Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)

1912-01-28 / nr. 2836

Bulgaria și relațiile ei cu vecinii Român­­i și bulgarii sîint cei mai interesați în Macedonia — Interview cu d. dr. V. Radoslavoff Figură distinsă, fire comuni­cativă, șeful partidului bătrâni­­lor liberali bulgari, d. dr. V. Ra­doslavoff, fost ministru de jus­tiție în cabinetul Caraveloff și apoi prim ministru, este unul dintre cei mai încercați bărbați politici ai regatului vecin. Cu o înaltă cultură germană făcută la Praga și Heidelberg, d. dr .V. Radoslavoff nu este un nu­me necunoscut țfinr­ei noastre, mai cu seamă de atunci când un singur pas ne despărțea de un război cu vecinii noștri bul­gari. O convorbire cu șeful partidu­lui bătrînilor liberali, în împre­jurările politice externe de azi, nu este clar fără interes pentru noi . " "Am găsit pe d. dr. Radosla­­▼off în biroul d-sale de la clubul liberal, de unde este nelipsit, la anumite ore din zi, și iată ri­guros exact ceea ce răspunde d-sa la întrebările noastre: — Politica partidului nostru, și chiar a actualului guvern, es­te de a fi în relațiunî cît mai intime posibile cu toate statele și în special cu vecinii noștri creștini. — Dar cu Turcia? — Față de imperiul otoman politica Bulgariei este: dacă gu­vernul acestei țări va fi așa cum prescrie Constituția, adică va da deplină libertate tuturor națiunilor din imperiu, relațiu­­nile noastre vor fi bune. Dacă din contra, vom fi siliți să cerem ca aceasta să se facă! Turcii trebuesc odată să în­țeleagă că drepturile tuturor cer să fie garantate. Respet, — adăugă fostul mini­stru bulgar — când nu vom voi să facă ceea ce Constituția spu­ne, Bulgaria va da ascultare do­rințelor populațiunei creștine, care formează majoritatea, și va fi totdeauna gata dea spri­jinul ei. Nu vrem și nu vom­ putea ad­mite ca stat constituțional, ca un vecin al nostru să fie fără o viață constituțională. O atare stare de lucruri ne va­­tămă liniștea, și fără să voim, ne va face dușmani! * La Întrebarea: cum s’ar pu­tea rezolva chestia Macedoniei, d. dr. Radoslavoff răspunde: — Aplicarea riguroasă, nu cu vorbe, ci cu fapte, a Constitu­ției în imperiul turcesc, va re­zolva de la sine chestiunea Ma­cedoniei. Numai astfel populațiunea creștină se va liniști și nu va mai avea motive de a sa plînge, cu drept cuvînt azi de altfel stingerea unei înțelegeri între noi și greci. Este chestiunea schismei asu­pra bisericei bulgare. Cînd acea­stă chestiune va fi rezolvată, și numai atunci, pot să afirm că toate căile ar fi deschise unei apropieri. Venirea prințului Constantin al Greciei la serbările noastre, nu însemnează un început de alianță sau chiar de încercare în acest sens, cu toate că pre­zența lui la Sofia, ca și prezen­ța celorlalți moștenitori vecini, nu este fără însemnătate. In general, — sfîrșește preșe­dintele partidului bătrînilor li­berali importantele sale decla­­rațiuni, — Bulgaria ca politică că externă se găsește într’o si­tuație de așteptare, cu dorința realizărei vreunui succes, cum și printr’o politică pacifică a guvernului de azi, cu atît mai mult cu cit ziua de milne cu poate fi ghicită. Ea poate să aducă surprize cu puțin im­portante ! A. S4UT **­iar statua lui Cuza — D. GRIGORE GHICA DELENI CERE DIN NOU MUTAREA STATUEI— IAȘI, 26 ianuarie.