluționari au lăsat scrisoarea lui Azev, fără de răspuns. Acest demers al lui Azev e o dovadă mai mult că provocatorul demascat devenise absolut imposibil în serviciul Okhraneî și Burtzev e de părere că Azev, prins între două focuri, va vorbi, ceea ce va arunca, <desigur, o lumină vie în toate unghiurile și ascunzișurile cele mai întunecoase ale vizuinei de corupție și crime carie e departamentul poliției. Afacerea Azev, Iu a Ui ca un proces al țarismului, nu face decit să înceapă. -----Azev reapare 0 scPESoars către partidul revoluționar—§3 cere să fie judecat—Intre două focuri -------iS--------------r A. AZEV Starea lui Frantz Josef Viena, 14 Oct. — împăratul a trecut o noapte neturburată și se află foarte bine. Guturaiul ia un caracter normal. REGELE ROMÂNIEI și un eventual război din Balcani 9 .-------------**------— Declarațiile suveranului României- Comentariile unui ziar vienez — Viena, si Octombrie. Ziarul „Deutsches Volksblatt” publică azi o corespondență specială din București cu următorul cuprins senzațional: „Cu prilejul festivităților universitare de la Iași, la care, după cum se știe, a asistat și regele Carol, suveranul român, adresîndu-se unui general, i-a zis următoarele: — „Căutați și d-noastră, ca și trupele de sub comanda d.n., să se comporte astfel ticit la primăvară, cînd e probabil că se vor ivi complicațiuni războinice în Balcani, ele să corespundă pe deplin chemărei lor“. Adresîndu-se în urmă ziariștilor cari erau de față, regele a spus următoarele: „Presa trebue să priceapă menirea ei și să pregătească opinia publică pentru activele pregătiri de războiui cari vor începe în curînd Desigur că n'a trebuit celor de față nici un fel de perspicacitate pentru a ghici că „poanta” acestei declarațiuni a regelui era îndreptată contra Bulgariei. Dacă se examinează în fond încordarea care domnește de ani de zile între aceste două state, se ajunge la încheirea că Romînia latină are motive serioase să vegheze față de Bulgaria slovană, căci apele politice țariste în care navighează acest stat amenință la urma urmei independența României. Bulgaria, îndemnată de Rusia, face o politică ce urmărește îmbunătățirea Turciei și stăpânirea Macedoniei. Romînia, dimpotrivă, are un interes primordial în existența mai departe a Turciei europene, pentru că, nu fără dreptate, ea se teme că Rusia are intențiunea să se stabilească la Cornul de Aur și în cele din urmă va căuta prin dezmembrarea unor teritorii corespunzătoare, să izoleze dela mare atît pe Romînia cit și pe Bulgaria. De la răpirea Basarabiei, Romînia hrănește o profundă neîncredere față de marea împărăție de la Nord și ea nu vrea să lase pe Bulgaria să culeagă roadele politicei sale panslaviste. Pe lingă aceasta, mai joacă un mare rol din partea nomită ei, in ce privește Macedonia și anumite motive de ordin național, căci această provincie a Turciei e în mare parte locuită de cuțovlahi. Acești cuțovlahi nu sunt amenințațî de Turcia în existența lor națională. Ei își au elenoi lor propriu și școli, pe cari statul român de sprijină in mod strălucit. In momentul insă, în care Bulgaria va ztindge către sine acest teritoriu, s'ar isprăvi cu existența națională a acestor valahi, deoarece Bulgaria e, în chestiuni naționale, cu mult mai netoleranta ca Turcia, căreia îi repugnă turcirea popoarelor neînrudite prin origină cu dînsa. In chestiuni naționale Romînia oficială ca și cea neoficială este extrem de susceptibilă. Aceasta o dovedește și atitudinea ei în chestia românilor din Ungaria. Opinia publică romînă nu cere cucerirea Macedoniei, căci aceasta e prea depărtată de regat; ea vrea insă conservarea în Balcani a fraților de aceiași origină. Afară de aceste chestiuni de înaltă politică, mai există o sumedenie, de mici înțepături de ac menite a ațâța ambele popoare unul contra celuilalt. Amândouă statele vecine aî încheiat acum 5 ani o convențiune școlară care prevede că Romînia va îngădui crearea și menținerea școlilor bulgare pe teritoriul ei, iar Bulgaria nu se va opune la crearea de școli