Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)
1912-01-28 / nr. 2836
Bulgaria și relațiile ei cu vecinii Români și bulgarii sîint cei mai interesați în Macedonia — Interview cu d. dr. V. Radoslavoff Figură distinsă, fire comunicativă, șeful partidului bătrânilor liberali bulgari, d. dr. V. Radoslavoff, fost ministru de justiție în cabinetul Caraveloff și apoi prim ministru, este unul dintre cei mai încercați bărbați politici ai regatului vecin. Cu o înaltă cultură germană făcută la Praga și Heidelberg, d. dr .V. Radoslavoff nu este un nume necunoscut țfinrei noastre, mai cu seamă de atunci când un singur pas ne despărțea de un război cu vecinii noștri bulgari. O convorbire cu șeful partidului bătrînilor liberali, în împrejurările politice externe de azi, nu este clar fără interes pentru noi . " "Am găsit pe d. dr. Radosla▼off în biroul d-sale de la clubul liberal, de unde este nelipsit, la anumite ore din zi, și iată riguros exact ceea ce răspunde d-sa la întrebările noastre: — Politica partidului nostru, și chiar a actualului guvern, este de a fi în relațiunî cît mai intime posibile cu toate statele și în special cu vecinii noștri creștini. — Dar cu Turcia? — Față de imperiul otoman politica Bulgariei este: dacă guvernul acestei țări va fi așa cum prescrie Constituția, adică va da deplină libertate tuturor națiunilor din imperiu, relațiunile noastre vor fi bune. Dacă din contra, vom fi siliți să cerem ca aceasta să se facă! Turcii trebuesc odată să înțeleagă că drepturile tuturor cer să fie garantate. Respet, — adăugă fostul ministru bulgar — când nu vom voi să facă ceea ce Constituția spune, Bulgaria va da ascultare dorințelor populațiunei creștine, care formează majoritatea, și va fi totdeauna gata dea sprijinul ei. Nu vrem și nu vom putea admite ca stat constituțional, ca un vecin al nostru să fie fără o viață constituțională. O atare stare de lucruri ne vatămă liniștea, și fără să voim, ne va face dușmani! * La Întrebarea: cum s’ar putea rezolva chestia Macedoniei, d. dr. Radoslavoff răspunde: — Aplicarea riguroasă, nu cu vorbe, ci cu fapte, a Constituției în imperiul turcesc, va rezolva de la sine chestiunea Macedoniei. Numai astfel populațiunea creștină se va liniști și nu va mai avea motive de a sa plînge, cu drept cuvînt azi de altfel stingerea unei înțelegeri între noi și greci. Este chestiunea schismei asupra bisericei bulgare. Cînd această chestiune va fi rezolvată, și numai atunci, pot să afirm că toate căile ar fi deschise unei apropieri. Venirea prințului Constantin al Greciei la serbările noastre, nu însemnează un început de alianță sau chiar de încercare în acest sens, cu toate că prezența lui la Sofia, ca și prezența celorlalți moștenitori vecini, nu este fără însemnătate. In general, — sfîrșește președintele partidului bătrînilor liberali importantele sale declarațiuni, — Bulgaria ca politică că externă se găsește într’o situație de așteptare, cu dorința realizărei vreunui succes, cum și printr’o politică pacifică a guvernului de azi, cu atît mai mult cu cit ziua de milne cu poate fi ghicită. Ea poate să aducă surprize cu puțin importante ! A. S4UT **iar statua lui Cuza — D. GRIGORE GHICA DELENI CERE DIN NOU MUTAREA STATUEI— IAȘI, 26 ianuarie.— D. Grigore Ghica-Delenî, președintele comitetului pentru ridicarea statuei lui Cuza a adresat d-lui primar o nouă adresă în cuprinsul următor: Cu toată lupta ce am avuto pentru a apăra integritatea monumentului lui Cuza-Vodă—opera noastră urmărită in cursul mai multor ani totuși sunt și azi persoane asupra cărora se aruncă neajunsuri ce se învederează acum prin așezarea statuei in piața Unirei și modificările nenorocite introduse in proporțiile soclului, care alterează monumentul. Găsesc de a mea datorie să vă reamintesc adresa mea către d-voastră din 6 Septembrie O0, prin care făceam un ultim apel la rațiunea d-voastră să ne îngăduiți să așezăm monumentul unde se cuvine. „D-voastră v'ați opus din