— D. Grigo­­re Ghica-Delenî, președintele co­mitetului pentru ridicarea sta­tuei lui Cuza a adresat d-lui primar o nouă adresă în cuprin­sul următor: Cu toată lupta ce am avuto pentru a apăra integritatea mo­numentului lui Cuza-Vodă—ope­ra noastră urmărită in cursul mai multor ani totuși sunt și azi persoane asupra cărora se aruncă neajunsuri ce se învederează a­­cum prin așezarea statuei in pia­ța Unirei și modificările nenoroci­te introduse in proporțiile soclu­lui, care alterează monumentul. Găsesc de a mea datorie să vă reamintesc adresa mea către d-voastră din 6 Septembrie O0, prin care făceam un ultim apel la rațiunea d-voastră să ne în­găduiți să așezăm monumentul unde se cuvine. „D-voastră v'ați opus din toa­te puterile și ne-ați silit să ne retragem, colegii mei și eu, din comitet pentru ca să vă lăsăm liberi să faceți ce ați făcut; și acuma după ce a trecut de două ori 24 Ianuarie—­și cînd era ga­ta monumentul și după ce ați alterat toate proporțiile—ați iz­butit a-l desfigura și a amina la infinit inaugurarea. Sunt in drept dar să vă rea­mintesc că numai d-voastră, sun­­teți răspunzlăori de toate nea­junsurile acestea și că singurul mijloc de a îndrepta greșeala, este să refaceți soclul așa cum l'am­ făcut noi și să­ așezați mo­numentul pe locul ce-l s'a desti­nat In Piața Nouă. (ss) Grigore Ghica-Deleni -------------#*-------------­ Criza ministerială din Serbia Belgrad, 26 ianuarie.— Incer­­carea generalului Grub­î de a constitui un cabinet cu ajutorul partidului tînăr-radical, n’a reu­șit. Cauza atitudinei negative a partidului tînăr-radical e că re­gele a pus condițiunî ca nouile alegeri să fie făcute pînă în două luni, și să nu se facă nici un fel de schimbare în ce pri­vește pe funcționarii statului, și să i se lase actualului mini­stru de rzboi. Ștefanovici por­tofoliul sau In asemenea împrejurări par­tidul tînăr-radical a declarat că nu e în stare să ia asupră­ și răs­punderea guvernului. Criza va fi deci rezolvată prin numirea unui cabinet vechi­-ra­­dical. * Belgrad, 26 ianuarie.— Pe ba­za raportului făcut de președin­tele Skupcineî, Nicolicî, cu privi­re la cererile partidului vechi ș­­­radical, regele Petru a chemat azi la palat pe primul-ministru demisionat Milovanovici, șî, du­pă o scurtă audiență, îl însărcina cu constituirea unui cabinet o­­mogen compus din vechi radi­cali. Milovanovici s-a dus apoi la Skupcina pentru ca, în înțelege­re cu clubul vechilor­ radicali, să alcătuiască lista nouilor mem­bri ai cabinetului. Afacerea Brauer-Kirschen — Eliberarea pe cauțiune a fra­ților Kirschen — GALAȚI, 26 Ianuarie.—Came­ra de punere sub acuzare, a ad­mis eliberarea lui Henry Kir­schen din Brăila, in baza unei cauțiuni de 30.000 lei, iar a fra­telui sau Jean Kirschen în baza cauțiunei de Î5000 lei.— Emar. BRAILA, 26 ianuarie. — Sin­dicul tribunalului terminînd in­­ventariul averei armatorului Leo Brauer, aflat în stare de­ fali­ment, va cere tribunalului ,vin­­zarea prin licitațiune publică,a averei acestuia. — Verno Buca ialiali iisilie il« M­il itar! O senzație enormă a produs in toate cercurile politice și fi­­nanciare știrea pe care am dat-o iert, că guvernul d-lui Carp proec­ează să transforme Banca Națională intr’o instituție de stat. Ideia această, pe care de mut o agită la noi elementele mai înaintate, a fost discutată in ultimele consilii de miniștri, și după cît ni se afirmă, guvernul ar avea­­ intențiunea s'o traducă un fapt cît mai neîntîrziat. Retragerea privilegiului se va face, după cine aflăm, fără apă ,bi­ne acționari, cărora li se vor răscumpăra acțiunile cu gubi pe acționari, 5000 lei. & atacia üaro.cei Naționale T­­. Anton Carp guvernatorul Băncei Naționale a Romîniei Știri politice împăcarea conservato­rilor din Galați GALAȚI, 26 Ianuarie.