Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)
1911-11-01 / nr. 2753
Ann VIII. No. 2753 Marți 1 Noembrie 1911 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, f fl.—Telefon 8M Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: (Tamm Lei SO. 8 Inni .1• InatLes Pentru străinătate prețul este Indolt TELEfON. Directia si Administratii No. 14/10 tredoctia: cu Capitala „ 14/10 jfTa Provincia „ 14/99 p 1 * Străinătatea „ 12/40 APARE IN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA STIRI DIN Telpus LUMEA Drama din str. Doamnei Desnodamintul Relațiunile lui Mărculescu cu familia sa.—Cărțile lui Mărculescu.—Ultima lui scrisoare către părinți Cărțile lui Mărculescu Familia lui Mărculescu în Capitală Ce spune mama atentatorului Sâmbătă seara, la orele 9 și 35, au sosit de la Călărași în Capitală, mama și două surori mai mari ale lui Mărculescu. Tatăl lui Mărculescu, fiind bătrân și cam bolnav nu a putut veni. In Capitală, familia lui Mărculescu a tras la niște rude. Imediat ce a sosit în Capitală, deși era noaptea târziu, mama atentatorului s-a dus direct la institutul medico-legal spre a vedea cadavrul, deoarece nu voia nici măcar să-și închipuiască că fiul ei a fost acela care a comis atentatul. Orele fiind prea înaintate, îngrijitorul i-a spus să vină a doua zi dimineața. " Eri dimineață, am avut prilejul de a vedea pe mama lui Mărculescu. Nenorocita era complect deprimată și aproape nu mai putea vorbi. Abea putîndu-și stăpîni plînsul, d-na Mărculescu, spunea că fiul ei era bolnav, că în toate scrisorile ce primea dela el se plîngea de boala de care suferea și crede că fapta ce a săvîrșit-o nu este decît o urmare a boalei. „Cînd a fost ultima oară pe la noi pe la începutul lunei Iunie, spunea nenorocita mamă, și cînd a stat cîteva zile, era vesel, bine dispus și a petrecut tot timpul în mijlocul nostru, iar cînd a plecat ne-a promis că se va înapoia nu peste mult timp. De atuncea am mai primit multe scrisori de la el și mai în toate se plîngea că nu este mulțumit de viața pe care o duce. Ultima scrisoare am primit-o acum patru zile, și din cuprinsul ei nu am văzut nimic care să arate că ar avea vreo intențiune.. rea“. In acest timp a sosit d. judecător Romallo, care a luat declarațiile mamei și celor două surori ale lui Mărculescu. fi întins revolverul, așa, ca să-i sperie, — dar nu s’a dus cu gindul ca să omoare! Nu, domnule judecător, era un băiat bun! Ce mișcătoare, ce naivă apărare și totuși ce firească !... După ce s'a mai liniștit. d. judecător Romano i-a luat un interogator amănunțit, pe care l-a consemnat în dosar. De asemenea, cele două surori ale lui Mărculescu au fost interogate, judecătorul de instrucție dorind să cunoască toată viața lui Mărculescu și ideile lui, in sfîrșit tot ceia ce ar putea contribui la lămurirea înfiorătoarei drame. Jur D. judecător Romano a căutat să stabilească dacă Mărculescu a fost la Călărași prin luna iulie, cînd s’a săvîrșit asasinatul din Constanța sau în alt timp. Din declarațiile făcute atît de mama atentatorului cît și de cele două surori reiese că el a fost pe la mijlocul lunei Iunie și că de atunci nu a mai fost prin Călărași. ■I. Interogatoriile acestea au durat pînă la 1 și jumătate după amiază. După amiază, între orele 2 și 4, d. judecător de instrucție Romano