toate puterile și ne-ați silit să ne retragem, colegii mei și eu, din comitet pentru ca să vă lăsăm liberi să faceți ce ați făcut; și acuma după ce a trecut de două ori 24 Ianuarie—și cînd era gata monumentul și după ce ați alterat toate proporțiile—ați izbutit a-l desfigura și a amina la infinit inaugurarea. Sunt in drept dar să vă reamintesc că numai d-voastră, sunteți răspunzlăori de toate neajunsurile acestea și că singurul mijloc de a îndrepta greșeala, este să refaceți soclul așa cum l'am făcut noi și să așezați monumentul pe locul ce-l s'a destinat In Piața Nouă. (ss) Grigore Ghica-Deleni -------------#*------------- Criza ministerială din Serbia Belgrad, 26 ianuarie.— Incercarea generalului Grubî de a constitui un cabinet cu ajutorul partidului tînăr-radical, n’a reușit. Cauza atitudinei negative a partidului tînăr-radical e că regele a pus condițiunî ca nouile alegeri să fie făcute pînă în două luni, și să nu se facă nici un fel de schimbare în ce privește pe funcționarii statului, și să i se lase actualului ministru de rzboi. Ștefanovici portofoliul sau In asemenea împrejurări partidul tînăr-radical a declarat că nu e în stare să ia asupră și răspunderea guvernului. Criza va fi deci rezolvată prin numirea unui cabinet vechi-radical. * Belgrad, 26 ianuarie.— Pe baza raportului făcut de președintele Skupcineî, Nicolicî, cu privire la cererile partidului vechi șradical, regele Petru a chemat azi la palat pe primul-ministru demisionat Milovanovici, șî, după o scurtă audiență, îl însărcina cu constituirea unui cabinet omogen compus din vechi radicali. Milovanovici s-a dus apoi la Skupcina pentru ca, în înțelegere cu clubul vechilor radicali, să alcătuiască lista nouilor membri ai cabinetului. Afacerea Brauer-Kirschen — Eliberarea pe cauțiune a fraților Kirschen — GALAȚI, 26 Ianuarie.—Camera de punere sub acuzare, a admis eliberarea lui Henry Kirschen din Brăila, in baza unei cauțiuni de 30.000 lei, iar a fratelui sau Jean Kirschen în baza cauțiunei de Î5000 lei.— Emar. BRAILA, 26 ianuarie. — Sindicul tribunalului terminînd inventariul averei armatorului Leo Brauer, aflat în stare de faliment, va cere tribunalului ,vinzarea prin licitațiune publică,a averei acestuia. — Verno Buca ialiali iisilie il« Mil itar! O senzație enormă a produs in toate cercurile politice și financiare știrea pe care am dat-o iert, că guvernul d-lui Carp proecează să transforme Banca Națională intr’o instituție de stat. Ideia această, pe care de mut o agită la noi elementele mai înaintate, a fost discutată in ultimele consilii de miniștri, și după cît ni se afirmă, guvernul ar avea intențiunea s'o traducă un fapt cît mai neîntîrziat. Retragerea privilegiului se va face, după cine aflăm, fără apă ,bine acționari, cărora li se vor răscumpăra acțiunile cu gubi pe acționari, 5000 lei. & atacia üaro.cei Naționale T. Anton Carp guvernatorul Băncei Naționale a Romîniei Știri politice împăcarea conservatorilor din Galați GALAȚI, 26 Ianuarie. Delegațiunea conservatorilor nemulțumiți, cari a fost în București pentru a cere ca situațiunea conservatorilor bătrîni locali, să fie schimbată, a fost primită de d-nii Marghiloman și Filipescu care au ascultat doleanțele delegaților, și au făgăduit că lucrurile se vor împăciui, prin venirea d-lui Marghiloman în localitate, aceasta după închiderea Corpurilor legiuitoare. — Emar. Ședința de la Cassa școalelor Conferința părintelui V. Pocitan dri la orele 4 după amiazí a avut loc în sala de conferințe de la Cassa Școalelor, obișnuitele ședințe artistico-literare, inaugurate de ministerul de culte întru cultivarea elevilor din liceele și școlile secundare de fete. Au luat parte la ședință elevii din clasa I și a II-a din următoarele școli: seminarul pedagogic, liceul Mihai Viteazu, externatul de fete, școala profesională de fete și institutul Moteanu. Părintele V. Pocitan, profesor la seminarul pedagogic universitar, a vorbit, cu această ocazie despre Viața și