­­ De­­legațiunea conservatorilor ne­mulțumiți, cari a fost în Bucu­rești pentru a cere ca situațiu­­nea conservatorilor bătrîni lo­cali, să fie schimbată, a fost pri­mită de d-nii Marghiloman și Filipescu care au ascultat do­leanțele delegaților, și au făgă­duit că lucrurile se vor împă­­ciui, prin venirea d-lui Marghi­loman în localitate, aceasta du­pă închiderea Corpurilor legiui­toare. — Emar. Ședința de la Cassa școalelor Conferința părintelui V. Pocitan­ dri la orele 4 după amiazí a avut loc în sala de conferințe de la Cassa Școalelor, obișnui­tele ședințe artistico-literare, inaugurate de ministerul de cul­te întru cultivarea elevilor din liceele și școlile secundare de fete. Au luat parte la ședință ele­vii din clasa I și a II-a din ur­mătoarele școli: seminarul pe­dagogic, liceul Mihai Viteazu, externatul de fete, școala pro­fesională de fete și institutul Moteanu. Părintele V. Pocitan, profesor la seminarul pedagogic univer­sitar, a vorbit, cu această oca­zie despre Viața și învățăturile Mîntuitorului nostru Isus Cris­­tos. Conferențiarul a arătat toată morala sănătoasă­­ și instructi­vă care se degajează din viața Mântuitorului Christos și a cău­tat prin exemple practice, ca elevii să-și poată apropia cît mai mult această morală. La sfirșit interesante proec­­țiuni fixe și mișcătoare au com­plectat cele zise de conferen­țiar. Pentru ședința de Sîmbătă, o­­rele 8 jumătate seara se anunță conferința d-lui Em. D. Mor­­tonne, profesor la Sorbona cit și producțiuni muzicale și pro­­ecțiuni cinematografice. --------------**-------------­ Anul IX-No.­ 2836 PUBLICITATEA: COSUCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. I«—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Capitala !> * Provinc­ia Străinătatea , Bucureși Străinătatea , " 'W.M.WnWMWWWWWI .y........ ■ ■ .... WrtAW^VWWWV. WWWW»«WWM»W^^ «w^wwwvww “ “ APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Str. Sărindar No. 11 CO Stoib la 28 Ianuarie 1312 DIRECTOR ST. MILLE Abonamente cu premii s­un »i» I.el cu 3 Inni —• 6 Iun­ JLei D.— • ILei n­.— Pentru străinătate prețul este îndoit TE­LE.FOS No. 14/10 „ 34/73 „ 14 99 „ 12 40 *WVVWWWVVVVVVVVW>A.­VVVWV, W VWVV^^W­ VW­ W^WyVV' Iei de la Constantinopol ar tre­­bui să fie pătrunși de acest lu­­xu, pentru ca intr’un moment să nu se provoace o Interven­­iune străină și statele cele mai iteresate ca să intervină, ar fi atunci România și Bulgaria.­­ Dar relațiunile Romîniei u dv.? — Să aibă încredere unul fa­­ț de altul! Din partea noastră­xistă cuget curat, și nici odată nu ne-am gîndit la ceva rau întra țărei dv. Bulgaria nu are Romîniei nimic, și nu tre­me să existe deci motiv de sus­­pectare. Iată pentru ce zvonul unei a­­lanțe turco-romînă a produs la ro! o impresie dureroasă, pen­­ru că, în caz cînd această ali­­anță ar exista cu adevărat, Ro­­mînia ar greși calea naturală ață de noi. — Ce părere aveți despre pre­­tinsa alianță între Bulgaria și Grecia ? — Ea nu există! In principiu, ai zic că o asemenea alianță vor fi posibilă, în realitate în­­că la mijloc este o chestiune oarte mare, cu toate că ea n’a­­re caracter politic, dar care pu­ne foarte mari obstacole la a­ D. RADOSLAVOFF heia „Centrul Studențesc“ Comitetul societății generale a studenților romîni „Centrul București“ s'a constituit pentru anul 1912 astfel: președinte: P. Cancel; vice-președinți Gh. Ba­nu și E. Ene; secretar, general Emil I. Diaconescu; casier Ant. Andrei; bibliotecar H. Bulfins­­chi; .membri: I. Macri, Mihail Raliacescu, I. Tașcă,E. Bărbu­­lescu, V. Gheorghiu, P. Temes­cu­ cum și toți președinții soc. studențești speciale. Orice trimiteri de manuscrise și lămuriri in­ ce privește revis­ta, care va apare în curînd, se vor adresa în str. Scaune 33, președintelui societății. Adrese și invitațiuni de orice na­tură se vor­ trimite d-lui se­cretar general str. Berzei 20, pi­nă ce societatea va avea un lo­cal propriu. -----------------------------­ Un dar al coloniei aus­­tro-ungare di­n Galați GALAȚI, 26 Ianuarie. — Cu prilejul recepțiunea care a a­­vut loc la consulatul austro­­ungar, cu ocazia m­utării d-lui consul general d. Victor de Bor­neo, care a stat, în localitate timp de 15­ ani, fiind și delegat al com­isiunei europene, a pri­mit din partea coloniei austro­­ungare din Galați al cărei pre­ședinte de onoare a fost, o sta­tue în" miniatura al lu­i Chliep­­h de Verrocchio, . llegei ínitfiinítÉiM comercial și profesional Modificarea actualei legi. Recrutarea corpu­lui didactic.—Ce ?»­ urmărit actualul ministru al instrucțiunei publice Se știe că în anul 1901 d. Spi­­ru Haret, pe vremuri ministru al instrucțiunei publice, a venit cu legea învățămîntului profe­sional și comercial. De atunci, în nenumărate rînduri s’a ară­tat că marele cusur al acestei legi este că ea nu se poate apli­ca în ceea ce privește recruta­rea personalului didactic la șco­lile comerciale și mai ales la cele profesionale de fete. Relativ la acestea din urmă, legea d-lui Haret prevede lămu­rit că personalul didactic tre­­bue să fie recrutat dintre insti­tutoare. Or, acest lucru e impo­sibil. Imposibilitatea provine din faptul că pe de o parte numărul institutoarelor nu e suficient nici pentru cerințele învățămîn­tului primar, iar pe de altă par­te, institutoarele nu au pregăti­re suficientă spre a alcătui un corp didactic care să-și asume greaua sarcină­­ a predării cursurilor la școlile profesionale de fete. La acestea se mai adaugă o dificultate peste care nu se poa­te trece și anume: numărul me­­reu crescînd al candidatelor re­ușite la examen și trecute pe tabloul de capacitate la învăță­­mîntul secundar. Trebuia nea­părat un debușeu pentru aceste elemente — în bună parte de o valoare netăgăduită — de aceea, d. Spiru Haret a fost cel dintríü care a călcat — n’avea încotro, o recunoaștem — legea ce a alcă­tuit, permițînd ca în loc de in­stitutoare și profesori cu studii comerciale, să se numească la școlile profesionale de fete și la cele comerciale, profesoare și profesori de pe tabloul de capa­citate de la învățămîntul secun­dar. Actualul ministru al școale­­ilor, d. C. C. Arion, a hotărît să curme această anomalie, con­sfințind o stare de fapt relativ la recrutarea corpului­ didactic necesar școlilor de care ne o­cupăm. D-sa a alcătuit în acest sens un proect de lege, care va fi de­pus, în curînd, pe biroul Corpu­rilor legiuitoare. Modificarea, în sensul în care am arătat, a Iogeî d-lui Haret, are marele avantaj că va pune stavilă hatârurilor. S’a întîmplat de nenumărate ori — o afirmă foarte mulți profesori, indiferent de culoarea lor politică— ca e­­lemente bune în învățămînt, dintre cele cari au reușit cu succes la examenul de capacita­te și care figurează printre cei dinții pe tabloul de capacitate a învățămîntului secundar, să ră­­mîie pe din afară și să se admi­tă, în schimb­ elemente relativ slabe — dar cu protecție — în corpul profesoral comercial și cel profesional. Era suficient ca unui ministru să nu-i placă ochii unei persoa­ne care cerea un post de profe­sor sau profesoară la o școală comercială sau la una profesio­nală