a lucrat la cabinetul d-sale. D. Romano a ascultat pe cele două cocote, fostele prietene ale lui Mărculescu. Și pe funcționarul D. Popescu. Cele două femei au fost confruntate cu cadavrul și au recunoscut pe Mărculescu. Una dintr’însele a declarat că fusese într’adevăr de cîteva ori și la masă cu dînsul. Printre lucrurile lui Mărculescu s’au găsit și cîteva cărți caii aruncă o lumină nouă asupra apucăturilor lui. Așa, s’a găsit o carte: „Trăite de caime, de boxe, theories et exercice“ și o alta, „Les maladies de la volonte“ de Gurney, Nigers și Podmore. Cercetaș. Ultima scrisoare a lui Marculescu către părinți Nenorocita mamă, venind în Capitală pentru a-șî vedea pentru ultima oară copilul ei iubit și a da lămuriri instrucției, a predat dîuî judecător Romano ultima scrisoare pe care o primise de la Ion Marculescu, cu cîteva zile înainte de a lua hotărîrea disperată a săvîrșirei unui furt chiar cu prețul crimei sau în caz de nereușită să isprăvească cu viața-i mizerabilă. Scrisoarea devine extrem de interesantă în cauză, căci oglindește starea de suflet sub imperiul căreia se afla Marculescu, care devenise un revoltat contra societății și un pesimist feroce. Cine citește cu atenție cuprinsul acestei scrisori nu se mai miră de ceia ce un om ca Marculescu a putut face și, pare că urmărește etapă cu etapă drumul vertiginos al sufletului acestui disperat pînă la deznodământul cunoscut. Iată textul scrisorii, pe care am reușit s’o obținem, de la familia defunctului, înainte de a o preda judecătorului de uitău se va repezi mult. Țineți minte astea, căci sind rezultatul a unei lunci și dureroase experiențe. Ludea a trecut examenul? dar Tred? Ce mai faceți copii? învățați? Dar Mehl. Tata e mai bine ? Scrii’ți-mi închis pe adresa ! D. Popescu Str. Popa Tatu 103 (Pentru Iancu) . Vă sărut pe toți fe Orice comentar la acest document atît de elocvent, devine de prisos. Pentru lămurirea unui pasaj care cuprinde reticența vom adăuga că punctele puse după cuvintele „de stăruit în privința...“ se referă la înrolarea lui Mărculescu în armată La 1 Noembrie dînsul urma să se prezinte la Călărași spre a fi înrolat în regimentul local și cum Mărculescu avea oroare de a intra în armată, făcea demersuri și stăruințe spre a scăpa de ceia ce îl înfricoșa, atîta. In cele din urmă, văzînd că, nu poate scăpa de armată că tatăl sau nu voește să-i dea suma de 200 lei pe care o ceruse pentru a pleca în străinătate ca să urmeze chimia, a recurs desigur la această ultimă scăpare, a săvîrșirei atentatului. H. V? Mama și fiul Mama lui Mărculescu a sosit ort dimineața în Capitală cu trenul de Constanța. Nefericita femee a venit însoțită de două copile. De la gară s’au dus d’a dreptul la morgă, însoțite de d. judecător de instrucție Romano, care se întovărășise. La morgă s'a desfășurat o scenă înduioșătoare, care ar fi smuls lacrimi din ochii celui mai nesimțitor om.. Nefericita mumă nu vroia, la început să creadă că fiul ei e autorul înspăimântătoarelor fapte despre cari se vorbește de două zile. Firește, d. judecător Romano, n'a dus'o, dela început, în fața cadavrului lui Mărculescu. Biata femee a cerut să i se arate lucrurile lui Mărculescu. I s'au adus hainele, cămașa, ghetele, pălăria și paltonul... Nenorocita mamă nu vroia să recunoască că sunt lucrurile fiului