învățăturile Mîntuitorului nostru Isus Cristos. Conferențiarul a arătat toată morala sănătoasă și instructivă care se degajează din viața Mântuitorului Christos și a căutat prin exemple practice, ca elevii să-și poată apropia cît mai mult această morală. La sfirșit interesante proecțiuni fixe și mișcătoare au complectat cele zise de conferențiar. Pentru ședința de Sîmbătă, orele 8 jumătate seara se anunță conferința d-lui Em. D. Mortonne, profesor la Sorbona cit și producțiuni muzicale și proecțiuni cinematografice. --------------**------------- Anul IX-No. 2836 PUBLICITATEA: COSUCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. I«—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Capitala !> * Provincia Străinătatea , Bucureși Străinătatea , " 'W.M.WnWMWWWWWI .y........ ■ ■ .... WrtAW^VWWWV. WWWW»«WWM»W^^ «w^wwwvww “ “ APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Str. Sărindar No. 11 CO Stoib la 28 Ianuarie 1312 DIRECTOR ST. MILLE Abonamente cu premii sun »i» I.el cu 3 Inni —• 6 Iun JLei D.— • ILei n.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELE.FOS No. 14/10 „ 34/73 „ 14 99 „ 12 40 *WVVWWWVVVVVVVVW>A.VVVWV, W VWVV^^W VW W^WyVV' Iei de la Constantinopol ar trebui să fie pătrunși de acest luxu, pentru ca intr’un moment să nu se provoace o Interveniune străină și statele cele mai iteresate ca să intervină, ar fi atunci România și Bulgaria. Dar relațiunile Romîniei u dv.? — Să aibă încredere unul faț de altul! Din partea noastrăxistă cuget curat, și nici odată nu ne-am gîndit la ceva rau întra țărei dv. Bulgaria nu are Romîniei nimic, și nu treme să existe deci motiv de suspectare. Iată pentru ce zvonul unei alanțe turco-romînă a produs la ro! o impresie dureroasă, penru că, în caz cînd această alianță ar exista cu adevărat, Romînia ar greși calea naturală ață de noi. — Ce părere aveți despre pretinsa alianță între Bulgaria și Grecia ? — Ea nu există! In principiu, ai zic că o asemenea alianță vor fi posibilă, în realitate încă la mijloc este o chestiune oarte mare, cu toate că ea n’are caracter politic, dar care pune foarte mari obstacole la a D. RADOSLAVOFF heia „Centrul Studențesc“ Comitetul societății generale a studenților romîni „Centrul București“ s'a constituit pentru anul 1912 astfel: președinte: P. Cancel; vice-președinți Gh. Banu și E. Ene; secretar, general Emil I. Diaconescu; casier Ant. Andrei; bibliotecar H. Bulfinschi; .membri: I. Macri, Mihail Raliacescu, I. Tașcă,E. Bărbulescu, V. Gheorghiu, P. Temescu cum și toți președinții soc. studențești speciale. Orice trimiteri de manuscrise și lămuriri in ce privește revista, care va apare în curînd, se vor adresa în str. Scaune 33, președintelui societății. Adrese și invitațiuni de orice natură se vor trimite d-lui secretar general str. Berzei 20, pină ce societatea va avea un local propriu. ----------------------------- Un dar al coloniei austro-ungare din Galați GALAȚI, 26 Ianuarie. — Cu prilejul recepțiunea care a avut loc la consulatul austroungar, cu ocazia mutării d-lui consul general d. Victor de Borneo, care a stat, în localitate timp de 15 ani, fiind și delegat al comisiunei europene, a primit din partea coloniei austroungare din Galați al cărei președinte de onoare a fost, o statue în" miniatura al lui Chlieph de Verrocchio, . llegei ínitfiinítÉiM comercial și profesional Modificarea actualei legi. Recrutarea corpului didactic.