de fete, pentr­u ca să-i res­pingă cererea­ pe motiv că legea se opune. Tot așa de ușor putea admite o cerere in acest sens cu tot textul care se opune catego­ric, învocînd o stare de lucruri consfințită de un uz ce durează de zece ani. Ministrul exist.'Acțiunea trebue să fie, in primul rînd, omul școalelor — spunea d. ministru Arion — ca atare, gîndul­ meu e ---------**--— să dau învățămîntului profesori buni și cu tragere de inimă. Minat, de­sigur, de această bu­nă intenție, a modificat legea din 1901 în sensul unei mai bu­ne re a personalului di­dactic și în sensul curmărei há­th­a­ri­lor.6. Metaxa-Dsre -----------—%%------------------­ Ședința comitetului bursei Brăila BRAILA, 26 ianuarie. — Co­mitetul bursei s’a întrunit la o­­rele 4 p. m., sub preșidenția d-lui Nestor Filotti. D-sa a făcut darea de seamă a actualului comitet în ultimul an. S’a votat apoi bugetul comi­tetului care notează suma de 22 mii lei la venituri și cheltueli. Luîndu-se în discuțiune apoi chestia construirea palatului bur­sei, comitetul a hotăr­ît ca pr­e­­ședintele, d. Nestor Filotti, și sin­dicul bursei d. Nicolae Carzi­­ghera să se prezinte ministeru­lui de comerț și industrie spre a­­ expune vederile negustorilor din localitate în chestiunea mo­dului primelor planuri ce s’au alcătuit. S’a decis a se convoca corpo­rația negustorilor din port, cari să numească o comisiune spre a se studia modificările ce tre­buesc făcute regulamentului u­­zurilor portului. Ședința s’a terminat la orele 7 fără un sfert. — Verno Socialiștii și alegerea biroului Berlin, 20 Ian. — Social-demo­­crații au renunțat la pretențiu­­nea ca președintele Reichstagu­lui să fie ales din rîndurile lor. Ei pretind însă scaunul pr­i­­mului vice-președinte. In cazul acesta e probabil că centrul va îlefuza să desemneze pe președintele Reichstagului. Printre candidații național-li­­berali la scaunul prezidențial sunt citați: dr. Paasche și prin­cipele Carolath­ ---------------------------------­ Deîa „Amicii Analelor“ Aseară la orele 9 în sala insti­tutului „Pompilian“, d. doctor N. Minovici și-a desvoltat confe­rința sa asupra „Asistenței prin muncă". D-sa, care a studiat în dea­­proape chestiunea cerșetoriei în Capitală, spune că pentru stirpi­­rea sărăciei în țara noastră, sunt trei tratamente. Prevederea, obolul și asistența prin muncă. Nici într’o parte ca la noi, spune d. doctor Minovici, nu se face o calitate mai mare­ mai bolnăvicioasă. Se ajutau oameni cari recur­geau la diferite șarlatanii spre a smulge mila trecătorului. Pe toți aceștia d. dr. Minovici i-a strîns, pe infirmi i-a pus în azi­luri, iar celor sănătoși le-a dat de lucru. Pentru ajutorarea să­­racilor­, conferențiarul spune că a înființat biroul asistenței prin muncă. La acest birou oricine contribue cu obolul său, face a­­devărata caritate, căci săracii sînt,­­puși la lucru în Colonia de­ la Băneasa. D. dr. Minovici con­chide că adevărata asistență e să ajuți omul sărac dindu-i de lucru. Conferința d-lui dr. Mino­vici a fost însoțită de proecțiuni foarte interesante, Ful, De la consiliul de războiu din Galați GALAȚI, 26 Ianuarie.