ei. Se înșela singură, făgăduia că el ar fi avut aceste obiecte, că hainele și pălăria ce i se arătaseră, ar fi fost ale lui... Găsea la fiece lucru care aparținuse fiului ei cite un amănunt nou... Groaznică trebuia să fi fost durerea acestei femei, a acestei mame, în clipele acelea! Care mârhoi nu o va pricepe? In Sfîrșit, după vre-o oră, nefericita femee, care se zbătuse în îndoiala chinuitoare, a unei vagi speranțe, su dusă în fața cadavrului. A fost o clipă care a înfiorat pe cei de față. Ca o leoaică lovită drept in inimă, nefericita mumă s'a aruncat asupra cadavrului, pe care o recunoscuse de la prima clipire!... S'a îmbrățișat, Va, acoperit de sărutări, in vreme ce șiroaie de lacrimi curgeau din ochii ei! Surorile lui Mărculescu plingeau, de asemenea cu hohote. Nenorocita mamă a ținut astfel îmbrățișat cadavrul fiului ei timp de vre-o oră. Toate silințele celor de față, de a o calma, de a o liniști, au fost zadarnice. In sfîrșit, după ce și-a epuizat toate forțele, cînd nu mai putea plinge, cind i-a secat izvorul lacrimilor și cînd se potoliseră primele izbucniri ale nețărmuritei sale dureri, nefericita mamă a putut fi scoasă din camera mortuară. Nefericita mamă a început atunci a vorbi și a lua apărarea fiului ei: „ Nu se poate să se fi dus argindul să omoare, domnule riducător!... S'o fi dus să ceară o sută de lei, o fi amenințat, cînd a văzut că nu i se dă, — o‘ Relațiunile lui Mărculescu cu familia sa Tatăl lui Mărculescu zace bolnav la Călărași. Tratamentul pe care-l avea Mărculescu în familie, era de două feluri: în vreme ce mama și surorile sale îl iubeau pînă la adorațiune, tatăl säu se purta cu asprime cu dînsul. Mărculescu fusese cîtva timp secretarul unul d. Anghel Nicolau avocat din Călărași. Tatăl sau, un om așezat și cumpătat, nu vroia să-l lase să stea la București. Il chema într’una la Călărași și, fiiindcă Mărculescu refuzase să vină, tatăl sau hotărîse să nu-i mai dea nici un ban. Toate cererile de bani ale lui Mărculescu, fuseseră respinse de tatăl sau. Dar mama și surorile sale, nu puteau să-l lase în suferință și de aceia, i-au trimis bani, în mai multe rînduri. Așa, prin Mai, 1 au trimis 100 de lei, în August 80, iar prin Septembrie cite 7,8, 10 și 15 lei, după cum puteau să economisească. Mărculescu urma să fie înrolat în armată pe zîua de 1 Noembrie. Ori,cum dînsul avea oroare de armată, i-a scris în diverse rânduri tatălui sau, cerîndu-i 200 de lei, cu cari voia să plece în străinătate, ca să urmeze chimia. Pentru studiul chimiei, Mărculescu simțea că avea o specială aplicații de. Prin plecarea sa în străinătate, el nădăjduia să scape și de armată. Tatăl sau a refuzat să-i dea cei 200 de lei ceruți și i-a scris să vină la Călărași, să-și facă armata și apoi să-și facă un rost ca oamenii.... O reproducem aidoma, fără nici o schimbare sau adăogire. Dragii meu Nu v'am trimes bagajul imediat căci mi s’a întîmplat de m'am rănit la o mină cu briciul, ceia ce mi-a încurcat toate socotelile, neputîndu-mă prezenta imediat pe la oamenii pe la care mai aveam de stăruit în privința... Rămîne ca să-i aduc zilele acestea, cînd voi veni și eu. Acum a statt la Nicu Popescu, strada Popa Tatu No. 103, pe care adresă îmi veți scrie — căci canalia de Spahiuță pe care l'am adus aici, l'am pus în slujbă, am împărțit