—Ce ?» urmărit actualul ministru al instrucțiunei publice Se știe că în anul 1901 d. Spiru Haret, pe vremuri ministru al instrucțiunei publice, a venit cu legea învățămîntului profesional și comercial. De atunci, în nenumărate rînduri s’a arătat că marele cusur al acestei legi este că ea nu se poate aplica în ceea ce privește recrutarea personalului didactic la școlile comerciale și mai ales la cele profesionale de fete. Relativ la acestea din urmă, legea d-lui Haret prevede lămurit că personalul didactic trebue să fie recrutat dintre institutoare. Or, acest lucru e imposibil. Imposibilitatea provine din faptul că pe de o parte numărul institutoarelor nu e suficient nici pentru cerințele învățămîntului primar, iar pe de altă parte, institutoarele nu au pregătire suficientă spre a alcătui un corp didactic care să-și asume greaua sarcină a predării cursurilor la școlile profesionale de fete. La acestea se mai adaugă o dificultate peste care nu se poate trece și anume: numărul mereu crescînd al candidatelor reușite la examen și trecute pe tabloul de capacitate la învățămîntul secundar. Trebuia neapărat un debușeu pentru aceste elemente — în bună parte de o valoare netăgăduită — de aceea, d. Spiru Haret a fost cel dintríü care a călcat — n’avea încotro, o recunoaștem — legea ce a alcătuit, permițînd ca în loc de institutoare și profesori cu studii comerciale, să se numească la școlile profesionale de fete și la cele comerciale, profesoare și profesori de pe tabloul de capacitate de la învățămîntul secundar. Actualul ministru al școaleilor, d. C. C. Arion, a hotărît să curme această anomalie, consfințind o stare de fapt relativ la recrutarea corpului didactic necesar școlilor de care ne ocupăm. D-sa a alcătuit în acest sens un proect de lege, care va fi depus, în curînd, pe biroul Corpurilor legiuitoare. Modificarea, în sensul în care am arătat, a Iogeî d-lui Haret, are marele avantaj că va pune stavilă hatârurilor. S’a întîmplat de nenumărate ori — o afirmă foarte mulți profesori, indiferent de culoarea lor politică— ca elemente bune în învățămînt, dintre cele cari au reușit cu succes la examenul de capacitate și care figurează printre cei dinții pe tabloul de capacitate a învățămîntului secundar, să rămîie pe din afară și să se admită, în schimb elemente relativ slabe — dar cu protecție — în corpul profesoral comercial și cel profesional. Era suficient ca unui ministru să nu-i placă ochii unei persoane care cerea un post de profesor sau profesoară la o școală comercială sau la una profesională de fete, pentru ca să-i respingă cererea pe motiv că legea se opune. Tot așa de ușor putea admite o cerere in acest sens cu tot textul care se opune categoric, învocînd o stare de lucruri consfințită de un uz ce durează de zece ani. Ministrul exist.'Acțiunea trebue să fie, in primul rînd, omul școalelor — spunea d. ministru Arion — ca atare, gîndul meu e ---------**--— să dau învățămîntului profesori buni și cu tragere de inimă. Minat, desigur, de această bună intenție, a modificat legea din 1901 în sensul unei mai bune re a personalului didactic și în sensul curmărei hátharilor.6. Metaxa-Dsre -----------—%%------------------ Ședința comitetului bursei Brăila BRAILA, 26 ianuarie. — Comitetul bursei s’a întrunit la orele 4 p. m., sub preșidenția d-lui Nestor Filotti. D-sa a făcut darea de seamă a actualului comitet în ultimul an. S’a votat apoi bugetul comitetului care notează suma de 22 mii lei la venituri și cheltueli. Luîndu-se în discuțiune apoi chestia construirea palatului bursei, comitetul a hotărît ca președintele, d. Nestor Filotti, și sindicul bursei d. Nicolae Carzighera să se prezinte ministerului de comerț și industrie spre a expune vederile negustorilor din localitate în chestiunea modului primelor planuri ce s’au alcătuit. S’a decis a se convoca corporația negustorilor din port, cari să numească o comisiune spre a se studia modificările ce trebuesc făcute regulamentului uzurilor portului. Ședința s’a terminat la orele 7 fără un sfert. — Verno Socialiștii și alegerea biroului Berlin, 20 Ian. — Social-democrații au renunțat la pretențiunea ca președintele Reichstagului să fie ales din rîndurile lor. Ei pretind însă scaunul primului vice-președinte. In cazul acesta e probabil că centrul va îlefuza să desemneze pe președintele Reichstagului. Printre candidații național-liberali la scaunul prezidențial sunt citați: dr. Paasche și principele Carolath --------------------------------- Deîa „Amicii Analelor“ Aseară la