— Astăzi consiliul de războiu a continu­at judecarea proceselor urmă­toare : Soldatul Chicoș Dumitru, acu­zat de dezertare și pierdere de e­­fecte a fost condamnat la 1 an și jumătate închisoare. Soldatul Ghervase al Maran­­dei Dumitru, condamnat la 6 luni, închisoare pentru furt prin spargere. Soldatul Chiriță Mihai, luni pentru furt. Soldatul Trandafir R. pentru furt prin efracție ani.Soldatul Eduard Grecer, pen­tru dezertare repetată, reformat după aducerea lui în cazar­mei, a fost achitat. De asemeni s’au mai judecat și alte procese de mai puțină importanță. — Exnar. la 3 loan la 5 10.000 lei strmși pentru GALAȚI, 26 ianuarie. — Eli s’a întrunit la palatul adminis­trativ comitetul pentru aduna­rea fondurilor destinate a fi îm­părțite celor păgubiți de pe ur­ma inundațiilor din primăvara trecută. Adunîndu-se numărul listelor de subscripție și făcîndu-se so­coteala sumelor strînse, s’a con­statat că s’a strîns pînă acum peste 10.000 lei în folosul inun­daților. Suma aceasta va fi trimisă mi­nisterului de interne, care ur­mează a o repartiza celor păgu­biți. — Emar. -----------—----- ,'!| Temeri dentari fii arări la Belfast Reichstage! semne agitația in jurul proiec­t 53 TULUI „HOME RULES" Londra, 26 ianuarie. — Mini­strul de interne, lord Churchill, ia plecat aseară la Belfast pen­tru a ține conferința anunțată asupra legei Home­ Rule. Guvernul a luat toate măsu­rile pentru a reprima eventuale tulburări. Garnizoana de acolo a fost în­tărită. Mai multe regimente de infan­­terie și două escadroane de ca­valerie au fost trimise la Bel­fast. Mai bine de 1000 de polițiști au sosit și ei acolo din Londra. 40.000 de unioniști se vor r­a­dni pe ambele laturi ale parcur­sului cînd lord Churchill își va face intrarea în oraș. Aceste măsuri sunt necesare pentru că populațiunea irlan­deză protestantă din comitatul Ulster anunță o luptă de exter­minare împotriva „bil“-ului Ho­­me­ Rule. Irlandezii protestanți au pa­voazat orașul. Pe drapele se află următoa­rea inscripție: „Noi nu vrem Home­ Rule!“ Dușmanii fostului lord al pri­mei amiralități numesc acea­stă călătorie de propagandă a lordului Churchill: „Durbarul“ lui Churchill sărind alunzie la încoronările din India. ---------------------------------­ Universitatea Populară - Azi se vor ține următoarele cursuri: Poezia lirică populară d. Th. Speranția de la 9—10; istoria ideii religioase d. I. Teo­­dorescu. SENATUL ȘEDINȚA DE LA 25 IANUARIE Prezidează d. G. Gr. Cantacu­­zino, președinte. Pe banca ministerială dini­. Al. Marghiloman, I. Lahovary, Mihail Cantacuzino. D. AL. MARGHILOMAN, mi­nistru de interne, depune, in mijlocul aplauzelor senatorilor, proectul de lege prin care se modifică art. 27 din legea elec­torală, precum și mai multe proecte de legi pentru împă­­mînteniri și recunoașteri. D. I. LAHOVARY, ministru] agriculture!, cere intervertirea pentru a se vota două pr­oecte de legi depuse. Senatul o admite. D. TEODOR ROSETTI întrea­bă pe d-nul ministru de inter­ne dacă e adevărat că se va distruge grădina Cișmigiu spre a se face o piață în fața pala­tului ministerului de lucrări publice și a se deschide două străzi. D-sa taxează de impietate a­­ceastă intențiune și adaogă că i se va­ opune din răsputeri. D. AL. MARGHILOMAN, mi­nistru de interne.— Era un proi­­ect să se unească strada Știrbei Vodă cu Schitu Măgureanu prin grădina Cișmegiu. Lucrul nu se va face căci nu admitem să t­­­em Cișmegiul. Vom face o stra­dă care să vie pînă la margi­nea gradinei fără a o traversa. Se mai studiază o uliță late­rală care să meargă dealungul Cișmigiului de la strada Carmen Sylva pînă la intrarea Zalomit, eventual pînă la bulevard. Stra­da aceasta se va face fără a se atinge de grădină și luînd din proprietățile riverane. Piața care e vorba să se facă, ar lua din grădina Cișmigiu 63 de metri. Proectul întîmpină di­ficu­ltăți în consiliul comunal și cred că nu va lua ființă. Actualmente vă garantez că nu se va atinge nimeni