românești pe teritoriul ei. Multă vreme chestiunea s'a desfășurat în mod pncinic. Deodată însă bulgară începură a proceda pe cale judiciară contra profesorilor români pe motiv că aceștia ar fi având o atitudine dușmănoasă statului bulgar. Profesorii români fură condamnați și tratați ca și criminalii ordinari, iar cărțile elevilor fură confiscate tot sub pretext că ar conține idei dușmănoase statului bulgar. Față cu protestările României, guvernul bulgar s'a declarat neputincios de a opri branl pedepsitor al dreptății, și că guvernul bulgar trebuie să ceară ca copii din școlile române de pe teritoriul bulgar să fie instruiți în spiritul bulgar. Această interpretare a convenției n'a fost pe placul României și de acecă guvernul român a luat măsuri represive închizând o întreagă serie de școli bulgărești, ele pe teritoriul său. Pasiunile naționale ale ambelor popoare au ajuns atunci până la paroxism și ele s'ai manifestat din nou in mod brutal, nu mai departe de cit acum câteva zile cind un profesor universitar român a fost lovit de un ofițer bulgar pe bordul,imul vapor care face curse, pe Dunăre între Giurgiu și Rusciuk (?) ■i.In primăvara viitoare armele vor răsuna probabil în Balcani. Bulgaria se vrea să se arunce așa orbește în primejdia turcească ci comptează mult tip o răscoală în primăvară a arnăuților. Prin aceasta o parte a armatei turcești va fi ocupată în Macedonia și atunci Bulgaria va profita de ocazie pentru a înainta spre Constantinopol și a dicta de acolo condițiile păcei. Romînia a ceclaraî, în chip lămurît că în acest caz ea va î» mediat armele CDrstra B si Strabiel pentru a asa«S&vra stat&íi»s&s © îc$ Balcani. Un răzfceeisi pe 2 frenturî ma poate fî dips de Bulgaria, caca pentru aceasta finanțele și armata sa sunt prea slabe. E de așteptat prin urmare pentru noul complicație în Si Balcani cu care prilej nu se va putea tăgădui că dreptul și simpatia Europei nu fi cu Rominia ---------------------- Lupta contra trusturilor Trenton, fi Oct. — Formîndu-se instanța in contra trustului oțelului, judele de instrucție a citat ca martori numeroase persoane dintre financiari, între cari Morgan, cei doi Rochfeller, Carnegie, președintele lui Greath Northern. Mare parte dintre aceștia sunt acuzați. Guvernul cere ca trustul oțelulu să fie declarat, nelegal, împreună cu toate ramificațiunile lui. S’a pus în vinzare Almanechul pe anul 1912 al ziarelor Adevĕrul și Dimineața 30 bani exemplarul LIPSA DE VAGOARE Comerțul de vinuri amenințat din cauza lipsei de vagoane ■ Jos ODOBEȘTI, 13 Octombrie. — încă de la începutul toamnei și pînă în prezent, odată cu începerea transporturilor vaselor cu vin la rampa gării Odobești, se simte mare lipsă de vagoane; zilnic sosesc foarte puține vagoane pentru transportul vaselor, și, în acelaș timp, se aduc la rampă, din podgorii, sute de vase cu vin ce așteaptă să fie transportate la diferite localități ale țării. Comerțul de vinuri suferă foarte mult, fiindcă, în loc ca vasele să fie transportate la destinație, ele stau cu săptămânile pe rampă, așteptînd să le vină rîndul de încărcare. Astfel, peste 4000 vage cu vin așteaptă, expuse a aduce colosale pagube proprietarilor comercianți de vinuri, din cauză că, stând sub cerul liber, din tinde se scurge vinul iar altele sparg. Pe lingă aceasta, răufăcătorii operează fără teamă, iar untre cantități mari de vinuri S’a reclamat și se reclamă mereu, telegrafic, de către comercianții de vinuri din țară veniți în localitate, către direcțiunea generală a C. b. R. spre a se trimite vagoane suficient pentru a se putea face transporturile de vinuri, dar nici prină în prezent direcția generală nu a luat vreo măsură, ceea ce cauzează păgubi imense. ■ E ele datoria C. F. R. să satisfacă cu un moment mai înainte, doleanțele a sute de comercianți din întreaga țară, pentru a nu stagna marele comerț al vinurilor și a se înlătura astfel daunele la cari sînt expuși, văzând din averile, lor se prăpădesc sub cerul liber și în voia lui D-zeu. — Manele. Rampa de vinuri din Odobeștî >3