orele 9 în sala institutului „Pompilian“, d. doctor N. Minovici și-a desvoltat conferința sa asupra „Asistenței prin muncă". D-sa, care a studiat în deaproape chestiunea cerșetoriei în Capitală, spune că pentru stirpirea sărăciei în țara noastră, sunt trei tratamente. Prevederea, obolul și asistența prin muncă. Nici într’o parte ca la noi, spune d. doctor Minovici, nu se face o calitate mai mare mai bolnăvicioasă. Se ajutau oameni cari recurgeau la diferite șarlatanii spre a smulge mila trecătorului. Pe toți aceștia d. dr. Minovici i-a strîns, pe infirmi i-a pus în aziluri, iar celor sănătoși le-a dat de lucru. Pentru ajutorarea săracilor, conferențiarul spune că a înființat biroul asistenței prin muncă. La acest birou oricine contribue cu obolul său, face adevărata caritate, căci săracii sînt,puși la lucru în Colonia de la Băneasa. D. dr. Minovici conchide că adevărata asistență e să ajuți omul sărac dindu-i de lucru. Conferința d-lui dr. Minovici a fost însoțită de proecțiuni foarte interesante, Ful, De la consiliul de războiu din Galați GALAȚI, 26 Ianuarie.— Astăzi consiliul de războiu a continuat judecarea proceselor următoare : Soldatul Chicoș Dumitru, acuzat de dezertare și pierdere de efecte a fost condamnat la 1 an și jumătate închisoare. Soldatul Ghervase al Marandei Dumitru, condamnat la 6 luni, închisoare pentru furt prin spargere. Soldatul Chiriță Mihai, luni pentru furt. Soldatul Trandafir R. pentru furt prin efracție ani.Soldatul Eduard Grecer, pentru dezertare repetată, reformat după aducerea lui în cazarmei, a fost achitat. De asemeni s’au mai judecat și alte procese de mai puțină importanță. — Exnar. la 3 loan la 5 10.000 lei strmși pentru GALAȚI, 26 ianuarie. — Eli s’a întrunit la palatul administrativ comitetul pentru adunarea fondurilor destinate a fi împărțite celor păgubiți de pe urma inundațiilor din primăvara trecută. Adunîndu-se numărul listelor de subscripție și făcîndu-se socoteala sumelor strînse, s’a constatat că s’a strîns pînă acum peste 10.000 lei în folosul inundaților. Suma aceasta va fi trimisă ministerului de interne, care urmează a o repartiza celor păgubiți. — Emar. -----------—----- ,'!| Temeri dentari fii arări la Belfast Reichstage! semne agitația in jurul proiect 53 TULUI „HOME RULES" Londra, 26 ianuarie. — Ministrul de interne, lord Churchill, ia plecat aseară la Belfast pentru a ține conferința anunțată asupra legei Home Rule. Guvernul a luat toate măsurile pentru a reprima eventuale tulburări. Garnizoana de acolo a fost întărită. Mai multe regimente de infanterie și două escadroane de cavalerie au fost trimise la Belfast. Mai bine de 1000 de polițiști au sosit și ei acolo din Londra. 40.000 de unioniști se vor radni pe ambele laturi ale parcursului cînd lord Churchill își va face intrarea în oraș. Aceste măsuri sunt necesare pentru că populațiunea irlandeză protestantă din comitatul Ulster anunță o luptă de exterminare împotriva „bil“-ului Home Rule. Irlandezii protestanți au pavoazat orașul. Pe drapele se află următoarea inscripție: „Noi nu vrem Home Rule!“ Dușmanii fostului lord al primei amiralități numesc această călătorie de propagandă a lordului Churchill: „Durbarul“ lui Churchill sărind alunzie la încoronările din India. --------------------------------- Universitatea Populară - Azi se vor ține următoarele cursuri: Poezia lirică populară d. Th. Speranția de la 9—10; istoria ideii religioase d. I. Teodorescu. SENATUL ȘEDINȚA DE LA 25 IANUARIE Prezidează d. G. Gr. Cantacuzino, președinte. Pe banca ministerială dini. Al. Marghiloman, I. Lahovary, Mihail Cantacuzino. D. AL. MARGHILOMAN, ministru de interne, depune, in mijlocul aplauzelor senatorilor, proectul de lege prin care se modifică art. 27 din legea electorală, precum și mai multe proecte de legi pentru împămînteniri și recunoașteri. D. I. LAHOVARY, ministru] agriculture!, cere intervertirea pentru a se vota două proecte de legi depuse. Senatul o admite. D. TEODOR ROSETTI întreabă pe d-nul ministru de interne dacă e adevărat că se va distruge grădina Cișmigiu spre a se face o piață în fața palatului ministerului de lucrări publice și a se deschide două străzi. D-sa taxează de impietate această intențiune și adaogă că i se va opune din răsputeri. D. AL. MARGHILOMAN, ministru de interne.