de un palmac sau de un pom al Ciș­migiului. Cu­ voiți sta la putere mă voiți opune și chiar din o­­poziție voiți combate acest lucru căci îl consider ca un adevărat act de vandalism. Se ia în discuție legea pri­vitoare la recenseimîntul gene­ral al populațiuniei. La art. 4. D. IT­ C ARNOVEA­­NU a­ cerut d-lui ministru La­hovary să specifice că amenda se dă numai acelora cari cu in­tențiune ar procura științe ne­­exacte la recensămîntul popu­lați­un­ei. D. MINISTRU LAHOVARY a răspuns că se va ține seama de cererea d-lui Tarnoveanu. Senatul votează legea în una­nimitate. Se votează proectul de lege prin care se modifică art. 58 di­n legea tocmelilor agricole. Ședința s-a ridicat la orele 4 d. a. Senatorii au trecut In secți­uni, rezidiurile favorizate și reziduu­­rile de semințe uleioase. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt acelea cari își trag mater­ia primă din ța­ră. De aceea ar trebui încura­jate în deosebi fabricile de spirt, bere,­­zahăr și morile. Cere avantagii pentr­u tăbă­­carii, căci e o anomalie faptul că noi, țară, eminamente agrico­lă, căt’e căutăm debușeuri pen­tru exportul vitelor să impor­­tăm piei de vite. Tăbăcarii se plîng că pieile vitelor noastre nu sînt bune, căci vitele sunt pi fost hrănite și neresălate. In­­curajar­ea industriilor cari dau reziduri, ar da un imbold in­direct și tăbăcăriilor. Cere avantajar­ea fabricilor țe­­săturilor de bumbac, cari în­trebuințează foarte mulți lucră­­tori romîni. Ca o chestie de prevedere națională cere o lar­gă favorizare a îngrășăminte­lor chimice și a mașinilor agri­­cole. Acestea din ur­mă ar tre­bui să beneficieze de toate scu­tirile de vamă. Termină aducînd elogii d-lui Nenițescu. CUVÂNTAREA B.LUI C. C. BAGALEAȘA Discuțiunea. generală la acest proect ar fi devenit inutilă, dacă d. Emil Costinescu n’ar fi găsit cu cale să inter­vie cu cîteva ar­ticole de ziar. Car­e e punctul care ne des­parte de liberali? Aceștia, prin glasul d-lui Costinescu, afirmă că industr­ia noastră nu mai are nevoie de încurajare Or, aceas­tă afirmare răstoarnă întreaga personalitate a d-lui Costinescu. Toată lumea știe că regimul nostru industrial este în mare parte opera partidului liberal. Să fie adevărat că industria noastră nu mai aree nevoie de încurajare? A afir­ma aceasta înseamnă a spune că Romînia este o țară industrială. Atitu­dinea actuală a d-lui Costines­cu e chestie de opoziție. In 1902 d. Costinescu, la un banchet dat în onoarea sa de industriași, a rostit un discur­s, în care își revendica opera și recunoștea că industria mai are nevoie de protecție. De ce cer industriașii protec­ția statului dacă stați bine? Să vă dați un exemplu. Proprie­tarii de ziare și editorii se plîng de ani de zile că hîrtia de tipar e mai scumpă ca aiurea. D. Costinescu n’a voit să țină sea­ma de această plingere. D. Carp însă a luat măsura de a resteni hîr­tia. Or, cu ocazia tratative­lor ce s’au­ urmat atunci, fabri­cile au arătat că stau prost. Și notați că fabricile de hîrtie sunt conduse de liberali, prin urma­re ele dezmințeau afirmarea d-lui Costinescu că industr­ia noastră stă bine. Este neapărată nevoie, este un interes mare economic ca re­gimul industrial să se întindă. Dar aici nu e vor­ba numai de o chestie economică, dezvolta­­rea industriei este și un mij­loc de progres. O țară, oricît de bogată din punct de vedere agricol, nu va fi nici­odată la nivelul statelor civilizate. In războiul ruso-japonez, ru­șii au fost bătuți și pentru că rușii nu au industrie. Țăranul rus nu avea, pe