casa și masa cu el frățește timp de o lună de zile, cut l'am ținut la mine, m'a dat afară de la el, unde stătusem acuma ultimele zile. Vă povestesc pățania asta ca să știți, și mai ales voi copii, să vă feriți de ceia ce înseamnă prieteni, și sub nici un cuvînt să ajutați pe cineva, chiar de l-ați vedea murind la picioarele voastre — căci de-l veți readuce la viață, intîi pe voi cari i-ați făcut bine vă va ucide. Să nu aveți încredere ln nimenea decît voi înșivă ! Ați auzit copii? altfel o să fie rău de voi. Cel puțin m’ași bucura dacă ași ști că veți trage voi învățătură din pățaniile mele. Muncit cu încredere în voi, luptați singuri și nu așteptați nimic de la alții, fiți tari de caracter — și să nu vă fie milă niciodată, de nimenea — altfel veți fi perduți. Viața e o luptă grozavă în care trebue să dai fără milă în dreapta, și în stingă și în care dacă, ți-am greșit loviturile ești pierdut. — și mila e cel mai mare, păcat. Lovește, căci de vei cruța pe vre-o canalie — la gîtul Cîteva Impresii Acum, că Începe a se risipă Încetul cu încetul, ceața ce acopere drama din strada Doamnei, e interesant, credem, a scoate în lumină unele din particularitățile criminalului, de folos nu atît pentru cel pe cari i preocupă crima în sine, ci mai mult pentru caracterizarea psihologică, a personagiului., Astfel, în scurtul interval cL. Împrejurările m’au adus față în față cu Mărculescu, care fusese detașat să facă— In timpul concediilor, vara—serviciul de corectură de la 12 noaptea pînă la ridicerea edițiilor, și eu lucram ?e atuncea la secretariatul de noapte, mi se plîngea vecinie, cu un ton patetic, că e setos de dragoste, de o dragoste caldă,mensă, care să-î cuprindă înreaga ființă, robindu-1 cu lanuri de fier. — Ah, și n’ai idee—spunea elu vocea plină și ochii pierduți rare că după o imagine scumpă,—cit aș iubi-de, i-ași fi farte statornic și ar fi pentru nine suprema fericire să-i pot achina ei viata. A doua seară revenea cu aceaș cîntec, care’șî avea mai toddeauna refrenul neschimbat: — Vai, domnule, tot n’am găsit încă o dragoste! Mă obinuisem atît de mult in plingerile acestea și mai aes cu nota refrenului, că începuse să mă obsedeze ca un vis ■on. Și, seara, de cite oril veneam pe Mărculescu intrînd pe ușa redacției, și ghiceam, după nodul cum se așeza pe scaun,ă iarăși va porni a mi se plînge că nu și-a găsit Încă idealul să făceam nevăzut pentru eleva minute, timpul necesar de i se apuca de lucru. Totuși, c am mă vedea reapărînd, nuna! ce-și ridica ochii de pe corecturi și prindea a se tîngui. — Vai, domnule, tot n’am găsit încă odată dragoste ! Probabil, tot ca o urmare a acestei puternice dorinți—ce’și dre obirșia în insășî tinerețea voastră—își luase, în ultimul timp, obiceiul de a se posta pe strada Lipscani, între orele 7 și 9 seara, de aștepta să-i defieze pe dinaintea ochilor , acel îi nesfîrșit de copile cari se arat, ca stoluri de prin atelierele de mode și confecțiuni și magazinele din această stradă i luxului. Nu se mulțumea însă să-șî potolească numai setea de rumos—de atîtea ori întrupat ntr’un chip fraget de lucrătoare,—cile și acesta. Cum deosebea pe cite una ca’e’i plăcea mai mult, nu sta o clipă la îndoială și se repezea lupă dinsa, o apuca de brat— ără a reflecta mult—și nu’î da face pînă nu se alegea cu