— Era un proiect să se unească strada Știrbei Vodă cu Schitu Măgureanu prin grădina Cișmegiu. Lucrul nu se va face căci nu admitem să tem Cișmegiul. Vom face o stradă care să vie pînă la marginea gradinei fără a o traversa. Se mai studiază o uliță laterală care să meargă dealungul Cișmigiului de la strada Carmen Sylva pînă la intrarea Zalomit, eventual pînă la bulevard. Strada aceasta se va face fără a se atinge de grădină și luînd din proprietățile riverane. Piața care e vorba să se facă, ar lua din grădina Cișmigiu 63 de metri. Proectul întîmpină dificultăți în consiliul comunal și cred că nu va lua ființă. Actualmente vă garantez că nu se va atinge nimeni de un palmac sau de un pom al Cișmigiului. Cu voiți sta la putere mă voiți opune și chiar din opoziție voiți combate acest lucru căci îl consider ca un adevărat act de vandalism. Se ia în discuție legea privitoare la recenseimîntul general al populațiuniei. La art. 4. D. IT C ARNOVEANU a cerut d-lui ministru Lahovary să specifice că amenda se dă numai acelora cari cu intențiune ar procura științe neexacte la recensămîntul populațiunei. D. MINISTRU LAHOVARY a răspuns că se va ține seama de cererea d-lui Tarnoveanu. Senatul votează legea în unanimitate. Se votează proectul de lege prin care se modifică art. 58 din legea tocmelilor agricole. Ședința s-a ridicat la orele 4 d. a. Senatorii au trecut In secțiuni, rezidiurile favorizate și reziduurile de semințe uleioase. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt acelea cari își trag materia primă din țară. De aceea ar trebui încurajate în deosebi fabricile de spirt, bere,zahăr și morile. Cere avantagii pentru tăbăcarii, căci e o anomalie faptul că noi, țară, eminamente agricolă, căt’e căutăm debușeuri pentru exportul vitelor să importăm piei de vite. Tăbăcarii se plîng că pieile vitelor noastre nu sînt bune, căci vitele sunt pi fost hrănite și neresălate. Incurajarea industriilor cari dau reziduri, ar da un imbold indirect și tăbăcăriilor. Cere avantajarea fabricilor țesăturilor de bumbac, cari întrebuințează foarte mulți lucrători romîni. Ca o chestie de prevedere națională cere o largă favorizare a îngrășămintelor chimice și a mașinilor agricole. Acestea din urmă ar trebui să beneficieze de toate scutirile de vamă. Termină aducînd elogii d-lui Nenițescu. CUVÂNTAREA B.LUI C. C. BAGALEAȘA Discuțiunea. generală la acest proect ar fi devenit inutilă, dacă d. Emil Costinescu n’ar fi găsit cu cale să intervie cu cîteva articole de ziar. Care e punctul care ne desparte de liberali? Aceștia, prin glasul d-lui Costinescu, afirmă că industria noastră nu mai are nevoie de încurajare Or, această afirmare răstoarnă întreaga personalitate a d-lui Costinescu. Toată lumea știe că regimul nostru industrial este în mare parte opera partidului liberal. Să fie adevărat că industria noastră nu mai aree nevoie de încurajare? A afirma aceasta înseamnă a spune că Romînia este o țară industrială. Atitudinea actuală a d-lui Costinescu e chestie de opoziție. In 1902 d. Costinescu, la un banchet dat în onoarea sa de industriași, a rostit un discurs, în care își revendica opera și recunoștea că industria mai are nevoie de protecție. De ce cer industriașii protecția statului dacă stați bine? Să vă dați un exemplu. Proprietarii de ziare și editorii se plîng de ani de zile că hîrtia de tipar e mai scumpă ca aiurea. D. Costinescu n’a voit să țină seama de această plingere. D. Carp însă a luat măsura de a resteni hîrtia. Or, cu ocazia tratativelor ce s’au urmat atunci, fabricile au arătat că stau prost. Și notați că fabricile de hîrtie sunt conduse de liberali, prin