cuirasate, pre­gătirea japonezilor, cari și-au făcut educația în industrii. Mai este însă o necesitate pen­tru noi de a dezvolta industria. Avem la orașe un mare prole­tariat, și nu se poate ca el să meargă la sate, exodiul se face de la sate la orașe. Este o problemă și socială și politică ca să industrializăm ța­ra. O mulțime de oameni cari vin de la țară la oraș, mu se mai întorc înapoi. Ce se va întîmpla peste un număr de ani, cind o­­rașele vor fi congestionate de rurali ? Unde-și vor găsi aceștia existența? In funcționarizm ? Pentru țăranii cari nu mai pot sta la țară trebue să dezvol­tăm industria. Proectul actual se mai­­ deose­bește de legea de la 1887 și din alt punct de vedere. Legea de la 1887 privia numai fabricele mari. Dar îndemânarea industri­ală nu se obține numai în fabrici ci și în meserii. Fabricile cer a­­poî capitaluri prea mari, îndes­tulând în schimb un număr mic de lucrători. Meseriile și indus­tria mică au nevoie de capita­luri mici, dar îndestulează un mare număr de oameni. La noi, numărul lucrătorilor industriali e de trei ori mai mic decât numărul meseriașilor. A­­ceasta pledează tot în contra pă­­rerei d-lui Costinescu. Fostul ministru liberal a mai prezintat un argument, care nu mai e al său, ci al industriași­lor. D-sa spunea că legea ce se propune va înmulți numărul fa­bricilor. De aci, — mai spune d-sa — va ieși un conflict eco­nomic, vor rezulta crize econo­mice etc. Eu nu susțin că d. Cos­tinescu vorbește din interes per­sonal. Pentru ca să-î credem ar­gumentul ar trebui să ne dove­dească că industrializmul a a­­juns la noi ultimele limite. D. Costinescu a fost un veșnic susținător al încurajărei indus­triei. Azi, d-sa spune: am încu­rajat 25 de ani, nu mai e ne­voie să încurajăm. Ce se întîmplă însă? Fabricile înființate la 1887, au avut încu­rajare timp de 25 de ani, dar fabricile înființate de 3—4 ani, nu sunt ele în stare de inferio­ritate față de industriile vechi ? Faptul că­­ avem­­ un număr mai mic de fabrici decât orice țară industrială, faptul că avem încă puțini lucrători industr­iali ne face să votăm cu încredere proectul. Este însă în proect un punct CAMERA ȘEDINȚA DE LA 25 IANUARIE Ședința se­ deschide la orele 2 și jumătate. Prezidează d. Constantin Olă­­nescu. Pe banca ministerială­­ d-nii Petr­e Carp, Arion, Nenițescu și Filipescu. Se fac formalitățile obicinuite. Se repetă votul rămas nul în ședința de d­i asupra împămin­­tenirea d-lui E. Fuhn. Proectul întrunește 39 voturi contra 32. Votul a rămas a doua oară nul. Se pune la vot împământeni­rea d-lui Bernhard Gheller și se adoptă.­­ Se votează recunoașterea d-lor Borelli și Nicolae Christea. Legea industrială INUVINTAREA D-LUI DR. GIANI Oratorul începe prin a aduce elogii d-lui ministru al industri­ei în numele agricultorilor, de­oarece proectul aduce un înce­put, de soluție chestiunii agrare. Prin proect­ se creiază o at­mosferă de muncă continuă la sate, dînd putința țăranilor să muncească și iarna. Se creiază de asemenea prin proect o in­dustrie importantă, aceea a cr­e­­ște­rei vitelor. Favorizarea in­dustriei la sate­­ va avea urmări din cele mai sănătoase, pentru economia noastră națională. Oratorul insistă pe larg asu­pra necesității de a se favoriza, creșterea vitelor prin încuraja­rea acelor industrii cari produc reziduuri bune de nutreț. Cere să se împiedice exportul fructelor, să se favorizeze culti­varea floarea soarelui și să se dea o largă protecție industr­iei uleiurilor. Roagă pe d. ministru al industriei să introducă între B. DR. GIANI

Next