citea apostrofă, care însă nu avea iarul de a’l astîmpăra. El se înorcea senin la postul sau, își relua atitudinea de pîndă și scena cu acostarea se repeta. ■felar seara venea la redacție îi se lamenta din nou, cu glasul omului care tot vede spulberîndu-se visul întrețesut în nopți le zbucium: — Vai, domnule, tot n’am găsit încă o dragoste! ’An, Mărculescu suplinitor la fiernatrada CERNA-VODA, 30 Oct. — Știrea adusă aci de către „Dimniea- A“, cum că Mărculescu este atentatorul din strada Doamnei,, produs o enormă senzației, din cauză că el e cunoscut aci, ca ost suplinitor, încă de anul recut. In tot timpul cit a stat, aci, ,răia așezat, liniștit și solitar. Ion Mărculescu, după ultima fotografie Spre vestid și Etna >--------NțHfr—— Note de călătorie — SaSzburg-Gastein-T riest de ANDREI POPOVIOI Salzburgul este un oraș vechi, străbătut și împărțit în două de rîul Salzach. Romanii îl numeau Iuvavum. In secolul al VI-lea el fu ocupat de bavarezi, cari îl dăruiră sfîntului Rupert, creștinizătorul țarei. Salzburgul devine scaun de arhiepisicop, centru de creștinizare peste Alpi și pică departe înnăuntrul Ungariei. Puterea arhiepiscopilor crescu. Ei aveau rang predominant între prinții germani ai imperiului și luară partea papei in contra împăraților. In anul 1167 împăratul Friederich Barbarosa arse orașul. Arhiepiscopii aveau castele, tunuri ,armată, purtau războaie, stapineau și terorizați, în sensul Raubritterilor. In bazonul fortăreței Hohensalzburg, fortăreață care domina Salzburgul și întreg ținutul până departe în interiorul Bavariei, în acest blazon — cum e în al medicilor, trei pilule — este o ridicare neagră, semn al provenienței arhiepiscopului Leonhard, de origine țăran; el a complectat fortificațiunile făcîndu-le imprenabile. Urcarea, la fortăreață se face astăzi cu un funicular. De la 1816 Salzburgul face parte integrantă din imperiul Austriei. Salzburgul este cunoscut prin contingentul cel mare de oameni cari ajung la adinci bătrînețe, 11.6 procente. In apropiere de Salzburg sínt, spre Vest, Chiemsee, Küfsteni, Reichenhai, spre Est, Mondsee, Attersee, Trannsee, Ischl, Aussee. Hallstadt, Dachstini, ®pre Sud Hallen!, Berchtergaden, Bischofshofen» Zeliersee, Konizssee apoi ,Bad Gast ein. * Este o diferență între Marienbad și Gastein. Mariesbachului, pădurile sale de brad, valea, aș zice poiana sa spațioasă transformată in grădină, sunt accesibile arși cui. La Marienbad se găsește pentru toate gusturile și toate puterile ; aici poți face o plimbare complectă, după timp și puterea de care dispui. La Gastein, cum și in întreg Salzkammergutul, se schimbă lucrul, frumusețea este în mare, în enorm, în escursiuni lungi, în Alpii „Taueri. Gasteinul — cu toată clima dulce — este la o înălțime de 1100 metri, iar munții și ghețarii săi apropiați sînt: Graukogel 2491 metri, Elendscharte-Keerkogel 2885, Gamsgarkogel 2465, Ankogel 3253. Au trebuit lucrări formidabile, tuneluri și viaducte înalte spre a construi calea ferată care nu s’a deschis decit la 5 iulie 1909, cînd s’a terminat „Tauern tunelul“ rivalul Simplonului și Arlbergului. Mariembadul este baia robuștilor, sănătoșilor ; Gasteinul a nevralgicilor, slăbiților, reconvalescenților, paralizaților, reumaticilor,artriticilor, anemicilor, deprimaților morali ca și la Marienbad, agentul