urmare ele dezmințeau afirmarea d-lui Costinescu că industria noastră stă bine. Este neapărată nevoie, este un interes mare economic ca regimul industrial să se întindă. Dar aici nu e vorba numai de o chestie economică, dezvoltarea industriei este și un mijloc de progres. O țară, oricît de bogată din punct de vedere agricol, nu va fi niciodată la nivelul statelor civilizate. In războiul ruso-japonez, rușii au fost bătuți și pentru că rușii nu au industrie. Țăranul rus nu avea, pe cuirasate, pregătirea japonezilor, cari și-au făcut educația în industrii. Mai este însă o necesitate pentru noi de a dezvolta industria. Avem la orașe un mare proletariat, și nu se poate ca el să meargă la sate, exodiul se face de la sate la orașe. Este o problemă și socială și politică ca să industrializăm țara. O mulțime de oameni cari vin de la țară la oraș, mu se mai întorc înapoi. Ce se va întîmpla peste un număr de ani, cind orașele vor fi congestionate de rurali ? Unde-și vor găsi aceștia existența? In funcționarizm ? Pentru țăranii cari nu mai pot sta la țară trebue să dezvoltăm industria. Proectul actual se mai deosebește de legea de la 1887 și din alt punct de vedere. Legea de la 1887 privia numai fabricele mari. Dar îndemânarea industrială nu se obține numai în fabrici ci și în meserii. Fabricile cer apoî capitaluri prea mari, îndestulând în schimb un număr mic de lucrători. Meseriile și industria mică au nevoie de capitaluri mici, dar îndestulează un mare număr de oameni. La noi, numărul lucrătorilor industriali e de trei ori mai mic decât numărul meseriașilor. Aceasta pledează tot în contra părerei d-lui Costinescu. Fostul ministru liberal a mai prezintat un argument, care nu mai e al său, ci al industriașilor. D-sa spunea că legea ce se propune va înmulți numărul fabricilor. De aci, — mai spune d-sa — va ieși un conflict economic, vor rezulta crize economice etc. Eu nu susțin că d. Costinescu vorbește din interes personal. Pentru ca să-î credem argumentul ar trebui să ne dovedească că industrializmul a ajuns la noi ultimele limite. D. Costinescu a fost un veșnic susținător al încurajărei industriei. Azi, d-sa spune: am încurajat 25 de ani, nu mai e nevoie să încurajăm. Ce se întîmplă însă? Fabricile înființate la 1887, au avut încurajare timp de 25 de ani, dar fabricile înființate de 3—4 ani, nu sunt ele în stare de inferioritate față de industriile vechi ? Faptul că avem un număr mai mic de fabrici decât orice țară industrială, faptul că avem încă puțini lucrători industriali ne face să votăm cu încredere proectul. Este însă în proect un punct CAMERA ȘEDINȚA DE LA 25 IANUARIE Ședința se deschide la orele 2 și jumătate. Prezidează d. Constantin Olănescu. Pe banca ministerială d-nii Petre Carp, Arion, Nenițescu și Filipescu. Se fac formalitățile obicinuite. Se repetă votul rămas nul în ședința de di asupra împămintenirea d-lui E. Fuhn. Proectul întrunește 39 voturi contra 32. Votul a rămas a doua oară nul. Se pune la vot împământenirea d-lui Bernhard Gheller și se adoptă. Se votează recunoașterea d-lor Borelli și Nicolae Christea. Legea industrială INUVINTAREA D-LUI DR. GIANI Oratorul începe prin a aduce elogii d-lui ministru al industriei în numele agricultorilor, deoarece proectul aduce un început, de soluție chestiunii agrare. Prin proect se creiază o atmosferă de muncă continuă la sate, dînd putința țăranilor să muncească și iarna. Se creiază de asemenea prin proect o industrie importantă, aceea a creșterei vitelor. Favorizarea industriei la sate va avea urmări din cele mai sănătoase, pentru economia noastră națională. Oratorul insistă pe larg asupra necesității de a se favoriza, creșterea vitelor prin încurajarea acelor industrii cari produc reziduuri bune de nutreț. Cere să se împiedice exportul fructelor, să se favorizeze cultivarea floarea soarelui și să se dea o largă protecție industriei uleiurilor. Roagă pe d. ministru al industriei să introducă între B. DR. GIANI