curativ este aerul, liniștea și plimbările, la cari se mai adaug băile thermale. In mijlocul Gasteinului isvorăsc 16 isvoare thermale mai toate proprietatea împăratului Frantz Iosif. Temperatura lor variază între 22—39 și jum. gr. R. Analizele chimice nu arată substanțe cari ar explica efectul lor. , Medicina modernă i-a dat o explicație. Făcătorul de minuni și apoi este bietul „Radium“ cum și facultatea apei de bun conductor al electricitate —dar electricitate nu conține — care ar fi de 12 la 1. Bună sau rea, aceasta este explicația medico-științifică. Numărul vizitatorilor Gasteinului crește pe fiecare an. Pentru a avea o cameră în sezonul băilor, Iulie și August, ea trebue comandată cu săptămîni Înainte. Gasteinul este o baie sălbaticromantică, cu o temperatură plăcută, cu o atmosferă splendidă și cu o priveliște asupra ghețarilor în mijlocul cărora se găsește, de o măreție extraordinară. Prim mijlocul Gasteinului cade apa „Aché“. Albia îngustă este săpată în mijlocul unor stînci prin care și-a făcut drum căzînd cu o violentă extraordinară în formă de cascadă, de la o înălțime de 63 metri, și apoi a doua cascadă de la 85 metri, in masă mare și cu o putere enormă. O mare parte din apă să pulverizează în cădere și umple atmosfera de un fel de nor acompanat de un uruit mai mult vilet produs de cădere și de mișcare. Sunt multe asemenea cădericataracte de apă. La Poussav — 2 și jumore de Gastein, sunt două. Ele cad de la înălțimi foarte mari, aproape din ghiețarele muntelui „Kleine Blendscharte" de 2747 în înălțime. Le urmărești cum cad, o fâșie de argint din stîncă în stîncă, pe o albie aproape verticală, pînă ajung pe un fel de masă unde se pulverizează, de crezi că au dispărut, apoi, să readună mai jos, avînd aparența că am fi un nou izvor, imens eșind dintr'o stîncă; de aci își continue drumul vertiginos în vale . Am plecat și din Gastein. Drumul duce, dealungul albastrei ape „Ache“, prin Boecksteinerthal spre Boeckstein. Aici marele „TaumtuneT", lung de 8526 metri, conduce, pe sub ghețarul Gamskarlspitze, înalt de 2834 metri, la Mallnitz, trec apoi prin Oberrvelach, Peuk' cu pitorescul castel Falkenstein- Tauern, ajungi la Spittal, la Bled-Veldes, cu ghețarii la spate și cu un splendid lac în față în munții Karawanke, de aci la Villach, R’ssling, Santa Lucia, Govizia, Opcina și Triest, la Marea Adriatică. Triestul este cel mai mare port al Austriei și unul din cele mai importante ale Europei In anul 1871 Triestul avea o circulațiune de 10000 corăbii intrare și eșire, mărfurile reprezentau la import, o valoare de 100 de milioane de fiorini, la export, 70 de milioane adică, un total de 340 milioane de coroane. .Populațiunea Triestului era atunci de 65000 suflete, cu tot concurentul unguresc Piume. Triestul are 179.000 locuitori o circulațiune de 21300 corăbii, un trafic de mărfuri în valoare de 2 miliarde de coroane. Dar, In portul Austriei, Triest, nu se aude nici o vorbă nu se vede nici o inscripție nemțească, el totul este italienește. In fața portului în apropierea garei s’a clădit un mare hotel, modern Excelsior și aici tot italienește se vorbește. In oraș, la trăsuri, pe drum, în tramvai, la cafenele, la frizer, la restaurante, teatre, bursă, cinematograf, nu auzi și nu te pricepe de cît italienește. Ce rămîne din Austria? scripțorul, pajora cu două capete... Voi continua minune. ANDREI POPOVICI •--------**------- Deralarea unui tren cu butuci DOUA VICTIME. — RĂNIȚI- FOCȘANI, 30 Octombrie. — Simbătă la orele 12 noaptea o groaznică deralare a avut loc pe linia privată a societăței „Tișița“. O mașină cu opt vagoane cu butuci și două vagoane a i eșit de pe linie, sfărîmindu-se. Mecanicul Nicolae Matache și lucrătorul N. Sintoc au fost omoriri. Se afirmă că ar mai fi și alte victime omenești. — Gr. -----------*•------------ nenorocirea de pe Dunăre BRAILA, 30 Oct. — Azi pe la orele 3 după amiază în dreptul agenției de navigație fluvială romina, s’a întîmplat o nenorocire. Un marinar, reîntorcînduse pe vaporul „LABOR“, din echipajul căruia făcea parte, a căzut în Dunăre și s'a înecat. Nenorocirea s’a întîmplat în chipul următor: scăpînd o vîslă din mînă, luată de valurile produse de un vapor ce trecea prin apropiere, el s’a aplecat să o prindă. Și-a pierdut însă echilibrul și a căzut în apă. Cu toate că i s’a sărit în ajutor, nu s’a putut face nimic și nenorocitul s’a înceat. — Verno. --------**------- HOLERA Situația în jud. Dolj CRAIOVA, 30 Oct. — Prefectul județului a afișat azi un buletin prin care arată că mersul holerei în județul nostru este staționar. Astfel, la Sadova sunt 10 bolnavi vechi, nici un bolnav nou, nici un mort, 57 izolați în lazaret și douî purtători de vibrioni. In com. Grindeni (satul Lișteava) sînt două bolnavi vechi, nici un bolnav nou, nici un mort, 32 izolați și puși sub observație medicală. Măsurile de combatere luate de serviciul sanitar al județului se mențin și pînă acum au dat rezultatele cele mai bune. Xam. —--------*■*---------- Inaugurarea bustului lui loan NeniTSC TULCEA, 30 Octombrie. — încă de dimineață pe străzi circula o mare mulțime de oameni, țărani veterani din județ și orășeni. Orașul e frumos pavoazat, dar mai ales parcul Carmen-Sylva, decorat cu multă măestrie de conductorul Gavrilescu. La orele 12 au sosit cu vaporul „Vasile Lupu”, doamna Nenițescu, Hagi Anton, I. Penciulescu, I. Curelescu, M. Socaciu, Victor Baboiu, Brabețeanu, Ilie Soilacolu, A. Protopopescu, N. Porumbaru, D. Vasilescu, sculptorul Bălăcescu, Gr. Niculescu cu d-na, dr. Anastasiu, avocat Clearc, Tase Anastasiu bancher și alții. La debarcader au fost întîmpinați de d-nii prefect Sfetescu, primar Borș, ajutor de primar Buteanu, polițai Puiu Alexandrescu și un numeros public. Oaspeții și șefii autorităților au mers la prefectură unde s’a servit dejunul.. La orele 3, protoereul Bogatu secondat dtet clerul local au oficiat un Te-Deum; răspunsurile au fost date de corul Catedralei sub conducerea dirijorului Zavalide. La ora 3 și jumătate s’a procedat la punerea pergamentului, inaugurărea și zidirea temeliei monumentului dezrubit; muzica regimentului 33 a cintat „Deșteaptă-te române“ după care corul catedralei a cîntat „Pui de lai“ al cărui text e după cum se știe de I. Nenițescu. CUVINTAREA D-LUI SFETESCU Președintele comitetului, d. Sfetescu, arată că prin subscripția publică, comitetul pentru ridicarea monumentului lui Nenițescu, constituit în anul 1901, a adunat 9.885 lei, mulțumește d-lor Hagi Anton și Borș pentru osteneala depusă. Face biografia lui Nenițescu spunînd că monumentul reanexărea și cel al lui Mircea sunt opera acestuia; arată numele satelor din delta Dunărei, șosele, drumuri, etc., de care numele lui Nenițescu va rămîne legat, încredințează bustul, d-lui primar al orașului. CUVINTAREA D-LUI PRIMAR D. primar Ștefan Borș, primește cu mulțumire acest bust care va fi o podoabă pentru orașul Tulcea. Nenițescu a realizat marea concepție a regelui ridicînd monumentul teanexăreî, influențînd și stăruind pentru construirea liceului, externatului, școala froebeliană. Mulțumește inițiatorilor în numele cetățenilor și primăriei. CUVINTAREA D-LUI GENERAL CONSTANTINESCU D. general Toma Constantinescu zice că în memorabila luptă dela 30 August a cunoscut pe Nenițescu ca cel mai curagios militar; arată calitățile lui Nenițescu ca poet, ca militar, ca profesor și administrator. CUVINTAREA D-LUI BALACESCU D. V. Bălăcescu representantul d-lui Ministru al Cultelor, ie duce prinosul de recunoștință memoriei lui Netetțescu. Ca onic și artist — spune d-l Bălăcescu sunt datori să maturiasețiatorilor ursisti ta ks. .7 mărsi, fei fie memoria lui Nenițescu. ALTE CUVINTARI Mai vorbesc apoi d-nii Curelescu consilier comunal al Capitalei delegat de d. primar al Capitalei, Mihail Ceapîru președintele consiliului județean din Tulcea, Alexandru Calafateanu profesor la liceul local, Radu Topor învățător, Romulo Găbeanu, secretar comunal, căpitan Grigorescu, și avocat Archile Dimitriu. SFIRȘITUL SERBAREI Cel din urmă vorbește d. prefect Sfetescu dînd cetire unei telegrame din partea episcopului Nifon, care nu a putut lua parte fiind ocupat la Sinod, de la d. Al. Marghiloman și o alta, în limba franceză, din partea directorului comisiuniei europene. D. Sfetescu închee strigîndă trăiască neamul romînesc“. Apoi în sunetul muzicei militare mulțimea cu mic cu mare a jucat hora în jurul monumentului lui Mircea Detaistru. Sus: bustul: în medalion: loan Nen! * ăl -----------**----------Zborurile din Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 30 Octombrie.— Azi după amiaza au avut loc în Orașul nostru interesante zboruri executate de douî cunoscuți aviatori militari. încă de la orele 1 și jumătate hipodromul școalei de cavalerie de lîngă oraș era tixit de lume. La orele 3 și 20 minute d. Capeșa a executat un zbor de 17 m, trecînd peste comunele Sîrbii Mănăstirea Dealului, Răsvadu, Ulmii și în urmă a aterisat în condițiuni excelente. Aviatorul a atins înălțimi variind între 100—150 metri. Al doilea zbor, executat de d. locot. Zorileanu, a avut o durată tot de 17 minute și aviatorul a făcut acelaș ocol. La orele 4 și 20 minute d. lt. Capșa a pornit în zbor spre București. La orele 5 și 2 minute a ajuns la Cotroceni. D. locot. Zorileanu a plecat în zbor la orele 4 și 35 minute și a sosit la Cotroceni după 43 minute. Serbarea a fost dată în folosul copiilor săraci. Față cu publicul care a azistat, se crede că s-au încasat peste 1000 lei— ică Repausul dominical la Craiova MIȘCAREA FUNCȚIONAR COMERCIALI CRAIOVA, 30 Oct. — Funarii comerciali au deci organizeze o serie de într pentru a lua hotărîrî înța legei repaosuluî duim care nu se respectă în S tate. Prin aceste întruniri finarii comerciali vorsc s.în cari sînt modificării • de adus acestei legi pen -• atit interesele patronilor co ale funcționarilor comerci. iî , nu sufere In laici o privință. Xam. țipsă nici tL1-kcal aii-